COMPLICATIILE

FRACTURILOR
 Clasificarea complicatiilor

 Complicatii imediate generale

 Complicatii imediate locale
 Complicatii tardive generale
 Complicatii tardive locale
 COMPLICATII
IMEDIATE GENERALE
 EMBOLIA
GRASOASA
PULMONARA
– Hipoxie prin
insuficienta respiratorie
– Mecanism de
producere-embolizare
directa

-tulburari
metabolice
 COMPLICATII
IMEDIATE GENERALE
 1. EMBOLIA
GRASOASA
PULMONARA
– Manifestari clinice
• Colaps cardiovascular
• Tahipnee
• Anxietate/somnolenta
• Pierderea constientei
• Petesii
 COMPLICATII
IMEDIATE GENERALE
 EMBOLIA GRASOASA PULMONARA
– Examen paraclinic
• pO2 scazuta
• Nr. trombocite scazute
• Cresterea lipazei serice
• Globule de grasime in urina
• Rx-multiple opacitati pulmonare multiple

 NU EXISTA POSIBILITATI EFECTIVE

DE PROFILAXIE
 COMPLICATII
IMEDIATE GENERALE
 2. BRONHOPNEUMONIA - se poate instala
rapid dupa o fractura survenita la virstnici ce poate
deveni fatala
 3. C.I.D. - datorata tulburarilor in mecanismul
coagularii
 4. EXACERBAREA UNOR AFECTIUNI
PREEXISTENTE -diabet zaharat
-afectiuni pulmonare
-retentia de urina
-insuficienta coronariana
 COMPLICATII IMEDIATE
LOCALE ARTICULARE

• FRACTURA ARTICULARA
– HIDARTROZA
– HEMARTROZA
• FRACTURA-LUXATIE
 COMPLICATII IMEDIATE
LOCALE NEUROLOGICE
 Fragmentele fracturare pot
traumatiza sau chiar prinde
intre ele un trunchi nervos
din vecinatate
In functie de intensitatea
traumatismului, leziunile
nervului pot prezenta
diferite aspecte anatomo-
functionale (Seddon)

Sindromul Lewis - Hohlstein

 COMPLICATII IMEDIATE
LOCALE NERVOASE
 Clasificarea Sunderland
• A -nerv normal
• B - neurapraxie-disparitia mielinei,
prezenta de fascicule
• C - axonotmesis-disparitia de mielina
si de fascicule, conservarea tubilor
endoneurali
• D - disparitia tubilor endoneurali
,perinervul este respectat
• E - disparitia perinervului,epinervul
respectat
• F - neurotmesis-pierderea cotinuitatii
 COMPLICATII IMEDIATE
LOCALE NERVOASE

 Grefa fasciculata in tratamentul unei paralizii

periferice prin lipsa de substanta neuronala
 COMPLICATII IMEDIATE
LOCALE VASCULARE
A. Leziunile produse prin inteparea arterei sunt mai
circumscrise ca intindere si au 3 stadii
-std I - penetrarea incompleta a adventicei,eventual a
mediei, cu fragilizarea peretelui vascular
-std II - sectiunea incompleta cu hemoragie
importanta
-std III - sectiune completa cu hemoragie si sindrom
de ischemie periferica acuta
B. Leziuni produse prin impact contondent, torsiune sau
elongatie, determina leziuni ale peretelui vascular pe o
intindere variata ,si au 3 stadii
-std I - ruptura intimei
-std II - asociaza la leziunea intimei ruptura mediei
-std III - lezarea celor 3 tunici
 COMPLICATII IMEDIATE
LOCALE VASCULARE
 Diagnostic clinic al
sindromului de
ischemie acuta
• Absenta puls
• Durere
• Paloare
• Parestezia
• Tensiune dureroasa a
maselor musculare
• Semne cutanate-teg. reci,
flictene
 COMPLICATII IMEDIATE LOCALE
VASCULARE-SINDROMUL DE
COMPARTIMENT
 Reprezinta o conditie prin care
acumularea de lichide si/sau
compresia externa, creeaza o
presiune mare intr-un spatiu
inchis fascial, reducind
perfuzia in reteaua capilara sub
nivelul necesar viabilitatii
tesuturilor
 Poate fi - acut
- cronic
 COMPLICATII IMEDIATE LOCALE
VASCULARE-SINDROMUL DE
COMPARTIMENT

 Sindrom de compartiment cand presiunea

intracompartimentala este > =40 mm Hg sau
diferenta dintre presiunea din compartiment si
cea diastolica este mai mica de 30 mm Hg
Sechela sindromului de
compartiment: sindromul
Volkman
COMPLICATII IMEDIATE LOCALE
FRACTURA DESCHISA
 COMPLICATII IMEDIATE LOCALE
FRACTURA DESCHISA
1. Cea mai grava complicatie imediata
2. Localizata frecvent la nivelul oaselor gambei-
50%
 CLASIFICAREA GUSTILO&ANDERSEN
tip plaga Grd.de contaminare Grd. de leziune al Grd leziunilor
partilor moi osoase

I <1 cm Foarte mic Minim Cominutie minima

II >1cm Moderat Moderat Cominutie

moderata
III-fracturile bifocale,accidentele agricole, fracturile survenite intr-un mediu foarte contaminat,plagile prin arme de foc,sau cu energie mare,seCLASIFICA
AUTOMAT GRD.III

IIIA Obisnuit >10 cm Important Sever Frecvent

cominutiva
Posibilitate de
acoperire cu parti
moi
IIIB Obisnuit >10 cm Important Foarte important cu Acoperire osoasa
pirdereade imposibila;necesita
substanta chirurgie
reconstructiva
IIIC Obisnuit >10 cm Important Pierdere importanta Acoperire osoasa
de substanta imposibila;necesita
asociata unei chirurgie
leziuni vasculare ce reconstructiva
necesita OP
 COMPLICATII IMEDIATE LOCALE FRACTURA
DESCHISA CLSF GUSTILO & ANDERSEN

FRACTURI DESCHISE TIP III

 COMPLICATII TARDIVE
GENERALE
 LITIAZA RENALA
-la cei cu
imobilizare prelungita

 OSTEOPOROZA
 COMPLICATII TARDIVE
LOCALE-CALUSUL VICIOS
 Se datoreaza cel mai
frecvent unei reduceri
imperfecte
 Poate fi osteitic
 Poate fi hipertrofic sau
poate antrena existenta
unei
– Unghiulari
– Scurtari
– rotatii-decalaj
 COMPLICATII TARDIVE
LOCALE-INTIRZIEREA IN
CONSOLIDARE
 Reprezinta o
nonconsolidare a
fracturii in perioada de
timp medie in care ar
fi trebuit sa se vindece
 Clinic
– mobilitate anormala
– caldura locala
 COMPLICATII TARDIVE
LOCALE-PSEUDARTROZA
 Etimologic = falsa
articulatie
 Reprezinta lipsa
ireversibila de
consolidare a unei
fracturi
 Clinic
• Mobilitate anormala
 COMPLICATII TARDIVE
LOCALE-PSEUDARTROZA

NB. Fumatul este considerat unul dintre factorii predispozanti la pseudartroza!

Clasificarea pseudartrozelor
 COMPLICATII TARDIVE
LOCALE-PSEUDARTROZA

 In functie de mobilitate si distanta dintre

fragmente pot fi
• Strinse
• Laxe
• Cu pierdere de substanta osoasa
 COMPLICATII TARDIVE
LOCALE-PSEUDARTROZA
 In functie de vascularizatia fragmentelor pot fi

 Hipervasculare - hipertrofice Hipovasculare - atrofice

 COMPLICATII TARDIVE
LOCALE-REDOARE
ARTICULARA
 Mai frecvent ale
articulatiilor
subiacente
 Datorate unei
imobilizari prelungite
 COMPLICATII TARDIVE
LOCALE-NECROZA
ASEPTICA
 Urmarea lezarii in momentul fracturii a unui
pedicul vascular ce asigura vascularizatia osoasa
 Simptomele apar in timp la distanta de fractura-
12-24 luni
 COMPLICATII TARDIVE
LOCALE-ARTROZA
POSTTRAUMATICA
 Articulatiilor vecine
focarului de fractura
se poate datora
calusului vicios cu
dezaxare
 COMPLICATII TARDIVE
LOCALE- SINDROMUL
ALGONEURODISTROFIC ( “COMPLEX PAIN
SYNDROME”)
 Clinic-durere ce depaseste limitele
focarului de frctura
– tulburari circulatorii-sudoratie
– cianoza a membrului
– edem
– tulburari trofice
 Rx-osteoporoza patata
 Tratamentul
fracturilor impune
Triada de aur:
Reducere anatomica,
Imobilizare ferma
Recuperare precoce
 Tratamentul ortopedic sau
conservator
tratamentul fracturilor fara
deplasare:
- imobilizare ghipsata  tratamentul fracturilor cu
simpla deplasare:
- imediat Rx control sub - manevre de reducere
ghips
adaptate sediului si
- Rx de control al tipului de deplasare
deplasarilor secundare
- dispozitive de tractiune
intre ziua a 5-a si a 15-a . ajutatoare
- control sub Rx, eventuale
manevre complementare
de reducere
 Confectionarea aparatului
ghipsat  materiale necesare:
- fesi ghipsate de diferite
 particularitati legate de sediu dimensiuni
 aparatul ghipsat trebuie sa fie: - vata ptr. captusirea
- lejer si bine captusit ghipsului si protejarea
- sa cuprinda articulatia reliefurilor osoase
proximala si distala
- daca este circular se practica o
deschizatura longitudinala ptr.
evitarea compresiei vasculare
 Aparate
ghipsate
 toraco-brahial
 brahio-antebrahial de atarnare
 brahio-antebrahio palmar
 atela Hennequin
 atela antebrahio palmara
 atela antebrahio- palmo-digitala
 pelvi-podal
 atela femuro-podala
 ap. ghipsat femuro-gambier
 cizma ghipsata
 corset lombostat
 minerva ghipsata
 Tracţiuni şi suspensii
 Tracţiunea directă trans-
osoasă:

– transcalcaneana - locul de intrare al

broşei va fi situat la 2 cm inferior şi 2 cm
posterior de vârful maleolei tibiale, ferind
astfel vasele tibiale interne.

 Se aplică în fracturile de:

gambă, pilon sau platou tibial.
Tracţiuni şi suspensii
 Tratamentul chirurgical al fracturilor
=osteosinteza cu focar deschis sau inchis
 indicatii:  conduita tratamentului
- in fracturile cu deplasare chirurgical:
- Incizia tegumentara sa
instabile (oblice, spiroide)
antreneze dilacerari musculare
- in fracturile deschise si tulburari circulatorii minime
- fracturi cu potential mic - deperiostare limitata ptr. a
de consolidare (sarac evita pseudartroza
vascularizate) - coaptare si compactare
- in caz de esec al perfecta
- montaj solid
tratamentului ortopedic
- Implant biocompatibil
 Biomateriale
Definiţie:
 Conferinţa de la Chester (1991)
- biomateriale = toate materialele care se integrează cu sistemele
biologice pentru evaluarea, tratarea, refacerea sau
înlocuirea unui ţesut, organ sau funcţie a organismului

 Biocompatibilitate - ansamblul de fenomene puse în joc într-un mediu

fiziologic prin care materialul nu este toxic pentru organism, iar
organismul nu degradează materialul
 Biofuncţionalitate - apreciază adaptabilitatea unui biomaterial şi
utilizarea sa clinică
 Biomateriale

 Interactia biomaterial - organism:

 Reacţie tisulară locală dependentă de:

- reacţia de interfaţă (introducerea unui biomaterial în
organism presupune un traumatism vs. mediul biologic se
constituie ca un mediu agresiv pentru material)
- reacţii la distanţă (procesul de cicatrizare normal vs. în
prezenţa unui implant)

 Răspunsul general
 Biomateriale
 Tipuri de biomateriale:

1. Metale
2. Ceramica
3. Polimeri
4. Materiale de origine biologică
 Metale

 Fe –rezistenta scazuta
 Pb- toxic
 Cu –putin compatibil
 Zn- inhiba regenerarea osoasa
 Titanul
– Perfect biocompatibil
– Rezistent la coroziune
 Aliaje

 Oteluri inoxidabile
 Aliaje pe baza de cobalt
 Aliaje pe baza de titan
 Coroziunea=distrugerea materialului
provocata de mediul cu care este in contact
 Biomateriale
 POLIMERI
(proprietăţi bio-mecanice: curba de contracţie-deformare determinată prin
modulul lui Young şi rigiditate)
 materiale resorbabile
 proteze ligamentare: - polipropilen (Kennedz-Lad)
- politetrafluoroetilen (Gore-Tex)
- polietilen - poliester aromatic - (Darcon)
- poliamide
 materiale de afrontare (polietilen; polidimetilsiloxane PDMS - Silastic)
 materiale de angrenare şi cimentare (polimetilmetacrilat PMMA)
 Biomateriale
 MATERIALE DE ORIGINE BIOLOGICĂ

 grefele osoase

 corali (din scheletul coral Porites)

 colagenul -- tip I - osos şi tendinos α2β2

-- tipII-cartilaginos hialin α3+glicoaminoglicani
 Principii de osteosinteza
 Triada de aur:
– Reducere anatomica
– Fixare ferma
– Recuperare precoce
 Fixarea interna a fracturilor altereaza biologia
vindecarii fracturii
 Stabilitatea absoluta reduce deformatiile si
solicitarile mecanice la nivelul fracturii
nepermitand formarea calusului periostal
 Vascularizatia locala este mai putin afectata de
fixarea externa sau cu tija centromedulara
 Mecanica
 Fixarea prin compresiune- mentinerea reducerii
se face cand forta de compresiune depaseste
forta de tractiune fiziologica
 Frictiunea- contracareaza si deplasarile
torsionale
 Tehnici de stabilizare rigida

 Fixarea cu surub
 Fixarea cu placa
 Fixarea cu banda metalica in tensiune
 Surubul
 Surubul de compresiune- genereaza 2500N in
vivo
 Parghia de compresiune este prea mica sa
asigure stabilizarea
 Filetul osos poate ceda----pierderea calitatilor
biomecanice de compresiune
 Nu are stabilitate rotationala
 Suruburi
 Corticala/ spongie
 Total/partial filetat
 Autotarodante
 Self locking screw-
 Surubul nu trebuie sa fie
strans la limita
superioara a tensiunii
filetului
 Suruburi partial filetate de compactare
 Placile
 Placa este aplicata pe
suprafata convexa a osului
lung, de preferat pe partea
opusa a masei musculare
 Astfel, placa se incarca in
tensiune si osul in
compresiune
 Fixarea rigida are efecte
vasculare negative
 Noi tendinte

 Fixare interna cu
surub fixat in placa
cu filet la nivelul
capului (LCP)
 Placile

 Placa cu autocompactare
– Alunecarea controlata a
capului surubului pe
profilul inclinat al gaurii
asfel incat sa se produca
compactarea focarului
 Placa cu memorie
 Lcp-dcp design
 Tipuri de placi

 Contactul placii cu osul

este devascularizant---
placa cu contact osos
redus
 Placa semitubulara
 Placa de reconstructie

– Distante mari intre orificii

– Posibilitati mari de mulare
– Rezistenta mai mica
Alte tipuri de placi
 Compactare si mulaj

 Instrumente pentru
mulajul placilor

Compactorul Muller
 Placa de tensiune

 Principiul hobanului
Teoria incarcarii coloanelor
 Banda metalica cu tensiune

 Hobanajul
Principiile hobanului
Hoban clasic + montaj transversal
 Tehnici ce confera o stabilitate
relativa
 Fixarea centromedulara
 Pontajul cu placa
 Fixarea externa
 Osteosinteza centromedulara
 Ideala pentru fracturile diafizare
 Cu/fara zavorare
 Cu/fara alezaj
 Cu sectiune completa/incompleta
 Fixarea centromedulara
– rigida
– elastica
Tija centromedulara zavorata static
pentru fractura diafizara de femur
Retronail
Gamma nail

•Indicatii: fracturi pertrohanteriene si

subtrohanteriene
Tija pentru fractura
diafizara de tibie
Osteosinteza centromedulara
cu tije rigide
in fracturi diafizare
Osteosinteza centromedulara elastica

Ender, Metaizeau

Indicatii: fracturi diafizare la copii

 Bridging plate

 Placa are rol mecanic

de preluare totala a
fortelor care solicita
structura osoasa
 Placa “in val” permite
grefa osoasa in focar
 Fixatorul extern
Coridorul de siguranta Fixator monoplan
Fractura deschisa- indicatia principala a fixatorului extern
Va multumesc!