Sunteți pe pagina 1din 71

UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE


MASTERAT - MANAGEMENTUL PROIECTELOR

LUCRARE DE DISERTAŢIE

EVALUAREA EFICIENŢEI ECONOMICE A UNUI


PROIECT DE INVESTIŢII PRIN METODOLOGIA
B.I.R.D. “FABRICA DE MALŢ” TÂRGOVIŞTE

COORDONATOR,
Prof.univ.dr. ION VASILESCU

MASTERAND,

2006
CUPRINS

CAPITOLUL I – Investitiile si eficienta economica a 1


acestora ............................. 1
1.1. Investitiile – Suport material al dezvoltarii economice ......................... 3
1.2. Conceptul de eficienta economica ……………………………………. 6
1.3. Criterii de apreciere a eficientei economice a investitiilor ....................
7
1.4. Modernizarea si restructurarea economica cai de crestere a
eficientei investitiilor …………………………………………………. 10
1.5. Rolul factorului timp in aprecierea eficientei investitiilor ……………

15
CAPITOLUL II - Locul BIRD in procesul de finantare a investitiilor
in România 15
…………………………………………………… 17
2.1. Aspecte generale ale activitatii BIRD ………………………………...
19
2.2. Mecanismul de acordare a creditelor de catre BIRD …………………
2.3. Metodologia de analiza si calcul a eficientei economiei
specifica BIRD ..................................................................................... 30

CAPITOLUL III - Evaluarea proiectului de investitii “FABRICA DE 30


MALT”…
3.1. Prezentarea S.C. TURN SA., care are ca obiectiv de investitii 37
“FABRICA DE MALT”………………………………………………
38
3.2. Evaluarea eficientei economice a proiectului de investitii
“FABRICA DE MALT” cu ajutorul indicatorilor de eficienta 43
economica ……………………………………………………………
48
3.2.1. Indicatori cu caracter general ………………………………..
3.2.2. Indicatori de baza …………………………………………….
3.2.3. Indicatori dinamici ………………………………………….. 58

3.3. Calculul indicatorilor de apreciere a eficientei economice


a proiectului de investitii « FABRICA DE MALT », 64
specifici metodologiei BIRD ………………………………………….
CAPITOLUL IV - Concluzii si propuneri 67
……………………………………….

BIBLIOGRAFIE
…………………………………………………………………
CAPITOLUL I

INVESTITIILE SI EFICIENTA
ECONOMICA A ACESTORA

1.1. INVESTITIILE – SUPORT MATERIAL


AL DEZVOLTARII ECONOMICE

Procesul cresterii economice are loc in conditii determinate de o


multitudine de factori de natura complexa ale caror actiuni si efecte se intrepatrund,
iar procesul economic se desfasoara sub influenta nemijlocita a revolutiei tehnico-
stiintifice implicand mai mult ca oricand analiza detaliata a locului si rolului acestor
factori si corelatiilor reciproce ce se stabilesc intre ei si a efectelor pe care le dau. In
acest cadru, o importanta de prim ordin au acumularea si respectiv investitiile cu
influenta nemijlocita asupra desfasurarii fenomenelor economice, conditionand
dezvoltarea de perspectiva si asigurand platforma materiala a progresului general al
societatii.
In economie, fenomenul de investitie se utilizeaza in doua sensuri. Din
punct de vedere al cheltuirii banilor, investitie inseamna plasarea de fonduri banesti
in intreprinderi sau institutii social-culturale, noi sau vechi, cu scopul de a obtine un
anumit profit prin cumparari de utilaje, dar si de materii prime, materiale,
combustibil, plata personalului, achizitionarea de hartii de valoare (actiuni, dividende,
asigurari etc.) angajarea de surse banesti in operatii bancare sau comerciale. Din
punct de vedere economic propriu-zis, investitia are un sens mai limitat, deoarece
presupune numai sporirea patrimoniului de cladiri si echipamente tehnice, adica
formarea de noi fonduri fixe. Dar trebuie avut in vedere ca nu orice investitie duce de
la sine la cresterea economica si numai in masura in care va determina un spor al
productivitatii muncii sociale, o valorificare mai inalta a resurselor naturale,
economie de munca si de materiale, intr-un cuvant avantaje reale pentru societate,

1
numai in aceasta masura eforturile ce se fac se dovedesc rationale, isi gasesc deplina
justificare.
Conditiile existente intr-o economie moderna face ca pentru realizarea
unui obiectiv, fie el dintre cele mai simple, sa existe mai multe posibilitati, fiecare
solicitand anumite eforturi, fiecare oferind anumite rezultate. Ori studiul relatiei
dintre eficienta investitiilor si cresterea economica porneste de la masura eforturilor
solicitate de realizarea unei investitii si a efectelor pe care acestea le vor avea si
continua in compararea lor in diverse variante, astfel incat sa se poata stabili solutia
optima, precizandu-se totodata prioritatile. Aceasta nu inseamna altceva decat
adancirea influentei pe care o au asupra cresterii economice urmatorii factori:
- marimea investitiilor;
- timpul;
- eficienta economica a investitiilor.
Intre acesti factori, nu se poate realiza o delimitare stricta, ei
interconditionandu-se reciproc. Astfel marimea investitiilor este strans legata de
timpul in care se realizeaza la randul sau timpul este un element important al
eficientei, iar aceasta din urma determina de multe ori marimea unor investitii.
Investitiile reprezinta o categorie economica ce caracterizeaza totalitatea
cheltuielilor materiale, tehnice, de forta de munca si financiare pe care societatea lor
efectueaza in vederea productiei largite a fondurilor fixe necesare dezvoltarii
economice – sociale.
In programele de dezvoltare investitiile sunt reflectate sub forma
efortului pe care generatia actuala consimte sa-l faca pentru dezvoltarea viitoare a
economiei.
Investitiile constituie suportul material al cresterii economice, o conditie
hotaratoare a progresului tehnico-economice.

2
1.2. CONCEPTUL DE EFICIENTA
ECONOMICA

Pentru a fi eficiente este necesar ca acestea sa se realizeze cu eforturi cat


mai mici si sa asigure o rentabilitate cat mai mare. Intre nivelul rezultatelor
economice si efortul depus pentru realizarea lor exista o stransa corelatie, cuantificata
prin intermediul eficientei economice, Conceptul de eficienta economica, reprezinta o
categorie economica, ce caracterizeaza sub aspect calitativ rezultate ce se obtin intr-
un interval de timp, pe seama eforturilor facute pentru acestea.
Eficienta economica se poate exprima prin relatia:
E = f (Ef., C) unde: Ef – eforturi
C – coeficient de valorificare
Aceasta categorie economica caracterizeaza legaturile si corelatiile tip
cauza-efect, ce se stabilesc intre volumul si structura calitativa a eforturilor si
efectelor de orice natura ce se obtin. Compararea efectelor cu eforturile pentru
determinarea eficientei economice, reprezinta numai o formula de principiu.
Conceptul de eficienta economica, asociaza si alte elemente de judecata, fara de care
eficienta ar fi definita incomplet. Pot fi considerate criterii de apreciere a eficientei
economice:
- structura resurselor consumate si structura rezultatelor obtinute pot da
indicii de o importanta esentiala in adoptarea deciziilor cu caracter economic. O
actiune considerata excelenta prin prisma raporturilor dintre efect si eforturi devine
inoportuna daca reclama consumul unor resurse din import sau daca rezultatele sunt
caracterizate in produse de care piata este suprasaturata.
- timpul actioneaza asupra eficientei, putand pune in valoare sau anula o
varianta cercetata.

3
- calitatea efectelor constituie cea mai semnificativa fateta a eficientei
economice.
O activitate eficienta se caracterizeaza prin rezultate din cele mai bune,
produse de performanta ridicata si de o deosebita utilitate pentru societate la
momentul considerat. Dar o actiune care conduce la efecte superioare din punct de
vedere calitativ nu este neaparat si eficienta. Depinde de costurile calitatii si de
intervalul de timp consumat pentru desfasurarea activitatii respective.
Rezulta deci, ca numai prin compararea efectelor cu eforturile,
interpretand marimea acestui raport prin prisma exigentelor calitative, putem evalua
eficienta unei activitati economice. Tinand cont de acestea, sunt cazuri cand aspectele
eficientei economice sunt reliefate de indicatori care reflecta structura resurselor
consumate, (ponderea materiilor prime importate), structura rezultatelor (ponderea
produselor destinate exporturilor), influenta factorilor timp (durata de fabricatie) sau
calitatea produselor finite (ponderea produselor de calitatea I si extra).
Eficienta economica este o notiune complexa, care nu poate fi
caracterizata printr-un singur indicator, ci printr-o suita de indicatori, fiecare dintre
acestia ilustrand o anume fateta a eficientei, care poate cantari mai greu sau mai usor
in adoptarea deciziei finale.
De aici decurge necesitatea adoptarii unei viziuni sistematice pentru
caracterizarea eficientei economice, factorul de decizie urmarind care dintre
indicatori dezvaluie cele mai semnificative criterii, in scopul adoptarii celei mai
judicioase hotarari.
In practica, decizia finala trebuie sa vizeze desfasurarea unei activitati
situate cat mai aproape de cea optima, iar luand in considerare si timpul, putem vorbi
de optime temporale.
In general, analiza oricarei activitati economice, se face dupa criterii
economice, sociale, alte criterii.
In ce priveste investitiile, la adoptarea deciziei se tine seama de toate
cele trei categorii de criterii.

4
Criteriile economice dupa care care se apreciaza genul de eficienta
economica a unui obiectiv de investitii si care se refera la toti factorii (beneficiar,
proiectant, constructor, furnizor de utilaje), care contribuie la realizarea procesului
investitional, se refera la:
a) imbunatatirea activitatii tuturor factorilor;
b) activitatea tuturor participantilor pe intreaga perioada de executie pana
la atingerea parametrilor proiectanti;
c) accelerarea ritmului de transformare a investitiilor in fonduri fixe. Cu
cat momentul punerii in functiune este mai apropiat de momentul in care s-a adoptat
decizia de a investi, cu atat societatea va beneficia mai devreme de efectele noi
investitii;
d) atingerea de urgenta a parametrilor tehnico-economici proiectati,
acesta fiind scopul esential al activitatii de investitii, rezultatul final pe care societatea
il pretinde in urma eforturilor financiare, materiale si umane pe care le-a facut.
Caile prin care participantii la realizarea unui obiectiv de investitii pot
actiona in vederea cresterii eficientei economice a acestuia determina stabilirea unuia
sau a mai multor criterii de eficienta economica (reducerea costurilor, cresterea
productivitatii muncii, scurtarea perioadei de executie a investitiilor etc.).
Satisfacerea corespunzatoare a nevoii sociale in volum si structura
constituie un criteriu de eficienta economica de utilizare rationala a resurselor pe
ansmblul intregului proces de productie. Respectarea dimensiunilor productiei fizice
potrivit nevoii sociale face ca eficienta economica sa circumscrie in sfera sa valori
sociale.
Conceputa astfel, ea are o vasta arie de aplicare in activitatea practica, da
posibilitatea de a pune accent pe o latura sau alta in functie de conditiile concrete ale
etapei de dezvoltare a economiei nationale, de necesitatile ivite.
Crearea unei retele nationale de cercetare puternica a devenit o conditie
esentiala a dezvoltarii, garantia progresului oricarei economii. Ea se cere circumscrisa
intereselor si prioritatilor dezvoltarii economiei nationale necesitand o organizare

5
optima a relatiei cercetare – dezvoltare – productie si un cadru stimulativ pentru
inovare si dezvoltare.
Evaluarea corecta a impactului aplicarii unei tehnologii este dificila
datorita complexitatii aspectelor implicate. Pentru ca alaturi de cele doua functii
principale ale unei tehnologii – cresterea eficientei in productie a produselor si
serviciilor existente si obtinerea unor produse noi, imbunatatite care sa satisfaca o
nevoie sociala, alte aspecte sunt mai greu de definit.
Un aspect pus in discutie, il constituie eventualele efecte pe care le poate
avea introducerea noilor tehnologii asupra ocuparii fortei de munca.
Progresul tehnologic reduce cererea totala de forta de munca, stimuland
consumul si creand noi oportunitati pentru investitii rentabile.
Este necesar ca produsele obtinute sa corespunda unor nevoi reale, utile
societatii, sa satisfaca tebuintele existente la nivel superior sau noi trebuinte.
In aceste conditii, obiectivul de investitii se va dovedi viabil si va asigura
obtinerea eficientei economice in deplinatatea ei, la toate nivelurile organizatorice ale
economiei.

1.3. CRITERII DE APRECIERE


A EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR

Criteriul exprima un anumit punct de vedere, sau poate fi o norma care


permite o apreciere, o clasificare sau o definire.
Un criteriu obligatoriu este obtinerea eficientei economice maxime. Prin
aplicarea in practica a acestui criteriu se intelege atat reducerea sau minimizarea
consumului total de resurse, cat si maximizarea efectelor obtinute ceea ce se reflecta
cel mai graitor in efectele economice la un leu resurse.
Un criteriu deosebit de important in etapa actuala, este imbinarea
cerintelor economice cu cele sociale, gasirea unei stari de echilibru nefiind simpla
insa efortul trebuie facut neaparat pentru a evita implicatiile economico-sociale grave.

6
Imbinarea cerintelor actuale cu cele de perspectiva, este o problema
importanta ca urmare a duratei de viata mare pe care o au obiectivele de investitii si
efectelor de lunga durata. Trebuie sa se tina seama de modificarile previzibile pe care
le comporta activitatea cum ar fi necesarul de resurse materiale, financiare, umane,
evolutia costurilor.
Manifestarea starii de incertitudine nu se poate evalua probabilistic, de
aceea incertitudinea duce la imprecizie, nesiguranta in cunoasterea consecintelor unor
decizii.
Pentru evaluarea nivelului eficientei, trebuie parcurse etapele:
- identificarea si evaluarea resurselor de activitate;
- echivalarea ca natura si timp a resurselor si efectelor;
- identificarea efectelor extra economice;
- constituirea sistemului de indicatori;
- analiza economica a indicatorilor calculati;
- decizia.
In concluzie, pentru luarea unei decizii cu privire la finantarea si
executarea investitiei, trebuie precedata de studii bine fundamentate care sa permita
evaluarea cat mai corecta a eficientei economice.

1.4. MODERNIZAREA SI RESTRUCTURAREA


ECONOMICA
CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI INVESTITIILOR

Modernizarea capacitatilor de productie existente, se poate infaptui pe


trei cai importante. In primul rand, un fond fix se modernizeaza prin imbunatatirea
parametrilor sai tehnico-economici, cresterea vitezei de lucru, reducerea
consumurilor de energie, ridicarea gradului de siguranta in functionarea etc. In al
doilea rand, modernizarea unei capacitati de productie complexe, cum este o
intreprindere, consta in inlocuirea acelor fonduri fixe uzate fizic sau moral care nu
mai corespund stadiului atins de progresul tehnico-stiintific al societatii, astfel incat

7
intreaga capacitate de productie a intreprinderii respective sa creasca simtitor.
Aceasta forma de modernizare este cunoscuta sub denumirea de reutilare a
intreprinderilor existente.
In al treilea rand, modernizarea unui obiectiv existent se poate infaptui
prin dezvoltarea acestuia, prin adaugarea la fondurile fixe existente a altora, in asa fel
incat capacitatea finala rezultata sa nu reprezinte o suma a capacitatilor de productie
vechi si noi, ci mai mare, ca urmare a faptului ca fondurilor fixe noi au completat pe
cele vechi, punandu-le mai bine in valoare pe acestea din urma, prin eliminarea
strangularilor in productie, ridicarea nivelului calitativ al produselor etc.
Cele trei cai importante de realizare a modernizarilor, constituie o
actiune foarte complexa din punct de vedere economic, uneori dificil de realizat, dar
care constituie la obtinerea de rezultate dintre cele mai favorabile pentru activitatile
ce se desfasoara in economic, la cresterea eficientei economice.
Compararea celor doua directii principale in care pot fi orientate
fondurile de investitii – constituirea de noi capacitati de productie sau modernizarea
celor existente – este deosebit de semnificativa pentru conducerea economiei, scotand
in evidenta unele avantaje ale modernizarilor, de care trebuie sa se tina seama cand se
proiecteaza cresterea economica a economiei.
Avantajele modernizarii capacitatilor de productie, in raport cu
constituirea de noi capacitati, deriva din faptul ca, modernizarea porneste de la o baza
tehnico-materiala existenta, pe care o dezvolta, o reinoieste, punand-o astfel mai bine
in valoare, constituirea de noi capacitati porneste practic de la zero, fiecare
echipament, utilaj si instalatie tehnologica trebuind sa fie construite de la inceput,
ceea ce implica eforturi mari, atrage cheltuieli sporite.
In afara acestui avantaj primordial, modernizarea capacitatilor existente
se efectueaza intr-un timp mai scurt, in comparatie cu situatia in care intregul colectiv
trebuie construit de la inceput, fapt care permite ca prin modernizari sa poata fi
accelerata aplicarea in practica a celor mai noi realizari ale stiintei si tehnicii.
Un alt avantaj al modernizarilor de capacitati este in legatura cu structura
investitiilor. Analiza economica structurala, scoate in evidenta ca orice obiectiv

8
industrial este format din doua categorii de fonduri fixe: pe de o parte cladirile care
au rolul de a proteja omul si procesul de productie, iar pe de alta parte, utilajele,
elementele in miscare ale procesului de productie, cele care realizeaza nemijlocit
productia materiala, in consecinta, investitiile. Ca urmare, investitiile destinate primei
categorii de fonduri fixe mentionate, sunt investitii pasive, iar celelalte, investitii
active.
La orice modernizare, respectiv reutilare, trebuie luate in considerare
urmatoarele criterii:
- consumul de materii prime (M) si energetice (E) pe unitatea de produs,
trebuie sa fie mai redus decat la cele obtinute inainte de modernizare, in conditiile in
care profitul unitar creste.
Dupa cum se constata, cresterea profitului trebuie sa se realizeze in
principal prin reducerea consumurilor materiale. In acest context, trebuie aratat ca
ridicarea profitului poate avea loc si pe baza maririi preturilor de vanzare (produsele
obtinute fiind superioare, din punct de vedere tehnic, celor vechi).
- consumurile energetice si de combustibil unitare sa fie mai reduse decat
inaintea modernizarii sau reutilarii.
- aportul voluntar unitar sa fie mai mare dupa modernizare decat inainte,
chiar daca volumul productiei exportate va ramane constant.
- productivitatea muncii realizata dupa modernizari trebuie sa fie mai
ridicata decat in situatia anterioara efectuarii investitiilor.
Atat pentru dezvoltari, modernizari cat si reutilari se calculeaza intreaga
gama de indicatori prevazuta in normele legale.
Avantajele modernizarii, considerate prin prisma eficientei economice,
presupunem si asocierea altor elemente de calcul cum sunt: structura resurselor
consumate si a rezultatelor obtinute, timpul care actioneaza asupra eficientei ca un
factor, precum si calitatea efectelor.
In general, modernizarea reclama un consum de resurse mai mic, dar
care incorporeaza o cantitate mare de inteligenta si inovare, foloseste materiale
indigene si nu impun utilizarea unor resurse materiale deficitare, care determina

9
importuri costisitoare. O fateta semnificativa a eficientei economice este
imbunatatirea calitatii efectelor obisnuite in urma desfasurarii unei anumite actiuni.
Cand se analizeaza efectele unei investitii este necesar sa se retina ca ele
nu se localizeaza numai in intreprinderea in care se realizeaza modernizarea, ci ca
dimpotriva, ele au un camp mai extins.
In principiu, efectele oricarei actiuni de modernizare se impart in mai
multe categorii, mai mult sau mai putin sesizabile. Prima categorie a efectelor este
cea a efectelor directe, de natura celor care apar la nivelul intreprinderii (cresterea
volumului productiei realizate, imbunatatirea calitatii ei, etc.).
A doua categorie de efecte, se refera la efectele conexe, care se produc in
alte intreprinderi sau ramuri, ca urmare a aparitiei efectelor directe. Aceste efecte,
reprezinta o mare importanta in analiza eficientei economice, ca urmare,
modernizarile trebuie sa aiba ca scop realizarea de produse care sunt deficitare in alte
intreprinderi, care se achizitioneaza din import sau care valorifica in mod superior
masa de produse indigene disponibile la intreprinderile beneficiare, cum ar fi utilajele
cu mari randamente tehnice, precum si cele care necesita cheltuieli de achizitionare,
montaj, probe tehnologice si intretinerea curenta cat mai mici.
In literatura de specialitate, mai este mentionata si categoria efectelor
colaterale, rezultatele determinate in jurul efectelor directe. In scopul nostru, o
anumita modernizare a capacitatilor de productie prin sporirea volumului total al
activitatii productive in intreprinderea respectiva, atrage noi obiective in platforma
unde aceasta este situata, cum ar fi mijloace de acces mai largi, magazine si locuinte,
dar chiar si aparitia unor unitati administrative.
In sfarsit, mai trebuie avuta in vedere si categoria efectelor indirecte cu
caracter social.
Modernizarea unei capacitati de productie, creaza conditii mai bune
pentru muncitori, determina cresterea nivelului de instruire al personalului,
diminueaza gradul de poluare al zonei respective, favorizeaza infiintarea de posturi
superioare retribuite (deoarece necesita calificari profesionale superioare) etc.

10
1.5. ROLUL FACTORULUI TIMP IN
APRECIEREA EFICIENTEI INVESTITIILOR

Ca urmare a desfasurarii procesului investitional pe o perioada mai mare


de timp, are loc retragerea din circuitul economic a unei parti din produsul creat
pentru societate. Intotdeauna, cand momentul efectuarii cheltuielilor de investitii nu
coincide cu momentul punerii in functiune a obiectivului de investitii apare un
decalaj ce presupune imobilizarea unor importante resurse materiale, umane,
financiare. Dinamismul procesului investitional, manifestat prin caracterul asincron al
eforturilor si efectelor, impune luarea in considerare a timpului ca factor al accelerarii
procesului de crestere economica.
Nu este indiferent daca daca venitul net posibil intr-o varianta de
investitii se realizeaza intr-un timp mai scurt sau mai lung. Amanarea realizarii
venitului net cu un numar de ani reprezinta o pierdere pentru economia nationala, o
incetinire a ritmului de crestere a acesteia.
Cresterea economica este un proces complex in care interactioneaza
numerosi factori. Pentru interpretarea dinamica a eficientei economice este suficient
sa se ia in considerare efectul economic al investirii venitului net sau al amortizarilor.
Timpul cumulat cu un volum ridicat de investitii si cu o eficienta inalta are consecinte
directe asupra procesului de crestere economica, crestere care conditioneaza volumul
investitiilor viitoare, atragerea unui numar sporit de muncitori in procesul de
productie, schimbarea structurii productiei in scopul valorificarii superioare a
resurselor disponibile, cresterea potentialului economic al tarii.
Dimpotriva, neaplicarea imediata a noilor descoperiri stiintifice, a
tehnologiilor perfectionate, a noilor utilaje, conduce la o depreciere a acestora cu
trecerea timpului. In economie aceasta se manifesta sub forma uzurii morale,
fenomen ce se materializeaza in pierderi de munca sociala si scaderea competivitatii
pe piata.

11
Luarea in considerare a factorului timp poate evita o serie de pierderi,
accelerand ritmul cresterii economice ca urmare a aplicarii noii tehnologii si
modernizarii celor existente. Materializarea noilor descoperiri in utilaje cu
performante ridicate necesita efectuarea anumitor investitii. Daca investitiile
efectuate au la baza ultimele cuceriri stiintifice, in domeniul respective va rezulta o
eficienta sporita, concretizata in spor de venit national.
Asteptand scurgerea unui interval de timp dupa descoperirea respectiva,
exista pericolul ca alt partener sa apara pe piata. Pentru cresterea eficientei
investitiilor este necesar sa se considere timpul ca factor indispensabil calculelor de
alegere a deciziei optime, cheia succesului deoarece avantajele cele mai mari le obtin
intreprinderile care reusesc sa aplice mai repede in productie rezultatele cercetarii
stiintifice.
Din punct de vedere practic, rezulta ca la orice investitie este mai eficient
ca efectele sa se obtina pe o perioada mai scurta, dar cu o rata de eficienta cat mai
ridicata. Aceasta va avea consecinta, prin intermediul efectului propagat si asupra
altor domenii de activitate, impunandu-se totodata o mobilitate mai accentuata din
partea intreprinderilor la noile adoptari tehnice si de piata.

PRINCIPIILE ACTUALIZARII

Pentru a compara eforturile care se realizeaza intr-o anumita perioada, cu


efectele care se obtin in alta perioada, trebuie sa le aducem la acelasi moment.
Sa presupunem ca intr-un obiectiv s-a investit 1 leu, in anii urmatori vom
avea:
- I an investitia se recupereaza si aduce societatii profitul – “a”
- II an fondul de investitii initial este 1 + la = (1+a) lei, iar rezultatul final
va fi:
(1 + a) + (1 + a) = (1 + a) (1 + a) = (1 + a)2
- III an la sfarsit:
(1 + a)2 + (1 + a)2  a = (1 + a)3

12
- IV an la sfarsit:
(1 + a)3 + (1 + a)3  a = (1 + a)4


h an la sfarsit: (1 + a)h lei
Concluzia este, deci, ca un leu disponibil in prezent va echivala cu
(1 + a)h lei peste “h” ani. Deci intre “x” investitii si “y” profituri, exista legatura
y
x (1 + a)h = y  x = 1  a  h

unde : x = investitii ce se fac in prezent


y = profituri ce se obtin in viitor
a = coeficientul de eficienta
(la noi in tara a = 0,15 sau 15%)
Trebuie mentionat ca y > x, ceea ce inseamna ca investitiile se
recupereaza prin profituri:
Deci:
1
x y si y  1  a   x
h

1  a  h
1
Daca notam cu “z” fractia 1  a  h
z si z’ = 1  a  vom avea
h

x  z  y si y  z x

z = factor de actulizare si se foloseste daca dorim sa aducem in prezent


valori care vor fi realizate in viitor.
z’ = factor de fructificare folosit atunci cand vrem sa aducem in present
valori care au fost realizate in trecut.
1
In caz ca se foloseste factorul 1  a  h actualizarea se realizeaza prin

discontare, iar cand se foloseste 1  a  se aplica actulizarea prin compunere.


h

Astfel, daca dorim sa calculam randamentul economic al investitiei,


actulizat la momentul punerii in functiune a lucrarilor, vom actualiza investitiile
realizate in trecut cu ajutorul factorilor de fructificare si profiturile ce vor fi obtinute
in viitor, cu ajutorul factorilor de actualizare.

13
Randamentul economic al investitiilor in forma statica se calculeaza cu
formula:
Pt
R 1
I
R = randament economic
Pt = profituri totale
I = valoarea investitiei
Randamentul economic al investitiei in forma dinamica se calculeaza
astfel:
P't
R  ' 1
'

I
P’t = profituri actualizate
Pentru actualizarea profiturilor se foloseste formula:
K
1
P' t    Ph
h 1  1  a 
h

h = 1….k reprezentand anul


Pentru actualizarea investitiilor se foloseste formula:
k 1
I'   1  a   I h
h

h0

14
CAPITOLUL II

LOCUL BIRD IN PROCESUL DE FINANTARE


A INVESTITIILOR IN ROMÂNIA

2.1. ASPECTE GENERALE ALE ACTIVITATII BIRD

Un loc important in dezvoltarea fiecarei economii nationale, alaturi de


posibilitatea folosirii resurselor interne, revine atragerii unor resurse externe.
Fondurile obtinute din resursele externe, trebuie folosite pentru
realizarea unor mutatii structurate in economie ca: privatizarea, renasterea si
sustinerea liberei initiative, specializarea in anumite domenii de varf, crearea unui
sistem financiar de piata si convertibilitatea leului.
Cadrul institutional al relatiilor valutar-financiare se asigura prin
functionarea unor organisme internationale ce s-au infiintat in cea mai mare parte
dupa cel de-al doilea razboi si dezvoltarii lor pe baza unor relatii reciproc avantajoase
intre state, atat pe plan politic cat si pe plan economic al schimburilor valutar-
financiare.
15
La Conferinta Monetara si financiara a Natiunilor Unite de la Bretton
Woods din 1944, au fost redactate actele constitutive si Statutul Bancii Internationale
de Reconstructie si Dezvoltare, alaturi de actele si Statutul Fondului Monetar
International.
BIRD functioneaza din data de 25.06.1946 si face parte din grupul
Bancii Mondiale – organism cu caracter interstatal ce se ocupa cu finantarea tarilor
ramase in urma cu dezvoltarea -, alaturi de alte doua institutii financiare: Asociatia
Internationala pentru Dezvoltare (AID) si Corporatia Financiara Internationala (CFI).
BIRD a fost conceputa ca un organism de tip nou pentru finantarea
investitiilor din tarile membre prin acordarea sau garantarea de imprumuturi destinate
realizarii de proiecte de reconstructie si dezvoltare. La ea pot adera numai statele
membre ale Fondului Monetar International, organism ce acorda un sprijin temporar
pentru corectarea unor dezechilibre in plati externe, care pot avea cauze externe, dar
mai ales interne.
Structura financiara a bancii, permite acesteia ca locurile inerente acestor
investitii sa poata fi impartite intre toate statele membre, in functie de puterea lor
economica, exprimata prin participarea la capitalul social.
Statutul Bancii, precizeaza ca imprumuturile trebuie sa fie acordate
numai in scopuri productive de prima importanta si pot fi folosite pentru acoperirea
cheltuielilor valutare necesitate de proiecte de reconstructie si dezvoltare, bine
determinate.
Beneficiarul unui imprumut poate fi o tara membra, o regiune sau mai
multe regiuni ale unei tari membre, o intreprindere situata pe teritoriul tarii membre.
Daca beneficiarul nu este insusi statul, imprumutul trebuie sa fie garantat de catre
guvernul tarii respective, pe teritoriul careia se afla proiectul ce urmeaza a fi finantat.
Pentru acordarea unor imprumuturi, BIRD efectueaza un control, care sa
cuprinda o analiza amanuntita a celui care solicita creditul si anume :
a) analiza economica la nivelul tarii pentru a releva necesitatea
investitiei: lipsa unor bunuri si servicii de stricta necessitate.

16
b) aspectul tehnic privind constructiile, utilajele, tehnologiile,
amplasamentul, capacitatea, personalul tehnic, cheltuieli, etc.
c) aspectul institutional managerial
- posibilitatea recrutarii cadrelor de conducere si a pregatirii lor;
- organigrama proiectului;
- sistemul international.
d) analiza comerciala
- achizitii de materii prime, materiale;
- vanzarea viitoarelor produse.
e) analiza financiara
- evaluarea capitalului fix si circulant necesar pentru executarea
proiectului;
- sursele de procurare a capitalului;
- evaluarea cheltuielilor operative ale proiectului;
- determinarea veniturilor viitoare;
- determinarea disponibilitatilor banesti (lichiditate) dupa
terminarea lucrarilor si punerea in functiune.
In afara de cele aratate BIRD se ocupa si de alte activitati cum ar fi:
- acordarea de asistenta tehnica prin realizarea unor analize tehnci-
economice cu privire la proiectele de investitii ce urmeaza a fi realizate;
- organizarea de cursuri periodice de pregatire a cadrelor superioare prin
intermediul unui institute propriu pentru dezvoltarea economica;
- coordonarea asistentei financiare pentru dezvoltarea acordata de unele
tari capitaliste, dezvoltarea in favoarea tarilor in curs de dezvoltare.

2.2. MECANISMUL DE ACORDARE A CREDITELOR


DE CATRE BIRD

Banca acopera imprumuturi, ce acopera de obicei, o parte sau totalitatea


cheltuielilor in devize, dar uneori poate acoperi si o parte de cheltuieli locale. Daca la
17
inceput a acordat imprumuturi pentru reconstructie, cu accent pe suprastructura, in
prezent se acorda credite pentru dezvoltarea economiei, mai ales tarilor membre mai
putin dezvoltate.
Mecanismul de aprobare si derulare a unui imprumut de catre banca
implica:
a) identificarea proiectului ce se propune a fi finantat;
b) preevaluarea si evaluarea proiectului;
c) negocierea imprumutului si aprobarea lui;
d) finantarea proiectului din imprumutul acordat;
e) rambursarea imprumutului si dobanzilor din beneficiile proiectului.
Pentru identificarea proiectului de catre specialistii bancii, se folosesc de
obicei doua metode:
- metoda proiectelor releu, ce presupune luarea in considerare a unui
proiect existent initial ce prin natura sa necesita o extindere, impunand elaborarea
unui proiect nou;
- metoda proiectelor ce favorizeaza obiectivele de dezvoltare: se iau ca
punct de plecare studiile de dezvoltare macroeconomica si motivele prioritatii reiesite
din planificarea globala si sectoriala a statutului respectiv.
In cadrul etapei de preevaluare, incep sa se contureze elementele
proiectului: costul total al proiectului, costurile externe. Aceasta etapa este urmata de
evaluarea proiectului cand se analizeaza proiectul din punct de vedere tehnic,
economic, institutional, comercial si al achizitiilor, financiar.
Dupa negocierea imprumutului intre banca si beneficiar, cand se
examineaza toate aspectele imprumutului, el este supus aprobarii directorilor
executivi ai bancii, sub forma de raport, presedintelui bancii. Dupa ce a fost aprobat,
este semnat oficial de persoanele imputernicite din partea bancii si imprumutatului.
Intrarea in vigoare a imprumutului, are loc de regula, intr-o perioada de
90 de zile de la semnare, perioada in care imprumutatul trebuie sa prezinte bancii
documentele legale pentru intrarea in vigoare (aprobarea guvernelor).

18
Pe masura ce se realizeaza proiectul, perioada in care costurile se pot
mentine in limitele prevazute sau poate avea lor o majorare a costurilor in cazul in
care proiectul nu e bine executat, se utilizeaza si imprumutul acordat de banca. Dupa
o perioada de gratie de 3-4 ani, necesara pentru realizarea proiectului, incepe
rambursarea imprumuturilor si dobanzilor aferente din beneficiile nete ale proiectului
in cauza.
In vederea finantarii cheltuielilor prevazute in proiect de imprumutul
aprobat, de regula se organizeaza licitatii competitive internationale pentru
procurarea unor bunuri si servicii prin solicitarea de oferte internationale de la
furnizori din tarile membre ale BIRD.
Aprobarea unui imprumut de catre banca se face pe baza unor criterii ca:
- sa existe un proiect bine definit;
- proiectul sa fie de mare prioritate pentru dezvoltarea economica a tarii;
- proiectul sa prezinte siguranta din punct de vedere economic, tehnic,
comercial si financiar;
- sa existe o garantie rezonabila ca imprumutul va fi rambursat;
- eventualul beneficiar al imprumutului nu poate obtine finantarea
necesara in conditii mai bune decat cele oferite de banca.
Facilitatile acordate de BIRD:
a) imprumuturile au dobanda mica - 7,5 – 8%;
b) Banca Mondiala organizeaza licitatii in cadrul tarilor membre pentru
achizitionarea de utilaje, pentru constructii la preturile cele mai avantajoase;
c) Banca stabileste furnizorul general care raspunde de intreaga lucrare
pana la punerea in functiune la parametrii proiectati;
d) pentru rambursarea imprumuturilor banca acorda o perioada de gratie
de 3-5 ani;
e) banca acorda si asistenta tehnica prin specialistii ei, sau prin alti
cooptati de la tarile membre.

19
2.3. METODOLOGIA DE ANALIZA SI CALCUL
A EFICIENTEI ECONOMIEI SPECIFICA BIRD

Continutul si rolul analizei economice


Prin analiza economica se urmareste modul in care proiectul se
incadreaza in tendintele de dezvoltare ale tarii in cauza, necesitatea cat si efectele
generate prin realizarea investitiei. Se analizeaza de asemenea, aspectele de
conjuncturea de ordin intern cat si influentele externe prin cercetarea aprofundata a
preturilor internationale, a pietelor de desfacere posibile, a tendintelor privind cererea
si oferta de produse.
In cadrul analizei economice trebuie urmarite aspectele legate de forta de
munca, cat si problemele legate de strangerea resurselor de investitii si dirijarea lor
spre domenii de progres economic: salarizarea fortei de munca, evaluarea celorlalte
cheltuieli.
Calculele de eficienta pentru proiectele creditate de BIRD se fac in
moneda constanta cu toate ca sistemul de preturi se poate deforma datorita inflatiei.
Astfel, daca rata de actualizare folosita pentru preturile constante ar fi “ i “, atunci
pentru cele curente se va utiliza o marja de corectie numita “coeficient previzibil al
inflatiei “. In consecinta, rata de actualizare va suporta o modificare cu  si rata va
deveni  .

Analiza financiara
Analiza financiara, fundamenteaza proiectul din punct de vedere al
rentabilitatii, foloseste metodele actualizarii, punandu-se problema duratei de calcul
si a ratei de actualizare ce urmeaza a fi folosita. Ca durata de calcul se propune
utilizarea duratei tehnice a celui mai important echipament al proiectului.
In evaluarea proiectelor, cheltuielile si veniturile se urmaresc pe durata
de viata a proiectului, luandu-se in considerare influenta factorilor timp. Folosirea
actualizarii in determinarea indicatorilor de eficienta economica permite o comparare
mai corecta a eforturilor cu efectele.

20
Pentru usurarea calculelor privind centralizarea, se determinea fluxul de
numerar – cashflow – care exprima diferenta intre incasarile anuale si cheltuielile
anuale, obtinand astfel imaginea continua a valorii nete rezultate din activitatea
productiva respectiva. In compararea diferitelor variante de proiect, actualizarea
sumelor se face in momentul inceperii lucrarilor de constructie a obiectivului
proiectat.
Dupa determinarea fluxului de numerar in modalitatea aratata mai sus, se
trece la actualizarea acestuia, utilizand un coeficient de actualizare calculat astfel :

f= 1 n = durata de via]\ a proiectului


(1+i)n i = rata de actualizare

Ca rata de actualizare poate fi utilizata atat rata dobanzii, cat si rata de


rentabilitate normala (costul capitalului).
Coeficientul de actualizare, ca un pret de garantie » pe care viitorul
trebuie sa-l asigure prezentului, fiindca acesta din urma, in scopul de a realiza
cresterea economiei impusa, accepta sa faca indisponibile anumite sume pe o
perioada anumita de timp, trebuie corelat cu resursele care vor asigura indeplinirea
planului de investitii.
Reiese ca valoarea de investitii (i) din economia nationala intr-o anumita
perioada de timp trebuie sa-i fie asociata cantitatea resurselor (R ) disponibile si
posibile pentru acoperirea necesitatilor respective. Reprezentand pe un grafic cele
doua componente se observa ca acestea se intersecteaza intr-un punct care determina
insasi rata de actualizare.

21
I
R I

a0 a
Figura 1

Indicatori de eficienta specifici metodologiei BIRD

1. Rata rentabilitatii nominale a capitalului investit se calculeaza


conform formulei :

r= Ph x 100 Ph = profitul anual


I
I = investi]ii totale

In aceasta forma este un instrument util pentru evaluarea rapida a


eficientei unui proiect de investitie, folosindu-se mai ales pentru proiectele a caror
durata de viata este relativ scurta si in cazul in care tara respectiva nu detine
suficiente informatii necesare pentru o analiza mai completa.
Prezinta si dezavantajul ca ofera doar un criteriu aproximativ de
evaluare, bazandu-se pe beneficiile unui singur an, fiind destul de dificil a stabili anul
ale carui beneficii sa fie luate in calcul, considerandu-l ca cel mai reprezentativ din
intreaga perioada de functionare a unui proiect. Acest neajuns este eliminat prin
folosirea unei formule care ia in calcul beneficiul actualizat pe intreaga durata de
viata :
h Nt

t 1 1  i  t

R= h Kt

t 1 1  i  t

Nt = profitul net in anii cand este pozitiv


22
Kt = profitul net cand este negativ
n = nr. de ani, t = 1,2 . . . n
Suma beneficiilor negative avand ca tendinta minimizarea, rezulta ca
aceasta raportare trebuie sa tinda catre limita sa maxima.
2. Venitul net actualizat (V.N.A.)
Este un indicator ce permite a se face comparatie intre volumul total al
incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si costurile
totale (cu investitiile si cu productia).
Pentru calcularea VNA, prin efectuarea sumei algebrice a incasarilor si
cheltuielilor actualizate ce se atribuie proiectului, se foloseste urmatoarea expresie:

dD
1 dD Ih  Ch dD Vh  I h  C h
VNA =  V   
1  a 
h 1
h h
h 1 1  a  h
h 1 1  a  h

VNA – venit net actualizat


Vh – venitul obtinut in anul “h” (veniturile anuale realizate din vanzarea
produselor de baza si cele din alte active)
Ih – investitia anuala
Ch – cheltuieli anuale de prod.
a – coeficient de actualizare
d – durata de realizare a proiectului
D – durata de functionare a proiectului
In functie de acest indicator sub raportul eficientei pot fi acceptate numai
variantele la care VNA este mai mare ca zero. Daca are semn negativ, proiectul va fi
respins, deoarece prin el nu se recupereaza cheltuielile. In cazul in care se compara
doua proiecte va fi ales acela pentru care la acelasi cost al capitalului, valoarea neta
actualizata este mai mare.
Rata de actualizare trebuie sa aiba valoarea optima deoarece in cazul
unei supradimensiuni mari VNA este mai scazut.
Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei
viitorului obiectiv economic, deoarece in conditiile unei economii de piata ne
23
intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare ; ori acest indicator, exprima tocmai
venitul net, profitul net obtinut de intreprindere pe intreaga perioada de functionare a
obiectivului si in conditiile cuantificarii influentei factorului timp. Cu toate aceste
avantaje, el fiind un indicator de volum, nu poate fi considerat indicator de eficienta
economica, deoarece nu asigura si compatibilitatea cu eforturile facute pentru
obtinerea acestui efect net.
3. Raportul dintre venituri actualizate – costuri actualizate.
Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizate pe
intreaga durata de functionare a obiectivului economic si totalul cheltuielilor
efectuate atat cu edificarea obiectivului cat si cu productia.
Pentru a permite comparabilitatea acestor indicatori, care se obtin in
perioade diferite de timp, la un moment dat, se foloseste tehnica actualizarii. Relatia
de calcul este:
dD Vh

h 1 1  a  h

R= dD Ih  Ch

h 1 1  a  h

Pe baza acestui indicator, proiectul economic poate fi acceptat numai in


cazul in care R>1. Aceasta relatie exprima legea fundamentala a activitatii economice
care presupune, ca in orice asemenea activitate trebuie sa se recupereze integral
cheltuielile efectuate si sa se realizeze un anumit profit pentru investitor.
In cazul in care R = 1, rezulta ca societatea isi acopera cheltuielile, insa
nu realizeaza nici un profit, ceea ce reflecta o activitate nesatisfacatoare. Daca R<1,
raportul este subunitar, atunci proiectul este respins.
Acest indicator depinde si de marimea coeficientului de actualizare luat
in calcul. Cu cat acest coeficient este mai mic, cu atat raportul in aceleasi conditii este
mai mare, fiind in raport invers proportional cu coeficentul de actualizare.
4. Fluxul de numerar (cashflow), indicator ce exprima « situatia la
zi », respectiv care este castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul.

24
Acest indicator poate fi calculat la nivelul economiei nationale, sau la
nivelul agentului economic, cu precizarea ca la nivelul agentului economic impozitele
si taxele constituie cheltuieli si se iau in calcul ca atare. Relatia de calcul este :

Fh = Vh – (Ch + Ih)

Vh - incasarea anului h
In perioada de executie, a obiectului, fluxul de numerar este mai
favorabil in cadrul analizei economice, deoarece acum s-a considerat ca venit si
imprumutul primit, el constituind cheltuieli in perioada rambursarii sale, fapt pentru
care acum fluxul de numerar este diminuat.
5. Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR)
Este considerat de catre BIRD ca fiind indicatorul de baza in aprecierea
eficientei economice a unui proiect de investitii. Indicatorul exprima rata de
discontare care egalizeaza valorile actualizate ale productiei cu costurile (de
productie si de investitii pe intreaga perioada de functionare)

Valori
(costuri)
productie Valoarea productie

Costuri de
productie

RIR
Rata de
discontare
RIR este acea rata de discontare, la care VNA este zero, respectiv
productia actualizata este egalata de costurile actualizate. Este oportun ca selectarea
proiectelor in functie de RIR sa aiba loc prin comparare cu eficienta economica
obtinuta la obiective economice similare din tara, dar in mod deosebit din strainatate,

25
unde se calculeaza uzual. Vor fi acceptate, numai acele proiecte de investitie la care
RIR se stabileste l a cote superioare celor similare, din trecut.
Stabilirea nivelului de rentabilitate se poate face pe doua cai : prin
reprezentare grafica sau prin calcul analitic. In ambele situatii se impune stabilirea
unui venit actualizat pozitiv care corespunde unei rate minime ( a min) si un venit net
actualizat negativ care corespunde unei rate maxime (a max).
- prin reprezentare grafica:

VNA
+

V1
amin RIR y-x amax
x Rata de
V2 actualizare
y
-

Se reprezinta intr-un sistem de axe rectangulare, pe abscisa diferite valori


ale ratei de rentabilitate, iar pe ordonata evolutia venitului net actualizat. Prin unirea
cu o dreapta a punctelor ce corespund nivelului venitului net actualizat la a min si amax
si la intersectia acestei drepte cu abscisa se afla punctul care exprima RIR a
obiectivului.
- prin calcul analitic se foloseste relatia :

V1
RIR = amin + (amax – amin) = V  V , relatie ce decurge din asemanarea
1 2

triunghiurilor din figura


RIR este unul dintre cei mai semnificativi indicatori a eficientei
proiectelor de investitii, deoarece exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe
intreaga durata de functionare a obiectivului, stabilind puterea economica a acestuia,
respectiv profitul net ce se obtine la un leu efort total, cu investitia si cu productia.
Acest indicator, dupa nivelul la care se face analiza imbraca doua forme  Rata Interna

26
de Rentabilitate Economica (RIRE) in cazul analizei economice si Rata Interna de
Rentabilitate Financiara (RIRF) pentru analiza financiara.
RIR, chiar daca este sub forma RIRE sau RIRF trebuie sa fie
intotdeauna rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg, deoarece proiectele
analizate nu pot justifica niciodata implicarea unei precizii mai mari. Interpolarea
intre rate de actualizare, care se gasesc de o parte si de alta a RIR-ului exagereaza
oarecum adevarata RIR. Aceasta, pentru ca tehnica noastra liniara de interpolare face
ca RIR sa urmeze pe un sistem de axe rectangulare o linie dreapta.
De fapt, adevarata valoare a RIR-ului urmeaza o functie curbilinie
concava conform graficului. Eroarea introdusa de interpolare este de obiecei mai
mica si dispare cand rezultatul este rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj
intreg.
In legatura cu alegerea ratelor de discontare trebuie facute cateva
precizari :
- amin si amax se alege astfel incat pentru amin sa se obtina un venit net
actualizat pozitiv si pentru a max un VNA negativ;
- diferenta intre cele doua rate de discontare alese sa nu fie mai mare de
5%, deoarece in intervalul y s-a presupus ca VNA are o evolutie liniara, iar in relitate
evolutia este sub forma unei functii ce ar putea fi exprimata printr-o parabola, de
aceea si valoarea ratei de rentabilitate economica se va rotunji intotdeauna in minus;
- amin si amax se stabileste prin incercari, astfel pentru a limita numarul
acestora se face intai o determinare aproximativa a ratei de rentabilitate economica
raportand marimea profilului mediu anual la marimea investitiilor, dupa care se
corecteaza astfel: daca durata de functionare < 5 ani se scad 0,20; intre 5 – 10 ani se
scade 0,10; intre 10 – 15 ani se scade 0,05, iar pentru D > 15 ani se considera
coeficientul de actualizare conform raportului determinat la inceput. Rata astfel
gasita se considera limite de calcul pentru rata de actualizare.
Calculul RIR este o metoda prin care se ajunge la o apreciere corecta a
eficientei investitiei totusi prezinta si unele dezavantaje ca:

27
- se bazeaza pe fluxul veniturilor brute, care cuprind si amortismentul, ce
este necesar pentru a calcula o rata interna de rentalilitate;
- necesitatea de a face previziuni pentru viitoarele incasari a caror
exactitate este greu de realizat. Avantajul net consta in faptul ca tine cont de
modificarea in timp a veniturilor.
6) Cursul de revenire net actualizat
Acest indicator cunoscut si sub numele de rata interna de schimb valutar
sau testul BRUNO, reflecta eforturile totale actualizate, cu investitia si cu productia,
exprimate in lei, ce se fac pentru obtinerea unei unitati valutare nete. Se calculeaza cu
ajutorul relatiei:

dD Ih  Ch

h 1 1  a  h

R= dD V ' h  I ' h C ' h



h 1 1  a  h

Ca modalitati principale prin care se pot obtine cursuri de revenire


actualizate mai mici decat cursul de revenire oficial putem mentiona:
- renuntarea la importul materialelor si materiilor prime;
- reducerea creditului contractat de la BIRD;
- depistarea unor piete noi, pe care sa desfaca produsele la preturi mai
ridicate, deci marirea valorii incasarilor;
- reducerea cheltuielilor anuale de productie.
Din analiza relatiilor prezentate se constata ca la numarator se cuprind
toate cheltuielile efectuate in tara, exprimate in lei, din care se scad uneori, produsele
care nu pot face obiectul schimbarilor externe, actualizate la o anumita rata de
actualizare. La numitor se cuprind veniturile nete actualizate, exprimate in valuta.
Prin acest indicator, se stabileste costul intern al valutei si se urmareste
alegerea variantelor de investitii care asigura promovarea exportului si diminuarea
importului, ofera informatii asupra produselor care sunt mai eficiente sa se produca in

28
tara sau care sunt indicate sa se importe, deoarece asigura un curs de revenire net
actualizat nefavorabil.
La folosirea acestui indicator, se ridica problema ca: alegerea ratei de
discontare, adica daca este identica pentru valuta interna cat si pentru cea externa;
modul cum se face transformarea importurilor din valuta in lei, foloseste paritatea
oficiala pentru o fundamentare realista a variantelor de investitii analizate.
7) Pragul de rentabilitate
Eficienta economica a investitiei depinde de modul cum este folosita
capacitatea de productie proiectata, deoarece de aceasta depinde recuperarea
fondurilor de investitii prin profitul obtinut.
De aceea BIRD, atrage atentia asupra unui punct critic sub care gradul
de utilizare a capacitatilor de productie nu poate cobori, caci astfel unitatea
economica intra in pierderi si prin urmare investitiile nu se mai pot recupera. Acest
punct critic al nivelului productiei exprimat prin procentul de folosire a capacitatii
proiectate pentru profitul societatii comerciale este nul se numeste prag de
rentabilitate.
Prin urmare, la obiectivele de investitii care nu au capacitate mare de
productie, se impune o analiza privind stabilirea gradului minim de folosire a
capacitatilor de productie proiectate astfel incat sa se asigure un profit minim sau,
unitatea sa nu lucreze cu pierderi.
Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili care este nivelul minim de
folosire a capacitatii de productie astfel incat societatea comerciala sa nu lucreze cu
pierderi, sa recupereze fondurile de investitii cheltuite si sa realizeze un profit net.
8) Senzitivitatea, incertitudinea si riscul in analiza economico-
financiara
In conditiile economiei de piata, proiectele de investitii trebuie sa lise
efectueze o profunda analiza de senzitivitate ce isi propune sa stabileasca cat de
sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificari, indeosebi negative, ce apar cu
siguranta in cursul functionarii sale viitoare. Printre aceste modificari se pot numara:
epuizarea resurselor initiale de materii prime si schimbarea pietelor de aprovizionare,

29
modificarea preturilor la materiile prime, cresterea salariilor. Analiza de senzitivitate
economica, implica deci, probleme referitoare la riscul si incertitudinea economica
specifice problemelor investitionale. Orice investitie productiva contine elemente de
incertitudine si risc, deoarece pot interveni anumite cauze negative care influenteaza
rezultatul economic.
Aceste schimbari antreneaza modificarile ratei interne de rentabilitate
fapt ce impune o analiza a sensibilitatii proiectului de investitii fata de diferite
modificari ce pot apare prin recalcularea RIR.
Nivelul ratei de rentabilitate financiara ne arata ca proiectul de investitii
este extrem de sensibil la modificarea nivelului costurilor de productie. De aceea,
trebuie analizate toate posibilitatile ce pot modifica costurile in sens negativ pentru a
se lua masuri de preintampinarea lor. Daca nu exista astfel de posibilitati, se impune
renuntarea la proiect indiferent care este nivelul de eficienta pe plan macroeconomic.
Asa cum reiese, numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest
organism international BIRD, care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern
pentru analiza eficientei economice a investitiilor, se poate ajunge la adoptarea unei
judicioase decizii investitionale.

CAPITOLUL III

EVALUAREA PROIECTULUI DE INVESTITII


“FABRICA DE MALT”

3.1. PREZENTAREA S.C. TURN SA., CARE ARE CA


OBIECTIV DE INVESTITII “FABRICA DE MALT”
30
Constituirea societatii comerciale
S.C. TURN SA isi desfasoara activitatea in orasul Targoviste, judetul
Dambovita. A luat fiinta prin asocierea unor actionari si mobilizarea unor resurse
financiare inclusiv de la persoane fizice sau juridice. Societatea a fost inregistrata la
Camera de Comert si Industrie a Romaniei, oficiul Registrului Comercial al judetul
Dambovita, cu certificatul de inmatriculare nr. J/15/1553/1999.

Statutul juridic
S.C. TURN SA., este persoana juridica romana, avand forma juridica de
societate pe actiuni, aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile
romane, durata societatii fiind nelimitata.
Ca obiect de activitate al societatii se pot numi:
- productia de malt;
- productia de bere;
- activitatea in agricultura, zootehnie, industrie alimentara;
- activitatea de comert, import – export;
- prestari servicii, alimentatie publica si turism;

Scopul investitiei
In urma studierii aprovizionarii cu bere in orasul Targoviste si in judet,
societatea a hotarat ca principal obiectiv constituirea unei fabrici de malt si a unei
fabrici de bere, care va asigura necesarul de malt pentru propria fabrica, cat si
necesarul de valuta pentru rambursarea unor credite externe.
Prin infiintarea acestei fabrici de malt se deschid premisele unei posibile
si fezabile cooperari cu diverse firme straine in profilul de activitate ales si in alte
domenii, se creaza noi locuri de munca, contribuind la diminuarea procentului de
somaj si se asigura fondul de marfa pentru societatile comerciale care
comercializeaza produsele.

31
S.C. TURN SA. nu are posibilitatea realizarii intregului proiect din surse
proprii, fiind limitata de valoarea capitalului social varsat sau in curs de completare si
este nevoita a apela la credite bancare.

Surse de finantare si volumul acestora


S-au analizat doua variante : prima varianta presupune realizarea
proiectului de utilaje din tara, creditul necesar intrand sub incidenta dobanzilor
practicate de bancile romanesti la ora actuala cu actualizarea lor, conducand la o
cumulare de dobanda care in final depaseste chiar volumul investitiei initiale.
Varianta a doua, prevede realizarea proiectului cu utilaje din import furnizate de
firma SEGINSA SPANIA, cu un cost mai ridicat al utilajelor, dar car prin acordarea
unor credite pentru procurarea utilajelor, cu o dobanda mult mai redusa - 10,5%,
conduce in final la rezultate economico financiare mult mai bune.
VARIANTA I – valoare totala a investitiei este de 2.809.229 lei, din care
utilajele – 687.975 lei. Din surse proprii se asigura suma de 421.385 lei, iar diferenta
se asigura din credit bancar cu dobanda la zi descrescand cu coeficientul de inflatie.
VARIANTA II – valoarea totala a investitiei este de 3.267.263 lei din
care:
- utilaje total 1.303.772,0 lei
- din care import 1.136.350,0 lei
Se asigura din surse proprii suma de 490.090,0 lei, iar diferenta de
2.777.173,0 lei se asigura astfel:
- credit banca romana 1.811.264,0 lei 
- credit banca spaniola 965.909,0 lei

Costul total al investitiei


Pentru VARIANTA I - Total 2.809.229,0 lei
din care:
- constructii montaj 1.957.270,0 lei

32
- constructii instalatii 1.877.163,0 lei
- utilaje cu montaj si independente 687.975,0 lei
- dotari si obiective inventar 10.144,0 lei
- alte cheltuieli 153.840,0 lei
Pentru VARIANTA II – Total 3.267.263,0 lei
din care:
- constructii montaj 1.774.839,0 lei
- constructii instalatii 1.664.199,0 lei
- utilaje cu montaj si independente 1.303.772,0 lei
- dotari 10.034,0 lei
- alte cheltuieli 178.618,0 lei

Descriere
In cadrul platformei de industrie alimentara situata in partea de nord a
municipiului Targoviste, se propune amplasarea unui complex, alcatuit dintr-o fabrica
de malt cu capacitatea de 15.000 t/an si o fabrica de bere de 250.000 h1/an, precum si
utilitatile aferente.
Terenul pe care se amplaseaza aceste unitati cu o suprafata de 3,4 ha,
este situat intre fabrica de branzeturi si intreprinderea de morarit si panificatie, avand
accesul auto din drumul de deservire a zonei industriale, aprovizionarea feroviara
facandu-se pe linia CFR racordata la liniile intreprinderii de morarit. Fabrica de malt
se amplaseaza in partea de nord a incintei si este prezentata sub forma a doua
variante, in varianta a doua avand o suprafata construita mai redusa, decat in varinta
1, se inscrie mai bine in terenul rezervat acesteia, permitand si o eventuala extindere
de capacitate.
Obiectivul este o investitie noua, deci structura personalului va fi cea
propusa in proiectul tehnologic, in cadrul cheltuielilor devizului general s-au prevazut
sumele necesare scolarizarii noului personal. De asemenea, la angajarea personalului
in cadrul schemei de functiuni se va cauta atragerea unor cadre de specialitate cu

33
experienta in domeniu si cu o vechime in profilul de activitate care sa asigure un grad
mai mare de calificare.
Materii prime, tehnologice si procese tehnologice utilizate
Pentru a se obtine un malt de calitate, pe langa tehnologia folosita, are o
mare importantta calitatea materiei prime utilizate. Calitatea acesteia este la randul ei,
influentata de mai multi factori:
- varietate, soi, conditii pedoclimatice;
- agrotehnica aplicata;
- modul de fertilizare a terenului;
- modul de pastrare;
Ca materii prime se utilizeaza orzul si orzoiaca, insa din cauza
productivitatii mai mici de orzoaica si nediferentierea pretului de achizitie dupa
calitate, cea mai mare parte a productiei de malt din tara noastra se realizeaza din orz
si nu din orzoaica.
Considerand ca procentul de orz utilizat in fabricatie, va fi de 60%, iar
cel de orzoaica - 40%, este necesar ca in viitor sa se gaseasca modalitati de
cointeresare a producatorilor agricoli pentru cultivarea si obtinerea unor productii de
orz, orzoaica cu calitati optime de maltificare.
In conditiile asigurate, materiile prime cu calitatile prevazute in strasuri
si a respectarii procesului tehnologic se va obtine malt de calitate superioara. In ceea
ce priveste garantiile furnizorului de utilaje din import pentru calitatea produsului
finit, in oferta sunt date garantii de calitate in cazul asigurarii materiilor prime cu
calitatea dorita, care difera de calitatea materiei prime disponibile indicata de
standardele noastre.

1. Descrierea procesului tehnologic in varianta I.


a) Receptia materiei prime

34
Receptia cantitativa a materiei prime se realizeza prin cantarirea
mijloacelor de transport pline si goale, iar cea calitativa consta prelevarea de probe si
stabilizarea prin analize de laborator a umiditatii si corpurilor straine.
b) Curatirea si sortarea materiei prime
Linia de curatare are o capacitate de 8 – 10 tone/h. In urma curatirii –
sortarii materiilor prime se obtine patru sorturi si deseuri. De regula, la maltificare se
utilizeaza sortul I si II, dar practic din lipsa de materii prime se prelucreaza si sortul
III.
c) Depozitarea materiei prime si a maltului finit
Pentru depozitare se prevede un siloz cu 9 celule cilindrice, capacitatea
totala fiind de circa 8.800 m.c., ceea ce va asigura depozitarea a circa 2.000 tone malt
si 3.400 tone orz – orzoaica. Diferenta pana la acoperirea necesarului total anual de
aproximativ 21.000 tone/an orz brut va fi preluata de la ROMCEREAL sau de la
producatori particulari.
d) Inmuierea orzului
Se realizeaza in patru linii a doua linuri fiecare, capacitatea unui lin va fi
de 15 tone de orz, iar durata inmuierii, conform diafragmelor aplicate in tara noastra
va fi de 45 ore.
e) Germinarea orzului
Pentru germinare se va adopta procedeul VANDER HAUFEN (gramezi
mobile), in care scop se vor construi patru casete din beton cu fundul din tabla
perforata. Germinarea se preconizeaza sa se realizeze in circa 8 zile, in conditii de
microclimat (umiditate, aer si temperatura aer) controlate si reglate conform
diagramei de germinare. Pentru mentinerea microclimatului cerut de procesul
tehnologic s-au prevazut instalatii de ventilatie, racire si umidificare a aerului.
f) Uscarea maltului
Se va realiza in doua uscatoare, cu gratar basculant, cu o capacitate de 23
tone/zi malt uscat. Durata procesului de uscare va fi de 18 – 20 ore in functie de
sortimentul de malt ce urmeaza sa fie stabilit.

35
g) Degerminarea, transportul si depozitarea maltului in vederea
maturarii
h) Livrarea maltului finit
Se va realiza prin tranport mecanic catre fabrica de bere, iar catre tert se
va realiza direct din siloz cu mijloace auto sau vagoane CFR.
In cazul variantei a doua propuse se reemarca unele deosebiri ale
procesului tehnologic, comparativ cu varianta I astfel:
- receptia materiei prime, descarcarea si transportul se realizeaza ca in
varianta intai;
- la propunerea firmei asociate, se desfasoara o noua etapa: precuratirea
si insilozarea materiei prime;
- la sectia de inmuiere a orzului in varianta a doua inmuierea se
realizeaza intr-un singur lin si intr-un timp mai scurt, de aceea sectia avand
dimensiuni mult mai mici;
- in a doua varianta, datorita timpului mai scurt in care se realizeaza
germinarea si incarcarii specifice mai mari, dimensiunile sectiei de germinare sunt
mult mai reduse fata de cealalta varianta;
- la uscarea si degerminarea maltului, in afara de gratarul uscatorului,
furnizorul va livra un ventilator, baterii de incalzire a aerului si recuperatorul de
caldura cu tevi de sticla. Dupa procesul de uscare urmeaza racirea maltului prin
insuflare de aer proaspat, apoi este supus operatiei de degerminare si dupa aceea
transpotat si depozitat in siloz pentru maturare;
- livrarea maltului se paote face vrac sau insacuit in saci de iuta sau
hartie iar furnizorul va livra o instalatie de cantarit si insacuit malt si o masina de
cusut saci.
Asigurarea cu utilitati:
a) alimentarea cu apa se face din doua surse:
- o sursa de apa potabila din puturi de mare adancime racordare la
conducte de aductiune a apei; va asigura necesarul de apa pentru consumul
tehnologic;

36
- o sursa de apa industriala din puturi forate la 100 metri adancime, in
zona amplasamentului fabricii sau din surse de apa industriala a Combinatului de
Oteluri Speciale Targoviste; va sigura debitul de apa necesar pentru functionarea
centralei frigorifice a centralei termice;
- evacuarea apei de la sectiile de germinare si inmuiere se va face la
reteaua exterioara din incinta pentru canalizarea tehnologica.
b) alimentarea cu energie termica
Asigurarea cu energie termica, atat pentru tehnologie cat si pentru
incalzire, se va face dintr-o centrala termica proprie fabricii care va fi echipata cu un
cazan de aburi cu un volum mare de apa, astfel incat sa poata asigura variatiile
debitului de abur in timp foarte scurt.
c) alimentare cu energie electrica
Pentru alimentarea cu energie electrica se propune un post de
transformare 20/0,4 KV o putere de 1000 KVA fiecare. Pontul de transformare se va
amenaja in anexa uscatoriei de malt, in ambele variante.

Piata si comercializarea
In urma studiilor efectuate, cererea de bere va continua sa inregistreze o
tendinta usoara de crestere, cu deosebire in perioada de vara, motivat atat de
deprinderile populatiei, cat si din considerente financiare. Acest ultim aspect, va
capata importantanta majora in anii urmatori, datorita aparitiei fenomenului
concurentei, producatorii fiind obligati sa accepte treptat reducerii ale ratei profitului.
Este de asteptat o crestere a cererii de bere, in mediul urban, comparativ
cu cel rural, solicitarile cele mai semnificative fiind cele din localitatile turistice si cu
deosebire in sezonul cald, de aceea dinamica consumului de bere in timpul anului, va
trebui sa constituie o preocupare majora pentru producatori.
Pana in prezent, zona luata in considerare, judetul Dambovita si judetele
limitrofe, au fost deservite de fabricile de bere existente, in viitor deficitul de bere
fiind acoperit de productie fabricii de bere Targoviste, care va avea ca principali
distribuitori diferite societati comerciale din orasele Targoviste, Titu, moreni, Gaesti,

37
2 magazine proprii societatii comerciale “TURN” S.A., cat si intreprinzatori
particulari.
Se va urmari atragerea in societate a unor parteneri externi care ar putea
asigura o distribuire a maltului pe piata europeana, distribuire care sa capete un
caracter permanent si sigur.

3.2. EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE A


PROIECTULUI DE INVESTITII “FABRICA DE MALT”
CU AJUTORUL INDICATORILOR DE EFICIENTA ECONOMICA

Necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori, este impusa de caracterul


complex al eficientei economice, deoarece fiecare dintre ei, surprinde un anumit
criteriu de eficienta economica. In sistemul de indicatori care reflecta eficienta
economica au fost inclusi si unii indicatori care propriu-zis, nu exprima eficienta
(intrucat nu compara eforturile cu efectele), ci masoara volumul activitatii, pentru a
intregi imaginea celui ce face analiza asupra obiectivului studiat.
Un criteriu dupa care se clarifica indicatorii de eficienta economica a
investitiilor il reprezinta sfera de cuprindere, in functie de care se impart in:
a) indicatori care reflecta efectele economice (capacitatea de productie,
valoarea anuala a productiei, structura productiei etc.);
b) indicatori care cuantifica eforturile necesare realizarii obiectivului de
investitii si functionarii capacitatilor de productie ca: investitia totala, marirea
imobilizarilor, cheltuieli anuale de productie etc.);
c) indicatori referitori la perioada de realizare si functionare a
obiectivului (durata de executie a obiectivului, durata pana la atingerea parametrilor
proiectati etc.);
d) indicatori ai eficientei economice (investitia specifica, termenul de
recuperare, coeficientul de eficienta economica a investitiilor).
Un alt criteriu de clasificare il constituie nivelul la care se face evaluarea
si analiza economica si anume:
38
a) indicatori stabiliti la nivelul macroeconomic, care asigura analiza
eficientei economice a investitiilor la nivelul ramurilor sau pe ansamblul economiei
nationale.
Indicatorii calculati la nivelul microeconomic, care se refera in principal,
la evaluarea eficientei economice a investitiilor la nivel de agent economic. Acestia
se pot imparti, dupa sfera de de cuprindere, in:

- indicatori cu caracter general;


- indicatori de baza;
- indicatori suplimentari;
- indicatori specifici.

3.2.1. INDICATORI CU CARACTER GENERAL

Acesti indicatori, contribuie la formarea unei imagini globale asupra


eforturilor si efectelor ce vor caracteriza activitatea viitoare a obiectivului economic,
precum si a eficientei economice a acestuia. Aici se cuprinde:
a) Capacitatea de productie
Exprima cantitatea maxima de productie ce se poate obtine intr-o
perioada, in conditii normale de functionare, impuse de utilizarea de plina a
capitalului fix si a resurselor umane. Este un indicator de volum care cuantifica
principalul efect economic al investitiei si se exprima in unitati fizice ca: tone, metri
liniari, bucati etc.
In cazul obiectivului de investitii, FABRICA DE MALT, aceasta este: de
15.000 t/an la un regim de functionare de 330 zile/an, in ambele variante. In varianta
1 (cu utilaje din tara) aceasta capacitate se va realiza in 330 sarje, iar in varianta a 2-a
(cu utilaje din import), in 220 sarje – 1 sarja la 36 h.

39
Cu instalatia proiectata, se putea realiza cantitatea de malt special, dar cu
diminuarea corespunzatoare a capacitatii anuale in functie de sortimentul de malt
realizat.
b) Numarul de salariati de care va avea nevoie viitorul obiectiv in
perioada functionarii sale, se stabileste cu ajutorul indicatorului cantitativ, numit
numarul mediu scriptic de salariati. pentru orice proiect, intereseaza atat numarul de
persoane slariate, cat si structura acestora dupa profesie.
Schema de personal necesar fabricii de malt este:

Nr. posturi
Nr.crt. Specificare
VAR. I VAR. II
1 Sef sectie 1 1
2 Maistri 4 4
3 Laboranti 4 4
4 Electricieni 4 4
5 Lacatusi intretinere 4 4
6 Operatori 18 22
TOT 35 39
AL

Asa cum se observa, in cazul variantei a doua, este necesar un numar mai
mare de salariati, in special operatori – oameni specializati, deoarece se vor utiliza
instalatii si utilaje din import.
c) Productivitatea muncii
Este un indicator care arata eficienta muncii cheltuite. Indicatorul
exprima productia ce poate fi realizata de un salariat, intr-o unitate de timp, valoarea
productiei ce revine pe un salariat, timpul de munca in om-ore, consumat pentru
realizarea unei unitati fizice de produs.
Pentru varianta 1 productivitatea muncii va fi:
15.000
W1   428,58 t/pers.
35

Pentru varianta 2:
15.000
W2   384,62 t/pers.
39

40
Asa cum se observa, productivitatea muncii este mai ridicata in cazul
variantei 1, datorita numarului de salariati mai mic, care vor fi angajati pentru
realizarea productiei fizice de 15.000 t/an. Avand in vedere acest indicator, se va opta
pentru folosirea variantei 1, ce presupune folosirea utilajelor din tara si un numar mai
mic de muncitori.
d) Cheltuielile anuale de productie
Prin intermediul acestor indicatori, se cuantifica eforturile totale facute
de societate, pentru obtinerea productiei ce urmeaza a se realiza de catre viitorul
obiectiv economic.
Nivelul costului de productie, in conditiile mentinerii aceluiasi volum de
productie, trebuie sa scada de la o perioada la alta, asigurand astfel concomitent cu
realizarea unor disponibilitati de materii prime ce pot fi folosite in alte scopuri, sau
pentru cresterea productiei fizice, cresterea eficientei economice a obiectivului.
In cazul Fabricii de Malt, s-a estimat efectuarea unor cheltuieli in valoare
de 2526.840 lei/an pentru prima varianta si de 2423.170 lei/an pentru a doua varianta,
tinandu-se cont atat de eforturile umane si materiale cat si cele financiare. Aceste
cifre reies din tabelul alaturat:

CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR ANUALE


DE PRODUCTIE SI PRETUL DE COST AL FABRICII DE MALT

Nr. crt. Specificare UM VAR. I VAR. II


Cheltuieli anuale
Materii prime
1 lei 1.210.840 1.210.840
2 Materiale lei - -
3 Salarii nete lei 9.861 10.995
4 Impozit pe salarii lei 2.357 2.602
5 Asigurari sociale lei 3.659 4.079
6 Ajutor somaj lei 610 680
7 Amortismente lei 91.426 109.211
8 Reparatii si intretinere lei 9.143 10.921
9 Energie electrica lei 95.850 73.350
10 Energie termica lei 116.957 101.087
41
11 Apa lei 3.433 3.365
12 Epurare ape uzate lei 10.390 10.185
13 Cheltuieli de aprovizionare lei 7.772 7.686
14 Alte cheltuieli (1%) lei 15.622 15.450
Total cheltuieli directe lei 1.577.904 1.560.454
Cheltuieli commune si generale lei 300.000 300.000
15
Total cheltuieli de productie lei 1.877.904 1.860.454
Se scade valoarea recuperarilor lei 67.408 67.408
16
Pret de cost lei 1.810.496 1.793.046
Dobanda anuala lei 716.352 630.124
17
Pret de cost final lei 2.526.848 2.423.170

Asa cum se observa din centralizatorul cheltuielilor anuale de productie


pentru ambele variante considerate, cea mai buna varianta este cea de-a doua, care
presupune un volum mai mic de cheltuieli de productie necesar pentru obtinerea
capacitatii de productie propuse.
e) Valoarea productiei
Este un indicator de efect care insumeaza rezultatele activitatii
economice pe o perioada de timp.
In cazul obiectivului prezentat, se prevede obtinerea a circa 3.181.500
lei/an, in ambele variante propuse.
f) Profitul
Este un indicator deosebit de important, in aprecierea efectului net al
unitatii sau pe fiecare produs in parte. Prin el, agentii economici, asigura recuperarea
capitalului cheltuit si isi constituie noi capitaluri fixe. Se prefera activitatile ce aduc
un profit maxim.
In cazul fabricii de malt, profitul prevazut a se obtine, ca urmare a
veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate, este prezentat in urmatorul tabel:
Nr. crt. Specificare U.M. VARIANTA I VARIANTA II
1 Profit brut lei/an 654.650 758.330
2 Total 10 ani lei/an 5.891.850 6.824.970

42
Acest profit brut obtinut, plus amortismentul inclus in costuri, formeaza
totalul de surse al societatii comerciale, din care aceasta trebuie sa acopere
rambursarea creditelor, a dobanzilor acestora, plus ca acesta urmeaza sa fie impozitat,
obtinandu-se astfel profitul net al societatii.
In urma analizei acestui indicator resulta ca cea mai buna varianta este
varianta a doua, in cazul folosirii acesteia obtinandu-se un profit brut superior celui
obtinut in varianta intai. Avand in vedere ca in ambele variante este prevazut a se
obtine aceeasi productie, dar cheltuielile difera, este normal ca varianta optima sa fie
cea care necesita un volum de cheltuieli mai mici si deci obtinerea unui profit mai
mare.
g) Consumul specific de materii prime, materiale, combustibil si
energie
In cadrul actualelor tendinte ale crizei de materii prime si materiale,
combustibil si energie, se va prefera varianta cu consumul cel mai redus al acestora
sau care prevede micsorarea acestui consum.
Tinand cont de cele afirmate mai sus, cat si de datele prezentate anterior
in centralizatorul cheltuielilor de productie putem afirma ca varianta optima este cea
de a doua, care presupune utilaje din import.
Asa cum se observa, chiar aceste cheltuieli (cheltuielile cu energia
electrica, termica, apa, cheltuieli cu materii prime) sunt cele care influenteaza cifra
totala a cheltuielilor de productie pentru varianta a doua, aceasta fiind mai redusa
decat cifra cheltuielilor de productie pentru varianta intai.
In urma prezentarii acestor indicatori ai obiectivului studiat se poate
concluziona ca varianta optima este varianta a doua, obtinandu-se un profit mai mare
cu cheltuieli de productie mai mici, ceea ce este cel mai important lucru pentru o
societate comerciala, aceasta putand astfel sa-si ramburseze creditele si sa-si
constituie fondurile sale proprii.

43
3.2.2. INDICATORI DE BAZA

a) Valoarea investitiei
Acesta este unui dintre indicatorii de volum principali, folosit in
adoptarea deciziei de investitii, ce caracterizeaza eforturile procesului investitional.
Investitiile insumeaza totalitatea resurselor ce se consuma pentru ridicarea
obiectivului, pana la punerea sa in functiune si anume :
It = I + Mo + CS
It = investitia totala;
I = investitia calculata conform devizului general;
Mo = necesarul de mijloace circulante pentru inceperea functionarii
obiectivului;
CS = alte cheltuieli;
In cazul obiectivului studiat, valoarea investitiei pentru cele doua
variante propuse este:
VARIANTA I – cu utilaje din tara - 2.809.229 lei
VARIANTA II – cu utilaje din import – 3.267.263 lei
Pentru realizarea obiectivului sunt necesare urmatoarele surse de
finantare, diferite pentru cele doua variante: asa cum rezulta din tabelul alaturat:

- lei -
Surse de finantare VARIANTA I VARIANTA II
1. Aport propriu 15% 421.385 490.090
2. Credit bancar 85% 2.387.844 2.777.173
din care:
- credit Banca Romana 2.387.844 1.811.264
- credit Banca Spaniola - 965.909
Dobanda in lei 3.581.760 2.716.890
Dobanda la creditul in valuta - 433.730
in lei
44
b) Durata de executie a lucrarilor de investitii
Ca urmare a faptului ca pe aceasta perioada sunt scoase din circuitul
productiv o serie de resurse (umane, materiale si financiare), perioada respectiva
trebuie sa fie cat mai scurta pentru a reduce imobilizarile de fonduri.
Durata de executie a obiectivului studiat este de doi ani, indiferent de
varianta aleasa, in prezent procesul investitional aflandu-se in perioada de proiectare,
in care se elaboreaza documentatiile, se obtin avizele si aprobarile si se deschide
finantarea. Odata cu constituirea surselor de finantare se va trece imediat la executia
obiectivului studiat, fara intarzieri care ar putea genera pierderi de profit ca urmare a
imobilizarii de fonduri.
c) Durata de functionare a capitalului fix
Perioada procesului investitional se poate imparti in trei si anume:
- perioada de proiectare, in care se elaboreaza documentatiile, se obtin
avizele si aprobarile, se contacteaza constructorul si se deschide finantarea;
- perioada de functionare a capitalului fix, ce se poate imparti in:
perioada pana la obtinerea parametrilor proiectati, perioada normala de functionare si
perioada de declin.
Prima si a treia perioada trebuie sa fie cat mai scurta deoarece profiturile
obtinute se asigura sub cele normale, iar a doua periaoda trebuie sa fie cat mai lunga,
deoarece utilajele functioneaza la parametrii tehnico-economici proiectati si se obtin
profituri maxime.
In cazul obiectivului studiat se prevede ca durata de functionare a
acestuia sa fie de 10 ani in ambele variante propuse.
d) Investitia specifica
Acest indicator asigura comparabilitatea intre efortul investitional facut
pentru realizarea unui obiectiv economic si rezultatele obtinute exprimate prin
capacitatea de productie. Relatiile de calcul se stabilesc diferentiat pentru obiective
noi, pentru dezvoltari, modernizari si retehnologizari, precum si pentru comparatii
intre variante astfel:

45
- pentru obiective noi :

Si = investi]ia specific\
I
Si  i Ii = investi]ia aferent\ variantei “i”
qi
qi = capacitatea de produc]ie (tone, buc.)
i = varianta de investi]ii

Aceasta relatie de calcul se foloseste in special pentru unitatile cu


productie omogena la care se pot exprima capacitatile in unitati fizice sau natural-
conventionale.
In cazul obiectivului FABRICA DE MALT se poate utiliza aceasta
relatie pentru calculul investitiei specifice deoarece capacitatea de productie ce se va
obtine este egala in ambele variante, fiind insa diferita investitia prevazuta pentru
fiecare varianta.
2.809.229
Si   187.28 lei/tona
15.000
3.267.263
S2   217.81 lei/tona
15.000

Asa cum reiese din calcul se poate spune ca varianta cea mai buna este
varianta intai deoarece se aloca o investitie mai mica pentru obtinerea aceleaiasi
capacitati de productie, insa trebuie avut in vedere ca in cazul variantei a doua
capacitatea de productie se realizeaza in 220 de sarje comparativ cu 330 de sarje in
varianta intai.
e) Termenul de recuperare a investitiilor
Este un indicator ce exprima perioada de timp in care investitia se
recupereaza din profit in urma punerii in functiune a unor capacitati de productie.
Ca si la investitia specifica, pentru calculul acestui indicator se folosesc
mai multe relatii de calcul in functie de destinatia investitiei.
- pentru obiective noi :
Ti = termenul de recuperare `n varianta “i”
Ii = valoarea investi]iei `n varianta “i”
Phi46= profitul annual al variantei “i”
Ii
Ti 
Phi

In cazul nostrum termenul de recuperare a investitiei se calculeaza cu


ajutorul relatiei de mai sus, avand in vedere ca este un obiectiv nou, ce urmeaza a fi
construit. Deci vom avea :
2.809.229
T1   4.29 ani
654.650

3.267.263
T2   4.30 ani
758.330

f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor


Acest indicator exprima profitul anual ce se obtine la un leu investit si in
cazul mai multor variante se opteaza pentru varianta la care coeficientul de eficienta
economica este cel mai mare.
- pentru obiective noi :

Phi
ei  Phi, Ihi = profitul si investitia anuala in varianta “i”
Ihi
Se observa ca intre termenele de recuperare si coeficientul de eficienta
economica exista o relatie inversa si anume
1
ei 
Ti

Pentru cele doua variante analizate, coeficientul de eficienta este :


1
e1   0,234 lei
4.29
1
e1   0,233 lei
4.30

Ca urmare a continutului sau economic decizia de investitii se ia in


functie de varianta la care aceasta este maxim.
Asa cum rezulta din calculul indicatorilor termenul de recuperare si
coeficientul de eficienta economica a investitiilor, exista diferente foarte mici intre
47
variantele analizate. Pentru o analiza cat mai aprofundata a eficientei investitiei
studiate este necesar calculul indicatorului cheltuieli echivalente sau recalculate, care
asigura insumarea efortului investitional cu cheltuielile de productie.
g) Cheltuieli echivalente:

Ki = cheltuielile echivalente
Ki = Ii + Chi · Tn Ii = valoarea investi]iei `n varianta “i”
Chi = cheltuieli anuale de produc]ie `n varianta “i”
Tn = termenul normat de recuperare

In cazul investitiei studiate vom avea :


K1 = 2.809.229 + 2.526.848 · 5 = 15.443.469 lei
K2 = 3.267.263 + 2.423.170 · 5 = 15.383.113 lei
Aceasta relatie de calcul se utilizeaza numai in cazul in care se
analizeaza variante care au aceeasi capacitate de productie, deoarece este normal ca la
o capacitate mai mare si efortul total sa fie mai mare.
Asa cum se observa din calculul acestui indicator varianta optima este
varianta a doua, deoarece necesita un volum de cheltuieli mai mic pentru realizarea
obiectivului propus.
h) Randamentul economic al investitiilor
Acest indicator are un grad mai mare de cuprindere fata de indicatorii
prezentati, el asigura comparabilitatea intre profitul obtinut in urma realizarii
obiectivului economic si efortul investitional si se calculeaza astfel:
Pni Ri = randamentul economic al variantei “i”
Ri 
Ii Pni = profit net pentru varianta “i”
Ii = investi]ia efectuat\ `n varianta “i”

Prin profit net se intelege profitul ce se obtine, dupa ce efortul


investitional a fost compensat de profitul anual, deci :

Pni = Pti – Ii
48
Pti = profitul obtinut pe intreaga durata de functionare a obiectivului
Deci randamentul economic mai poate fi exprimat si astfel :
Pti
Ri  1
Ii

In cazul nostru randamentul economic va fi :


5.891,850
R1   1  1,092
2.809,229
6.824,970
R2   1  1,093
3.267,263

Varianta mai buna este varianta a doua, la care efectul net este superior
variantei intai
Acest indicator va orienta decidentul spre alegerea variantelor de
investitii la care marimea indicatorului este maxima.

3.2.3. INDICATORI DINAMICI

Pentru evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii, prin


metodologia BIRD, se utilizeaza calculul indicatorilor dinamici pentru principalele
momente de referinta din viata economica a obiectivului, care sunt.
m – momentul adoptarii deciziei de investitii;
n – momentul inceperii lucrarilor de investitii;
p – momentul punerii in functiune a noului capital fix;
u – momentul inceperii restituirii creditelor primite;
v – momentul scoaterii din functiune a capitalului fix.
Aceste momente de referinta si perioadele pe care le delimiteaza se pot
reprezenta grafic astfel :

g d D
f

m n p u v timpul

49
In cazul obiectivului studiat aceste perioade sunt :
g = 1 an ; d = 2 ani; f = 1 an; D = 10 ani.
Pentru determinarea unui anumit indicator de eficienta economica a
investitiilor in forma dinamica, la orice moment de referinta, este necesara
parcurgerea urmatoarelor etape:
a) se stabileste indicatorul pe care dorim sa-l actualizam si se calculeaza
marimea sa in forma statica pentru a putea in final sa facem o comparatie cu forma sa
dinamica;
b) se stabileste momentul de referinta la care se face actualizarea sI se
noteaza momentul de referinta ales cu zero;
c) se inscrie indicatorul pe axa reprezentata ;
d) se traseaza triunghiurile actualizarii, unul pentru investitii, altul pentru
profit ;
e) se aplica formulele de calcul corespunzatoare pentru determinarea
indicatorului in forma dinamica, urmarind ca puterea binomului (1+a) sa fie data de
numarul de ani cuprins intre momentul la care se face actualizarea si momentul la
care se afla suma ce se actualizeaza ;
f) se compara datele actualizate cu cele stabilite initial in forma statica si
se trag concluziile ce se impun.
Referitor la obiectivul de investitie studiat, pentru evaluarea eficientei
economice a acestuia se vor calcula principalii indicatori economici la momentul de
referinta de luare a deciziei si indicatorul “profit “ la toate momentele de referinta
considerate.

I. Actualizarea la momentul luarii deciziei (m)


a) Investitiile totale actualizate
Investitiile actuale se vor micsora folosindu-se factorul de actualizare
z = (1 +a)h :
gd
1
I mt    Ih
a
h 1 1  a  n

50
g d D

m=0 n p Tma v timpul

Asa cum se observa din reprezentarea grafica, pentru perioada de


elaborare a documentatiei de investitii nu se cheltuiesc resurse investitionale, deci
vom avea:
g d
1 1 1
I mta1    Ih   2.809.229   2.809.229 
h  g 1 1  a  h
1  0,15 2
1  0,15 3

1
  2.809.229  553.300 lei
1  0,15 4

gd
1 1 1
I mta2    Ih   3.267.263   3.267.263 
h  g 1 1  a  h
1  0,15 2
1  0,15 3

1
  3.267.263  643.500 lei
1  0,15 4

b) Profitul actualizat
In perioada de elaborare a documentatiei tehnico-economice si pe durata
de executie a obiectivului nu se obtine profit si acest fapt se reflecta in formula:

gd D
Ph
Ptam  
h  g  d 1 1  a  h

51
In cazul nostru profitul anual este constant in timp si se aplica formula
restransa :

Ptam  Ph
1

1  a   1
D

1  a  g d
a 1  a 
D

Pta1m  654.650 
1

1  0,15  1 
10

1  0,15 0,151  0,15 10


4

 654,650  0,57  5,01  1.869.484 lei


m
Pta2  758.330 
1

1  0,15  1 
10

1  0,15 0,151  0,15 10


4

 758.330  0,57  5,01  2.165.563 lei

Calculul acestui indicator a fost efectuat tinandu-se cont si de durata


afectata proiectarii, care este 1 an. Asa cum se observa si prin actualizarea acestui
indicator se ajunge la concluzia ca varianta a doua este cea mai buna, profitul
actualizat fiind mai mare.
c) Randamentul economic actualizat al investitiilor
Pentru calculul randamentului economic actualizat se pot folosi doua
relatii, dupa cum profitul se modifica sau ramane constant in timp, astfel :

gd  D
1
  Ph
R 
m
h  g  d 1 1  a  h

1
a - profit variabil in timp
g d
1
  Ih
h  g 1 1  a  h

1

a  a D
1
 Ph
a  a g d
aa  a  D

R m
a
 1
gd
1

h  g 1 1  a 
h
 Ih

Cunoscand cei doi indicatori actualizati vom avea :

1.869.480
R a1m   1  3,37  1  2,37 lei profit/1 leu investit
553.300

52
2.165.560
R a2m   1  3,37  1  2,37 lei profit/1 leu investit
643.500

d) Termenul de recuperare actualizat al investitiilor


Pentru momentul luarii deciziei avem :
g  d  Tam
1
I  m
  Ph
ta
h  g  d 1 1  a  h

Cand profitul anual este considerat a fi constant, formula de calcul


folosita este :

I 
m Ph

1  a   1
T

a
1  a  hd
a 1  a 
T

In cazul nostru acesta va fi :


- pentru varianta I :

553.300 
1

1  0,15  1  1.869.480 T

1  0,15 0,151  0,15 T


4

- pentru varianta II :

642.500 
1

1  0,15  1 T

 2.165.560
1  0,15 4
0,151  0,15
T

In urma rezolvarii calculelor rezulta ca termenul de recuperare este de


5,02 ani pentru ambele variante.
Se constanta ca si acest indicator este mai putin favorabil decat cel static,
care a fost de 4,29 ani si respectiv 4,3 ani, deoarece a fost cuantificata influenta
factorului timp. Obtinerea ace lui termen de recuperare actualizat, in ambele variante
se datoreaza diferentei foarte mici existente intre ele.

II. Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de investitii (n)


a) investitii actualizate :

53
d
1
I an    Ih
h 1 1  a  h

b) profitul total actualizat


Se va folosi factorul de actualizare deoarece profitul se afla la un
moment viitor fata de momentul pentru actualizare :

dD
1
Pan    Ph
h 1 1  a  h

In perioada de executie daca nu se dau partial in folosinta capacitati de


productie, nu se obtine profit si relatia devine :
dD Ph
Pan  
h  d 1 1  a  h

In cazul in care profitul este constant vom avea :

Pan  Ph 
11  a   1 
D

1  a  a 1  a 
d D

Pa1n  654.650  0,75  5,01  2.459.840 lei

Pa2n  758.330  0,75  5,01  2.849.425 lei

c) randamentul economic actualizat:


Ptan
R an  1
I nt

d) termenul actualizat de recuperare


Se porneste de la formula de calcul urmatoare :

I an  Ph
1  a  1  1
T

1  a  a  a  1
h T

Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul de recuperare


actualizat al investitiilor.
e) cheltuielile recalculate actualizate:
Se porneste de la forma statica :
K  It  Ch  D

54
si forma dinamica va fi :

d Ih dD Ch
Ka    
h 1 1  a  h
h 1 1  a  h

III. Actualizarea la momentul punerii in functiune a noului obiectiv


(p)

d D

m p=0
T p v
a timp

a) investitiile totale actualizate :


Fata de momentul ales, investitiile sunt cheltuite intr-o perioada trecuta
fapt pentru care sumele se vor mari prin actualizare si se va folosi factorul de
multiplicare z’ = (1+a)h :
d 1
I ap   1  a   I h
h

h0

b) profitul total actualizat :


D Ph
Pap  
h 1 1  a  h

- pentru profit constant vom avea :

P  Ph
n

1  a   1 D

a 1  a 
a D

Pa1n  654.650  5,01  3.279.796 lei

Pa2n  758.330  5,01  3.799.233 lei


55
c) randamentul economic actualizat al investitiilor:
- pentru profit constant in timp:

Ph 
1  a   1 D

R 
P 1  a   a D

a d 1

 1  a   I
h
h
h 0

d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor:


- pentru profit constant in timp :

I ap  Ph 
1  a   1T

a 1  a 
T

Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul actualizat de


recuperare a investitiilor.

IV. Actualizarea la momentul inceperii restituirii creditelor primite (u)

d D
f
n
p u =0 T u v timp
a

P 2
P 1

a) investitii totale actualizate :


Cum intre perioada dintre momentele “p” sI “u” nu se fac investitii,
relatia de calcul este:

f  d 1 f 1 f  d 1
I au   1  a   I h   1  a   I h   1  a 
h h h
 Ih
h 0 h0 h f

56
b) profitul total actualizat
Pentru actualizarea profitului din perioada “f” se va folosi factorul de
multiplicare “z”, iar pentru actualizarea profitului din perioada “a-f” se va utilize
factorul de actualizare “z”:
- pentru profit constant in timp :

Pau 
1  a  f
1

1  a Df
1
 Ph
a 1  a 
Df
a

Pa1u  1  4,77  654.650  3.777.330 lei

Pa2u  5,77  758.330  4.375.560 lei

c) randamentul economic actualizat al investitiilor:


- pentru profit constant in timp:
1  a  f


1  a 
1
Df

Ph
a 1  a 
Df
a
R au  f  d 1
1
 1  a   I
h
h
hf

d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor:


Se pot intalni doua situatii si anume :
- pentru Tau < f :

1  a   1  a   1
T
f
I  Ph
u

a 1  a 
a T

- pentru Tau > f :

I u

1  a  f
1

1  a  Tf
1
Ph
a 1  a 
a T f
a

Prin logaritmare se va obtine termenul de recuperare actualizat al


investitiei.

V. Actualizarea la momentul scoaterii din functiune (v)


57
d D

n p T u v=0 timp
a

a) investitii totale actualizate:


Pentru actualizare se va folosi factorul de fructificare (1+a) h. Deoarece
nu se fac investitii in perioada de functionare a obiectivului formula de calcul este :
d  D 1
I av   1  a   Ih
h

hD

b) profitul total actualizat:


- pentru profit constant in timp :

P v

1  a  D
1
 Ph
a
a
Pa1v  654.650  20,3  13.289.395 lei

Pa2v  758.330  20,3  15.394.090 lei

c) randamentul economic actualizat :


- pentru profit constant :
1  a  D
1
 Ph
R  d  D 1
v a
a

 1  a   Ih
h

hD

d) termenul actualizat de recuperare :


58
1  a    1  a   1
T
D
I  Ph
v

a 1  a 
a T

Prin logaritmarea expresiei si efectuarea calculelor se va obtine termenul


de recuperare actualizat.
In concluzie, indiferent de momentul actualizarii profitul total actualizat
este mai mare in cazul variantei a doua, aceasta fiind deci varianta optima ce trebuie
aleasa de catre societatea comerciala “TURN” SA pentru realizarea obiectivului
propus.
Profitul total actualizat la diferite momente arata cu cat echivaleaza in
acest moment profitul realizat pe intreaga durata de functionare a obiectivului.
Normal ca acest indicator trebuie sa fie cat mai mare, fapt ce se realizeaza pe mai
multe cai ca : obtinerea unui profit anual static cat mai mare, reducerea perioadei
cuprinse intre momentul luarii deciziei si momentul in care se obtine profitul,
prelungirea duratei in care societatea realizeaza profit.

3.3. CALCULUL INDICATORILOR DE APRECIERE


A EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII
« FABRICA DE MALT », SPECIFICI METODOLOGIEI BIRD

Pentru aprecierea eficientei economice a investitiilor unui obiectiv, prin


metodologia BIRD, se foloseste un sistem complex de indicatori de eficienta, care are
o serie de avantaje economice atat la nivel de agent economic, cat si la nivelul
economiei nationale.
Numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism
international, care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza
eficientei economice a investitiilor, se poate ajunge la adoptarea unei judicioase
decizii investitionale.
Referitor la obiectivul studiat, pentru aprecierea eficientei economice a
investitiei prin metodologia BIRD au fost calculati urmatorii indicatori :
a) Veniturile brute

59
Acest indicator reprezinta volumul total al incasarilor dintr-o anumita
perioada.
In cazul variantei studiate (varianta a doua) acestea sunt de 3.181.500
lei/an, iar pe intreaga durata de functionare reprezinta 28.633.500 lei.
In cazul in care se ana lizeaza obiectivul din punct de vedere financiar, la
venituri se includ si creditele primite deoarece constituie surse atrase.
b) Cheltuielile totale
In cadrul acestor cheltuieli se includ atat cheltuielile cu investitia, cat si
cheltuielile de productie, care cuprind toate costurile ce se fac pentru realizarea
productiei, mai putin cheltuielile cu amortizarea capitalului fix. Pentru afectuarea
analizei financiare, in costuri se mai includ si o serie de impozite, taxe, dobanzi pe
care le face investitorul, precum si sumele necesare rambursarii creditelor si a
dobanzilor aferente. Deci:
Cth = Ih + Ch
In cazul obiectivului de investitie studiat, cheltuielile totale sunt egale cu
24.092.900 lei.
c) Raportul dintre venituri si costuri
Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizata pe
intreaga durata de functionare si totalul cheltuielilor efectuate. Se foloseste tehnica
actualizarii, aplicand formula de calcul urmatoare:
dD Vh

R
h 1 1  a  h

d D Ih  Ch

h 1 1  a  h

Sub raportul eficientei economice proiectul de investitie poate fi acceptat


numai in cazul in care R > 1.
Pentru evaluarea eficintei economice a obiectivului studiat se va calcula
acest indicator pe baza datelor cunoscute din capitolele anterioare, ce sunt cuprinse in
tabelul nr. 1.
De mentionat ca s-a folosit un coeficient de actualizare de 20%, avand in
vedere rata inflatiei si aprecierea monetara ce inregistreaza un nivel ridicat in ultima
60
perioada. Pe baza datelor prezentate in tabel se poate stabili raportul venituri
10.562.575
actualizate – costuri actualizate care este de 10.394.172  1,02 ceea ce reflecta o

situatie buna a proiectului din perspectiva economiei nationale.


d) Fluxul de numerar (cashflow)
Acesta exprima castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul.
Relatia de calcul este :
Fh = Vh – (Ch + Ih)
Valorile acestui indicator, pe ani, se pot urmari in tabelul nr. 2 pe total
acesta reprezentand 4.540.600 lei.
e) Venitul net actualizat (VNA)
Expresia analitica a indicatorului este :
d D Vh dD Ih  Ch d D Vh  I h  C h
VNA    
h 1 1  a  h
h 1 1  a  h
h 1 1  a  h

In functie de acest indicator, sub raportul eficientei economice, pot fi


acceptate numai variantele la care venitul net actualizat este mai mare ca zero.
Asa cum rezulta din tabelul nr. 1, acest indicator este egal cu 168.495 lei,
ceea ce inseamna ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere
economic.
Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei
viitorului obietiv, deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa
obtinem un profit cat mai mare.

f) Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR)


La folosirea calculului analitic se utilizeaza formula urmatoare :
V1
RIR  a min  (a max  a min ) 
V1  V2

Deoarece venitul net actualizat este pozitiv rezulta ca rata de actualizare


aleasa (0,20) este cea minima si urmeaza sa se calculeze un venit net actualizat
corespunzator unei rate mai mari, de 25%, fapt ce se realizeaza in tabelul nr. 2.
61
Pe baza datelor obtinute in tabelele 1 si 2 se poate stabili rata interna de
rentabilitate, folosind calculul analitic.
168.400 168.400
RIR  0,20   0,25  0,20   0.20  0.05   0,22
168.400  254.410 422.810

Putem concluziona ca investitia este eficienta in cazul in care se va alege


spre realizare varianta a doua (cu utilaje din import), permitand recuperarea
fondurilor primite de la BIRD si a dobanzilor aferente creditelor acordate.

62
Tabelul nr. 1

GRAFICUL VENITURILOR SI AL COSTURILOR ACTUALIZATE PENTRU ANALIZA ECONOMICA

Costuri de investitie Venituri Factor Costuri Venituri Flux de


An
si de productie anuale actualizare actualizate actualizate numerar
1 3.267.260 - 0,83 2.711.826 - -2.711.820
2 2.313.960 3.181.500 0,69 1.596.632 2.195.235 598.603
3 2.313.960 3.181.500 0,57 1.318.957 1.813.455 494.500
4 2.313.960 3.181.500 0,48 1.110.700 1.527.120 416.420
5 2.313.960 3.181.500 0,40 925.584 1.272.600 347.100
6 2.313.960 3.181.500 0,33 763.607 1.049.895 286.288
7 2.313.960 3.181.500 0,27 624.770 859.000 234.230
8 2.313.960 3.181.500 0,23 532.210 731.745 199.535
9 2.313.960 3.181.500 0,19 439.652 604.785 164.833
10 2.313.960 3.181.500 0,16 370.234 509.040 138.806
TOTAL 24.092.900 28.633.500 - 10.394.172 10.562.575 168.495

63
Tabelul nr. 2

GRAFICUL VENITULUI NET ACTUALIZAT PENTRU PENTRU ANALIZA ECONOMICA


LA UN COEFICIENT DE ACTUALIZARE DE 25%

Nr. Anii de functionare


Specificatie Total
crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Costuri totale
1 3.267.260 2.313.960 2.313.960 2.313.960 2.313.960 2.313.960 2.313.960 2.313.960 2.313.960 2.313.960 24.092.900
anuale
Venituri totale
2 - 3.181.500 3.181.500 3.181.500 3.181.500 3.181.500 3.181.500 3.181.500 3.181.500 3.181.500 28.633.500
anuale
Flux de
3 numerar 867.540 867.540 867.540 867.540 867.540 867.540 867.540 867.540 867.540 4.540.600
-3.267.260
neactualizat
Factor de
4 actualizare 0,80 0,64 0,51 0,40 0,32 0,26 0,20 0,16 0,13 0,10 -
a = 25%
Flux de
5 numerar -2.613.810 555.226 442.445 347.016 277.613 225.560 173.508 138.807 112.780 86.755 -254.100
actualizat

64
CAPITOLUL IV
CONCLUZII SI PROPUNERI

Fiecare modalitate de realizare a unui program de activitate are la baza


mai multe variante de proiect, fiecare caracterizandu-se printr-o varietate de
informatii referitoare la eforturi, efecte, raportul existent intre acestea, durata de
realizare a activitatii, durata de obtinere a efectelor economice sau sociale.
Un rol important pentru activitatea viitoare trebuie sa-l capete
generalizarea creiteriilor de eficienta economica in luarea deciziilor de investitii. Pe
viitor agentii economici vor urmari realizarea unor investitii care au o eficienta
ridicata, care asigura un grad ridicat de competitivitate pe piata interna si externa. De
aceea, pentru alegerea variantei optime se foloseste un sistem de indicatori de
eficienta economica, ce surprinde informatiile referitoare la eforturi si efecte, sub
aspect cantitativ, si pe cat posibil, calitativ.
Astfel, in studiul efectuat anterior a fost evaluata eficienta economica a
proiectului de investitii „FABRICA DE MALT”, pe baza calcului indicatorilor statici
si dinamici, fiecare dintre acestia surprinzand un anumit criteriu de eficienta
economica.
Analizand calculul indicatorilor statici pentru cele doua variante propuse,
se desprind urmatoarele concluzii:
- avand in vedere ca ambele variante prevad obtinerea aceleiasi
capacitati de productie de 15.000 t/an, se va opta pentru realizarea proiectului prin
varianta a doua (cu utilaje din import) deoarece prevede realizarea unui profit mai
mare cu cheltuieli mai mici fata de cele din prima varianta.
- la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in
rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de Banca Spaniola, fata de
cele practicate de Banca Romana.

65
- in urma analizei indicatorilor dinamici calculati pentru cele doua
variante reiese ca si acestia indica ca varianta optima varianta a doua, obtinandu-se
un profit mai mare la un leu investit indiferent de momentul la care s-a facut
actualizarea. Se remarca faptul ca toti indicatorii de eficienta economica actualizati
au o eficienta mai scazuta decat cei statici, tocmai datorita cuantificarii influentei
factorului timp. De aici decurge necesitatea utilizarii calculelor de actualizare in
vederea efectuarii unei analize realiste a proiectului de investitii.
- referitor la indicatorii specifici metodologiei BIRD, acestia au fost
calculati doar pentru varianta a doua, ca fiind cea optima, cu un coeficient de
actualizare de 20%. Concluzia ce se desprinde din calcului acestora este ca proiectul
de investitie este eficient din punct de vedere economic, obtinandu-se un venit net
actualizat pozitiv (168.400 lei) si o rata interna de rentabilitate 22%.
In urma calculului indicatorilor de volum specifici obiectivului
FABRICA DE MALT Targoviste se desprind urmatoarele concluzii:
- referitor la unii indicatori cu caracter general ca: productivitatea
muncii, numar de salariati, se observa ca varianta cea mai buna este varianta intaia
deoarece necesita un numar mai mic de salariati obtinandu-se astfel productia
propusa cu o productivitate mai mare pe salariat. Dar, in cazul in care productivitatea
muncii se va calcula in functie de numarul de sarje prevazute pentru ambele variante
necesare obtinerii productiei, se constata o productivitate a muncii mai mare in
varianta a doua deoarece utilajele din import care vor fi instalate sunt mai
performante decat utilajele romanesti, realizand capacitatea de productie cu un numar
de sarje mai mic si cu cheltuieli de energie electrica, termica mai redusa fata de cele
prevazute in varianta intaia;
- in acelasi timp, calculul celorlalti indicatori de volum si anume :
cheltuielile anuale de productie, profitul anual de productie, indica ca varianta optima
varianta a doua, care presupune obtinerea unui profit mai ridicat cu cheltuieli de
productie mai mici, tinand cont ca se realizeaza aceeasi capacitate de productie in
ambele variante;

66
- calculul indicatorilor “cheltuieli echivalente” si “randamentul economic
al investitiilor” indica varianta a doua ca fiind cea mai buna, luandu-se in calcul
cheltuielile de productie efectuate;
- la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in
rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de catre Banca Spaniola. 
Avand in vedere fezabilitatea unei astfel de investitii, in viitor, in
varianta in care nu este necesar a se apela la credit bancar, cu dobanzile aferente la
data aceasta, este necesar a se intari puterea financiara a societatii prin diverse
metode ca:
- dezvoltarea unor activitati cu profil sigur si rapid: comercializarea unor
produse indigene si din import cu cerere mare pe piata interna;
- export de produse fabricate in Romania si cerute pe piata externa;
- emiterea unor noi actiuni pentru marirea capitalului social.
Luandu-se consideratie activitatile de baza viitoare ale societatii, trebuie
avat in vedere ca in urma obtinerii maltului rezulta si unele subproduse reziduale car
au o mare valoare in dezvoltarea altor sectoare, pot conduce la crearea unor activitati
cu profit. S-a considerat ca este necesar a se incepe in cadrul societatilor cu realizarea
fabricii de malt, nu numai pentru asigurarea materiei prime, necesare productiei de
bere, ci si pentru obtinerea unor venituri imediate prin exportul de malt. Realizarea
investitiei intr-un timp scurt, ar conduce si la inceperea activitatii de productie si
obtinerii cat mai rapide a unor beneficii.
In continuare, societatea duce o activitate curenta de promovare a
investitiei in sensul de a asigura documentatia tehnica si atragerea de noi actionari,
activitatea intensa in achizitionarea de oferte pentru utilaje tehnologice, tratative de
incheiere, contracte.
Ca propuneri s-ar putea mentiona urmatoarele:
- majorarea capitalului social in numerar, in scopul reducerii creditelor
necesare, ce se poate realiza prin emiterea de actiuni, asocierea cu parteneri interni
sau externi, ori obtinerea de credite cu dobanzi reduse.

67
- o discutie cu reprezentantul BIRD in Romania pentru a se interpreta
acordarea unui credit cu dobanda de 9%, deoarece se prelucreaza produse agricole
(maltul provenind din orz si orzoaica).

BIBLIOGRAFIE

1. Prof. univ. dr. ROMANU ION, Prof. univ. dr. VASILESCU ION – Eficienta
economica a investitiilor si a capitalului fix, Editura Didactica si Pedagogica -
1993;

2. Prof. univ. dr. ROMANU ION, Prof. univ. dr. VASILESCU ION – Studii de
caz si miniproiecte la disciplina eficienta economica a investitiilor, Editura
A.S.E. – 1991;

3. Prof. univ. dr. ROMANU ION – Eficienta economica a investitiilor si


progresului tehnic, Editura A.S.E. – 1990;

4. B.R.D. – Buletin de informare si documentare – Banca Romana de Dezvoltare


– 1992;

5. Societatea Comerciala „TURN” S.A. – Studiu de fezabilitate pentru


„FABRICA DE MALT” TÂRGOVISTE – 1992;

6. Prof. univ. dr. VASILESCU ION – Pregatirea, evaluarea si auditul proiectelor,


Editura Eficon Press – 2006.

68