Cele mai vechi urme ale existenţei şi

activităţii umane descoperite în Pala

municipiul Timişoara datează din tul
Lloy
Neolitic(unelte, arme, podoabe, etc.).O d
serie de mărturii arheologice dovedesc
existenţa Timişoarei în sec. X, dar
acesta este amintit indirect într-un act
din 1177 în care se consemnează printre
demnitari un anume Pancracius “comes
Temisiensis”. Unii cercetători
devansează data atestării documentare,
astfel că prima menţionare a Timişoarei
este cuprinsă într-un act din 1138, dar
majoritatea autorilor unor lucrări Muzeu
l Bana
referitoare la Banat şi Timişoara tulu i
consideră că a fost atestată într-un act
din 1212 cu numele de “Castrum
Timisiensis”. Cunoscută ulterior cu
următoarele denumiri: Terra castri de
Tymes(1266), Datum in Temeswar
(1315), Temesvor (1343), Temişvar
(1441-1444), Timeswar (1560), etc.
 La 15 iulie 1514 in apropiere de Timişoara s-a
Urmele dus bătălia decisivă în timpul căreia răsculaţii
revoluţ
din 198 iei conduşi de Gheorghe Doja au fost înfrânţi de
9 voievodul Transilvaniei, Ioan Zapolya.
Cucerit de turci la 26 iulie 1552 oraşul a fost
timp de 164 de ani reşedinţa paşalâcului,
perioadă în care a devenit un mare oraş. La 18
octombrie 1716, garnizona otomană a fost
alungată de trupele austrieci comandate de
Eugeniu de Savoia.
La 1 decembrie 1918 o data cu revenirea
Transilvaniei şi Banatului la România, Timişoara
iese de sub autoritatea imperiului Austro-
Ungar.
Nemulţumirile poporului acumulate în perioada
t el ul Huniade celor 45 de ani de comunism, au atins apogeul la
Cas mijlocul lunii decembrie 1989, când au început
puternice manifestări împotriva regimului
comunist. În noaptea de 15 spre 16 decembrie
1989,autorităţile comuniste au încercat să-l
evacueze pe pastorul reformat Tokes Lasylo,
dar populaţia a ripostat. Timp de 7 zile în
Timişoara au avut loc adevărate masacre 96 de
morţi si sute de răniţi.
 Timişoara este reşedinţa şi cel
Can
mai mare oraş al judeţului Timiş alu l Be
din regiunea istorică, Banat, ga
vestul României. Aşezare:este
situata in sud-estul campiei Tisei,
in zona de divagare a raurilor
Timis si Bega. Apele celor doua
rauri au format aici un tinut
foarte mlastinos si frecvent
inundat. Timisoara insa s-a
dezvoltat intr-unul din putinele
locuri pe unde se puteau trece TIMIŞOARA
mlastinile. Municipiul Timisoara
este asezat la intersectia
paralelei de 45°47’ latitudine
nordica, cu meridianul de 21°17’
longitudine estica.
La fel ca şi toată România,
Timişoara are un climat
temperat-continental.
Temperatura medie anuală
este de 10,4°C (2005), cu
influenţe climatice ale
maselor de aer
submediteraneene (mase
de aer cald care bat
dinspre Marea Adriatică)
şi oceanice (mase de aer
umed care provin dinspre
Atlantic).
 La recensământul din 2002
populaţia stabilă a oraşului a fost
de 317.660 de locuitori, cu o
tendinţă negativă, iar densitatea
populaţiei de 2.622
locuitori/km². Conform ultimului
Parcul comunicat al Institutului Naţional
Alpinet de Statistică, la data de 1
ianuarie 2008 oraşul avea o
populaţie de 312.400 locuitori şi
336.089 locuitori în zona
metropolitană, avand cea mai
mare crestere din Romania
(+2,82% in trei ani). Cele mai
importante comunităţi etnice
sunt cele maghiare (aprox 7,5%),
germane (2,25%) şi sârbe
Timişoara este un oraş multicultural, influenţat cu
o aic a
de diversele comunităţi etnice, în special de cea L up
si Remus
germană, maghiară şi sârbă, dar şi de cele us
Romul
bulgară, italiană şi greacă. Timişoara este, după
Bucureşti şi Iaşi, al treilea pol cultural din ţară
din punct de vedere al mărimii şi diversităţii
ofertei culturale. O mare tradiţie o are teatrul
timişorean, care prin cele trei teatre de stat,
(în premieră în Europa): Teatrul Naţional,
Teatrul German şi Teatrul Maghia. Cele trei
instituţii împart aceiaşi clădire-simbol cu Opera
Română. Patrimoniul cultural timişorean şi
O pe r
bănăţean este întregit de Muzeul Banatului, a
înfiinţat în 1872. Oferta culturală este
întregită de Teatrul de Păpuşi (înfiinţat în
1949), Ansamblul Banatul, Biblioteca Judeţeană
(1904), Şcoala Populară de Artă, Casa de
Cultură, dar şi numeroase galerii de artă,
edituri, fundaţii şi asociaţii culturale.
Timişoara s-a afirmat ca puternic
centru economic în secolul XVIII, o
dată cu instalarea administraţiei
habsburgice. Când Revoluţia
industrială a început să se
manifeste, Timişoara prezenta toate Iulius
condiţiile favorabile pentru Mall
adoptarea ei. Rând pe rând au fost
introduse cele mai moderne inovaţii
ale vremii. Micile ateliere
meşteşugăreşti au lăsat locul
industriei mici şi mijlocii. Un al
doilea atu important l-a constituit
Canalul Bega. Acesta a constituit un
avantaj competitiv necesar
dezvoltării comerţului, permiţând
traficul de mărfuri pe apă. În ultimii
ani, Timişoara a cunoscut o creştere
economică semnificativă, datorată
investiţiilor străine
 Timisoara este cunoscuta in tara, dar si in Europa, ca oras cultural in
care se organizeaza festivaluri, expozitii, manifestari culturale si
folclorice traditionale, cum ar fi: Timisoara Muzicala, Festivalul
International de Teatru, Festival International de Folclor, Student-
Fest, Festivalul Saltimbancilor, Festivalul Inimilor, Festivalul Berii,
Festivalul Vinului, Ruga Timisoarei etc. dar aceste manifestari sunt slab
popularizate pe plan international.
Infrastructura generala (aeroportul international Timisoara, caile
feroviare si cele rutiere) si infrastructura turistica (32 hoteluri cu o
capacitate totala de 2350 de locuri de cazare, 23 de pensiuni cu o
capacitate totala de 429 de locuri de cazare, avand diferite grade de
confort), existenta unui corp de ghizi specializati in turism, creaza
conditii pentru dezvoltarea turismului intern si international.

Exista o gama larga de servicii de sustinere a turismului - agentii private

de turism, agentii de voiaj, sali de congrese si simpozioane, consulate,
servicii bancare, case de schimb valutar, aeroport, autogara, benzinarii,
servicii auto, companii de transport, servicii de inchirieri autoturisme (rent
a car), dar acestea nu se ridica din punct de vedere calitativ si cantitativ si
al gamei de servicii oferite la nivelul standardelor internationale.
 Timişoara deţine cel mai
amplu ansamblu de clădiri
istorice din România,
constituit din
ansamblurile urbane ale
c u peşti
a cartierelor Cetate,
Fântân
Iosefin şi Fabric.
Arhitectura variată,
influenţele barocului
Vienez şi multitudinea de
parcuri au adus
Timişoarei, aşa cum s-a
spus mai sus, renumele
de „Mica Vienă” şi de
„Oraşul parcurilor”.
 Câteva obiective turistice
importante sunt: Piaţa Unirii,
Piaţa Victoriei, Piaţa Libertăţii,
Piaţa Maria (locul de unde a
pornit Revoluţia română din
1989), Piaţa Traian (centru al
cartierului istoric Fabric),
Catedrala Mitropolitană, Domul Fântâ
n a pr
romano-catolic, Catedrala ieten
iei
Millenium, Biserica episcopală
sârbă, Sinagoga din Cetate,
Sinagoga din Fabric, Monumente
şi clădiri, Castelul Huniade,
Palatul Dicasterial, Palatul
Baroc, Teatrul Naţional din
Timişoara, Baia Publică Neptun,
Palatul Lloyd
 c u axa
Casa
er u l Sf.
de fi en t
Monum ria
Ma

treime
ta
Sfan

nt ul
m e
i n ag o ga din u
Mon oilor
S
cetate er
 cfr
Palatul Vaporas pe bega

s ar besc
ica r iatul
V

Tunuri in piata
libertatii
 Piaţa
Victor
iei
Malul begai

Parc
ul Pl Parcu
evna l rozelo
r
http://www.timiso Enciclopedia
reni.ro/info/date geografica a
_geografice/Timis României,Dan
oara_Asezare_Ge Ghinea
ografica.html
http://www.e-
http://ro.wikiped timisoara.info/tim
ia.org/wiki/Timi isoara-economie
%C5%9Foara
Pentru poze
Revista “ATLAS” http://www.flickr
de la .com/search/?
DeAGOSTINI s=int&w=all&q=ti
misoara+&m=text