Factori de risc ai imbatranirii precoce

Redefinirea siluetei

Obiectiv:

circumferinţă abdominală
<80 cm (femei)
<94 cm(barbaţi)

Grăsimea abdominală nu este

doar inestetică, indiferent de
vârstă, dar şi periculoasă.
Monitorizarea excesului de
grăsime se poate face atât prin
Indicele de masă corporală (IMC)
cât şi prin măsurarea
circumferinţei abdominale,
folosind o ruletă flexibilă sau un
centimetru de croitorie.

Vă puteţi calcula IMC folosind

următoarea formulă:

IMC=greutate (kg)/înălţime2

Circumferinţa abdominală poate fi crescută atât la pacienţii obezi

(IMC > 30 kg/m2), cât şi la cei supraponderali (IMC cuprins între 25-
29.9 kg/m2). Acest parametru nu determină doar prin el însuşi un risc
anume de boală cardiovasculară, ci prin asocierea sa frecventă cu
hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, colesterolul total crescut,
LDL-colesterol crescut, hipertrigliceridemie.

Paşi de urmat:

 scăderea greutăţii cu 7-10% din valoarea iniţială în următorul

an;

1
 menţinerea greutăţii atinse după un an, continuarea pierderii
în greutate până la IMC< 25 kg/m2.
Sfaturi practice
 beţi 2 litri de apă plată pe zi, sucuri naturale, ceaiuri;
 nu beţi sucuri carbogazoase;
 folosiţi alcoolul în cantităţi minime, ocazional (30ml/zi bărbaţii,
15ml/zi femeile);
 nu mâncaţi ciocolată, napolitane, sticksuri;
 stabiliţi-vă trei mese principale şi două gustări;
 de cel trei puţin 5 ori/săptămână, efectuaţi minim 30 de minute de
exerciţii fizice (mers pe jos, mers pe bicicletă, steper);
!!! Dacă sunteţi diagnosticat deja cu o anumită boală, cereţi mai
întâi sfatul medicului curant!!!

Fiţi consecvent şi răbdător!

Nu se întâmplă minuni peste
noapte!
Aveţi încredere în
dumneavoastră!
Continuaţi lupta cu
kilogramele!

Scăderea trigliceridelor

Obiectiv:

Scăderea trigliceridelor
serice sub 150 mg/dl

 trigliceridele sunt stocate

în celule grase din diferite
părţi ale organismului şi
constituie rezerva de
energie a organismului, deci
avem nevoie de ele, dar cu
măsură.
 hipertrigliceridemia
creşte riscul de boală
cardiovasculară, mai ales

2
 prin asocierea sa cu:
obezitatea, diabetul zaharat,
fumatul, alimentaţie
inadecvată, lipsa activităţii
fizice, consumul de alcool.

Paşi de urmat:

 renunţaţi la fumat;
 dacă deja sunteţi diabetic, adresaţi-vă medicului de diabet şi boli
de nutriţie şi rugaţi-l să vă întocmească o nouă schemă de
alimentaţie;
 dacă primiţi deja un tratament pentru hipertrigliceridemie şi aţi
atins valoarea ţintă, continuaţi şi faceţi o verificare la fiecare 3 luni;
dacă nu aţi atins valoarea ţintă luaţi-vă o programare la medicul
cardiolog sau la medicul spacialist în boli de nutriţie pentru a vedea
ce e de făcut mai departe;
 nu mai folosiţi zahăr pentru a îndulci mâncarea;
 evitaţi produsele de patiserie, dulciurile, ciocolata, îngheţata;
 consumaţi grăsime în cantităţi de maximum 70-90 mg/zi;
 preparaţi mâncarea fiartă sau înnăbuşită, nu prăjită;
 folosiţi la mâncare uleiuri cu puţine grăsimi (floarea soarelui, soia,
măsline);
 evitaţi slănina, carnea de porc, pieliţa de la carnea de pasăre;
 mâncaţi fructe proaspete şi legume;
 dacă după 6 săptămâni de regim nu aţi atins valoarea ţintă, faceţi
o programare la medicul specialist cardiolog sau la medicul specialist
în boli de nutriţie.
Mâncarea nu are nici un gust? Vreţi să renunţaţi?
Cereţi părerea şi inimii şi vaselor dumneavoastră!

3
Tensiunea la control!

Obiectiv:

tensiunea arterială sistolică

<130 mmHg
tensiunea arterială
diastolică <85 mmHg

Acţiunea tensiunii arteriale crescute asupra pereţilor vaselor de

sânge duce la o îmbătrânire prematură a lor, deci la ateroscleroza. În
afară vaselor de sânge, hipertensiunea duce la îngroşarea muşchiului
inimii, la îmbolnăvirea rinichilor, la pierderea vederii. Atât prin valorile
sale, cât şi prin asocierea cu alţi factori de risc, hipertensiunea
determină un risc crescut de boală cardiovasculară.

Foarte important! Hipertensiunea arterială:

 nu doare, deci poate evolua ani de zile până să fie diagnosticată;
 îmbolnăveşte încet şi sigur;
 se poate manifesta direct cu ocazia unui accident vascular
cerebral, infarct miocardic sau ruptură de aortă. Tocmai de aceea,
hipertensiunea arterială trebuie depistată şi tratată la timp.
Paşi de urmat:

 renunţaţi la fumat
 hipertensiunea e o boală ce trebuie tratată toată viaţa, odată ce a
fost diagnosticată!!!
 dacă sunteţi deja hipertensiv şi nu aţi atins ţintele menţionate
faceţi o programare la medicul specialist cardiolog.
 limitaţi-vă consumul de sare la sub 6 grame pe zi. Toate
alimentele conţin o cantitate de sare, mai ales mezelurile sau
brânzeturile. Sarea poate fi înlocuită la prepararea mâncărurilor cu
mărar, pătrunjel, cimbru, usturoi etc.
 continuaţi scăderea în greutate şi exerciţiile fizice, ele singure pot
duce la scăderi uşoare ale valorilor tensiunii.
 Dacă după ce aţi început tratamentul medicamentos începeţi să
vă simţiţi mai prost ca înainte de a-l lua (ameţeli, oboseală), nu-l
întrerupeţi! Adresaţi-vă medicului dumneavostră! Vaselor de sânge
care irigă creierul le trebuie un timp să se reobişnuiască să lucreze la
presiuni mai joase.

4
 Ajutaţi colesterolul bun să
crească!

Obiectiv:

Creşterea HDL
colesterolului, numit şi
"colesterolul bun" peste 40
mg/dl la bărbaţi şi peste 50
mg/dl la femei.

 HDL colesterol sau

"colesterolul bun", ajută la
găsirea şi recuperarea LDL
colesterolului sau
"colesterolul rău" şi îl duce
înapoi la ficat pentru a fi
metabolizat
 Se ştie că o scădere cu
1% a HDL colesterol poate
duce la o creştere a riscului
de boală cardiovasculară cu
2-3%

 Scăderea HDL colesterol este întâlnită frecvent la persoanele

care au şi hipertrigliceridemie.

Paşi de urmat:

 renunţaţi la fumat (fumatul scade HDL colesterolul);

 dacă deja urmaţi un tratament pentru creşterea HDL colesterolului
şi nu aţi atins încă ţintele faceţi o programare la medicul specialist
cardiolog;
 revedeţi recomandările precedente referitoare la regimul
alimentar, exerciţii fizice! Toate şi fiecare în parte vă vor ajuta să
creşteţi colesterolul bun!
 dacă după 6 săptămîni în care aţi respectat recomandă- rile
precedente nu aţi atins valorile propuse, adresaţi-vă medicului
specialist cardiolog sau medicului specialist în boli de nutriţie.

5
Atenţie la glicemie!

Obiectiv:

Glicemia <100mg/dl

Excesul de zahăr în sînge duce în

timp la apariţia diabetului zaharat,
care este un duşman chiar mai
periculos decât hipertensiunea şi
la fel de silenţios. El duce la un
proces de îmbătrânire precoce şi
extinsă a tuturor vaselor din
organism şi a nervilor, afectând
organe ca inima, ficatul, rinichii,
ochii, creierul, etc.

Riscul cardiovascular rămâne

crescut dacă nu controlaţi valorile
glicemiei, chiar dacă vă controlaţi
toti ceilalţi factori de risc
cardiovascular!!!

Paşi de urmat:

 dacă sunteţi deja diabetic, faceţi o programare la medicul de

diabet şi boli de nutriţie şi discutaţi care sunt factorii care au
determinat neatingerea valorii ţintă;
 dacă aveţi o glicemie între 100-110mg/dl, continuaţi să faceţi
exerciţii fizice, să scădeţi în greutate şi să vă alimentaţ i conform
recomandărilor medicale;
 repetaţi testul peste 6 săptămâni! Dacă nu aţi obţinut ce v-aţi
propus, faceţi o programare la medicul specialist boli de nutriţie.

6
Factorii de risc reprezintă condiţii ce se asociază cu un risc crescut
de a dezvolta o afecţiune cardiovasculară.

Cu cât aveţi mai mulţi factori de risc, cu atât posibilitatea de a vă

îmbolnăvi sau chiar de a muri de cauză cardiacă este mai mare.

Pe de altă parte, absenţa factorilor de risc la un moment dat nu vă

garantează protecţia faţă de apariţia bolii!

În România bolile cardiovasculare sunt responsabile de 6 din 10

decese.

Creşterea numărului de bolnavi cu afecţiuni cardiovasculare este

comună în toate societăţile de consum.
Vestea bună este că acum se ştie în bună parte cum puteţi preveni şi
trata aceste boli.
Pentru că este mai simplu şi mai ieftin să previi decât să tratezi!

"Problemele nu sunt decât soluţii care aşteaptă să fie puse în

practică."
Liz Babbs

Prevenţia implică acţiuni menite să reducă apariţia bolilor sau să

minimalizeze urmările acestora. În primul caz se vorbeşte despre

7
prevenţia primară iar în al doilea caz despre prevenţie secundară.

Ateroscleroza

Principala cauză a bolilor cardiovasculare, ateroscleroza înseamnă

îngroşarea difuză sau localizată a peretelui arterelor cu gră- simi (în
principal colesterol). Arterele sunt vasele ce transportă sângele de la
inimă spre întregul corp. Pot fi afectate arterele inimii (conducând la
boala ischemică cardiacă), dar şi arterele ce alimentează alte organe
(de exemplu creierul sau membrele inferioare).
Infiltrarea peretelui determină reducerea variabilă a diametrului
vasului respectiv şi implicit a fluxului sângelui până la stoparea sa
(temporară sau definitivă). Astuparea unei artere are drept consecin-
ţă infarctul. Reducerea diametrului vasului cu diminuarea circulaţiei
sângelui sub necesităţile organului în timpul efortului sau, mai grav, în
repaus, determină ischemie. În ambele cazuri forma comună de
manifestare este durerea, dar prezenţa ei nu este regulă!
Ateroscleroza debutează încă de la 20-25 ani şi evoluează "în tăcere"
o perioadă variabilă de timp.

Ateroscleroza este accelerată de expunerea la factorii de risc

cardiovasculari.

O parte din factorii de risc pot şi trebuie să fie identificaţi de către

pacienţi. De aceea este important ca aceştia să fie în primul rând
cunoscuţi, iar educaţia sanitară este deosebit de importantă în orice
ţară civilizată.

În tabel vă prezentăm schematic principalii "inamici" ai inimii

dumneavoastră, factorii de risc cardiovasculari.

8
După cum se observă, unii pot fi "atacaţi", alţii nu. Sunt lucruri pe
care nu le puteţi schimba: vârsta, sexul, istoricul familial de boli
cardiovasculare.

Dar există duşmani mai mari, ce au apărut în viaţa omului ca urmare

a "binefacerilor" civilizaţiei moderne: sedentarismul, obezitatea, dar şi
a deficienţelor ei: stressul, fumatul, drogurile. Din fericire, aceştia pot
fi evitaţi sau eliminaţi chiar de către dumneavoastră. În acest fel vă
veţi diminua considerabil riscul cardiovascular. Există şi inamici
cărora le puteţi ţine piept cu succes dacă apelaţi la ajutorul medicului:
hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul crescut trebuie
controlate periodic şi tratate, de regulă toată viaţa, cu medicamente.

Vârsta

9
 "Nu poţi împiedica procesul de îmbătrânire, dar nu trebuie neapărat
să îmbătrâneşti."
George Burnes

Riscul creşte odată cu înaintarea în vârstă. Dacă sunteţi bărbat peste

45 ani sau femeie peste 55 ani sau la menopauză, aveţi un risc
cardiovascular crescut. O dietă echilibrată şi menţinerea unei
activităţi fizice pot întârzia procesul ireversibil de îmbătrânire..
Sexul

Bărbaţii au un risc mai mare de a face boli cardiovasculare mai

precoce în timpul vieţii decât femeile. După menopauză dispare
efectul protector al hormonilor feminini (estrogenii) şi riscul devine
comparabil între cele două sexe. Asocierea altor factori de risc (de
exemplu fumatul) creşte semnificativ riscul la femei, chiar înainte de
menopauză.

Aşadar, dacă sunteţi fumătoare, riscaţi să pierdeţi beneficiile

temporare ale statului de femeie - din punct de vedere al riscului
cardiovascular, desigur.
Ereditatea

Sunt bolile cardiovasculare "moştenite" de la părinţi?

Cele despre care vorbim, consecinţă a aterosclerozei, nu. În schimb

poate fi transmisă o predispoziţie de îmbolnăvire care împreună cu
anumiţi factori de mediu şi obiceiuri comune să favorizeze apariţia
bolii. Astfel, dacă părinţii şi/ sau fraţii dumneavoastră au fost
hipertensivi, diabetici, sau au avut un infarct la vârstă tînără (sub 55
ani), există "şansa" să suferiţi de aceeaşi boală.

Ereditatea include şi apartenenţa la o anumită rasă (de exemplu,

afroamericanii prezintă cu o frecvenţă mult mai mare decât alte rase
diabet şi formă severă de hipertensiune arterială).

Este evident că peste peste 50 ani aproape oricine întruneşte cel

puţin 2 din aceşti factori.

10
 Ce e
de făcut?

Dacă nu aţi fost la medic până acum (pentru că nu aţi avut nevoie
sau din alte motive), e timpul să o faceţi.

Printr-o examinare completă şi o serie de analize "de rutină" acesta

vă poate evalua riscul cardiovascular, ţinând cont de: vârstă, sex,
statusul de fumător, valoarea tensiunii arteriale şi cea a colesterolului.

Prezenţa diabetului zaharat este, de asemenea, un element negativ

important, ce impune măsuri speciale. Pacientul diabetic porneşte din
start cu un risc cardiovascular înalt, indiferent de prezenţa celorlalţi
factori de risc.

Nu este obligatorie determinarea fibrinogenului, proteinei C reactive,

homocisteinei, lipoproteinei(a), apolipoproteinei B - factori de risc mai
nou descoperiţi, încă studiaţi cu privire la importanţ a lor în bolile
cardiovasculare şi cerebrale.

"A cere ajutor este un semn de înţelepciune, nu de slăbiciune."

Liz Babbs

11
Fumatul

Pe toate pachetele de ţigări scrie:

"Fumatul dăunează grav sănătăţii".

E adevărat. În primul rând, dăunează inimii. Indiferent de prezenţ a

celorlalţi factori de risc, fumătorul are un risc de două ori mai mare de
a face un infarct decât o persoană nefumătoare. Chiar şi sub 5 ţigări
pe zi sunt periculoase.
În plus, fumatul determină şi
alte boli teribile: cancer cu
diverse localizări (limbă, gât,
plămân), insuficienţă
respiratorie. Scade atenţia şi
viteza de gândire. La bărbaţi
poate fi cauză de impotenţă.
Copiii femeilor însărcinate
fumătoare sau doar expuse
la fumul de ţigară pot
dezvolta boli grave
cauzatoare de moarte.

Ţigările cu conţinut redus de

nicotină ("light"= uşoare), nu
vă "uşurează" de risc,
deoarece dăunător este
monoxidul de carbon din
fumul de ţigară. Aşa se
explică, de altfel, creşterea
riscului şi la fumătorii pasivi.

Faptul că renunţarea la fumat

reduce riscul de a muri din
cauza unui atac cardiac sau

12
cerebral a fost clar dovedită
ştiinţific.

În ţări precum SUA, unde

campaniile active antifumat
au dus la reducerea
numărului fumătorilor, s-a
constatat şi o reducere a
evenimentelor
cardiovasculare.

În schimb, în România numărul fumătorilor a crescut, în special la

tineri. Ca o consecinţă, şi numărul de infarcte severe apărute la
persoane sub 40 ani ce nu au alt factor de risc decât fumatul.

În concluzie, dacă nu fumaţi, nu vă apucaţi!

Mai mult, încercaţi să-i faceţi pe cei din jurul dumneavoastră să

renunţe la fumat!

Dacă fumaţi, lăsaţi-vă! Nu e niciodată prea târziu pentru a vă

lăsa! Nimic nu va fi mai benefic pentru sănătatea
dumneavoastră!
După 20 minute de la ultima ţigară organismul dumneavoastră deja
simte efectele benefice!
 tensiunea arterială crescută în timpul fumatul se reduce
 după numai 24 ore începe să scadă riscul de infarct, la un an se
reduce la jumătate iar la 15 ani ajunge la nivelul unui nefumător
 după 10 ani scade riscul de cancer pulmonar la jumătate

Cum vă puteţi lăsa de fumat?

 În primul rând trebuie să doriţi să vă lăsaţi!
 Oricât de imposibil pare, e mai bine să o faceţi brusc, nu
reducând din numărul de ţigări.
 Nu vă veţi îngrăşa dacă nu veţi înlocui ţigările cu diverse gustări.
 Dacă totuşi simţiţi nevoia, alegeţi un fruct sau un pahar cu ceai ori
suc de fructe neîndulcite; sau, mai bine, apa plată!
 În anumite cazuri, există şi varianta plasturilor cu nicotină.
 Relaxaţi-vă: respiraţi adânc şi expiraţi încet; nu uitaţi: dorinţa de a
fuma va trece!

13
 Activitatea fizică, sportul, reduc tensiunea şi dorinţa de a fuma.

Hipertensiunea arterială

Se spune că hipertensiunea arterială (HTA) este un "ucigaş tăcut".

De regulă creşterea tensiunii arteriale nu se simte, astfel că
depistarea ei este întâmplătoare, iar debutul nu se poate şti cu
siguranţă.

În 90-95% din cazuri nu se cunoaşte cauza ei. Factori precum vârsta,

istoricul familial, obezitatea, consumul excesiv de alcool şi de sare
cresc riscul de apariţie a HTA.

Frecvent este însoţită de prezenţa altor factori de risc: obezitate,

sedentarism, diabet, colesterol crescut.

HTA îmbolnăveşte nu doar inima, dar şi rinichii şi reprezintă o

posibilă cauză de invaliditate prin paralizia secundară atacului
cerebral.

Ce este hipertensiunea arterială?

Tensiunea arterială (TA) este presiunea din interiorul vaselor de
sânge. De obicei ea se măsoară la braţ şi se determină două valori:
una maximă (sistolică) şi una minimă (diastolică). Valoarea normală

14
este 120/70 mmHg.

Sunteţi hipertensiv dacă tensiunea dumneavoastră depăşeşte la

măsurători repetate valorile 140 mmHg (pentru maximă), respectiv 90
mmHg (pentru minimă) sau luaţi un tratament pentru HTA.

 Este bine cunoscută aşa zisa hipertensiune arterială de "halat

alb", pe care o fac pacienţii la contactul cu un cadru medical. De
aceea valorile crescute trebuie înregistrate repetat. Este încurajată
măsurarea la domiciliu a TA (dacă există această posibilitate)
 Tensiunea arterială este un parametru variabil! De la un moment
la altul al zilei aceasta poate varia, între anumite limite, în mod
normal, fară consecinţe negative
Abordarea HTA (regim şi/sau diverse tipuri de medicamente) se face
diferit în funcţie de nivelul creşterii peste valorile normale, dar şi de
prezenţa altor boli asociate (de exemplu prezenţa diabetului impune
un tratament mai agresiv). Toate aceste decizii vor fi luate de către
medicul dumneavoastră!

Ce trebuie să ştiţi
 Tratamentul trebuie continuat toată viaţa, sub îndrumarea
periodică a unui medic.
 Nu uitaţi să vă luaţi medicamentele în mod regulat, mai ales când
mergeţi la medic, chiar şi pentru analize! Este important ca acesta să
ştie cum se comportă tensiunea dumneavoastră sub tratament.
 Dozele de medicamente pot fi corectate, la indicaţia medicului, în
funcţie de rezultat, de efectele adverse sau de alte boli/complicaţii
survenite în timp.
 Schimbarea stilului de viaţă (oprirea fumatului, restricţia moderată
la sare, reducerea consumului de alcool, activitatea fizică şi scăderea
în greutate) contribuie în mod favorabil la controlul TA, uneori
permiţând reducerea medicaţiei.

Ţinta terapiei trebuie să fie obţinerea unei valori a TA sub 140/80

mmHg (iar la diabetici sub 130/80 mmHg).

Dislipidemiile

15
Ce sunt dislipidemiile?

Creşterea colesterolului şi/sau a

trigliceridelor peste valorile
normale. Cu cât creşterea e mai
mare, cu atât riscul cardiovascular
este mai mare.
Valori normale*
Colesterol total: sub 200 mg/dl
LDL colesterol: sub 100 mg/dl
HDL colesterol: peste 40 mg/dl
(peste 60 mg/dl este considerat
factor protector)
Trigliceride: sub 150 mg/dl
*Există variaţii destul de mari în
ceea ce privesc valorile normale
de la un laborator la altul.
Interpretarea rezultatelor se face
de către medic.

Colesterolul este o grăsime ce se găseşte normal în sânge şi în toate

celulele organismului. Un nivel crescut al colesterolului este nociv
deoarece se depune în pereţii arterelor, cu consecinţele negative
expuse anterior. Colesterolul total este format din mai multe fracţiuni.
Cele mai importante sunt HDL colesterolul (supranumit colesterolul
"bun") şi LDL colesterolul (colesterolul "rău").

Trigliceridele sunt alte componente "grase" ale sângelui. Creşterea

lor este la fel de nocivă, în special la femei şi diabetici.

Ca şi HTA, dislipidemiile nu dor, deci pentru a le depista trebuie să vă

faceţi analize de sânge.

Când trebuie controlate grăsimile în sânge?

 Cât mai devreme. Există aşa numite dislipidemii familiale
(moştenite), cu valori mult crescute ale grăsimilor ce se pot manifesta
de timpuriu în timpul vieţii. Acestea necesită un tratament susţinut
toată viaţa, inclusiv măsuri speciale privind dieta, activitatea fizică
susţinută, scăderea ponderală.
 Dacă sunteţi diabetic sau aveţi alţi factori de risc

16
 Dacă aţi suferit un infarct sau un atac cerebral
 Dacă sunteţi deja pe un tratament de scădere a grăsimilor (pentru
evaluarea eficienţei)
Ce trebuie să ştiţi
 Un regim sărac în grăsimi animale (carne, lactate, ouă) se
impune chiar dacă faceţi un tratament cu medicamente care scad
colesterolul. Consumaţi în schimb legume şi fructe. Prin dietă puteţi
reduce colesterolul cu 5% şi să vă diminuaţi riscul cardiovascular cu
2% pentru fiecare procent de colesterol scăzut
 Dacă sub tratament grăsimile se normalizează, sau apar diverse
efecte adverse, nu opriţi/ reduceţi tratamentul fără indicaţia medicului
 Dacă sunteţi diabetic controlul diabetului poate contribui la
reducerea lipidelor (în special a trigliceridelor). Deseori este însă
necesară medicaţia de reducere a grăsimilor, iar nivelul ce trebuie
obţinut este mai mic decât cel obişnuit
 Faceţi zilnic activitate fizică: este o bună metodă de a "arde"
grăsimile!
 Eliminaţi alţi factori de risc: fumatul (care scade colesterolul bun),
obezitatea, alcoolul (în cantitate mai mare decât moderată)
 Dacă sunteţi slab/ă nu înseamnă că nu puteţi avea colesterol
crescut!

Ţinta optimă a terapiei trebuie să fie:

Colesterol total: sub 200 mg/dl; sub 175 mg/dl (la diabetici)
LDL colesterol: sub 100 mg/dl; sub 70 mg/dl (la diabetici)
HDL colesterol: peste 40 mg/dl (peste 60 mg/dl este considerat factor
protector)
Trigliceride: sub 150 mg/dl

Diabetul zaharat

17
Ce este diabetul?

Diabetul zaharat înseamnă excesul

de zahăr în sânge.

Diabetul afectează în principal

arterele şi nervii şi determină în
final suferinţa mai multor organe:
inimă, rinichi, ochi etc. Cei mai
mulţi diabetici mor datorită bolilor
cardiovasculare.
Există două tipuri de diabet:
 tip 1, ce afectează copiii şi
adulţii tineri
 tip 2, ce apare între 40-50 ani,
de regulă la persoane
supraponderale, sedentare

Diabetul poate evolua o perioadă în

linişte (mai ales cel de tip 2), de
aceea este descoperit întâmplător
cu ocazia efectuării analizelor din
diverse motive.

Acestea arată valori crescute ale

glicemiei în sânge.

Valori normale ale glicemiei: sub

110 mg/dl (pe nemâncate)

Când se recomandă controlul

glicemiei?

 Dacă aveţi rude de gradul I cu

diabet
 Dacă sunteţi obez /
supraponderal
 Dacă aveţi alţi factori de risc
(HTA, fumat)
 Periodic dacă sunteţi diabetic

18
Există semne ale diabetului ?
Dacă sunteţi obosit, urinaţi des şi vă este foarte sete este posibil - dar
nu obigatoriu - să aveţi diabet!

Ce trebuie sa ştiţi
 Dacă sunteţi diabetic, riscul cardiovascular este din start mare,
indiferent de prezenţa celorlalţi factori de risc. De aceea se impune
controlul riguros atât al valorilor glicemiei (optim sub 110 mg/dl) cât şi
al TA şi colesterolului la valorile menţionate anterior.
 Diabetul poate determina diagnosticul tardiv al bolii cardiace
ischemice, aceasta evoluând deseori fără durerea tipică.
 Odată diagnosticat, este necesar să fiţi luat în evidenţa unui
specialist în boli de nutriţie care va stabili atât tratamentul optim cât şi
regimul ce trebuie urmat cu stricteţe.
 Modificarea stilului de viaţă: activitatea fizică regulată, oprirea
fumatului, consumul redus de alcool şi scăderea în greutate fac parte
din tratamentul diabetului.
Obezitatea

Cauza obezităţii este de cele mai multe ori creşterea aportului caloric
combinată cu lipsa activităţii fizice. Factori ereditari pot creşte
predispoziţia la îngrăşare, deşi deseori este vorba despre factori de
mediu şi obiceiuri comune în familiile de obezi. Obezitate de cauză
endocrină (boli ale glandelor) este rară.

19
Aşadar, sunteţi supraponderal pentru că mâncaţi prea mult şi vă
mişcaţi prea puţin!

Există două tipuri de obezitate: abdominală ( sau "în formă de măr")

şi cea a părţii inferioare a corpului ( "în formă de pară")

Riscul de moarte subită creşte în paralel cu prima formă. Obezitatea

abdominală creşte de 5-7 ori riscul de infarct şi diabet zaharat.

Cea mai simplă şi accesibilă metodă de a o defini este prin

circumferinţ a abdominală.

Măsurarea circumferinţei abdominale este recomandată în

prezent ca o parte componentă a evaluării cardiovasculare de
rutină în practica medicală curentă.

Sunteţi supraponderal la valori ale circumferinţei abdominale de:

20
 peste 94 cm (pentru bărbaţi)
 peste 80 cm (pentru femei)
Ce trebuie să ştiţi:
 Scăderea în greutate uşurează muncă inimii; chiar şi câteva kg în
minus vor conduce la scăderea riscului cardiovascular.
 Nu ezitaţi să cereţi sfatul unui specialist în boli de nutriţie care vă
va supraveghea cura de slăbire.
 Nu există medicamente sau soluţii miraculoase de slăbit.
 Reducerea aportului alimentar şi activitatea fizică susţinută sunt
esenţiale.

Sindromul metabolic
Entitate relativ nou introdusă în medicină, acesta înseamnă asocierea
de trei dintre următorii factori de risc: diabet, obezitate, HTA,
creşterea trigliceridelor, scăderea HDL- colesterolului. Riscul
cardiovascular este în mod evident mai mare.

"Singura metodă de a te menţine sănătos este să mănânci ceea ce

nu vrei, să bei ceea ce nu-ţi place şi să faci ce nu ţi-ar face plăcere."
Mark Twain

Ce înseamnă o dietă sănătoasă?

O dietă sănătoasă include, în linii mari:

 cât mai multe fructe, legume; pui, peşte de 1-2 ori pe săptămână
(peştele oceanic, în special somonul, prin conţinutul său crescut de
acizi graşi polinesaturaţi tip omega- 3, are un efect protector
cardiovascular)
 cu moderaţie: pâine, orez, cartofi, paste făinoase, alcool (adică
cel mult un pahar mic de vin roşu/zi), grăsimi vegetale (ex.: nuci, ulei)
 cât mai puţin: sare (nu adăugaţi sare în mâncarea gătită), grăsimi
de origine animală (carne roşie, unt, smântână, frişcă)
Acest tip de dietă, denumită "mediteraneană", s-a dovedit a scade
frecvenţa obezităţii, a diabetului, a cancerului.

Suplimentul alimentar de vitamine (E,C,D) nu s-a dovedit că ar

reduce riscul cardiovascular.
O dietă echilibrată îţi va da un tonus mai bun, întărindu-ţi sistemul
imunitar!

21
Alcoolul
Consumul în cantităţi moderate de alcool
(adică nu mai mult de un pahar mic de vin
sau 25 ml de tărie sau 200 ml de bere pe
zi) se poate însoţi de reducerea riscului
cardiovascular.

Nu se recomandă consumul de alcool

în beneficiul sănătăţii dumneavoastră!

Mai mult, sunt boli în care acesta este

interzis cu desăvârşire. Acesta creşte
tensiunea arterială, trigliceridele, afectează
ficatul, poate favoriza apariţia insuficienţei
cardiace (adică slăbeşte inima), a atacului
cerebral şi chiar a unor tipuri de cancer.

În plus alcoolul aduce un aport caloric cu

creşterea consecutivă a greutăţii.

Stresul

Modul în care reacţionaţi la stres vă poate influenţa riscul

cardiovascular. Posibil prin faptul că sunteţi tentat să măncaţi mai
mult, să fumaţi, să beţi, ceea ce influenţează negativ starea de
sănătate.

22
Activitatea fizică
Activitatea fizică scade riscul
cardiovascular şi de aceea
este încurajată la orice vârstă,
în funcţie de limitele
individuale. În plus, ajută la
controlul celorlalţi factori de
risc: HTA, obezitatea, diabetul.
Creşte colesterolul bun şi
tonusul fizic şi psihic, adică
determină o "stare de bine".

Aşadar, nu ezitaţi să mergeţi

cât mai mult pe jos: este mai
convenabil pentru organism
decât sportul modern de
întreţinere tip fitness.

30 minute de mers "vioi" pe zi,

cel puţin 5 zile/ săptămână
este minimul necesar pentru
sănătatea dumneavoastră!

Exerciţiul fizic este cea mai sigură cale pentru eliminarea

stresului şi depresiei.

Definiţie

Obezitatea este termenul medical care defineşte acumularea de

grăsime corporală în exces. Privită de multe ori ca o problemă
estetică, obezitatea este de fapt o boală cronică ce nu trebuie
neglijată.

23
 Arăt bine, sunt plinuţ sau chiar obez?

Grăsimea "acumulată" în organism se poate

estima prin mai multe metode. Una dintre ele este
determinarea indicelui de masă corporală (IMC)*:

Nutriţioniştii şi medicii sunt preocupaţi nu numai de cantitatea de

grăsime din organism, ci şi de distribuţia acesteia. De obicei, bărbaţii
acumulează grăsimea la nivelul abdomenului, iar femeile la nivelul
şoldurilor.
Aceasta nu e o regulă: şi femeile pot dezvolta obezitate de tip
abdominal, în special după menopauză!

Persoanele cu grăsime acumulată la nivelul abdomenului au risc mai

mare de complicaţii datorate obezităţii.

24
Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră patologică o circumferinţă
abdominală:
 peste 80 cm la femei
 peste 94 cm la bărbaţi

S-a descoperit gena care provoaca imbatranirea creierului

Gena care provoaca imbatranirea creierului a fost

descoperita de catre o echipa de cercetatori canadieni.

Descoperirea este un pas inainte spre posibilitatile de

incetinire a acestui proces si chiar prevenirea bolilor ca
Alzheimer sau Parkinson's, potrivit cercetatorilor.

Gena Bmi1 este responsabila de imbatranirea normala si patologica

a neuronilor din sistemul nervos central, potrivit cercetatorilor de la
Universitatea din Montreal.

Principalul factor de risc in ceea ce priveste boli ca Alzheimer si

Parkinson's il reprezinta varsta, potrivit Science Daily.

Echipa de oameni de stiinta a identificat o mutatie la soareci care

25
accelereaza in mod dramatic procesul de imbatranire la ochi si la
creier. Se pare ca retina si cortexul folosesc gena Bmi1 pentru a
preveni acumularea de radicali liberi.

"Am stabilit ca gena este modul prin care se controleaza imbatranirea

celulelor din creier la animale, prin actiunea sa impotriva radicalilor
liberi", a declarat doctorul Gilbert Bernier, de la Universitatea din
Montreal.

Procesul de imbatranire poate fi incetinit de o serie de activitati, pe

care trebuie sa le efectuam zilnic.

Pentru a nu avea probleme de sanatate, precum osteoporoza,

obezitatea, dementa sau pierderea memoriei, exista cateva tehnici pe
care ni le recomanda cercetatorii, informeaza Daily Mail.

Dr. Ratey, cercetator canadian, considera ca exista o serie de

activitati fizice si psihice care ne vor ajuta sa prevenim aparitia unor
afectiuni foarte grave. Cu cat apelam mai repede la aceste metode,
cu atat suntem mai feriti de problemele de sanatate.

Faceti jogging sau jucati tenis, sau orice alta activitate care implica
efort fizic, timp de o ora, de patru ori pe saptamana. Aceasta metoda
va va accelera pulsul la 60% din capacitatea cardiaca a corpului
uman.

Incepeti un program de curatenie a casei! O ora de dat cu aspiratorul,

sau de sters praful echivaleaza cu o plimbare prelungita.

Incercati un program de exercitii de stretching, folosind un DVD

specializat. Aceste activitati va vor proteja oasele impotriva
osteoporozei.

Cand stati la birou, sau la masa de lucru, faceti exercitii pentru

picioare, care va vor asigura o circulatie mai buna a sangelui. Dansati
rock'n'roll sau jungle, care echivaleaza cu efortul depus intr-un meci

26
de tenis. In acest fel articulatiile dumneavoastra vor fi mentiunte in
forma si nu va trebui sa cheltuiti bani pentru sala de gimnastica.

Provocari ale inaintarii in varsta

Inaintarea in varsta inseamna intelepciune, experienta de viata si

clipe frumoase. Sanatatea insa incepe, odata cu adaugarea
fiecarui an, sa ne faca probleme, daca stilul de viata adoptat este
unul neglijent.

Nerespectarea orelor de somn, alcool, tutun, cafea in exces,

alimentatia necorespunzatoare si consumul psihic sustinut isi pun
amprenta asupra oricarui adult, informeaza webmd.com.

Provocarile inaintarii in varsta sunt cu atat mai mari cu cat si un

organism sanatos se resimte dupa prima tinerete. Specialistii
americani au avertizat ca prima consecinta nefasta a inaintarii in
varsta este obezitatea, datorata sedentarismului.

"Trei patrimi din adultii de pana la 60 de ani sunt supraponderali sau

obezi. Aceasta afectiune este asociata bolilor cardiovasculare,
diabetului, cancerului la san, colon si hipertensiunii", a spus medicul
american Sharon Brangman.

Comun adultilor este valoarea ridicata a trigliceridelor, tensiunii si

glicemiei. Specialistii sunt de parere ca aceste probleme pot fi evitate
cu mai multa miscare, inteleasa in sensul mersului pe jos, plimbarilor

27
in parc sau cu bicicleta.

Mai mult, dulciurile, bauturile carbogazoase si lipsa lactatelor din

alimentatia adultilor au ca urmari kilogramele in plus, grasimile in
exces care se depun si retentia apei in organism.

Artrita afecteaza jumatate din populatia trecuta de prima tinerete.

"Acum se pot vedea urmarile traumelor din tinerete, violentelor
iminente uneori sau a tocurilor inalte la care femeile nu vor sa
renunte nici macar o perioada", a mai spus Brangman.

Controlul atent al greutatii este unul dintre secretele evitarii

problemelor de mai tarziu. Iti poti controla regulat greutatea, iar atunci
cand ea a depasit cotele normale, poti renunta la masa consistenta
de seara si statul in fata televizorului la sfarsit de saptamana.

"Daca pierdem din greuntate macar doua kilograme atunci cand

simtim organismul ingreunat, reducem cu 50% riscul aparitiei artritei",
a mai spus specialistul american.

Alte riscuri

Osteoporoza afecteaza in general femeile, iar in Statele Unite 44 de

milioane de adulti de pana in 50 de ani sufera de aceasta afectiune.
Specialistii cred ca nu este o afectiune normala varstei ci o
consecinta a ignorarii semnalelor pe care organismul ni le ofera
atunci cand nu facem miscare si consumam prajeli in exces, paine
foarte multa si grasimi.

Cazaturile sunt si ele cauzatoare de rani grave, chiar fatale. O treime

din adultii cu afectiuni proprii varstei inaintate sufera cazaturi care le
acutizeaza starea, din cauza lipsei de calciu si, implicit, a slabirii
structurii osoase. Pentru evitarea problemelor specialistii recomanda
lactatele, consumate zilnic sau suplimentele cu calciu si vitamina D.

Femeile sunt predispuse cancerului cervical sau de colon in a doua

perioada a vietii. Lipsa controalelor ginecologice regulate este o
cauza deloc de neglijat de catre femeile care nu isi consulta cel putin
o data pe an medicul ginecolog.

28
Cel mai frecvent tip de cancer la barbati este la plamani si prostata,
iar specialistii sunt de parere ca o examinare atenta, regulata si
renuntarea la fumat pot fi secretele prevenirii acestor afectiuni.

Slabirea vederii si a auzului sunt alte consecinte ale imbatranirii

neatent controlate. In anul 2000, 119 milioane de adulti americani au
fost diagnosticati cu probleme de vedere. Alimentatia bogata in
antioxidanti si evitarea fumatului sunt cele mai bune modalitati de
prevenire a acestor probleme.

Podoaba capilara se diminueaza in proportie de peste 40% odata cu

inaintarea in varsta. Caderile masive de par, dupa 40 de ani, dar si
slabirea auzului sunt consecinte firesti ale fumatului si lipsei de
vitamine si calciu din alimentatie.

Se poate imbatrani frumos, iar aceste afectiuni te pot ocoli daca iei
din timp masurile de prevenire necesare.

Nu merge pe premisa ca tie nu ti se va intampla pentru ca nu ai racit

niciodata. Organismul se deterioreaza in timp, iar uneori el
reactioneaza in cativa ani, perioada in care functioneaza normal, fara
nici un semn de slabiciune.

Să îmbătrânim cu înţelepciune
Oamenii sunt programaţi genetic să trăiască până la 120 de ani.
Stresul, sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată, poluarea, fumatul,
alcoolul reduc însă durata de viaţă a omului modern.

Oamenii sunt programaţi genetic să trăiască până la 120 de ani.

Stresul, sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată, poluarea, fumatul,
alcoolul reduc însă durata de viaţă a omului modern.

Procesul de îmbătrânire debutează la 20-30 de ani. Fiecare om

ajunge însă la vârsta înţelepciunii în mod diferit, în funcţie de stilul de
viaţă pe care l-a avut. Un om care a dus o viaţă echilibrată are toate

29
şansele să se bucure de longevitate. Numeroase studii au
demonstrat că procesul îmbătrânirii poate fi încetinit dacă se intervine
asupra unor factori de risc. Iată care sunt aceştia. Tensiunea arterială
şi colesterolul cresc uşor o dată cu vârsta. Densitatea osoasă se
micşorează, ceea ce duce la instalarea osteoporozei şi apariţia
fracturilor. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, metabolismul scade,
avem mai puţină energie şi de aceea ne îngrăşăm. Şi capacitatea
respiratorie, masa musculară şi forţa muşchilor se reduc după 40-50
de ani. Treptat, slăbeşte şi sistemul imunitar, organismul devenind
vulnerabil la infecţii şi boli degenerative. Activitatea sexuală nu mai
este nici ea ca la 20 de ani. Aspectul fizic se modifică, pentru că
pielea se lasă şi se ridează. Ei bine, pentru a ţine în frâu aceşti factori
de risc trebuie să mâncăm sănătos, să limităm stresul, să fugim de
sedentarism, să nu ne atingem de ţigară şi să nu abuzăm de alcool.

Dieta sănătoasă

Revista germană Focus a publicat o listă a alimentelor care ne ajută

să ne păstrăm tinereţea. Pe lista întocmită de cercetătorii germani se
numără fructele (merele, bananele, fructele de pădure), legumele
(usturoiul, morcovii, soia, broccoli), peştele, laptele şi ceaiul verde.
Aceste alimente sunt bogate în antioxidanţi – vitamine şi minerale,
care protejează imunitatea şi previn îmbătrânirea precoce. De
asemenea, fructele, legumele crude şi peştele previn tulburările de
concentrare, de memorie, stările de oboseală şi epuizare care ne
îmbătrânesc înainte de vreme.

Potrivit cercetătorilor germani, ne păstrăm tinereţea dacă mâncăm un

măr pe zi. Merele conţin cuercitină, un antioxidant puternic care
stimulează imunitatea şi ne ţine inima tânără, pentru că
îmbunătăţeşte activitatea sistemului cardiovascular. “În general,
fructele şi legumele colorate conţin antioxidanţi puternici şi ne
salvează de agresiunile deosebit de periculoase ale radicalilor liberi.

30
Dacă vrem să avem o sursă puternică de antioxidanţi cu puţine
calorii, putem să consumăm ceai verde sau negru neîndulcit. Chiar şi
unele grăsimi au capacitate antioxidantă mare datorită vitaminei E şi
polifenolilor conţinuţi. Un exemplu în acest sens este uleiul de
măsline”, ne spune prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul
Institutului de Cercetări Alimentare.

Alungaţi stresul

O altă metodă înţeleaptă menită a încetini procesul de îmbătrânire

este alungarea stresului. Conform “Scării lui Holmes” (o clasificare a
stresului), orice acţiune pe care o facem prezintă o încărcătură de
stres. De exemplu, traversarea străzii este notată pe scara stresului
cu 3 puncte, botezul cu 100 de puncte, decesul unei persoane dragi
se află la egalitate cu… căsătoria, fiind notate cu 300 de puncte.
Stresul este omniprezent în viaţa fiecăruia: acasă, la serviciu, în
trafic, chiar şi în week-end sau în concediu. Important este să nu
lăsăm stresul să devină cronic, pentru că acesta este responsabil de
boli cardiovasculare, depresie, migrene.

Odihna

Pentru menţinerea sănătăţii, la fel de importantă este respectarea

orelor de odihnă, o cerinţă fiziologică vitală. Un adult are nevoie, în
medie, de opt ore de somn pe noapte pentru a-şi asigura o viaţă
îndelungată, fără probleme de sănătate. Însă şi calitatea somnului
este la fel de importantă ca durata. Pe termen scurt, somnul
insuficient sau de slabă calitate duce la diminuarea performanţelor
cognitive. Pe termen lung, el scurtează speranţa de viaţă, fiindcă
accelerează procesul de îmbătrânire, creşte sensibilitatea la stres,
dezechilibrează sistemul imunitar al organismului, favorizează
obezitatea şi apariţia unor boli precum diabetul sau hipertensiunea
arterială, creşte riscul de accident vascular cerebral şi perturbă

31
sistemul endocrin. Se înţelege de ce este deosebit de important să
menţinem un echilibru al orelor de somn, dar şi să ne asigurăm
condiţii pentru o bună calitate a somnului: oră regulată de culcare, o
cină uşoară, linişte, oxigenare suficientă în dormitor, absenţa luminii,
evitarea alcoolului, cafelei şi a exerciţiilor fizice înainte de culcare.

O altă condiţie esenţială pentru a ne menţine tineri şi sănătoşi este

renunţarea la fumat. Cancerul, bolile cardiovasculare, afecţiunile
respiratorii sunt adeseori consecinţe ale fumatului. Nu este de mirare
că fumătorii trăiesc mai puţin decât cei care nu au acest viciu. În plus,
un nefumător are un aspect mai tânăr, fiindcă ţigările îmbătrânesc
pielea şi duc la albirea şi căderea timpurie a părului. Substanţele din
fumul de ţigară distrug colagenul, proteină a pielii care îi conferă
elasticitatea. În consecinţă, îşi fac apariţia ridurile şi cearcănele, iar
tenul capătă o paloare gri-pământie. Fumatul duce, de asemenea, la
distrugerea foliculilor piloşi şi la oprirea procesului de regenerare a
firelor de păr.

EVITAŢI ALCOOLUL! Un pahar de vin pe zi scade riscul de boli

cardiovasculare, însă abuzul de alcool are efectul opus. Fiindcă
tulbură activitatea normală a principalelor organe vitale, alcoolul duce
la îmbătrânirea timpurie a organismului şi reduce simţitor speranţa de
viaţă. Unele forme de cancer şi boli precum cele cardiovasculare sau
osteoporoza sunt cauzate de excesul de băuturi alcoolice. De
asemenea, pielea are un aspect îmbătrânit şi este mai lipsită de
elasticitate la consumatorii de alcool.

REÎNCĂRCAREA BATERIILOR. Week-end-ul reprezintă o sursă de

reîncărcare a bateriilor. Important este să ne acordăm acest răgaz
pentru a ne elibera de stresul acumulat pe parcursul săptămânii. La
fel de important este să facem ceea ce ne place în cele două zile
libere. Asta nu înseamnă că trebuie să facem ceva ieşit din comun. A
petrece un week-end reuşit poate să însemne şi să stăm acasă, dacă

32
asta ne mulţumeşte. Singurul lucru pe care îl avem de îndeplinit în
week-end este relaxarea.

VITAMINA TINEREŢII. Alimentele bogate în vitamina E – germeni de

grâu, soia, ulei de măsline, ulei de floarea-soarelui, alune, nuci, ouă,
legume cu frunze verzi – ne sunt la îndemână în orice anotimp.
Vitamina E, sau vitamina tinereţii, este principalul nostru aliat
împotriva îmbătrânirii precoce. Această vitamină protejează
organismul de atacurile radicalilor liberi, care sunt la originea ate-
rosclerozei, senilităţii, cancerului. Rolul protector al vitaminei E creşte
dacă este asociată cu alţi antioxidanţi – vitaminele A, C, seleniul.

CEAI. Proprietăţile tonice ale ceaiului verde şi ale celui negru se

datorează conţinutului în aminoacizi, iod, potasiu, fluor, fosfor,
vitaminele C, B1, B2, PP, K. De asemenea, ceaiul verde şi cel negru
au un conţinut ridicat de cafeină, teofilină şi teobromină – alcaloizi
puternici, care le dau proprietăţi stimulante. Toate aceste elemente
ne recomandă ceaiurile dacă vrem să îmbătrânim tineri. De
asemenea, specialiştii ne sfătuiesc să bem şi ceai alb. Acesta conţine
antioxidanţi care au efect de revigorare asupra pielii, anihilând factorii
care determină îmbătrânirea precoce.

Dieta anti-imbatranire

verifica-ti sanatatea
Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a
primi acum diagnosticul prezumtiv.

sanatate a-z

consulta medicul online

33
comunitate

Generalitati

Ce putem manca pentru a imbatrani frumos? Se pare ca toti

incercam sa gasim secretul magic al imbatranirii sanatoase. Sa
atasam o eticheta antiimbatranire pe aproape orice produs si vom
vedea cum se golesc rafturile.
Daca incerci sa arati bine, fara a apela la chirurgia estetica, un
ingredient secret il putem gasi chiar sub nasul nostru. Unii experti
afirma ca secretul unei imbatraniri sanatoase il vom gasi intr-o
bacanie: in fructe, legume, ceai verde si intr-o varietate de alte
alimente sanatoase care sunt bogate in antioxidanti si alti compusi
antiimbatranire.

Cuprins

1. Generalitati
2. Ce este fenomenul de imbatranire?
3. Antioxidantii si inflamatia
4. Alimentatia pentru o imbatranire sanatoasa
5. Cum mai putem lupta impotriva imbatranirii?
6. Gandirea pozitiva creste durata de viata

Ce este fenomenul de imbatranire?Sus

Semnele imbatranirii cuprind nu numai aparitia ridurilor, ci si pierderi

ale memoriei, scaderea activitatii cerebrale si cresterea riscului de
aparitie a bolilor cronice ca boli de inima, osteoporoza si cancer.
Imbatranirea sanatoasa inseamna si a trai mai mult, mai sanatos.
Foarte multe studii au aratat legatura dintre o dieta sanatoasa si
prevenirea bolilor cronice sau a celor legate de imbatranire.
Adoptarea unui stil de viata sanatos ce cuprinde efectuarea de
exercitii fizice regulate, odihna suficienta, evitarea fumatului si o dieta
bogata in alimente si lichide sanatoase poate fi cea mai buna
modalitate de a lupta impotriva imbatranirii.
Adoptarea unei diete sanatoase reprezinta punctul cheie pentru
intarzierea aparitiei imbatranirii si a bolilor asociate acesteia; cu cat
acest lucru se realizeaza mai precoce, cu atat rezultatele sunt mai
evidente, afirma Susan Moores, reprezentant al Asociatiei Americane
de Dietetica.

34
Antioxidantii si inflamatiaSus

Anumite alimente si bauturi contin niste substante denumite

fitonutrienti, substante capabile sa incetineasca procesul de
imbatranire. Fitonutrientii, facand parte din familia antioxidantilor,
neutralizeaza radicalii liberi-molecule de oxigen ce joaca un important
rol in declansarea bolilor ca osteoporoza, cancerul, bolile de inima si
boala Alzheimer.
Pe masura inaintarii in varsta, devenim mult mai susceptibili la
efectele pe termen lung ale stresului oxidativ (o situatie in care
organismul are exces de radicali liberi) si ale inflamatiei de la nivel
celular. Teoria sustine ideea ca antioxidantii si alti compusi
asemanatori, au rolul de a contracara efectele radicalilor liberi si
astfel se incetineste procesul de imbatranire.
In afara de antioxidanti, exista o serie de compusi ce pot influenta
procesul de imbatranire. Ei pot fi clasificati in functie de efectul
asupra inflamatiei de la nivel celular, afirma expertii.
Toate alimentele se clasifica in trei categorii: proinflamatorii, neutre si
antiinflamatorii, afirma dermatologul Nicholas Perricone. Perricone
este de parere ca se poate incetini procesul de imbatranire la nivel
celular prin consumul de alimente antiinflamatorii si bogate in
substante antioxidante. Modificarile care apar prin avansarea in
varsta pot fi incetinite prin consumul de alimente si bauturi bogate
intr-o serie de compusi, incluzand antioxidanti, si care au rol
antiinflamator, ca pestele de apa rece, fructe si legume intens
colorate. Pe de alta parte, alimentele considerate proinflamatorii, pot
accelera procesul de imbatranire, afirma Perricone.
Daca consumam cantitati importante de alimente ce contin acizi grasi
saturati sau semisaturati, zahar si amidon, se produce cresterea
nivelului de insulina, cu aparitia unei reactii inflamatorii ce
accelereaza procesul de imbatranire, afirma Perricone.
Perricone afirma ca desi beneficiile unei diete sanatoase sunt
multiple, acesta nu este singurul factor care influenteaza procesul de
imbatranire. Stresul, hormonii, expunerea la radiatiile solare si
sistemul imunitar deprimat, toate acestea contribuie la aparitia
procesului de imbatranire.
Cu toate acestea, alegerile inteligente legate de stilul de viata sunt in
puterea noastra, si fac parte dintre cele mai benefice lucruri pe care
le putem face pentru a preveni imbatranirea si aparitia bolilor cronice.

35
Alimentatia pentru o imbatranire sanatoasaSus

Pentru obtinerea beneficiilor maxime, trebuie sa consumam o gama

variata de alimente. Se cunoaste efectul antiinflamator si antioxidant
al alimentelor, insa se presupune ca mai exista si alte efecte
impotriva radicalilor liberi, efecte ce promoveaza starea de sanatate
si previn aparitia bolilor", afirma Moores. Moores ne sugereaza
includerea alimentelor si bauturilor sanatoase in planul de alimentatie
sanatoasa pentru prevenirea aparitiei bolilor si incetinirea procesului
de imbatranire:

Peste

Conform ghidurilor Asociatiei Americane Cardiace, se recomanda

consumul de peste de doua ori pe saptamana, este recomandat mai
ales pestele mai gras care este bogat in acizi grasi omega-3. Acesta
este un aliment antiinflamator puternic cu o multitudine de efecte
benefice.

Fructe si legume

Fructele si legumele sunt foarte bogate in antioxidanti; sunt

recomandate cele intens colorate si se vor consuma cel putin 5 portii
pe zi pentru beneficii maxime.

Cereale

Cerealele integrale furnizeaza fibre solubile care ajuta la scaderea

nivelului sanguin de colesterol, contin de asemenea fitonutrienti in
cantitati comparabile cu cele din fructe si legume. Se vor consuma
cel putin 3 portii pe zi.

Legume

Legumele contin nutrienti benefici, similari cu cei continuti in fructe si

verdeturi si contin foarte putine calorii. Se pot adauga la meniurilor de
3-4 ori pe saptamana.

Iaurt

36
Iaurtul contine toate beneficiile produselor lactate, in plus contin
produsi biologici care ajuta la dezvoltarea bacteriilor intestinale. Se
recomanda consumul de iaurt ce contine culturi active, cel putin o
portie zilnic.

Nuci si alune

Nucile sau alunele sunt o sursa importanta de vitamine din grupul B,

benefice pentru inima sau creier. Grasimile continute in acestea intra
in structura colagenului si elastinei cutanate, ajutand la mentinerea
structurii si rezistentei pielii. Se recomanda consumul acestora in
cantitati mici deoarece contin foarte multe calorii.

Apa

Apa este esentiala pentru mentinerea hidratarii pielii, muschilor,

circulatiei si a tuturor organelor organismului. Se recomanda
consumul a 3-4 pahare de apa pura in combinatie cu alte lichide si
alimente bogate in apa.

Alimente antiinflamatorii

Perricone ne sugereaza 10 super-alimente, cu o intensa activitate

antiinflamatorie:
1. Fructele acai
2. Vegetale din genul Allium: usturoi, ceapa, praz, ceapa verde,
arpagic si hasma
3. Orzul
4. Alimente verzi, ca graul incoltit
5. Hrisca, atat seminte cat si cereale
6. Fasole si linte
7. Ardei iuti
8. Nuci/alune si seminte
9. Germeni de cereale
10. Iaurt sau kefir.

Cum mai putem lupta impotriva imbatranirii?

Micronutrientii din alimente si bauturi ofera o multitudine de efecte

benetice. In ceea ce priveste efectul lor asupra pielii, s-a dovedit ca
sunt mai eficiente prin aplicare pe cale topica.

37
Consumul de 6-10 cani de ceai verde zilnic ajuta la cresterea
secretiei de substante cu rol benefic in mentinerea starii de sanatate,
dar nu este importanta cantitatea de ceai verde consumata, deoarece
nivelul sanguin al acestora nu va fi niciodata suficient de ridicat incat
sa opreasca aparitia modificarilor cutanate, afirma Stephen Hsu,
Phisician Doctor. Cercetarile sale in acest domeniu au aratat ca
beneficiile ceaiului verde asupra pielii apar numai cand sunt aplicati
direct pe piele si prin protejarea pielii impotriva radiatiilor ultraviolete
si a radicalilor liberi.
Un mod de viata sanatos si o dieta asemenea, pot imbunatatii starea
de sanatate si ne mentine in forma, dar nu duc la disparitia ridurilor.
Impactul dietei asupra reversibilitatii semnelor de imbatranire este
supraapreciat, afirma medicul dermatolog Kenneth Ellner.
Procesul de imbatranire este relationat in primul rand cu expunerea la
soare si cu mostenirea genetica, afirma acesta. Daca dorim sa
imbatranim frumos, trebuie sa evitam expunerea la soare, sa folosim
creme cu protectie solara, sa evitam fumatul, sa avem o dieta
sanatoasa si sa consumam suficiente lichide.
Expertii sunt de parere ca, pentru incetinirea procesului de
imbatranire, trebuie sa adoptam un stil de viata sanatos ce cuprinde
efectuarea de exercitii fizice regulate, folosirea cremelor cu protectie
solara, evitarea fumatului, un somn regulat si o dieta bogata in
substante nutritive.
Daca ati adoptat deja un regim de viata sanatos, il puteti imbunatati
prin adaugarea de noi alimente cu efecte benefice, afirma Elisa Zied,
autoarea cartii „Ce as putea sa mananc?".

Gandirea pozitiva creste durata de viata

A vedea jumatatea plina a paharului in locul celei goale poate

contribui pe termen lung la cresterea duratei de viata, potrivit noilor
cercetari in domeniu. Studiile arata ca persoanele in varsta care se
descriu ca si persoane optimiste au risc mai scazut de aproximativ 10
ori de a dezvolta boli de inima sau deces din diverse afectiuni,
comparativ cu persoanele pesimiste. Cercetatorii afirma ca starea
depresiva este cunoscuta ca si trigger al bolilor de inima; nu se
cunosc insa efectele unei atitudini pozitive asupra starii de sanatate.
Intr-un studiu efectuat pe aproximativ 1000 de femei si barbati cu
varste cuprinse intre 65-85 ani, s-au urmarit starea de sanatate,
moralitatea, optimismul, respectul de sine si relatiile sociale. In functie

38
de raspunsurile participantilor la studiu in legatura cu optimismul,
acestia au fost impartiti in patru grupe. Rezultatele studiului
desfasurat pe o durata de 10 ani, au evidentiat ca peroanele
optimiste aveau un risc mai mic cu 55% de moarte prin orice tip de
afectiune si cu 22% mai mic de a muri prin boli cardiace, comparativ
cu persoanele pesimiste. Studiul a mai aratat ca efectele protective
ale atitudinii optimiste erau mai mari in cazul barbatilor decat a
femeilor in ceea ce priveste riscul de moarte prin orice tip de
afectiune, cu exceptia bolilor de inima.
Cercetatorii afirma ca exista cativa factori care pot explica legatura
dintre atitudinea pozitiva si prelungirea duratei vietii. De exemplu:
- atitudinea optimista este asociata cu mai multa acitivitate fizica,
consum moderat de alcool la femei si consum mai mic de tigari
- atitudinea optimista este asociata cu o stare de sanatate mai mare;
oamenii bolnavii au tendinta de a fi persoane pesimiste
- persoanele optimiste reactioneaza mai eficient la stres.

39