Derivarea

Derivarea este mijlocul intern de imbogatire al vocabularului

prin care se realizeaza cuvinte noi cu ajutorul sufixelor si
prefixelor.
Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adaugate dupa
radacina.
Sufixele sunt :
-lexicale,cand formeaza cuvinte noi
-gramaticale,cand creeaza forme gramaticale(sufixe de timp si de
mod)
-lexico-gramaticale,cand exprima,simultan,un sens nou si o
categorie gramaticala (sufixele motionale,de infinitiv lung,
participiale etc.)
Sufixele lexicale sunt folosite pentru denumirea :
-agentului(autor al actiunii sau meserias) :bautor,fierar,gornist,
luntras ;
insusirii :auriu,fricos,fugar,iubitor,mancacios,purtabil,sprancenat,
vamal ;
-colectivitatii :aparaie,bradet,ierbarie,goruniste,turcime,zmeuris
-instrumentului :alfabetar,pipernita,schimbator
-notiunilor
abstracte :cerinta,domnie,grasime,raceala,scursura,siguranta
-modalitatii :barbateste,pieptis,taras
-locului si originii :benzinarie,fierarie,somesean
-obiectelor sau insusirilor mici(sufixele
diminutivale) :binisor,calut,cascioara,cercelus,cosulet,lantuc,matal
uta,pantofior,singurica,vanticel
-obiectelor sau insusirilor mari(sufixele
augumentative) :baietandru,grasan,ladoaie,pietroi.

Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adaugate

inaintea radacinii pentru a forma un cuvant nou.
Prefixele modifica sensul cuvantului de baza,fiind :
-negative(neaga sensul cuvantului care este baza) : nesansa,inegal
-privative(arata o lipsa) : a descreti,a desira;
-iterative(arata o repetare) : a rasciti,a reaminti;
Prefixele delocutive formeaza cuvinte de la locutiuni :a
insira,a impaturi.
Prefixele formeaza substantive (neregula),verbe(a
realege),adjective(nefiresc),adverbe(negresit)
Prefixele pot fi:
-vechi:ne-,in-, des-,ras- etc.
-noi :anti-,con-(co-),inter-,pre-, etc.
Derivatele parasintetice sunt cele formate in acelasi timp cu
un sufix si cu un prefix(a inchipui).
Cand baza unui cuvant derivat este un alt derivat,se pot forma
derivate in serie(tara + sufixul de origine -an→taran + sufixul
motional -ca→taranca + sufixul diminutival -uta→tarancuta).
OMONIMELE
Omonimele sunt cuvintele care au aceeasi forma sonora,dar
mai multe intelesuri diferite(neinrudite)intre ele.
broasca-de la usa
-animal

POLISEMANTISMELE
Polisemantismele sunt cuvintele care au aceeasi forma
sonora,dar mai multe sensuri apropiate (inrudite)intre ele.
cap : Am un cap destept.
Parul de pe capul lui este saten.

PARONIMELE
Paronimele sunt cuvintele care au aparent aceeasi forma
sonora,dar prin schimbarea a una sau a mai multor litere au sensuri
diferite.

eminent(exceptional) : Radu este eminent in ceea ce face.

iminent(inevitabil) : Pericolul unui dezastru este iminent.

ANTONIMELE
Antonimele sunt cuvintele cu forma diferita si sens opus.
inchis  deschis

SINONIMELE
Sinonimele sunt cuvintele cu forma sonora diferita,dar
acelasi(sau aproape acelasi) sens.

NEOLOGISMELE
Neologismele sunt cuvinte nou aparute in limba(in ultimii
30-40 de ani)sau cuvinte vechi care insa au capatat un sens nou.
 GENUL LIRIC

Genul liric cuprinde totalitatea textelor poetice,in care eul

confesiv inspira sentimente,atitudini,convingeri,imprimand operei
subiectivitatea(atitudine personala)

Eul poetic(voce auctoriala ,eu reflexiv,liric)mediaza relatia

autor-receptor,exprima sentimente,stari impresii,trairi
paradoxale,relatii interumane(singuratatea,dragostea,prietenia,ura,
etc)

ALITERATIA
Aliteratia reprezinta o figura de sunet realizata prin repetarea
unei consoane intr-un vers sau intr-un segment al lui.Aceasta
vizeaza crearea unui efect al imaginii auditive care sa impresioneze
cititorul sau receptorul.
Ex :Salbatecul voda-i in zale si-n fier
Si zalele-i zuruie crunte.

ASONANTA
Asonanta reprezinta o figura de sunet realizata prin repetarea
unei vocale in interiorul unui vers sau unui cuvant.Aceasta vizeaza
crearea unui efect al imaginii auditive.
Ex : Sa plutim cuprinsi de farmec
Sub lumina blandei lune
Vantu-n trestii lin fosneasca
Unduioasa apa sune !
INVOCATIA
Invaocatia este o formula de adresare catre o persoana
absenta sau imaginara de la care nu se asteapta un raspuns.Este
situata,de obicei,la inceputul operei si este realizata prin
substantive in cazul vocativ.Este un procedeu specific stiluilui
retoric.

EPITETUL
Epitetul este o figura de stil care exprima insusiri
deosebite,neasteptate ale obiectelor sau ale actiunilor,determinanad
un substantiv sau un verb.

METAFORA
Metafora este o figura de stil prin care se trece de la
semnificatia obisnuita a unui cuvant sau a unei expresii la o alta
semnificatie.Aceasta trecere se face pe baza unei comparatii
subintelese.

SIMBOLUL
Simbolul este procedeul artistic care consta in utilizarea
numelui unui obiect concret pentru a desemna un alt obiect,sau cel
mai adesea ,o idée abstracta.Simbolul este o imagine care revine cu
insistenta intr-un alt text literar si care ocupa o pozitie
cheie,esentiala pentru eroul lyric sau epic,pentru conflict,etc.
Sensul simbolic al unui cuvant se formeaza numai in context (prin
raportare la toate determinarile sale,la relatiile cu alte imagini si la
pozitia pe care o ocupa in text.
 Vocabularul

Vocabularul reprezinta totalitatea cuvintelor existente in

limba romana
Vocabularul mai este numit lexic.
Vocabularul limbii romane cuprinde aproximativ 150000 de
cuvinte.
Componentele vocabularului :
a)vocabularul fundamental :reprezinta aproximativ 10 % din
lexicul romanesc,adica 15000 de cuvinte
-din vocabularul fundamental fac parte :
* partile de vorbire flexibile
*partile de vorbire neflexibile
*grade de rudenie
*animale si pasari din fauna romaneasca
*plante din flora romaneasca
*mancaruri traditionale
*bauturi traditionale
*culori
*anotimpuri,lunile anului zilele saptamanii
 Dinamica vocabularului.Limba literara .Limba
populara,Limba vorbita.Limba scrisa

Limba literara reprezinta aspectul cel mai ingrijit al unei

limbi,respectand strict regulile de intrebuintare corecta a
limbii(normele academice)
Limba populara reprezinta aspectul neelaborat al unei libi si
care este aproape general,fiind cunoscut pe intregul teritoriu,fara a
fi literar.Faptele lingvistice populare nu trebuie confundate cu
regionalismele,care apar numai in anumite zone ; de exemplu
mandru(persoana iubita) este un termen popular,nu
regional ;avucat este o pronuntare populara,nu un regionalism
fonetic.
Limba vorbita reprezinta comunicarea realizata prin sunete si
care se foloseste in relatiile obisnuite dintre membrii unei
comunitati umane.Este mai afectiva,se adreseaza unui receptor
prezent,are trasaturi morfologice si sintactice specifice,imbina
mijloacele de expresie verbala(volumul,pauzele etc) cu cele
nonverbale(mimica,gestul etc.)
Limba scrisa reprezinta comunicarea realizata prin semne
grafice,fiind mai elaborata,impresionata,adresata unui receptor
absent si avand trasaturi morfologice si sintactice specifice.
Limba literara are un aspect vorbit si unul scris.In textele
literare,scriitorii pot folosi si elemente ale limbii vorbite care pot
recurge chiar la regionalisme.
 COMPUNEREA

Compunerea este mijlocul intern de de imbogatire a

vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi,unind termeni
diferiti.
Termenii din care se formeaza un cuvant compus isi pierd de
cele mai multe ori sensul pe care il au cand exista independent
Cuvintele compuse sunt :
- substantive(matasea-broastei)
- verbe( a binevoi)
- adjective(cumsecade)
- pronume(fiecare)
- numerale(douazeci)
- adverbe(dupa-amaiaza)
- prepozitii(pana la)
- conjunctii(ca sa)
- interjectii(bing-bang)
Procedeele de compunere sunt :
- alaturarea,juxtapunerea sau paratoxa(caine-lup,de pe)
- subordonare(gura-leului)
- abrevierea sau prescurtarea din :
a)initiale(C.E.C.)
b)initiale si fragmente de cuvinte(Tarom)
c)fragmente de cuvinte(Asirom)
d)fragmente de cuvinte si cuvinte(Romarta)
Compusele se pot scrie intr-un cuvant(primavara),legate prin
cratima(vorba-linga),nelegate prin cratima(de langa).
SUFIXOIDELE sau FALSELE SUFIXE sunt elemente de
compunere care se asaza dupa o radacina sau dupa un prefixoid
pentru a forma un cuvant nou.
Sufixoidele provin din greaca veche sau din latina si sunt
elemente savante de compunere cu circulatie internationala.
Cele mai frecvente sufixoide utilizate in limba romana sunt :
-cid(ucigator) ;-cratie(conducere) ;-fil(iubitor) ;-fob(care
uraste,care nu suporta) ;-fug(care indeparteaza) ;-log(specialist)

PREFIXOIDELE sau FALSELE PREFIXE sunt elemente de

compunere care se asaza inaintea unei radacini pentru a forma un
cuvant nou.
Prefixoidele provin din greaca veche,cele mai multe,sau din
latina si sunt elemente savante de compunere cu circulatie
internationala.
 SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE

Este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care

se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la
alta.Mai este numita conversiune.
Exista o mare diferenta intre derivare,compunere si
schimbarea valorii gramaticale :in cadrul derivarii si a compunerii
formarea cuvintelor noi se face prin adaugarea de sufixe si
prefixe,iar in cazul compunerii adaugarea unui alt cuvant sau
termen.
In cadrul schimbarii valorii gramaticale trecerea de la o parte
de vorbire la alta se face fara a schimba forma cuvantului.
Prin conversiune se pot obtine :
SUBSTANTIVE din :
-adjective :Am intrat in adancul intunecat al padurii.
-verbe la participiu:Ratacitii in padure se sperie.
-verbe la supin :Mersul prin padure imi place.
-verbe la gerunziu :Suferindul privea trist spre frunzele cazute.
-adverbe :Intelegea suferinta aproapelui sau.
-pronume:Nu-mi pierd vremea cu niste nimicuri.
-interjectii :N-a ascultat oful meu.

ADJECTIVE :
-verbe la participiu :Priveam lumina filtrata prin ramuri.
-verbe la gerunziu :Imi placeau pletele fluturande ale fetei.
-pronume :Acesti brazi sunt mici.
-adverbe :Mi-am luat haine gata.

ADVERBE
-adjective :Vorbeste frumos despre natura.
-verbe la participiu :Canta inganat.
-substantive care denumesc anotimpurile,partile zilei,zilele
saptamanii :Invata noaptea.
PREPOZITII
-adverbe :Deasupra crengii s-a asezat o pasare.
-substantive:Picta frumos gratie talentului.
-verbe la participiu :A terminat de recoltat multumita ajutorului.

Familia lexicala reprezinta totalitatea cuvintelor

derivate,compuse sau formate prin conversiune formate de la un
cuvant de baza si care au inteles asemanator cu cel al cuvantului de
baza.
Cuvantul de baza reprezinta cuvantul caruia ii adaugam
afixe(sufixe si prefixe) pentru a forma cuvinte derivate.
Radacina este alcatuita din sunetele sau grupurile de sunete
pe care le gasim si la cuvintele derivate formate pentru a crea
familia lexicala.
 CUVANTUL
SENS PROPRIU.SENS FIGURAT

Unitatea de baza a vocabularului este cuvantul care are :

-o forma care reprezinta totalitatea sunetelor sau literelor din care
este alcatuit
-unul sau mai multe sensuri

Sensul este dat de context,deoarece,considerat izolat cuvantul

poate avea mai multe sensuri,dar intr-un context anumit are o
singura semnificatie.

Clasificarea cuvintelor :
1.dupa numarul de sensuri cuvintele sunt :
a)monosemantice :care au un singur inteles :neuron,antibiotic
b)polisemantice :cuvinte cu doua sau mai multe sensuri :a iesi

2.dupa legatura dintre sensul lor si notiunile pe care le denumesc

cuvintele pot avea :
a)sens propriu(sens de baza) :este intelesul obisnuit al unui cuvant
ex :Inima este un organ al corpului.

b)sens figurat :-care rezulta dintr-o asemanare dintre cuvantul de

baza si depinde obligatoriu din context
ex :Nu are inima.
-este sensul neobisnuit al unui cuvant pentru a
forma o imagine artistica
ex :Pe-un picior de plai
Pe-o gura de rai.