UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

CENTRUL DE DOCTORAT ŞI FORMARE CONTINUĂ

PROFESOR: prof.univ.dr.ing. SARBU ROMULUS
DOCTORAND: drd.ing. NICOLAE LIVIU MARIUS

LUCRAREA DE CASĂ
la disciplina
PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

TEMA

Să se stabilească corelaţia dintre presiunea apei din alimentarea

hidroaeratorului (variabila X) şi debitul de aer aspirat, (variabila W) prin
teoria regresiei şi aplicaţia EXCEL, după modelul din curs pentru C(X;Y), pe
baza tabelului 1.4. din curs.
REZOLVARE

În urma experimentelor efectuate sunt prezentate în curs datele obţinute:

Tabelul 1
Nr.crt. Presiunea apei Debitul de aer
din alimentare aspirat

[atm] ∙ 10-6 [m3/s]

1 0,00 0

2 0,25 0

3 0,50 7,2

4 0,75 9

5 1,00 11

6 1,25 12

7 1,50 14

8 1,75 14

9 2,00 15

10 2,25 15
 11 2,50 16

12 2,75 16

13 3,00 17

14 3,25 18

15 3,50 19

16 3,75 19

17 4,00 20

Se urmăreşte determinarea dependenţei dintre presiunea apei de alimentare

(variabila X) şi debitul de aer aspirat (variabila W).

 Determinarea variabilei X

Variabila aleatoare „X” reprezintă presiunea apei din alimentarea

hidroaeratorului.

Xmin = 0

Xmax = 4

I = (Xmin ÷ Xmax) = (0 ÷ 4) - intervalul de variaţie

Acest interval va trebui împărţit cu numărul „n” al subintervalelor care ne

vor da clasele.

n = 1 + 3,322 logN = 1 + 3,322 log17 = 5,08; alegem n = 5 (N – numărul

de valori)

Mărimea clasei va fi =In=45=0,8

Vom calcula pentru fiecare clasă frecvenţa absolută (Fi – numărul de valori)
şi frecvenţa relativă (fi), unde fi = FiN

Cu aceste date întocmim tabelul 2:

Tabelul 2
Clasele Fi fi

frecvenţa absolută frecvenţa relativă

 0 – 0,8 4 0,235

0,8 – 1,6 3 0,176

1,6 – 2,4 3 0,176

2,4 – 3,2 3 0,176

3,2 - 4 4 0,235

Calculând media aritmetică a valorilor X1, X2, ..., Xn vom obţine mărimea mx,
care reprezintă valoarea medie a variabilelor aleatoare.

Tabelul 3
Clasele 0 – 0,8 0,8 – 1,6 1,6 – 2,4 2,4 – 3,2 3,2 – 4

Media
clasei
0,4 1,2 2 2,8 3,6
Xi

Valoarea medie a variabilei aleatoare „X” este:

mx=X1∙F1+X2∙F2+X3∙F3+X4∙F4+X5∙F5N=0,4∙4+1,2∙3+2∙3+2,8∙3+3,6∙417=2

Odată determinată această valoare medie se poate obţine abaterea

variabilei X de la medie şi distrubuţia acesteia.

Tabelul 4
X1-mx X2-mx Xi-mx Xm-mx

f1 f2 fi fm

-1,6 -0,8 0 1,6

0,235 0,176 0,176 0,235

Rezultă că dispersia variabilei aleatoare este:

D(X) = X1-mx2∙f1+ X2-mx2∙f2+ X3-mx2∙f3+ X4-mx2∙f4+ X5-mx2∙f5

D(X) = 0,4-22∙0,235+ 1,2-22∙0,176+ 2-22∙0,176+ 2,8-22∙0,176+ 3,2-

22∙0,235=1,426

Având calculată disperia, putem calcula abaterea medie pătratică a variabilei

X:

σ(X) = D(X) = 1,194

 Determinarea variabilei W

Variabila aleatoare „W” reprezintă debitul de aer aspirat.

Wmin = 0

Wmax = 20

I = (Wmin ÷ Wmax) = (0 ÷ 20) - intervalul de variaţie

n = 1 + 3,322 logN = 1 + 3,322 log20 = 5,31; alegem n = 5

Mărimea clasei va fi =In=205=4

Tabelul 5
Clasele Fi fi

frecvenţa absolută frecvenţa relativă

0–4 2 0,10

4–8 1 0,05

8 – 12 3 0,15

12 – 16 6 0,30

16 - 20 5 0,25

Calculând media aritmetică a valorilor W1, W2, ..., Wn vom obţine mărimea
mw, care reprezintă valoarea medie a variabilelor aleatoare.

Tabelul 6
 Clasele 0–4 4–8 8 – 12 12 – 16 16 – 20

Media
clasei
2 6 10 14 18
Wi

Valoarea medie a variabilei aleatoare „W” este:

mw=W1∙F1+W2∙F2+W3∙F3+W4∙F4+W5∙F5N=2∙2+6∙1+10∙3+14∙6+18∙520=1
0,6

Tabelul 7
W1-mw W2-mw Wi-mw Wm-mw

f1 f2 fi fm

-8,6 -4,6 -0,6 7,4

0,10 0,05 0,15 0,25

Rezultă că dispersia variabilei aleatoare este:

D(W) = W1-mw2∙f1+ W2-mw2∙f2+ W3-mw2∙f3+ W4-mw2∙f4+ W5-mw2∙f5

D(W) = 2-10,62∙0,10+ 6-10,62∙0,05+ 10-10,62∙0,15+ 14-10,62∙0,30+ 18-

10,62∙0,25=25,66

Având calculată disperia, putem calcula abaterea medie pătratică a variabilei

W:

σ(W) = D(W) = 5,066

 Calculul mărimilor de corelaţie

Vom realiza tabelul de corelaţie:

Tabelul 8
X 0 ÷ 0,8 0,8 ÷ 1,6 1,6 ÷ 2,4 2,4 ÷ 3,2 3,2 ÷ 4 Fjw
Xi
0,4 1,2 2 2,8 3,6
W Wj

0÷4
2 - - - - 2
2

4÷8
1 - - - - 1
6

8 ÷ 12
1 2 - - - 3
10

12 ÷ 16
- 1 3 2 - 6
14

16 ÷ 20
- - - 1 4 5
18

Fix
4 3 3 3 4 17

Vom determina alte două variabile U şi V:

U -1,6 -0,8 0 0,8 1,60,235 0,176 0,176 0,176 0,235

V -8,6 -4,6 -0,6 3,4 7,40,1 0,05 0,15 0,30 0,25

Întocmim tabelul de corelaţie între U şi V

 Tabelul 9
U
Ui
-1,6 -0,8 0 0,8 1,6 FjV

V Vj

-8,6
2 - - - - 2

-4,6
1 - - - - 1

-0,6
1 2 - - - 3

3,4
- 1 3 2 - 6

7,4
- - - 1 4 5

FiU
4 3 3 3 4 17

Cu aceste date calculăm corelaţia:

C(X;W)=1FiUVj∙Ui∙FjV=11727,52+7,36+0,96+0,96+2,72+5,44+5,92+47,36 =
5,778

Coeficientul de corelaţie va fi:

R(X,W)=C(X,W)D(X)∙ D(W)=5,7781,426∙25,66=0,955
 STABILIREA LEGII DE DEPENDENŢA PRIN TEORIA REGRESIEI

Pentru reprezentarea prin relaţii analitice a dependenţei dintre cele două

variabile X şi W putem folosi dreapta de regresie. Această dreaptă este
descrisă de ecuaţia:

W-mw=R(X,W)∙D(W)D(X)∙Xi-mx

W=10,7+0,955∙25,661,426∙Xi-2=10,7+4,051∙Xi-2

Vom întocmi tabelul următor cu valorile corespunzătoare valorilor X, obţinute

din ecuaţia dreptei de regresie.

Tabelul 10
X 0,4 1,2 2 2,8 3,6

W 4,218 7,459 10,7 13,940 17,181

 STABILIREA LEGII DE DEPENDENŢĂ CU APLICAŢIA EXCEL

Folosind aplicaţia Microsoft Excel, stabilirea legii de dependenţă devine mult

mai uşoară, dar rezultatul nu este unul 100% exact.

Astfel, în Excel vom crea un tabel ce va conţine cele două coloane cu valori
din tabelul 1, aşa cum se vede în figura de mai jos:
Vom selecta acest tabel şi vom alege diagramă de tip Scatter, în care vom
alege opţiunea Add Trendline.

Aceasta o vom alege pe rând de următoarele tipuri:

① REGRESIE LINIARĂ

②ECUAŢIE EXPONENŢIALĂ

③ ECUAŢIE LOGARITMICĂ
④ ECUAŢIE POLINOMIALĂ

⑤ REGRESIE DE TIP „PUTERE”

Pe considerentul gradului de incredere (R2) se optează pentru ecuaţia

logaritmica (R2 = 0,981), cea mai apropiata de 1.