ŞCOALA POSTLICEALĂ DE STAT

„GRIGORE GHICA VODĂ” IAŞI

TEMA

PARTICULARITĂŢI DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVILOR

CU LITIAZĂ BILIARĂ

ABSOLVENT: MATICIUC OANA

ÎNDRUMĂTOR: OUATU ELENA

PROMOŢIA 2005

1
MOTTO

POETUL LATIN OVIDIUS SPUNEA:

„SUFLETUL BOLNAV NU POATE RĂBDA NICI

O ASPRIME”

 iată de ce orice om ce poartă cu el şi în el albul imaculat al

gingăşiei şi purităţii sufleteşti, trebuie să dea dovadă de căldură,
de linişte sufletească, punând mai presus de orice respectul
absolut al vieţii umane.

2
CUPRINS:
CAP I. NOŢIUNI DESPRE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA CĂILOR
BILIARE:

1.1. CĂILE BILIARE

1.2. STRUCTURA CĂILOR BILIARE
1.3. VASCULARIZAŢIA ŞI INERVAŢIA CĂILOR BILIARE
1.4. BILA – COMPOZIŢIE
1.5. REGLAREA SECREŢIEI ŞI EXCREŢIEI BILIARE

CAP II. PREZENTAREA LITIAZEI BILIARE

A.DEFINIŢIE
B.ETIOPATOGENIE
C.ANATOMIE PATOLOGICĂ
D.SIMPTOMATOLOGIE
E.METODE DE INVESTIGAŢIE ÎN LITIAZA BILIARĂ
1.EXPLORAREA PARAMETRILOR FUNCŢIONALI ŞI BIOCHIMICI
2.EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A CĂILOR BILIARE
3.EXPLORAREA ECHOGRAFICĂ
4.EXPLORAREA RADIOLOGICĂ
5.TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ
F. DIAGNOSTICUL LITIAZEI BILIARE
G. EVOLUŢIA, COMPLICAŢIILE ŞI PROGNOSTICUL LITIAZEI
BILIARE
H. TRATAMENTUL
1. IGIENIC
2. PROFILACTIC
3. DIETETIC
4. MEDICAMENTOS
5. ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU LITIAZĂ BILIARĂ LA
DOMICILIU

CAP III. PLANUL DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVILOR CU LITIAZĂ

BILIARĂ

PACIENTUL A I CULEGEREA DATELOR – INTERVIUL

II PLANUL DE ÎNGRIJIRE

3
PACIENTUL B I CULEGEREA DATELOR – INTERVIUL
II PLANUL DE ÎNGRIJIRE

PACIENTUL C I CULEGEREA DATELOR – INTERVIUL

II PLANUL DE ÎNGRIJIRE

PACIENTUL D I CULEGEREA DATELOR – INTERVIUL

II PLANUL DE ÎNGRIJIRE

CAP IV. MEMORIU JUSTIFICATIV

CAP V. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EDUCAŢIA PENTRU

SĂNĂTATEA BOLNAVILOR CU LITIAZĂ BILIARĂ

CAP VI. BIBLIOGRAFIA

4
 CAPITOLUL I
NOŢIUNI DESPRE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA
CĂILOR BILIARE
FICATUL – este cea mai mare glandă din organism, el este anexat tractusului
digestiv provenind dintr-un mugure al mucoasei duodenale, numit diverticul
hepatocistic.
Este în cavitatea abdominală, în partea superioară dreaptă imediat sub
diafragm, lobul stâng se întinde până în epigastru. Locul ocupat de ficat poartă
numele de loja hepatică.
Are o lungime de aproximativ 28cm, un diametru antero-posterior de
18cm şi o înălţime de 8cm. Greutatea sa este de cca 1400g şi are o culoare
roşie-cărămizie, datorită cantităţii de sânge pe care o conţine.

5
 1.1. Căile biliare – reprezintă sistemul de canale prin care bila ajunge în
duoden participând la digestie. Ele se împart în căi biliare intra şi extrahepatice.
La nivelul hilului hepatic iese din ficat canalul hepatic, ce adună bila prin
căile biliare intrahepatice. Canalul hepatic se continuă prin canalul coledoc, iar
la unirea dintre ele se găseşte, ca o derivaţie, vezicula biliară, legată prin inter-
mediul canalului cistic.

Vezicula este un organ cu rol de rezervor retractil, în formă de pară, cu o

lungime de 7-10cm şi o lăţime de 2-3cm. Capacitatea ei este de 30-50ml. Vezi-
cula biliară depăşeşte uşor marginea anterioară a ficatului, venind în contact cu
peretele abdominal, la nivelul cartilajului coastei a IX-a din partea dreaptă. I se
descriu 3 porţiuni: fundul vezicii biliare, corpul vezicii biliare şi colul vezicii
biliare, între care nu sunt linii separatoare netede.
FUNDUL VEZICII BILIARE este mai larg, rotunjit în formă de fund de sac şi
îndreptat anterior faţă de marginea inferioară a ficatului. El reprezintă partea ce

6
se palpează în condiţii patologice la examinarea bolnavului. Este învelit în peri-
toneu şi are o mare mobilitate.
CORPUL VEZICII BILIARE este partea ei aderentă la partea viscerală a
ficatului. Corpul se îngustează treptat spre col, ultima parte fiind denumită
infundibul. Corpul vezicii biliare vine în raport superior cu ficatul (foseta vezicii
biliare) şi inferior cu colonul transvers şi duodenul. Faţa superioară este strâns
aderentă de ficat printr-un ţesut conjunctiv străbătut de vene porte accesorii. Se
poate dezlipi uşor în cursul operaţiilor de extirpare a vezicii. Faţa inferioară este
acoperită de peritoneu şi e legată de colonul transvers printr-un ligament cisto-
colic. Corpul se continuă cu infundibulul ce prezintă o sacularizare denumită
puna Hartman, care este locul obişnuit de fixare a calculilor biliari.
COLUL reprezintă extremitatea profundă şi ascuţită a vezicii biliare. Este situat
în stânga corpului vezicii, are o formă conică şi este sinuos. Se continuă fără o
limită precisă de canalul cistic