P. 1
rom

rom

|Views: 279|Likes:
Published by Comanescu Anca

More info:

Published by: Comanescu Anca on Nov 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/13/2014

pdf

text

original

Derivarea Derivarea este mijlocul intern de imbogatire al vocabularului prin care se realizeaza cuvinte noi cu ajutorul sufixelor si prefixelor

. Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adaugate dupa radacina. Sufixele sunt : -lexicale,cand formeaza cuvinte noi -gramaticale,cand creeaza forme gramaticale(sufixe de timp si de mod) -lexico-gramaticale,cand exprima,simultan,un sens nou si o categorie gramaticala (sufixele motionale,de infinitiv lung, participiale etc.) Sufixele lexicale sunt folosite pentru denumirea : -agentului(autor al actiunii sau meserias) :bautor,fierar,gornist, luntras ; insusirii :auriu,fricos,fugar,iubitor,mancacios,purtabil,sprancenat, vamal ; -colectivitatii :aparaie,bradet,ierbarie,goruniste,turcime,zmeuris -instrumentului :alfabetar,pipernita,schimbator -notiunilor abstracte :cerinta,domnie,grasime,raceala,scursura,siguranta -modalitatii :barbateste,pieptis,taras -locului si originii :benzinarie,fierarie,somesean -obiectelor sau insusirilor mici(sufixele diminutivale) :binisor,calut,cascioara,cercelus,cosulet,lantuc,matal uta,pantofior,singurica,vanticel -obiectelor sau insusirilor mari(sufixele augumentative) :baietandru,grasan,ladoaie,pietroi. Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adaugate inaintea radacinii pentru a forma un cuvant nou. Prefixele modifica sensul cuvantului de baza,fiind : -negative(neaga sensul cuvantului care este baza) : nesansa,inegal

inter-.se pot forma derivate in serie(tara + sufixul de origine -an→taran + sufixul motional -ca→taranca + sufixul diminutival -uta→tarancuta). Prefixele formeaza substantive (neregula). .adjective(nefiresc).a desira.etc. etc.-privative(arata o lipsa) : a descreti. -iterative(arata o repetare) : a rasciti.verbe(a realege). Prefixele delocutive formeaza cuvinte de la locutiuni :a insira. des-.a impaturi. Derivatele parasintetice sunt cele formate in acelasi timp cu un sufix si cu un prefix(a inchipui). -noi :anti-.adverbe(negresit) Prefixele pot fi: -vechi:ne-.a reaminti.pre-. Cand baza unui cuvant derivat este un alt derivat.ras.in-.con-(co-).

broasca-de la usa -animal POLISEMANTISMELE Polisemantismele sunt cuvintele care au aceeasi forma sonora.dar acelasi(sau aproape acelasi) sens.dar prin schimbarea a una sau a mai multor litere au sensuri diferite.dar mai multe intelesuri diferite(neinrudite)intre ele. PARONIMELE Paronimele sunt cuvintele care au aparent aceeasi forma sonora.OMONIMELE Omonimele sunt cuvintele care au aceeasi forma sonora. ANTONIMELE Antonimele sunt cuvintele cu forma diferita si sens opus.dar mai multe sensuri apropiate (inrudite)intre ele. cap : Am un cap destept. iminent(inevitabil) : Pericolul unui dezastru este iminent. eminent(exceptional) : Radu este eminent in ceea ce face. . inchis ≠ deschis SINONIMELE Sinonimele sunt cuvintele cu forma sonora diferita. NEOLOGISMELE Neologismele sunt cuvinte nou aparute in limba(in ultimii 30-40 de ani)sau cuvinte vechi care insa au capatat un sens nou. Parul de pe capul lui este saten.

in care eul confesiv inspira sentimente. ASONANTA Asonanta reprezinta o figura de sunet realizata prin repetarea unei vocale in interiorul unui vers sau unui cuvant.Aceasta vizeaza crearea unui efect al imaginii auditive care sa impresioneze cititorul sau receptorul. etc) ALITERATIA Aliteratia reprezinta o figura de sunet realizata prin repetarea unei consoane intr-un vers sau intr-un segment al lui.GENUL LIRIC Genul liric cuprinde totalitatea textelor poetice.prietenia.dragostea.relatii interumane(singuratatea.ura.convingeri. Ex :Salbatecul voda-i in zale si-n fier Si zalele-i zuruie crunte.imprimand operei subiectivitatea(atitudine personala) Eul poetic(voce auctoriala . Ex : Sa plutim cuprinsi de farmec Sub lumina blandei lune Vantu-n trestii lin fosneasca Unduioasa apa sune ! .Aceasta vizeaza crearea unui efect al imaginii auditive.exprima sentimente.stari impresii.eu reflexiv.trairi paradoxale.liric)mediaza relatia autor-receptor.atitudini.

Este un procedeu specific stiluilui retoric. METAFORA Metafora este o figura de stil prin care se trece de la semnificatia obisnuita a unui cuvant sau a unei expresii la o alta semnificatie. SIMBOLUL Simbolul este procedeul artistic care consta in utilizarea numelui unui obiect concret pentru a desemna un alt obiect.pentru conflict.neasteptate ale obiectelor sau ale actiunilor.Simbolul este o imagine care revine cu insistenta intr-un alt text literar si care ocupa o pozitie cheie. .determinanad un substantiv sau un verb. EPITETUL Epitetul este o figura de stil care exprima insusiri deosebite.la inceputul operei si este realizata prin substantive in cazul vocativ.INVOCATIA Invaocatia este o formula de adresare catre o persoana absenta sau imaginara de la care nu se asteapta un raspuns.la relatiile cu alte imagini si la pozitia pe care o ocupa in text.de obicei.Aceasta trecere se face pe baza unei comparatii subintelese.o idée abstracta.sau cel mai adesea . Sensul simbolic al unui cuvant se formeaza numai in context (prin raportare la toate determinarile sale.esentiala pentru eroul lyric sau epic.etc.Este situata.

lunile anului zilele saptamanii . Vocabularul limbii romane cuprinde aproximativ 150000 de cuvinte.adica 15000 de cuvinte -din vocabularul fundamental fac parte : * partile de vorbire flexibile *partile de vorbire neflexibile *grade de rudenie *animale si pasari din fauna romaneasca *plante din flora romaneasca *mancaruri traditionale *bauturi traditionale *culori *anotimpuri.Vocabularul Vocabularul reprezinta totalitatea cuvintelor existente in limba romana Vocabularul mai este numit lexic. Componentele vocabularului : a)vocabularul fundamental :reprezinta aproximativ 10 % din lexicul romanesc.

adresata unui receptor absent si avand trasaturi morfologice si sintactice specifice.fiind mai elaborata.impresionata.Limba populara.) Limba scrisa reprezinta comunicarea realizata prin semne grafice.gestul etc.scriitorii pot folosi si elemente ale limbii vorbite care pot recurge chiar la regionalisme.fiind cunoscut pe intregul teritoriu.Limba scrisa Limba literara reprezinta aspectul cel mai ingrijit al unei limbi.Faptele lingvistice populare nu trebuie confundate cu regionalismele.respectand strict regulile de intrebuintare corecta a limbii(normele academice) Limba populara reprezinta aspectul neelaborat al unei libi si care este aproape general.are trasaturi morfologice si sintactice specifice.Limba literara . Limba vorbita reprezinta comunicarea realizata prin sunete si care se foloseste in relatiile obisnuite dintre membrii unei comunitati umane.nu un regionalism fonetic.imbina mijloacele de expresie verbala(volumul.nu regional .Dinamica vocabularului.fara a fi literar. .Este mai afectiva.Limba vorbita. Limba literara are un aspect vorbit si unul scris.In textele literare.se adreseaza unui receptor prezent.pauzele etc) cu cele nonverbale(mimica. de exemplu mandru(persoana iubita) este un termen popular.avucat este o pronuntare populara.care apar numai in anumite zone .

COMPUNEREA Compunerea este mijlocul intern de de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi.subordonare(gura-leului) .adjective(cumsecade) .de pe) .adverbe(dupa-amaiaza) .nelegate prin cratima(de langa).conjunctii(ca sa) .C.interjectii(bing-bang) Procedeele de compunere sunt : . Termenii din care se formeaza un cuvant compus isi pierd de cele mai multe ori sensul pe care il au cand exista independent Cuvintele compuse sunt : .verbe( a binevoi) .juxtapunerea sau paratoxa(caine-lup.abrevierea sau prescurtarea din : a)initiale(C.E.pronume(fiecare) . .legate prin cratima(vorba-linga).) b)initiale si fragmente de cuvinte(Tarom) c)fragmente de cuvinte(Asirom) d)fragmente de cuvinte si cuvinte(Romarta) Compusele se pot scrie intr-un cuvant(primavara).alaturarea.unind termeni diferiti.prepozitii(pana la) .numerale(douazeci) .substantive(matasea-broastei) .

care nu suporta) . . Sufixoidele provin din greaca veche sau din latina si sunt elemente savante de compunere cu circulatie internationala.-log(specialist) PREFIXOIDELE sau FALSELE PREFIXE sunt elemente de compunere care se asaza inaintea unei radacini pentru a forma un cuvant nou.-cratie(conducere) . Cele mai frecvente sufixoide utilizate in limba romana sunt : -cid(ucigator) .sau din latina si sunt elemente savante de compunere cu circulatie internationala.SUFIXOIDELE sau FALSELE SUFIXE sunt elemente de compunere care se asaza dupa o radacina sau dupa un prefixoid pentru a forma un cuvant nou.-fug(care indeparteaza) .cele mai multe.-fil(iubitor) .-fob(care uraste. Prefixoidele provin din greaca veche.

Prin conversiune se pot obtine : SUBSTANTIVE din : -adjective :Am intrat in adancul intunecat al padurii.partile zilei. -verbe la participiu:Ratacitii in padure se sperie. -pronume:Nu-mi pierd vremea cu niste nimicuri. -verbe la supin :Mersul prin padure imi place. -interjectii :N-a ascultat oful meu. -verbe la gerunziu :Suferindul privea trist spre frunzele cazute. Exista o mare diferenta intre derivare. .zilele saptamanii :Invata noaptea. -substantive care denumesc anotimpurile. -adverbe :Mi-am luat haine gata.SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE Este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.iar in cazul compunerii adaugarea unui alt cuvant sau termen. ADVERBE -adjective :Vorbeste frumos despre natura. -pronume :Acesti brazi sunt mici. -adverbe :Intelegea suferinta aproapelui sau. ADJECTIVE : -verbe la participiu :Priveam lumina filtrata prin ramuri. -verbe la gerunziu :Imi placeau pletele fluturande ale fetei. -verbe la participiu :Canta inganat.compunere si schimbarea valorii gramaticale :in cadrul derivarii si a compunerii formarea cuvintelor noi se face prin adaugarea de sufixe si prefixe.Mai este numita conversiune. In cadrul schimbarii valorii gramaticale trecerea de la o parte de vorbire la alta se face fara a schimba forma cuvantului.

-substantive:Picta frumos gratie talentului.compuse sau formate prin conversiune formate de la un cuvant de baza si care au inteles asemanator cu cel al cuvantului de baza. Cuvantul de baza reprezinta cuvantul caruia ii adaugam afixe(sufixe si prefixe) pentru a forma cuvinte derivate.PREPOZITII -adverbe :Deasupra crengii s-a asezat o pasare. -verbe la participiu :A terminat de recoltat multumita ajutorului. . Radacina este alcatuita din sunetele sau grupurile de sunete pe care le gasim si la cuvintele derivate formate pentru a crea familia lexicala. Familia lexicala reprezinta totalitatea cuvintelor derivate.

b)sens figurat :-care rezulta dintr-o asemanare dintre cuvantul de baza si depinde obligatoriu din context ex :Nu are inima.CUVANTUL SENS PROPRIU.dupa numarul de sensuri cuvintele sunt : a)monosemantice :care au un singur inteles :neuron. .dar intr-un context anumit are o singura semnificatie.SENS FIGURAT Unitatea de baza a vocabularului este cuvantul care are : -o forma care reprezinta totalitatea sunetelor sau literelor din care este alcatuit -unul sau mai multe sensuri Sensul este dat de context.considerat izolat cuvantul poate avea mai multe sensuri.antibiotic b)polisemantice :cuvinte cu doua sau mai multe sensuri :a iesi 2. -este sensul neobisnuit al unui cuvant pentru a forma o imagine artistica ex :Pe-un picior de plai Pe-o gura de rai.dupa legatura dintre sensul lor si notiunile pe care le denumesc cuvintele pot avea : a)sens propriu(sens de baza) :este intelesul obisnuit al unui cuvant ex :Inima este un organ al corpului.deoarece. Clasificarea cuvintelor : 1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->