Liste

1.Scopul lucrarii:
ilustrarea principalelor tehnici de implementare a acestor structuri de date
avansate,precum si a principalelor sale aplicatii.

2.Aspecte teoretice
2.1.Definitia si operatii asupra listelor

O lista L e o secventa de zero sau mai multe elemente, numite noduri, toate fiind de
acelasi tip de baza T.
L=a1,a2,...,an (n>=0)

Daca n>=1, a1 se spune ca este primul nod al listei, iar an, ultimul nod. Daca n=0, lista
este vida.

O proprietate importanta a unei liste este aceea ca nodurile sale pot fi ordonate liniar
functie de pozitia lor in cadrul listei. Se spune ca ai precede pe ai+1 (i=1,2,...,n-1),iar ai
succede pe ai-1 (i=2,3,...,n), ai aflindu-se pe pozitia i.

Se postuleaza existenta pozitiei urmatoare ultimului element al listei si se introduce

functia FIN(L) ce va returna pozitia urmatoare pozitiei n din lista L de n elemente.

Folosind notatiile anterioare si notind x:T un nod al lis- tei, iar p fiind de tip pozitie, se
introduce urmatorul set reprezentativ de operatori aplicabili obiectelor de tip lista:

INSEREAZA(L,x,p)-insereaza in lista L nodul x, in pozitia p;

daca L=a1,a2,...,an, in urma insertiei:
p < FIN(L),L=a1,...,ap-1,x,ap+1,...,an
p=FIN(L),L=a1,...,an,x
p > FIN(L),rezultatul insertiei este imprevi-
zibil.

2.2.Tehnici de implementare a listelor

2.2.a.Implementarea listelor cu ajutorul tipului tablou

O lista se asimileaza cu un tablou, nodurile fiind elementele tabloului memorate in locatii

succesive de memorie. In aceasta reprezentare, lista poate fi usor traversata, noile noduri
pot fi inserate la sfirsitul listei. Insertia unui nod in interiorul listei presupune deplasarea
tuturor nodurilor urmatoare cu o pozitie spre sfirsitul listei, iar suprimarea, deplasarea
tuturor nodurilor urmatoare cu o pozitie spre inceputul listei.
Tipul Lista se defineste ca un articol cu doua cimpuri:
-primul e un tablou cu elementele de tip Nod, cu lungimea aleasa astfel incit sa poata
acoperi cea mai mare dimensiune de lista ce apare in respectiva aplicatie;
-al doilea e pozitia ultimului nod al listei

Functia FIN(l) va returna valoarea ultim+1.

Declaratiile cele mai importante intr-o astfel de implementare sint:

const LungMax=100;
type Lista=record noduri:array [1..LungMax] of Nod;
ultim:integer {0..lungmax}
end;
Pozitie=integer;
function FIN(var l:Lista):Pozitie;
begin
FIN:=l.ultim+1
end;
Cu declaratiile de mai sus, implementarea operatorilor prezentati anterior devine simpla.

2.2.b.Implementarea listelor cu ajutorul tipului pointer. Structuri recursive de tip

lista

Cu ajutorul tipului pointer, se defineste structura unui nod al listei liniare care apare ca o
structura recursiva, avind o componenta de tip identic cu al structurii complete.
type PointerNod=^Nod;
Nod=record cheie:TipCheie;
urmator:PointerNod;
info:TipInfo
end;
var inceput:PointerNod;
Caracteristica unei astfel de structuri consta in prezenta unei singure inlantuiri. Cimpul
cheie serveste la identificarea nodului, cimpul urmator e pointer de inlantuire la nodul
urmator, iar cel info contine informatia utila.

Variabila inceput indica spre primul nod al listei; in unele situatii in locul lui inceput se
utilizeaza un nod fictiv, adica o variabila de tip nod cu cimpurile cheie si info
neprecizate, dar cimpul urmator indicind spre primul nod al listei.

De asemenea uneori e util a se pastra pointerul spre ultimul nod al listei.

O varianta este a listelor circulare la care dispare notiunea de prim, ultim nod, lista fiind
un pointer ce se plimba pe lista.

2.2.b.1.Tehnici de insertie a nodurilor si de creare a listelor inlantuite

a)insertia unui nod la inceputul listei

Daca inceput e variabila pointer ce indica spre primul nod al listei, iar q o variabila
auxiliara de tip pointer, secventa urmatoare realizeaza insertia la inceputul listei si
actualizeaza pointerul inceput:
new(q); {creaza spatiu pentru un nou nod}
q^.urmator:=inceput;
{asignarea cimpurilor cheie si info}
inceput:=q;
Secventa e corecta si pentru insertia intr-o lista vida, caz in care inceput=nil (nil fiind
pointerul vid, care nu se refera la nici o variabila indicata).

b)insertia unui nod la sfirsitul listei

Devine mai simpla daca se pastreaza o variabila sfirsit indicind spre ultimul nod al listei:
new(q); {creaza spatiu pentru noul nod ultim al listei}
sfirsit^.urmator:=q;
q^.urmator:=nil;
{asignarea cimpurilor cheie si info}
sfirsit:=q;
Pentru insertia la sfirsitul listei e necesara existenta a cel putin un nod, care se creaza prin
procedura de la paragraful anterior.

c)insertia unui nod dupa unul indicat

E simpla pentru ca se cunoaste pointerul spre nodul anterior si spre cel urmator celui ce
se insereaza (pointerul spre nodul urmator e valoarea cimpului urmator al nodului
indicat).

d)insertia unui nod in fata unui nod indicat

Printr-un artificiu, se reduce acest caz la cel anterior: se insereaza un nod dupa cel
indicat, cheia si informatia din nodul indicat fiind atribuite noului nod inserat si fiind
inlocuite cu valorile nodului ce trebuia inserat.

2.2.b.2.Tehnici de suprimare

Pentru suprimarea nodului urmator celui indicat de o variabila pointer q, prin atribuirea:
q^.urmator:=q^.urmator^.urmator;
se exclud din lista legaturile la si de la nodul de suprimat.

Pentru suprimarea nodului anterior unuia precizat, se aduce nodul precizat in cel de
suprimat si se suprima succesorul lui, deci cel indicat initial de variabila pointer q:

q^:=q^.urmator^.

2.2.b.3.Traversarea unei liste inlantuite

Daca nodul de inceput al listei e indicat de variabila inceput, o variabila auxiliara q, care
parcurge toate nodurile listei pina cind valoarea ei devine nil, permite accesul la fiecare
nod si efectuarea operatiei specifice traversarii.
2.2.c.Implementarea listelor cu ajutorul cursorilor

Implementarea e specifica limbajelor ce nu definesc tipul pointer (Fortran, Algol, Basic).

Pointerii pot fi simulati cu ajutorul cursorilor, care sint valori intregi ce indica pozitia in
cadrul tablourilor.

Mai multe liste ce contin acelasi tip Nod de elemente se vor grupa intr-un tablou cu
elemente articole cu doua cimpuri: primul de tip Nod, iar al doilea de tip intreg, folosit ca
si cursor.

const LMax=1000; {valoare mai mare decit suma dimensiunilor maxime

ale listelor}
type Cursor=0..LMax;
Articol=record nodl:Nod;
urmator:Cursor
end;
Lista=cursor;
var zona:array [1..LMax] of articol;
l,disponibil:Lista;
Pentru fiecare lista existenta in tabloul zona se declara o variabila intrega l (de tip Lista),
reprezentind cursorul spre intrarea din tablou ce contine primul nod al listei (zona[l].nodl
este primul nod al listei).Nodul succesor e indicat de cursorul prezent in cimpul urmator
al nodului curent. Ultimul nod al listei e in elementul de tablou ce contine in cimpul
urmator o valoare invalida (0, tabloul avind primul indice 1).

Analog se defineste o lista a liberilor, continind intrarile libere din tablou inlantuite, o
variabila disponibil indicind spre prima intrare libera.

2.3.Aplicatii ale listelor inlantuite

2.3.1.Liste ordonate si reorganizarea listelor

a)cautarea intr-o lista neordonata; tehnica fanionului

Se considera o lista simplu inlantuita, cu nodurile de tip Nod. Daca inceput indica spre
primul nod al listei, iar ordinea cheilor in lista este aleatoare, cautarea unei chei implica
traversarea listei. Functia booleana gasit returneaza valoarea true si pointerul spre nodul
cu cheia egala cu cea cautata, daca un astfel de nod exista si valoarea false in caz contrar:
function gasit(val:TipCheie;var poz:PointerNod):boolean;
var found:boolean;
begin
poz:=inceput;found:=false;
while (poz<>nil) and not found do
if poz^.cheie=val then found:=true
else poz:=poz^.urmator;
gasit:=found
end;
Cautarea se poate perfectiona prin utilizarea metodei fanionului, lista prelungindu-se cu
un nod fictiv numit fanion, la creare lista continind acest unic nod. In functia gasit,
inainte de baleierea listei, informatia cautata se introduce in cheia nodului fanion, astfel
incit va exista cel putin un nod cu cheia cautata:
var fanion:PointerNod;
...
function gasit(val:TipCheie;var poz:PointerNod):boolean;
begin
poz:=inceput;fanion^.cheie:=val;
while poz^.cheie<>val do poz:=poz^.urmator;
gasit:=poz<>fanion
end;

b)crearea unei liste ordonate; tehnica celor doi pointeri

In continuare se prezinta o metoda foarte simpla pentru crearea unei liste ordonate,
tipurile PointerNod si Nod fiind cele definite anterior. Lista se initializeaza cu doua
noduri fictive pointate de doua variabile pointer, inceput si fanion:
var inceput, fanion:PointerNod;
procedure init;
begin
new(inceput);
new(fanion);
inceput^.urmator:=fanion
end;
Pentru introducerea unei noi chei in lista, pastrind ordonarea, se va scrie o functie gasit,
care daca gaseste cheia in lista returneaza valoarea true si pointerii p1 spre nodul gasit si
p2 spre cel anterior, respectiv in cazul negasirii cheii, valoarea false si pointerii p1 si p2
spre nodurile intre care trebuie facuta insertia:
function gasit(val:TipCheie;var p1,p2:TipPointer):boolean;
begin
p2:=inceput;
p1:=p2^.urmator;
fanion^.cheie:=val;
while p1^.cheie< and gasit:="(p^.cheie=val)" end;
p1:="p2^.urmator" p2:="p1;" begin do>fanion)
end;

Fragmentul de program ce insereaza o noua cheie este:

var p1,p2,p3:PointerNod;val:TipCheie;
...
if not gasit(val,p1,p2) then
begin
new(p3);
p2^.urmator:=p3;
with p3^ do
begin
cheie:=val;
{info}
urmator:=p1
end
end;
Pentru o tiparire a cheilor dintr-o lista ordonata astfel creata, pointerul ce parcurge
nodurile trebuie sa fie initializat cu valoarea pointerului spre primul nod efectiv al listei,
urmator celui inceput, iar parcurgerea listei se face pina la intilnirea nodului fanion:
var p:PointerNod;
...
p:=inceput^.urmator;
while p<>fanion do
begin
{prelucrare nod}
p:=p^.urmator
end;

c)tehnica de cautare in lista cu reordonare

In compilatoare, structurile de date de tip lista liniara sint foarte avantajoase in crearea si
exploatarea listei identificatorilor. Conform principiului localizarii, aparitia unui
identificator oarecare in textul sursa, poate fi urmata cu mare probabilitate de una sau mai
multe reaparitii.

Pornind de la acest principiu, s-a conceput metoda de cautare cu reordonare, care consta
in aceea ca ori de cite ori un identificator se cauta si se gaseste in lista, el se aduce la
inceputul listei, astfel incit la proxima aparitie, deci cautare, el se va gasi la inceputul
listei, iar daca nu s-a gasit se insereaza la inceputul listei. Aplicatii 1.Informatiile despre
abonatii telefonici (nume, adresa, numar de telefon) se pastreaza in trei liste identice ca
informatii, ordonate alfabetic dupa numele abonatilor, listele fiind implementate
cu:tablou, pointeri, cursori. Sa se realizeze un program interactiv care realizeaza
operatiile: -adaugarea unui nou abonat -scoaterea din evidenta a unui abonat -afisarea
numarului de telefon al unui abonat -afisarea datelor unui abonat cu un numar dat
-afisarea intregii liste Operatiile se executa in paralel asupra tuturor celor 3 liste, afisind
pentru comparatie timpii de executie pentru fiecare varianta( initial listele sint vide). 2.Se
prelucreaza un fisier text oarecare, contorizind pentru fiecare identificator, numarul de
aparitii. Se va masura timpul de prelucrare a fisierului pentru fiecare din variantele: -lista
neordonata, cu nod fanion si insertie la inceputul listei -lista ordonata avind doua noduri
fictive -lista reordonata dupa fiecare cautare. Se vor afisa informatiile din cele trei liste, in
urma prelucrarii. 3.Se considera tipul de date abstract lista, implementat in urmatoarele
variante: a.tablou neordonat cu un nod fanion b.tablou ordonat, prelucrat prin tehnica
binara c.cu ajutorul cursorilor, ca lista ordonata d.cu ajutorul pointerilor, ca lista
neordonata simplu inlantuita e.similar d, dar ca lista ordonata f.similar e, dar cu doua
noduri fictive g.cu ajutorul pointerilor, folosind tehnica reordonarii h.cu ajutorul
pointerilor, ca lista circulara dublu inlantuita g.cu ajutorul pointerilor, ca lista ordonata
dublu inlantuita. Pentru fiecare varianta sa se scrie operatorii de insertie, cautare,
suprimare si parcurgere. Sa se redacteze un program interactiv, avind urmatoarele
optiuni: S - construieste o secventa aleatoare, de lungime data, de chei I - insereaza cheile
secventei in listele corespunzatoare tuturor secventelor C - cauta cheile secventei in liste
D - sterge cheile secventei din liste P - parcurge listele , afisind cheile X - terminare.
Pentru optiunile I, C, D, P se vor afisa timpii de executie, corespunzatori fiecarei
implementari si se vor face aprecieri asupra performantelor. Obsevatie: programul poate
fi scris astfel incit sa prelucreze o singura lista, fiind rulat pentru fiecare implementare; in
acest caz insa, pentru ca secventele de test sa fie aceleasi, vor fi introduse anterior in
fisiere, optiunea S a programului, aducind cheile unui fisier indicat, intr-un tablou din
memorie.