Barem de corectare și notare

1. Demonstreazã ceea ce ºtii! (20 de puncte)

Pentru fiecare cerinþã se acordã câte un punct.

1.1. – 5 puncte

a. – A; b. – G; c. – G; d. – A; e. – G

1.2. – 5 puncte

1 – E; 2 – A; 3 – C; 4 – F; 5 – D

1.3. – 5 puncte

a. plan, metodã etc. 1 punct

b. „ştia ea cã dragostea e unicã, nu se împarte?”;

„Cã în viaþa noastrã de oameni izvorul trebuie pãstrat, sau mai bine zis dat unuia singur?”.
1 punct

c. Formularea ideilor centrale din ultimele douã paragrafe ale textului:

– Cei doi îndrãgostiþi au început sã se plimbe prin oraº.

– Cei doi se despart pentru cã nu au vrut sã meargã pe aceeaºi stradã. 1 punct

d. Douã cuvinte care indicã locul cãutãrii Ninetei: „în curtea”; „la Mama rãniþilor”. 1 punct

e. Corectarea enunþului: Orice femeie este ca un izvor care curge neîncetat în sufletul unui bãrbat.
(0,25 + 0,25 + 0,25 + 0,25) 1 punct

1.4. – 5 puncte

a. – A; b. – A; c. – B; d. – A; e. – C

4. Reflecteazã! (10 puncte)

Se acordã 2 puncte pentru fiecare dintre cele cinci întrebãri dacã sunt identificate cel puþin

douã rãspunsuri corecte din totalul celor patru itemi cu alegere multiplã.

a. – A, B.

b. – B, D.

c. – A, C.

d. – A, C.

e. – A, B, D.
Dacă dragoste nu e, nimic nu e- argumentarea unei opinii

1. Cineva spunea odată că „a iubi o oră e animalic; a iubi o zi e omenesc, iar a iubi o viaţă e divin". Eu
indraznesc sa completez acest adevar cu următoarea frază: a nu iubi este o tragedie.
În primul rând, este o tragedie pentru tine deoarece când nu iubeşti timpul stă pe loc, dar tu
imbatranesti şi nu poţi descoperi toate bucuriile date de iubire. Dacă nu iubeşti, nu poţi înţelege
frumuseţea unui zâmbet oferit de cel iubit, nu poţi înţelege cum durerea celuilalt devine şi durerea ta.
În al doilea rând, consider că un om care nu iubeşte întunecă şi viaţa celor din jur deoarece nu
cunoaşte compromisul, grija pentru cei din jur. O mamă care îşi iubeşte copilul va face orice sacrificiu
pentru binele său, iar aceasta este dovada supremă de umanitate.
În plus, dragostea te face să simţi că totul este posibil, că există o persoană, fie ea copil, părinte
sau soţ, pentru care merită să faci toate aceste sacrificii. Ne uităm adesea la televizor şi vedem părinţi
care au mers până în pânzele albe pentru a vindeca boala copilului lor şi au reuşit acest lucru, deşi nimeni
nu le dădea vreo şansă
Cred că dragostea te face să simti ca toată lumea e la picioarele tale, că nimic nu e prea greu. De
aceea consider că într-adevăr, dacă dragoste nu e, nimic nu e.

2. Nu-mi pot imagina cum ar arata fiinţa omenească daca i-ar lipsi acest sentiment - dragostea - cu
multiple ei forme de manifestare şi cu mai multe sinonime: iubire, amor şi mai vechiul liubov.
Dragostea poate fi şi pentru o persoana de sex opus, dar şi faţă de aproapele tău, părinti, fraţi,
prieteni. Omul religios iubeşte pe Dumnezeu. Iubim şi ţara, locul naşterii, zona geografică de unde venim.
Tot dragoste este şi cea pentru o idee, învăţătura, artă, ştiinţă, iubim şi natură şi elementele ei, vii
sau neînsufleţite. Avem dragoste pentru un anumit mod de conduită şi acţiune, pasiune pentru muncă
sau profesie, pentru pace şi linişte şi atâtea altele care diversifica fiinţă umană. Din iubire se nasc cugetări,
dorinţe, voliţiuni, diverse acte. Ea poate să facă minuni, se spune că poate să mute munţii din loc,
înnobilează fiinţă umană, îi pune în mişcare nebănuite capacităţi şi posibilităţi de autodepăşire, o apropie
de lumea înconjurătoare şi-i dezvăluie sensuri necunoscute ale vieţii.
Dragostea este puntea care uneşte oamenii şi dacă se rupe această punte, căzi în prăpastia fără
fund a tristeţii. De aceea sunt de părere că daca nu e dragoste, nimic nu e.

3.Nu s-a găsit până acum o definiţie a dragostei. Oricât am încerca să descriem acest sentiment,
suntem departe de a-l acoperi cu cuvintele. Cel mai frumos şi profund discurs pe temă dragostei o
poate face muzică, poezia, pictură, arta în general.
Prin dragoste, se împlineşte supranaturalul, acea esenţa a vieţii care nu a putut-o explică
nimeni. Una dintre marile bucurii pe care le avem este aceea de a privi copilul mic, acea minune
zămislită din iubire şi suntem de-a dreptul fericiţi dacă acesta ne-a surâs şi ne-a privit în ochi.
Iubirea oferă omului reperele de care are atâta nevoie, care dau stabilitate şi direcţie
existenţei sale. Iubirea face chiar şi pe unele animale să-şi regăsească stăpânii străbătând sute de
 kilometri fără să fi ştiut unde se află aceştia, ori păsări care acceptă să moară când le-a dispărut
perechea.
În plus, dragostea ne face mai înţelegători unii cu ceilalţi, mai dispuşi să acceptăm că
suntem diferiţi. Dacă toţi oamenii şi-ar iubi semenii, nu ar mai exista războaie, foamete pentru că
suferinţa lor ar fi a tuturor.
Prin urmare, consider adevărată opinia conform căreia dacă dragoste nu e, nimic nu e.

4. Consider adevărată opinia conform căreia dacă dragoste nu e, nimic nu e deorece acest sentiment,
în formele sale cele mai sincere, pune lumea în mişcare.
În primul rând, observăm adevărul acestui proverb chiar în existenţa noastră zilnică. Zilnic ne
cofruntăm cu greutăţi, cu necazuri ce pot fi depăşite doar dacă avem pe cineva alături. Ne îmbolnăvim, o
ducem mai greu cu banii, serviciul nu merge cum ar trebui- toate acestea pot fi indurate dacă ştim că
suntem iubiţi.
Totuşi trebuie ne amintim de câteva aspecte negative în care se poate transforma dragostea -
„ura, invidia, dispreţul”. Unele iau forme cutremurătoare, precum crimele numele dragostei pentru
Dumnezeu, cum au fost torturile din timpul Inchiziţiei, arderile pe rug, Holocaustul.
Cu toate aceste nefericiri aduse de cei ce au întors spatele iubirii, aceasta a existat şi va exista atâta
vreme cât va dăinui omul pe pământ. Oricum s-ar schimba lumea, oricâtă stăpânire ar pune pe noi
tehnica, oricât de înstrăinaţi am fi unii de alţii, dintre toate sentimente umane, dragostea va ocupa
întotdeauna cel important loc.
Oricât am încerca s-o respingem atunci când ne simţim răniţi, tot dragostea este cea care aduce
speranţă, împlinire şi o rază de lumină în suflet, fără de care sufletul nostru s-ar ofili.

5. Dragostea este un risc,nu o obligatie, un risc de a trai,deoarece unde exista dragoste,exista viata,iar
viata fara dragoste,este asemenea unui an fara primavera.
Dragostea este singurul lucru care poate fi impartit la infinit fara sa se micsoreze,avand mereu puterea de
a inflori pentru ca atunci cand iubesti, nu exista decat lumea in care ai fost absorbit. De aceea, niciodată o
mamă nu va înceta să-şi iubească copilul; de aceea ne uităm în jur şi vedem căsnicii de peste 50 de ani.
La fel cum soarele ne furnizeaza energia si stelele ne lumineaza calea,la fel si iubirea ne sustrage din
lumea solitara in care singuri ne inchidem. Dragostea ne dă speranţă ca viaţa va fi mai bună şi ne
îndeamnă să ne depăşim condiţia. Acesta este motivul pentru care Ghiţă din Moara cu noroc doreşte să-şi
schimbe iniţial viaţa- din dragoste pentru familia sa.
Dragostea ne învaţă să fim oameni, să ne depăşim egoismul şi să-i punem pe cei din jur pe primul plan.
De aceea chiar dacă iubirea te raneste, nu trebuie sa regret ca s-a terminat,ci sa zambesti ca s-a
intamplat căci, dacă dragoste nu e, nimic nu e.
6. “ Ce este dragostea ? “. O întrebare aparent simplă, dar mai complicată când trebuie să dăm răspunsul.
Unii, când aud aceasta întrebare se gândesc la un iubit(ă), la un membru de familie sau poate la un prieten special
în care poţi avea încredere. Probabil că dacă vom întreba o sută de persoane ce este dragostea, vom primi o sută de
răspunsuri diferite. Unii ar spune că este un caracter , alţii că ar fi o atitudine, alţii că ar fi poate un produs al voinţei
sau al educaţiei.
Într-o eră în care banii condiţionează multe reuşite, condiţia materială a unui om a trecut pentru cele mai multe persoane
pe primul loc, după inteligenţă şi aspect fizic, astfel o mulţime de oameni se căsatoresc interesat
şi de aici rezultă eşecurile în căsnicii şi nefericirea şi apoi partea inevitabilă, divorţul.
Multe persoane care nu au bani, si o situaţie materială mai şubredă, cred că banii aduc fericirea, insă acest lucru poate fi
infirmat de cei care se căsătoresc pentru bani şi care nu sunt fericiţi deloc şi ar da toată averea lor pe o viaţă mai
împlinită din punct de vedere sentimental.
Dacă ne-am trata reciproc cu puţină dragoste, să fim mai buni cu cei pe care îi cunoaştem şi cu cei pe care nu i-am
văzut niciodată, probabil că între oameni nu ar mai fi atât de multă ură şi invidie, care îi duc pe aceştia să facă lucruri
necugetate, care le regretă mai târziu, cum ar fi uciderile, violurile, violenţele din familii. Dacă
oamenii ar fi mai calmi, mai iertători unii cu alţii şi nu s-ar purta cu atâta ură, gelozie şi invidie, altcumva ar sta
lucrurile şi probabil ar fi mai multă pace şi înţelegere între naţii diferite care au gândiri diferite.
Dacă ar fi să tragem o concluzie, nu avem de spus decât că dragostea este cel mai frumos lucru cu care
am putea fi înzestraţi şi dragostea adevărată, nu răneşte pe nimeni şi face viaţa mai uşoară şi mai frumoasă. De
aceea, consier adevarată expresia “dacă dragoste nu e, nimic nu e”.

În căutarea fericirii

Personajele, asemeni oamenilor reali, se află mereu în căutarea fericirii. Iubesc, trădează, se aliază, totul
în numele fericirii. Acesta este şi cazul personajelor din Moara cu noroc, de Ion Slavici şi O scrisoare pierdută de Io
Luca Caragiale, texte aparţinând genului epic şi respective, genului dramatic.
Fericirirea este prezentată ca temă principală a nuvelei chiar de la început prin spusele bătrânei:
“Omu sa fie fericit cu saracia sa caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit
Se sugerează astfel antiteza dintre omul sarac , dar fericit, si cel tentat de puterea banului, dar nefericit sau sfarsind tragi
Pentru a avea cati mai multi bani, Ghita isi sacrifica familia si fericirea. In viziunea scriitorului banul depersonalizeaza, il distruge p
om. De aceea este de preferat fericirea simplă, in care oameni stau in fata sobei, asteptand cu incredere ziua de maine, ori sta
pe prispa casei, privind la natura si discutand despre casa (asa cum fac la un moment dat Ana si mama ei).

Dacă în “Moara cu noroc” personajul principal,Ghiţă, crede că va deveni fericit prin îmbogăţire, altfel este înţeleas
fericirea în comedia “O scrisoare pierdută” unde devine sinonimă cu puterea. Trahanache, Caţavencu sunt fericiţi doar dacă s
află la conducerea judeţului şi toate eforturile lor se îndreaptă în această direcţie. Ei înşeala, şantajează având acest un
scop-obţinerea unei fericiri aparente.

O excepţie o reprezintă Zoe care îşi caută fericirea nu în zona politicului, ci a amorului. Ea are o relaţie adulterină c
Tipătescu, relaţie care pune în mişcare întreaga piesă prin pierderea scrisorii. În căutarea propriei fericiri, Zoe, asemeni tuturo
personajelor din piesă, uită de morală, de regulilele căsătoriei: aceasta îi cere soţului, dar şi amantului său să îi ofere postul de d
deputat lui Caţavencu, ameninţă cu sinuciderea, apelează la serviciile lui Pristanda etc.

Dacă în această goană după fericire personajele din O scrisoare pierdută intră în situaţii caraghioas
personajele găsind şi pierzând într-un ameţitor scrisori, cuvinte, sentimente şi promisiuni, de altă natură este această căutare în
Moara cu noroc, unde evenimentele iau o turnură tragică.

Ghita, eroul principal al nuvelei, cizmar modest si sarac, hotaraste sa ia in arenda carciuma de la moara cu noro
Dupa ce isi face aparitia Lica Samadaul, stapan ilegal si temut al acestor locuri, Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilo
oneroase ale lui Lica. Stapanit de setea de bani carciumarul se va instraina de Ana, sotia sa, depune marturie falsa la proces
legatura cu omorul si jaful din padure, salvandu-l pe Lica. Ghita intra intr-un cerc vicios din care nu mai poate iesi. Pana la urma s
hotaraste sa ia legatura cu jandarmul Pintea pentru a ii oferi probe privind vinovatia lui Lica, aruncand-o pe Ana drept momeala
aceasta cursa, dar, turbat de manie si gelozie, caci ia vazut pe Ana si pe Lica “prinsi in jocul dragostei” Ghita, se intoarce la Moar
cu noroc si isi ucide sotia. Din porunca lui Lica, Raut il omoara pe Ghita apoi da foc morii iar Samadaul se sinucid
sfaramandu-si capul de un stejar.

După părerea mea, atât personajele din comedia “O scrisoare pierdută”, cât şi cele din “Moara cu noroc” au o

viziune greşită asupra fericirii, fapt care conduce la urmare unui drum greşit în această căutare a fericirii. Niciu
personaj nu înţelege că fericirea nu rezidă în cele lumeşti şi, că prin urmare, atingerea acestia prin aceste mjiloace e t
imposibilă.

Subiecte oral.

1.Exprimă-ţi opinia despre moravurile satirizate în comedia “O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale.

2. Alege unul dintre personajele comediei O scrisoare pierdutã şi scrie o scurtã prezentare a acestuia, referindu-te l
tipul uman reprezentat, la comicul de nume şi de limbaj şi la rolul lui în desfãşurarea acţiunii.

3. Motivează de ce oamenii îşi exprimă cel mai bine gândurile în limba maternă.

4. Imaginează-ţi o situaţie de comunicare în care nu se folosesc cuvinte.

5. Exprimă-ţi opinia despre viciile şi moravurile specifice vieţii politice actuale.

6. Imaginează-ţi că ţi se cere să dai trei argumente prin care să demonstrezi prin care sã demonstrezi cã nu ai motive sã
nemulţumit de propria soartã.

7. Prezentaţi-vă opinia despre oameni cu puteri supranaturale şi povestiţi despre fapte inedite ale acestora.

8. Rezumă conţinutul povestirii “În mijlocul lupilor” de Vasile Voiculescu

9. Descrie ceea ce îţi place mai mult la persoana iubitã.

10. Exprimă-ţi opinia despre următoarea afirmaţie:“Dragostea construieşte poduri acolo unde nu există”. (R.H. DelaneyIv.)

11. Discutaţi despre diferenţa dintre fericire şi mulţumire, pornind de la textul urmãtor: „Fericirea n-are semne exterioare;

pentru a o putea vedea, ar trebui sã ştii sã citeşti în inima unui om fericit; mulţumirea însã o poţi citi din ochi, din ţinutã, din

tonul vorbelor, din mers şi pare a se comunica de la sine celui ce-o zãreşte.” (J.J. Rousseau)

12. Exprimã-ţi pãrerea despre concepţia asupra fericirii în nuvela “ Moara cu noroc” de Ion Slavici.

13. Rezumă nuvela “Moara cu noroc” de Ion Slavici.

14. Exprimaţi-vă opinia despre valorile societãţii contemporane şi discutaţi cel puţin cinci valori pe care le consideraţi

importante pentru viitorul vostru.

15. Povesteşte despre patima pentru bogãţi a unui personaj dintr-un film sau dintr-o carte.

16. Exprimă-ţi pãrerea despre faptul cã Ion sacrificã iubirea sincerã pentru Florica cu scopul obþinerii pãmântului.
17. Povesteşte destinul personajului Ion, insistând asupra urmãrilor/consecinţelor patimei sale pentru pãmânt.

18. Pornind de la afirmaþia „Dacã dragoste nu e, nimic nu e”, argumentează ideea care susţine cã dragostea conferã

frumuseţe vieţii.