CAPITOLUL II PRINCIPII DE REALIZARE A DRENAJULUI AGRICOL Importanta deosebita a drenajului in ansamblul masurilor de valorificare superioara a fondului funciar face necesara elaborarea unor studii prealabile care se pot grupa in doud categorii 1. Studii agroeconomice, care reflect rentabilitatea proiectului si influenta amenajarii asupra exploatirii agricole; 2. Studii tehnice, care trebuie s4 precizeze: sursele excesului de apa si posibilitati de evacuare a apei in exces, durata admisibila a excesului de umiditate si metodele optime de prevenire si eliminare a excesului de umiditate. Pentru aprecierea acestora ¢ necesar studiul scurgerii apei la nivelul bazinului hidrografic in vederea stabilirii unor amenajari bine fundamentate. Riscul de stagnare a apei acceptat de exploatarea agricola, trebuie apreciat in functie de culturile care se practica in zona (cereale, furaje, culturi sensibile) si rapiditatea cu care trebuie intrat pe teren primavara. Pentru elaborarea studiilor necesare proiectarii se elaboreazd programe pe baza unei documentiri generale care trebuie s4 urmareasca: - documentarea generala pe baza hirfilor, planurilor, proiectelor existente; - analiza prevederilor din planurile cadru de amenajare a bazinclor hidrografice, din studiile de sistematizare teritoriala, organizarea intergospodareasca a teritoriului ete.; - informarea Ia teren asupra pagubelor produse de excesul de umiditate si freeventa de producere a acestuia, condifii social-economice etc.; - stabilirea gi identificarea in teren a zonelor si amplasamentelor pentru care se solicit studii, a refelei hidrografice si a emisarilor potentiali, posibilitatile de evacuare a apei 2.1, Studii necesare proiectirii amenajirilor de drenaj Elaborarea proiectelor de amenajare are la baz un volum mare de studii care s& permita alegerea celor mai eficiente metode si masuri de combatere a excesului de apa. Proiectantul, trebuie sa apeleze la urmitoarele categorii de studii: - studi climatice; - studii topografice; - studi hidrogeologice; - studi hidrologice; = studii geotehnice; - studi pedologice; - studi hidraulice; - studi agroeconomice; ~ _studiul resurselor locale de materiale de constructie; alte studii. 242.1.1. Studiile climatice Datele climatice servesc la intocmirea studiilor hidrologice, la caracterizarea generala a zonei, la aprecierea posibilitafilor de dezvoltare a culturilor agricole. Studiile climatice trebuie 4 prezinte principalele valori meteorologice si agrometeorologice pe 0 perioadi de minim 30 ani consecutivsi se vor referi la urmatoarele elemente: - temperatura aerului: valori maxime, medii si minime, lunare si anuale; valori extreme ale temperaturii; dataprimului si ultimului inghet; - temperatura solului: valori medii lunare pe adéncimi sussesive de 5, 10, 15, 20 cm; numarul mediu de zile cu sol inghetat; adancimea de inghet: precipitatii atmosferice: cantitatea medie lunard si anuald, cantitafi lunare minimesi maxime; cantitatea maxima in 24, 72 si 120 ore; intensitatea si durata ploilor torentiale ete.: - evapotranspirafia potentiala: valori medii lunare multianuale etc. Aceste elemente climatice trebuie prelucrate pentru evidentierea caracterului zonei, Astfel, trebuie comparate precipitafiile medii lunare cu valorile evapotranspirafiei pentru a staili tipul de climat. Aprecierea marimii excesului sau deficitului de umiditate lunar si anual are la baz precipitafiile si consumul de apa care intra ca elemente distincte in ecuatiile de bilant al apei in sol. O clasificare climatic’ completa a fost elaborati de LC.P.A. pe baza cunoasterii urmatorilor indici: - bilantul hidroclimatic (B,); Bh=P-ETP - indice hidroclimatic (1h): P 1,= pio 0%) - indice de ariditate (De Martonne) (1,): P *T+10 in care: P~ precipitatii medii multianuale, mm; ETP — evapotranspiratia medie multianuala, mm; T — temperatura aerului medie multianuala, °C. Dupa aceasta clasificare, climatul este excedentar daca: By > -49 Ih 252.1.2. Studiile topografice Constau in harfi si planuri care redau forma, dimensiunile si alte detalii planimetrice si nivelitice pentru suprafata propusé amenajarii. De obicei, acestea constau in: - planul de ansamblu cu reteaua hidrografica, cai de comunicatie, lucrari de imbunatatiri funciare existente, linii clectrice si telefonice, retele de conducte, delimitarea folosinfelor, a proprietatilor etc. - planul bazinelor hidrografice ale cursurilor de apa din zona respectiva; - planul de situatie cu propunerile de lucrairi etc.; Principalele elemente care alcatuiesc studiile topografice si caracteristicile lor se prezinta in tabelul nr. 2.1 Tabelul nr, 2.1 Elemente caracteristice studiilor topografice pentru proiectarea lucrarilor de drenaj = Denumirea planului Scara Echidistanta ly 150000 1, | Plan de basses 1:25000 1,00 2. | Plan de situatie a suprafejei amenajate - ono a ps a | 3. | Plan de situatie pentra drenaj subteran oe o2s 7 | Planuri banda pentru canale colectoare 1:2000 aa mari 1:5000 id Planuri de detaliu pentru constructii Silene 1:500 025 6, | Profile longitudinale: ~ pentru Tangimi: scara planulul = pentru indlfimi: 1:100 7._| Profile transversale 1:100 Amploarea studiilor topografice necesare depinde de marimea si complexitatea zonei propusa pentru amenajare. 2.1.3, Studiile hidrologice si hidraulice Studiile hidrologice trebuie s4 prezinte elementele regimului de scurgere al apelor att pe versantii limitrofi amenajarii precum si pentru suprafafa interesata in lucrari. Pentru scurgerea de pe versanti trebuie sa se precizeze: debitele lichide (m°/s x km) gi solide (vs x km), volume de apa scurse in timpul ploilor maxime (m°), hidrograful viiturilor. Pentru terenul de amenajat trebuie si se precizeze: suprafefe maxime inundate prin stagnarea apelor si hidromodulul de scurgere 26Regimul de scurgere al apelor din emisarii naturali trebuie sa fie caracterizal prin profile topohidrografice cu indicarea evolufiei albiei minore si majore, regimul debitelor, chei limnimetrice 2.1.4, Studiile hidrogeologice Studiile privind hidrogeologia zonei supusa amenajarii trebuie si raspunda urmatoarelor probleme: - suprafefele care sunt afectate de condifii freatice defavorabile si cauzele care au determinat aceasta; delimitarea suprafefelor cu conditii pedologice defavorabile (salinitate) i relatiile acestora cu apa freatica; - caracteristicile principale ale reliefului si dispunerea suprafefelor cu exces de umiditate; - prognoza efectului lucrarilor de drenaj asupra productivitatii solului Rezolvarea acestor probleme necesité analiza circulatiei si inmagazinarii apei freatice precum si stabilirea componentelor incarcarii si descarcarii acesteia Datele de baza folosite in acest scop sunt: debitul freatic, sursa apelor freatice, regimul nivelurilor, mineralizarea si chimismul apelor freatice . _ _Elaborarea studiilor hidrogeologice, presupune parcurgerea mai multor faze In prima faza, pregatitoare, se procura baza topograficd necesara care const in harfi (planuri) la scarile: 1:10000, 1:20000, 1:50000 care trebuie si cuprinda conturul teritoriului studiat, formele de relief, caracteristicile geologice etc.. In aceasta faza se face si o analizd a elementelor hidrologice, deoarece apele de suprafata sunt intr-o strnsa legaturd cu cele subterane. in cea de a doua faz se face studiul nivelurilor apei freatice cu scopul de a evidenfia efectul apei freatice asupra producerii excesului de umiditate. Pentru aceasta se organizeazi observatii asupra adancimii apei freatice folosind fintanile existente in localitafi, foraje de studiu si piezometre. Cu ocazia efectuarii forajelor de studiu se pun in evidenfi si categoriile de materiale paméntoase intilnite pe profil. Acestea se clasificd in raport cu proprietatile privind transmiterea apei in: - straturi permeabile, cénd proprietafile privind transmiterea apei sunt favorabile fafa de straturile vecine. Rezistenta verticala fiind micd se poate neglija, luand in consideratie numai rezistentele orizontale care se opun scurgerii; - straturi semipermeabile, cand proprietatile privind transmiterea apei sunt relativ defavorabile fafa de stratele vecine. Debitul orizontal este mic pe distanfe mari si de aceea se neglijeaza, fiind luat in consideratie numai debitul vertical; - straturi impermeabile, care au o capacitate de transmitere a apei atat de defavorabila inet debitul care trece prin ele este neglijabil atat in sens orizontal edt si vertical. 27Stature de material pamantos continand apa formeaza sisteme acvifere care pot fi (fig. nr. 2.1.) ~ nelimitate, cand stratul permeabil este partial saturat si se sprijina pe un strat impermeabil. Apa din acest acvifer se numeste apa freatica sau nelimitata. Este cea mai freoventa situafie intalnité in drenaj si impu folosirea lucrarilor de drenaj subteran - semilimitate, stratul acvifer este complet saturat, se sprijina pe un pat impermeabil si este acoperit de un strat semipermeabil. Nivelul liber al apei se afla in stratul acoperitor, deseori fiind diferente intre cota nivelului liber gi sarcina hidraulica a apei din stratul permeabil, ceea ce determina o tendinfa de ridicare a apei - limitate, care constau in straturi permeabile complet saturate, sprijinite si acoperite de straturi impermeabile. Este o situatie rar intalnita in drenaj, find caracteristica acviferelor situate la adéncime mai mare. Sarcina hidraulicd poate fi superioari cotei_terenului, formandu-se ape ascensionale sau arteziene. OPIATE LW ELIZ ZL. Fig. nr. 2.1. Tipuri de acvifere Modul in care se trateaza fiecare tip de acvifer in drenaj este caracteristic si depinde de situatia globala a sistemului acvifer din zona supusa studiului. Din acest punct de vedere, pe o suprafafa relativ intinsd se intdlnesc acvifere diferite (fig. nr 2.2.) legate intre ele prin drenanfa. Drenanta. in diversitatea structurilor hidrogeologice naturale se intalnesc uneori acvifere cu intindere mare in plan orizontal, constituite dintr-o succesiune de straturi cu grosimi si permeabilitati diferite, separate prin straturi mai putin permeabile. Uneori acviferul din care urmeazé sa fie extras apa este numai o parte dintr-un acvifer complex intre elementele caruia se creaz4 curenfi verticali de interactiune. 28reincdreare Pitvomete ce ance SYROG piezometics — PUL Se eee TF a geelagic Fig. nr. 2.2. Secfiune transversal printr-un sistem acvifer Procesul de interactiune dintre orizonturile acvifere prin circulatie verticala se numeste drenanfé. Aceasta caracterizeaza legatura dintre acviferul principal cu acviferele subordonate, amplasate deasupra sau sub acestea, separate prin stratur) slab permeabile cu grosimea ,,b” si conductivitatea hidraulica vertical .K”. (fig nr. 2.3.), er or z ‘aovifer subordonat DDEEZEPTEZ ZK ZAELEP EEL: aeviter principal seviber principal aa sevifer subordonat RRR TIT, Fig. nr. 2.3. Elemente caracteristice procesului de drenanta Daca drenanta este foarte redusa, acviferul poate fi studiat izolat de straturile adiacente. Daca ins& este importanta, straturile invecinate celui principal se pot erupa intr-un singur strat, deosebindu-se mai multe sisteme de drenanta (fig. nr. 2.4.)er Pa Seren. ere —____ wv seuiFer suberdonet cv nivel liber _gevifer princjaal ev mel Uber (poate Fg gue prewiene) 2cviter principal axviter subordlonat, sub presiune eviter subordenat, sub presiume IRR TD RRR a. drenanta prin ambele straturi b. — drenanja prin stratul inferior Fig. nr. 2.4. Sisteme de drenanti Studiul hidrogeologic este incomplet daca nu se iau in consideratie si apele de suprafata ale caror niveluri reprezint4 indltimi sau depresiuni ale panzelot freatice, cursurile de apa in regim natural avand de obicei rol drenant (efluent). In regim barat, cursurile de apa pot avea regim influent care consta in alimentarea apei freatice sau daca aceasta lipseste, in formarea unor ape freatice. Rezultatele studiilor de teren se concretizeaza in fise cu caracteristicile forajelor. in cartograme sau planuri (hari) de situatie cu izobare etc Folosirea studiilor hidrogeologice in drenaj necesit4 cunoasterea distributiei umiditafii solului de profil (fig. nr. 2.5.). suprafata apei freatice reprezinta locul Punctelor apei freatice unde presiunea acesteia este egal cu presiune atmosferica ‘Sia? impermessit Fig. nr. 2.5. Schema distribusiei apei sub nivelul terenului Daca exprimam presiunea ca presiune relativa in raport cu presiunea atmosfericd, intr-un acvifer nelimitat se deosebesc trei zone, dupa gradul de saturare cu ana.O importanfa speciala o are zona in care apa capilara ocupa aproape tofi porii solului forménd franjul capilar care este inclus deseori in masa apei freatice $i care are 0 grosime variabila in functie de variatia nivelului freatic. Drenajul trebuie si impiedice ca nivelul freatic (inclusiv franjul capilar) sa ajunga in stratul activ de sol unde produce starea de exces de apa 2.1.5, Studiile pedologice Termenul sol” este deseori folosit liber, avand o sferi de cuprindere diferita. Astfel, in ingineria civila prin sol se infelege pamant consolidat diferit de roca solida. in fizica solului, solul este considerat un mediu poros, pretabil sa fie tratat matematic, iar chimia solului il trateazA ca pe o pulbere diferit colorata, cu granule fine sau grosiere cu limita superioara de 2 mm, avand proprietati chimice si fizice complicate. Pedologul priveste solul ca pe un corp natural rezultat al proceselor biochimice din material parental cu straturi sau orizonturi pedogenetic variate aparute natural in care exist ca atare. Pentru agronomi, solul este mediul pentru cresterea plantelor, fiind interesati mai ales de stratul superficial de sol. Specialistul in drenaj trebuie sa priveascd solul intr-o conceptie larga care s& includa toate punctele de vedere ale celorlalti specialisti, si care s& fie bazata in primul rand pe cunoasterea proprietatilor solului care afecteaz4 migcarea apei in i prin sol 2.1.5.1. Continutul studiilor pedologice Datele pe care le furnizeaza studiile pedologice constitue documentarea de baza pentru stabilirea masurilor de protectie, ameliorare si folosirea rationalé a solurilor in scopul sporirii productiei agricole Studiile pedologice trebuie s precizeze: - identificarea, cartarea si caracterizarea solurilor; - prognoza evolutiei solurilor; indicarea modului de folosirea optima a terenurilor; - bonitarea terenurilor si stabilirea favorabilitatii pentru diverse culturi ete. in functie de scopul pentru care se intocmesc, studiile pedologice pot fi complexe sau speciale pentru diferite utilizari practice. in lucrarile de drenaj se folosesc de obicei studii elaborate la scar’ mare (1:25000 — 1:5000 care pot evidenjia diferenjele calitative dintre terenuri sub aspectul ondifiilor naturale, caracteristicilor agroproductive si a modului de ameliorare. In cadrul acestor studii se pot diferentia urmatoarele tipuri de profile: - profil pedologic, care se subimparte in straturi aproximativ paralele cu suprafata terenului si care se diferentiazi intre ele prin anumite proprietati morfologice (culoare, neoformafii, etc.), fizice sau fizico- 31mecamice (textura, structura, porozitate, consisten{d, greutate specifica sau densitate, greutate volumetric’ sau densitatea aparenta, aderenta), chimice (capacitatea de adsorbtie, reactia, capacitatea de tamponare, etc.), hidrofizice si hidrodinamice, etc. - profil agronomic, prezinté o sectiune prin sol pe adancimea stratului activ de sol, care la culturile de cémp ajunge pana la 1,0 - 2,1 m. De obicei se disting doua straturi: stratul arat, corespunzator orizontului A si subsolul. Trebuie precizata diferenta dintre nofiunea de ,,subsol”, precizata aici si aceea folosita in drenaj. Prin subsol in drenaj, se infelege stratul de material pamAntos situat sub planul drenurilor. Pentru agronomi intereseazi mai ales stratul arat pentru care trebuie si se cunoasca: lucrabilitatea, stabilitatea structurii si mai ales fertilitatea, iar pentru drenaj intereseaz& mai ales viteza de infiltratie a apei. - profil hidrologic, cuprinde profilul agronomic precum si celelalte straturi de materiale pamantoase pana la stratul impermeabil. De obicei se prezinta impreuna cu profilul geotehnic care evidentiaza caracteristicile _ geotehnice ale stratelor. in scop hidroameliorativ, studiul pedologic trebuie sé puna in evidenta relafiile dintre caracteristicile de baza ale solului, proprietatile lui fizice gi calitatile agronomice (fig. 2.6). Factorii B trebuie privifi ca fiind primi derivafi din factorii A si cuprind structura solului (din care rezulté: caracteristicile agregatelor,porozitatea, stabilitatea structurii, etc.) consistenta in stare umeda si uscata, culoare. Al treilea grup de proprietati sunt calititile fizice agricole ale solului (factorii C) care pot fi privite ca derivate din factorii B sau ca derivate secundare din factorii B sau ca derivate secundare din factorii A. Prin lucrarile hidroameliorative trebuie intervenit pentru favorizarea declansarii unor procese care sa imbunatiteasod factorii C. Considernd cA excesul de umiditate este un factor limitativ pentru punerea in valoare a calititilor agricole ale solului, prin lucrarile de drenaj se modifica echilibrul natural existent in favoarea unor factori favorabili hotaratori pentru tehnologia agricolé. 32STRAT _ARAT [+ lucrabilitate suBsoL = stabiiitates structurid p+ Adtncimea stratuius + erodabilitates aotiy: desert ~ = viteza de infi1trapie o_capaci tates de (ctmp = capacitates de ctap ci dvens. sinter: 1 eee a eee CALITATI AGRICOLE (c) i ff (2) Proprishit fistee primare || sTRUCTURA 1 CONSISTENTA he CULOAREA { Lf T = | L— | | | ——— | Etrel | aH eee if FACTORI DE FORMARE | | CARACTERISTICI DE BAZA L A SOLULUI | ALE SOLULUI (A) | = elim be texture solutes = = materialul parental natura mineralogicd + topograria (nidrologia) qi chimicd a argilet [etc eta eahteiaapres |= materie organicd boTae L = caco, 14ber in stre- tul aret Figura 2.6. Relayit intre caracteristicile de baza, proprietatile fizice si calitatile agronomice, ale solului (dupa Van Beers)2.1.5.2. Caracteristici pedologice specifice in drenaj Dintre cele trei grupe de factori mentionati anterior, in lucrarile de drenaj se valorifica cea mai mare parte a elementelor componente, dar cu precadere este necesara cunoasterea detaliata a texturii, a permeabilitatii gi a retinerii apei in sol, ¢ Porozitatii, densitatii si densitatii aparente Textura este insusirea fizicd a solului de a avea partea solida minerala alcatuita din particule de diferite dimensiuni. Continutul in cele trei_grupe principale de particule se poate aprecia dupa diferite scari (tabel nr. 2.2) Materialele cu diametrul mai mare de 2 mm alcatuiesc elementele grosiere: 2-20 mm formeaza pietrigul, 20-200 mm - pietrele, > 200 mm bolovani, Tabelul nr. 2.2 Scari de apreciere a texturii solului [Grupa de | Diametrul particulelor (mm) si clasficarea lor dupa scara | |_Particule | Clasiicare | Atteberg | ebaemencit | Franceza | Foarte grosier 5 2,00-1.00 =] | [Grosier 2.00-0.20 1.00-0.50 2.00-0.20 eT Nisip [Mediu erie 0,500.25 = | (Fin 0.20-0.02 0.25-0.10 020-005 | EEE Foarte fin = 0.10-0.05 iis Grosier 7 0108-0102 Praf [Fin 7 =] 0.020.002 L (0:02-0.002, 005-0002 (“Argita = 0.002 0.002 0.002 Proportia relativa dintre cele trei grupe de particule cu diametrul <2 mm care formeaza solul se exprima prin clasa texturala. Exist o legatura strénsa intre texturd si porozitate, densitate aparenta si gradul de refinere a apei, asa cum rezulta din figura nr. 2.7 ee | volum $ Ne velum Yo £ Bale 8 pwd 2 60 80 049 135 \6 4 NP 4 10/9 ot Pe 46 140; 30 ap 49 135| 736 MAE se 12) 43 125)28 48 A eh Oona IaTE 1 parey fi Fol | greutate accesib8 ingeses- % Figura 2.7. Relatiile dintre texturd $i unii indici fizici ai soluluiDeci, cu cat solul mai greu, porozitatea totald este mai mare iar porozitatea de aeratie mai mica, ceea ce influenteaza elementele tehnice ale drenajului. Permeabilitatea_solului reflecta proprietatile acestuia privind transmiterea apel. Definirea permeabilitafii necesita urmatoarele precizari -viteza de infiltratie caracterizeaza stratul superficial de sol si determina raportul dintre adsorbtie si scurgere; -norma (viteza) de percolare, caracterizeaza drenajul intern al subsolului agronomic; -conductivitatea hidraulicd, care are o importanta deosebita pentru scurgerea subterana. Forme ale permeabilitatii solului sunt redate in fig. 2.8 sonal [oe seuceere: misurare | cbiecte 2 ope 1 Mela eres ae where de perce! Partial | infittrome-| arena, “re Paaforae Uo | eres, conelvetivitth saturat | metede | areney Wiaiaeeea ns $8108 Nal ean Fig.2.8 Forme ale permeabilitatii solulut Refinerea apei in sol. Capacitatea solului de a retine apa necesard cresterii plantelor este un factor important in agriculturd, interesind mai ales umiditatea accesibila. Aceasta este curinsa intre coeficientul de ofilire si capacitatea de camp pentru apa, find o caracteristica hidrofizica pentru fiecare strat de sol. Depasirea umiditatii accesibile creeazd starea de exces de umiditate si de aceea trebuie cunoscute valorile indicilor hidrofizici mentionati mai sus. La ceastia se adauga capacitatea totalé de apa (CCT) corespunzatoare situatiei cand toti porii solului sunt plini cu apa. Capacitatea de cmp pentru apa se poate determina direct dar se pot folosi si unii indici analogi (echivalentul umiditafii, umiditatea la 1/3 atm.) sau formule empirice: -CC = 2,7 + 1,13 A, pentru soluri de cémpie; -CC = 17,4 + 0,271 A, pentru soluri aluviale, in care A este continutul de argila din sol. Valoarea acestui indice depinde de textura solului, fiind de aproximativ 6% la solurile nisipoase, 32% la cele lutoase, 42% la cele argiloase, suctiunea avand in toate cazurile aceeasi valoare: pF = 2,5.Capacitatea totala (CT) pentru apa a solurilor se poate calcula cu relatia cr=. a (% masa) in care: PT ~ porozitatea totala, % volum DA ~ densitatea aparenta, g/em* Porozitatea. Este constituita din ansamblul spatilor goale din sol, exprimat in procente din volumul total al solului. Porozitatea totala se poate calcula cunoscand densitatea (D): Pr=r0{1-2.), (%) Densitatea aparenta (greutatea volumetrica) are valori variabile intre 1,1 — 1,8 g/cm’, cel mai des intre 1,1 — 1,6 g/cm’, iar densitatea (greutatea specifica) medie pentru soluri minerale este de 2,65 g/cm’ (D = 1,47 g/om’ pentru materie organic; pentru nisip: D = 2,66 g/cm’, iar pentru argila D = 2,75 g/cm’). Porozitatea totala este compusa din pori capilari, cu diametrul mai mic de 1 mm care caracterizeaza capacitatea de cmp pentru apa a solului i pori necapilari, cu diametrul mai mare de 1 mm, ocupati de obicei cu aer. La solurile minerale, Porozitatea totala este de 35% pentru soluri compacte si 60% in stratul aerat apreciindu-se dupa clasificarea din tabelul nr. 2.3. ‘Tabelul nr. 2.3. Clase de porozitate total a solurilor Porozitate totala% [35-45 34-50 | 39-55 | 44-60 49 - 63 Clasa de incadrare | f. mic& mica | mijlocie | mare f mare Volumul porilor ocupafi cu aer cAnd solul se afla la capacitatea de cémp dau porozitatea de aeratie (PA), care in cazul solurilor ffird aport freatic este aceeasi cu porozitatea drenanta, Porozitatea de aerafie se calculeaza cu relatia: PA=PT-CCPFxDA (% volum) in care: PT ~ porozitatea totala, % volum CCPF — capacitatea de camp capilara, % de masa (in solurile fara aport freatic, CCPF = CC) DA ~ densitatea aparenta, g/cm’ Porozitatea drenanta (PD) se poate calcula cu relatia PD=PT-CCxDA (% volum) Porozitatea de aeratie a solurilor se clasifica dupa datele din tabelul 2.4.Tabelul nr. 2.4 Clase de porozitate de aeratie Porozitate de aerafie, % >6 6-10 | 11-15 | 16-22 | 23-30 |__Clasa deincadrare | extrem de mic& [f mica_[~ mic& | mijlocie | mare 4 Porozitatea totala si de aeratie scadde la solurile afanate spre cele compacte iar porozitatea capilara creste. Pe profil, PT si PA se micsoreaza cu adancimea, iar porozitatea capilara creste. Pe soluri cu textura mijlocie si structura glomerulara, PT = 50 ~ 60% iar PA = 25 - 30%. Porozitatea capilara determina circulatia apei prin capilaritate. inaltimea ascensiunii capilare (h.) se poate estima cu relafia: i= os, 9308 veer aD. in care R, D - raza, respectiv diametrul porilor capilari 2.1.6. Studiile geotehnice Caracterizarea pamAnturilor sub aspect geotehnic se face pe baza forajelor de studiu si se concretizeazi in fise, profile, curbe granulometrice, cartare geotehnica etc.. Datele furnizate de aceste studi, servesc la dimensionarea constructiilor din pamént, la stabilirea conditiilor de executie, etc Dintre indicii geotehnici care se folosesc mai mult in drenaj, prezentam urmatorii: ~porozitatea efectiva (n‘), termen sinonim cu porozitatea drenabila, este legaté de prezenta apei gravitationale in roci si rezulta din raportul: ¥, in care: V, — volumul apei scurse din roc& V —volumul rocii Diferenta dintre porozitatea totali (n) si cea efectiva (n') se numeste coeficient (capacitate) de retinere specifica (n,): n,=n-n Porozitatea efectiva este de 25% la pictrisuri, 20% la nisipuri si pietrisuri, 10% la nisipuri fine, 5% la argile, 10 - 20% la aluviuni. Porozitatea totala si efectiva se poate estima in functie de diametrul efectiv al particulelor, dupa tabelul 2.5. Porozitatea efectiva se poate estima, pentru materiale pamantoase cu K < 1000 cm/zi, cu relatia: n'= (K em/zi, (%)m care: K — conductivitatea hidraulica, cm/zi Paménturile necoezive se caracterizeazd printr-o anumita granulozitate, apreciata prin coeficientul de neuniformitate. u,=4 "dy Din acest punct de vedere, granulozitatea poate fi: - granulozitate foarte uniforma: U, <5 ~ granulozitate uniforma: 5 15 PamAnturile coezive se caracterizeaza dupa indicele de plasticitate: i= Wi-Wp in care: W - limita superioara de plasticitate W, - limita inferioara de plasticitate Astfel, starea de plasticitate poate fi: Starea de plasticitate Indicele de plasticitate = neplastic _0 = plasticitate redus& =10 | = plasticitate mijlocie 11-20 | | - plasticitate mare 21-35 | - plasticitate foarte mare >35 ] Dupa coeficientul de permeabilitate (K’) pamfnturile se clasifica astfel K, cm/s Permeabilitate > 107 - foarte permeabil 107-107 = permeabil 107-10" = putin eabil <10 = practic impermeabil Orientativ, K’ are urmatoarele valori: = pietris, diametrul 2 ~ 4 mm 3 emis - nisip grosier 1-10" cm/s oe = nisip fin = 107 m/s = praf = 107 m/s = argila 107- 10° cm/s - argila grasa 10°- 10" cm/s 382.1.7. Studiile agro-economice Caracterizarea economico-sociala a zonei face posibila aprecierea celor mai eficiente metode de valorificare mai bund a terenului agricol. In acest scop sunt necesare urmatoarele elemente: -incadrarea economico-administrativa a zonei; ~proprietarii de terenuri gi categoriile de folosinté actuale; -restructurarea categoriilor de folosinta in perspectiva, prin trecerea la categorii mai intensive; ~structura actuala a culturilor si productii obtinute; -pagube produse de excesul de umiditate pe cel putin ultimii 10 ani; -planul de cultura de persectiva si producti in perspectiva: -balanfa si dinamica, pe categorii de folosinfa, a terenurilor, in situagia actuala i in perspectiva. 2.1.8, Studiul resurselor locale de materiale de constructie Prin documentarea impusd de elaborarea celorlalte categorii de studii rezulta metodele de amenajare a terenului si deci tipurile de materiale de constructie ce se vor utiliza. Pentru reducerea costului lucrarilor e necesar si se prevada utilizarea in cat mai mare masurd a materialelor locale de constructie. De aceea, organul de studii trebuie s& se precizeze tipurile de materiale ce se pot procura din zona (fascine, bolovani de rau, pietris, argila, nisip, etc.), cantitatile si calitatea, condifiile de exploatare, posibilitatile gi distanta de transport. 2.1.9, Alte studii in functie de amploarea Iucrarilor de amenajare si caracteristicile de ansamblu ale zonei, pentru a aprecia masura in care lucririle de desecare vor influenfa cadrul natural sau obiectivele social-economice invecinate se pot solicita o serie de studii speciale: -studii experimentale, in cdmpuri pilot care s& precizeze efectul drenajului asupra terenului agricol si a culturilor, elementele tehnice si functionale ale unor lucrari etc.. Rezultatele servesc la proiectare amenajarilor in intreaga zona. ~studii ecologice (biologice), pentru zonele care constitue biocenoze si biotopuri diferentiate, cu caracter de raritate (mlastini, lunci, delta). Aceste studii trebuie si precizeze metodele de amenajare pentru a mentine echilibrul ecologic, in vederea pistrarii cat mai putin alterate a naturii,