Sunteți pe pagina 1din 21
CZU TAA AS 2 624 REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA 8 CONSILIUL NATIONAL PENTRU STUNTA ‘SI TEHNOLOGIE INSTITUTUL ROMAN 4 DE STANDARDIZARE CONVENTIO! STANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA DESENE TEHNICK DE CONSTRUCTIE LINI, COTARE, REPREZENTARI : cus LE, INDI AY, Wr " techniques de constructions LIGNES, COTATION, EPRI "TATIONS. CONVENTIONNELLES, R95 11 Obieet 1.2 Domeniu de aplieare tehniee de constructie gi arhitectur’, corelat STAS 614-76 si STAS 9796/2-81. INDICATEUR, 1 GENERALITAT Prezentul standard se refer la modul de intoemire si_prezentare grafic’ desenelor a prevederile STAS 415-80, STAS 9796/1-81, Provederilo prezentului standard se aplick 1a desenele cuprinse in documentatiile teh- STAS 1434-83 Inlocuieste STAS 1436-15 ea alfanumerted eo Yeprexae expouresenne SHULL, BEIHOCHBIE Ht PAS MEPHEE SHUT, YCAOBHBIE, OBOSHAYEHIT (BiBLIOTECA ) nice destinate executiei Iueririlor gi a preseripjiilor tehnice din domeniul eonstruetiilor gi arhi tecturii, Pentru desenele de construetii din beton armat, construcfii metalice, instalafii, uti- laje, mobilier ete., pentru executarea eirora prevederile specifice sint cuprinse in alte standarde, rimine obligatorie respectarea prevederilor prezentului standard dack nu se fac alte menfiuni in standardele respective. ! | | | ! Nerespectarea Standardelor de Stat este urmérité conform legli, Reproducerea interzish. ‘Aprobat de : INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Str. Roma nr. 32-34 BUCURESTI Telex 11912 CNST R Elaborat nifiat tn 1960 Data intririt In vigoare Reviewit in 1956, 1960, 1967, 1983-04-01 1078 9 1982 2 Pag. PRETUL LET 6,00 STAS 1434-83 seems 2 LINIL iilor utilizate la intoemirea desenelor de construetii sint eonform 2.1 ‘Tipul si grosimea Ii tabelului 1. Grosimea de bazi b se alege in functie de mirimea si natura desenuluiintre 0,4. . 2mm. Clasa de grosime se simbolizeazi, printr-o cifri astfel : — linia groast (b) prin cifra 1; — linia mijlocie (aproximativ b/2) prin cifra 2; — linia subtire (aproximativ /4) prin cifra 3. Tabet t ‘Topol inte Destinatia sroash (C3) —_Contururt de tectie, tabete, chenare pentru desene rifloce (C,) Conturuti $i muchil viute fm veder si section Curbe de nivel princlpale ‘onstruct_ geomet Continua (©) ——— are de ot aya subtire &) ———— | fon aa pferetre mi de reterize sa deta atte penta Ste nota ant bervai sense be de se, conta a accion rabsate : Guibe de nivel cures subire ou gz (6) Lin de rupturd 9 tntrerupet | sire onduath (GN =\__| Lin de roptard gf tntrerupet Conturar yi muchitacopeite de alte eterente Intrerupts CD) | mice) ---- subjire (1) ———— | Pints situate im fata planutul de sectionare rijloce 1) RL. | ontcerer de axe, eu exceptia axclor indicate ta Gy siPy Linte-punet (P) subtire (P,) Axcle geomettice ale piesclor componente | Trasce de ceotionare init de intrerupere ORSERVATIE 1 Se pot utiliza galt tipurt de lint, eu obligaia sk se specifice pe desen semniticalia lor. 2 Linile-punet incep gl se termind cu segmente de linies intretaeren inlllor-punct se face numal prin segmente, 3 COTARE 3.1 Reguli generale 1 Prin cotarea unui desen de constructio se intelege inserierea in acel desen a dimensiu- nilor parfiale si totale, necesare pentru determinarea precisi gi claré a tuturor elementelor reprezentate, Cotarea trebuie ficutd in aga fel ineit si nu fie nevoie de éalcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor reprezentate. Misurarea direct, pe desen nu poate servi drept baz pentra determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmeazi afi executate. 3.1.2 Cotarea’ constructiilor motalice s0 face conform STAS 9773-82, iar a celor din beton §i beton armat conform STAS 855-79. Serierea cotelor se face conform STAS 186-74. r 4 3.2 Elementele eotiri 3.2.1 Linia de cota indieX Inngimea sau unghiurile Ia eare se refer’ cota si pe care se inserie valoarea dimensiunii respective. 322 Liniile de contur, axele, liniile ajui veare dimensine are o linie de cot corespunzitoar titoate gi prelungirile lor nu pot fi utilizate ea Tinii de cota nile la care se re Liniile de eoti se traseazi, paralel eu din 3.2.3 Distanja intre dus linii de eotii suecesive, ea si distan{a dintre linia de cot cea mai apropiati sielementul cotat, va fi de minimum 7 mm. Pozitionarea liniilor de cots succesive Se face incepind en linia pentra cotele partiale, trasat’ in imediatt apropiere a elementului gi terminind eh linia pentru cota to 3.24 — Liniile ajutitoare se fologese pentru delimitaren portiunilor cotate, in cazurile eind linia de coti ma taie conturul elementului, Liniile ajutiitoare sint perpendiculare pe liniile de cota, pornese de la conturul elemen- tului reprezentat sau de ln o distant apropiata de acesta si deprigese liniile de cot eu aproxi- mativ 2 mm. Exceptional, liniile ajutiitoare se pot, intretiia ew liniile de cots la 45° sau 60°, daca astfel cotarea devine mai clari. La reprezentirile conturate en linii groase, liniile aju- titoare se traseazi la exteriorul conturului (fig. 1) 3.2.5 Linia de cot pentra cotarea arcelor de eere sau a elementelor eu alte eurburi se tra- Seazi echidistantata de curba clementului sau prin translatarea acesteia, iar linile ajutitoare sint normale Ia curbi sau paralcle intre ele. Liniile de cots pentru cotaren unghiurilor sint eirenlare ew centrul in virful unghiului si delimitate de laturile acestuia sau de prelungirea lor cu linii ajutitoare. A entirilor axonometrice, liniile ajutitoare se traseazi paralele intre 3.2.6 La eotarea repre: entat (fig. 3). le, urmind directiile muchiilor elementului reprezs 32 Fig. 3 3.2.7 Delimitarea dimensiunii cotate se indiei pe linia de cot prin punete, lini 45° sau siigofi desenate Ia interscofin acestuiacu linia ajutitoare. Pe un desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor do cot’. Exceptional, in cazal liniilor de cot terminate eu sigeti se pot folosi si puncte intermediare pentru delimitarea intervalelor mici (fig. 4). tot —— a +~—— 1 +H Ht oe bee Fig. 4 Liniile de coté ale unghiurilor, razelor gi diametrelor se delimiteaz numai en sligoti. Dack in reprezentare aceste linii de ent sint mai mici de 6 mm, sigefile se indies dinspre exte- rior sau se utilizeaz’ o Tinie de referintit (fig. os Fig, 6 Centrele arcelor de cere se indick printr-un cereuley sau_printr-o cruciuliti, dacit mu sint determinate de intersectia a doui axe. Cind central nu poate fi reprezentat in cadrul dese- nului, dar indicarea lui este necesari, linia de cot’ a razei se traseazi In direc|ia centrului si se procedeazi ca in fig. 6. a STAS 1434-83, 3.2.8 Cota indies valoarea numerici, a dimensiunii considerate; in unele cazuri ea poate fi exprimati, printr-o liters. Cotele se scriu imediat deasupra liniei de cot la aproximativ 1mm. distanf gi pe oft posibil la mijlocul intervalului. nea miei gi nu permite serierea Daca distan{a dintre extremititile liniei de cota este intervalul cotei vecine (fig. 1). cotei, aceasta va fi serish pe prelungirea liniei de eoti, respectiv tn cazul unui gir de distante mici, cotele se seriu alternat, peste si sub linia de cots, in dreptul unei.linii de indicatie. 32.0) tn reprezentarile executate pe o plangi la acecasi sear’, serierea cotelor se face cu 0 singurit iniilfime nominali. S210 tn raport cu inclinarea liniei de cota, cotele se seriu astfel ineit si fie citite din faft Sidin dreapta, desenal avind pozitia normals’ (cu. indicatorul in dreapta jos). Se va evita tra- Eirea liniilor de eoti cu Iuelinarea euprinsi in zona de 30° basurath pe fig. 7. Je pe Linie de eott cine ini respeetiv (fig. 7). Jari, ineli- Respectind aceeagi regul, valoarea unghiurilor se +¢ narea liniei de cot fiind asemuita cu directia coardet unghi Fig. 7 rise nu trebuie si fie intersectate de linii din desen care pot impiedica citirea eontuzii 3.2.11 Cotele insei lor sau pot prod Hagurile unui cimp gi semnele eonventionale se intrerup pentru serierea cotelor (fig. 8). Fis. 8 3.2.12 Pe desenele de ansamblu, dack specificul desenului nu are alte reglementiri, cotele mai mari sau egale eu 1,00 m_so indie in metri, cu dou’ zecimale (chiar daci acestea sint zero), iar cele mai mici de 1,00 se indied in centimetri. Daci trebuie indicafi milimetri, acestia se in- seriu sub form& de exponent: (2,37 respectiv 125). Pe desenele de detalin cotarea se poate face gi in mm. 3.2.13 Pe dosenele de ansamblu se inscriu cotele dimensiunilor nominale ale elementelor brute (aiirie de rogu, beton armat sau beton simplu netencuit, ete.), iar pe desenele de detaliu ele- mentele se coteazk cu dimensiunile de executic. Exemplu: grosimea perefilor de cirimid’ in desencle de ansamblu se coteazi eu 78, 128 26, 30, 37° ete., iar in desenele de detaliu se coteazi 6%, 115, 24, 29, 36° — in centimetri, sau 63, 115, 240, 290, 365 — in milimetri. 3.2.14 Ootele dimensiunilor care nu sint reprezentate Ja scara desenuluj se subliniazil, ou ex- ceptia elementelor de constructie, figurate intrerupt. Cotele care nu se pot indica on precizie gi trebuie verificate Ia executie sint precedate de semnul~ (tig. 9). am, 800, Fig. 9 STAS 1434-83 =e __ Cind sint previtzute dous alternative de execufie, cotele pentru a doua alternativa se soriu in paranteze. In desenele destinate executiei se recomanda si se evite utilizarea acestui sistem. 3.2.15 ‘Ootele diametrelor sint precedate de semnul conventional 2; aceastis notare nu este obligatorie pe reprezentarile cu contur circular. In eazul cereurilor eoncentrice, pentru a evita, ‘trasarea mai multor linii de cot prin acclasi centru, se poate folosi cotarea Ia exterior sau pe inie de refering (fig. 10). © ig. 10 Cotele razelor arcelor de core sint precedate de litera R, dack centrul arcului de cere nm este indicat in desen (fig. 6). Deasupra cotelor, masurind Inngimi curbilinii, se pune semnul de are (=) (fig. 2). 3.2.16 Liniile de inficatic san «+ refering (linile feinte) se folosese in. cazul cotiirii intervale- lor mici, cind spatiul dintre extremititile liniei de cota nu este suficient pentru inserierea cotei (ig. 1).'Liniile de referiaya se folosese si pentru diferite alte notiiri sau observafit inserise pe desen (fig. 11). «| wim zidarie de protectie [gia yg adem eotie BES ‘em_tencuiala Fig. 14 Pentru precizarea zonei din desen la care s« mini en punete, cind se oprese pe o suprafati — fig. 5). 3.2.17 La cotarea desenelor se va evita: e refers observatia, liniile de referintii se ter- eu sigeti, eind se oprese pe o linie (fig. 1, — intersectarea liniilor de cot intre ele sau cu liniile ajuttitoare ale altora — trasarea liniilor de cote exterioare in intervalul reprezentitrii obiectului — trocerea iniilor de cots prin goluri; — intersectarea linillor de indicatie sau de referint’ ; trasarea liniilor de indicafie sau de referint paralele cu tiniile de eontur, eu axel de simetrie, eu liniile de coti si en hagnrile din zonele invecinate san traversate : — repotarea cotelor pe aceeagi proieetie @ elementului. 3.2.18 Cota de nivel este valoarea numeric’ a diferenfei de indltime dintre un punet al constructiet si un reper de nivel stabilit pontra referire. Pentru ente de nivel absolute, reperal este suprafata Miri Negre, iar pentru cote relative, in general se alege ea reper de nivel supra- fata pardoselii finite a parteralui corpului principal al clidirii. In cazuri speciale sau pentru alt, gen de constructii se alege ea reper de nivel pentru cote relative orieare alt supratapis earae~ feristios a lucrir : zero), indi- 3.2.19 Cotele de nivel se indie’ in matri, cu dows zaciniale (chiar dacs acostea ferent de modul de inseriere a celorlalte dimensiuni Cota nivelului — reper se indie’ prin + 0,00; cotele de deasupra nivelului — reper sint precedate de semnul plus (4+), iar cotele de swb dcesta sint precedate de semmnul minus (—) 3.2.20 La inscrievea cotelor de nivel se ntilizeaz’ simboluri triunghinlare (triunghi echila- teral), eu inilpimea egali cu dimensiunea nominaki a eifrelor de cot), astfel : — pentru cotele relative raportate Ia reperal constructiei simbolul se innegreste pe jumatatea din dreapta; — pentru cotele relative, raportat simbolul nit se Innegeeste, la lun nivel — reper din afara_constructic ate STAS 1434-83 3.2.21 In proiectii verticale (seofiuni, elevatii, fatade) simbolul se deseneazi cu virful agezat Pe linia care indie’ nivelul cotat, orientat in ‘sus san in jos; cota se serie deasupra brafultl orizontal, trasat la stinga sau la dreapta simbolului. In cazuri speciale, pentru claritates dese- nului, simbolul cotei de nivel se poate reprezenta pe linie de indicatie. In proiectit orizontale (Planuri), simbotn! se completeazt cu un dreptunght in eare se serie cota de nivel (fig. 12). yit2s? e Foeo. 42,35 go i | “ood 20. 083 =0,53 2125, a a. oc £4.27 roam (235 fa fs 2,35) °° | be e f : Semnificatia notatiitor din fig, 12 sint urmitoarele: a, b, inscrierea cotelor de nivel fai de nivelul reper al constrefiei, in proiectii verticale gi orizontale ; o,d inserierea cotelor de nivel fafide un nivel — reper din afara coustructiei, in proiecfil verticale si orizontale; ¢ inserierea cotei de nivel-reper al constructiei fai do un nivel-eper din afara constractiel; f oot’ de nivel notatd ew ajujotul liniei de indicatie. Fig. 12 | ' 3.3 Indieajii de detalin | 3.3.1 Axele de trasare ale constructiei se noteaz cu cifre arabe gi litere majuscule, insorise in pitrate, en latura de 6. . .9 mm,, dpi scara desenului. Axcle transversale san radiale ale constructici se noteazi cu cifre gi axele longitudinale sau cireulare ou litere (fig. 13) . Ort STAS 1434-83 —8— Notarea axclor dou’ corpuri distinete aliturate, a axelor la rosturile de dilatafie (can de trasare) ale aceleag lid sia axelor intermediare ke face ea tn fg. 14 a, 142, reapestiv ©. Fig. 14 8.3.2 Dimensiunile gi pozitia stilpilor se coteazi ca in fig. 15. ++ Fig. 15 3.3.3 Seofiunile elementelor mici, traverse, grinzi, gipei, ete. pot fi cotate gi prin inserierea peo linie de refering a dimensiunilor color douk laturi, inmulfite intre ele. Prima cot Inserist va fi latura orizontalis a elementului, dup’ pozitia sa in eonstructie (fig. 16). 10120 20:10 oo 3.34 La repetarea in gir a unor clemente identice sau echidistante, agezate pe aceeagi linie, 26 poate inlocui sirul de cote parfiale ou o cota totali intre axcle sau fefele elementelor margi nale, scrisi sub forma unui produs, intre numirul distanfelor egale gi dimensiunea care se Fe- peti. La capatul sirului se coteazs unul sau dou’ elemente, precum si dimensiunea eare so Tepeti (fig. 17). uh ghee ee 3.3.5 Cotarea unor elemente de constructii succesive, pozitionate prin distanje misurate la un reper comun, se poate face prin inscrierea cotelor pe o singuri Tinie de coti, delimitata cu punct pe linia dé reper gi en sigeti pe liniile ajutstoare (fig. 18). Leg 320, 860 13,40_ 19,80 7 Fig. 18 —9- STAS 1434-83 | 3.3.6 Cotarea elementelor de constructii simetrice, reprezentate integral, se poate face in- seriind cotele parfiale de o singurs parte a axului de simetrie, iar cotele generale complet, Daci elemental simetric este reprezentat mumai pink In axa sa de simetrie, eotele se indied si se raporteazi pind la aceast axi (fig. 19), iar in, cazul elementelor eilindriee, pe linia de cot total, care depigeste axa de simetrie eu 5. . .10 mm se inserie diametrul, precedat de semnul @ (fig. 6). An toate cazurile, axa de simetrie se noteazi eu semmul Ox (tig. 19). oe 22 f 7\3| 8 a? Fig. 19 33.7 — Pozitiile golurilor din perefii exteviori se indie pe linie de coti, trasatit la exteriorul elidirii prin cotarea suecesiunit din plinuri gi goluri Pozitiile golurilor din porefii interiori se indiek prin cotarea distanfei de Ja marginea golului la reperul cel mai apropiat (zid, stilp, ete. fig. 37). 3.3.8 Golurile verticale in zidiirie (cosuri, canale, sanfuri pentru conduete) se coteazi prin inscrierea pe o linie de referinfii a dimensiunilor sectiunil transversale. Pentru golurile on se0- {iune dreptunghiulari, prima cot inserisi va fi latura orizontali, dupa positia normals desenului. mbolurile nivelurilor pe care le deservese golurile verticale in zidirie se noteazs cu 8, P pentru subsol, respectiv parter si cu cifre romane pentru etaje. Inditimea de Ja care incepe golul unui cog de fum sau canal de ventilatie fafa de nive- hul pardoselii respective se inscrie sub linia de referin{i, precedatd de notatia h—. ..(fig. 20) Fig. 20 Fig, 21 ‘Mai multe coguri de fum grupate se eoteazi ea in fig. 21. Daci este necesar, pentru diferentierea in planuri a destinafiei diferitelor canale se vor utiliza simbolurile din fig. 22. Cosuri Cosuri de gaze qo Conale de ventilati e | Fig, 22 STAS 1434-83 = 10 — Golurile in pkici se vor reprezenta ea in fig. 23. CI © Fig. 25 3.3.9 Grosimea straturilor, foliilor, plicilor se poate indica fi linii de cot, pe linit de re- fering’, cota fiind precedaté de indicajia d= ... sau de indicarea stratului (fig. 24). a5 Fig. 24 3.3.10 Pantele se vor indica printr-o sigeati paraleli eu panta si avind sensul de ureare peatra Sabi rampe de cireulafie, ete. gi de coborire pentra pantele de seungere (acoperig, terasament, Ganalizare’ otc.), Valoarea pantel se scrie sub form’ de raport sau de procent, deasupra sigetit (ig. 25). Ta pladuri, sietile indicind sensul de urcare la rampe gi sedri vor avea lungimile ele- (aati fa 4,00 Fig. 25 3.3.11 Trimiterile In detalii sau note explicative se indict prin fracfii inscrise in eereulele ; Ja numAritor se trece numirul sau indicativul detaliului, iar la numitor numérul plaugei in care este desenat detaliul (fig. 26). (2) Xs/ Fig. 26 ee STAS 1434-83 4 REPREZENTART CONVENTIONALE 4.11 Reprezentivile conventionale ale principalelor materiale in seefiuni sint cele din ta belul 2. Tabla 2 Materia Reprezentare Matesiatul Reprezentare TOTTI. Beton armat in teara <1 54 Lieniae Beton armat prefabriest a earn 3150 Umpintwes ‘Metal : profile s bare rotun SU. ae jt Piatra notural \ Poy {Lem in sectinne longitu nal ‘ulirie tw general Lomn n seclione transver ‘Aidavie de Garimat IIIT lualatte termed, foniek ete ALLL SE feat explicit 1 eneulala | atic Wrote LC ——— Mozale TFET) Adbociment, produst se fp Habit Geam trent to matreh panied POZTTTTI] BES] || Aimensont mice cat Yi) simp hhagurare uniform’ 4.1.2 Reprezentirile conventional materialele din alektuiri complexe. xe folosese mumai eind este necesar a se scoate in evid Daed, din cauza sedrii desenului sau a dimensiunilor miei ale cimpului sau din alte eanze, nu se pot figura reprezentirile din tabelul 2, se admite hagurarea uniform’, innegrisea continu, Hsarea albi a cimpului sau alte reprezentiri, adogindn-se in caz de necesitate 0 not le’ gendii explicativa. STAB 1434-83 -B- Hagurile se traseazi echidistant la 45° fag de cadrul desenului. Dacd liniile de, contur jentului reprezentat an fats de plangi o inelinare de 45° sau apropiata, hagurile oblice se pot trage la 45° fafé de directia principali conturului elementului. Cind este necesari o diferentiere a suprafejelor in contact, se poate folosi gi higurarea, Ja 60° respectiv 30° fata de cadrul desenului. Pe cimpuri invecinate hagurile se inverseazi ca direetie sau se decaleazi. Densitatea hasurilor precum si a semnelor conventionale se alege in funefie de scara desenelor si trebuie si fie identiei pe toate proiectiile executate la aceeagi seat a unuia gi ace- Tuiagi element. In sectiunile la care pirjile componente in contact sint din acelagi material, insi eu com: iti diferite, acestea se evidentiaz’ prin densitatea semnelor conventionale, respectiv echi- tanfa hagurilor. 4.14 Atunei cind cimpul detailat are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor se poate face numai pe o fiyie ingusti, la marginea eimpului (fig. 27). ip, G, Za ig. 27 4.2 Ruptusi 4.2.1 Pentru delimitarea obiectului, atunci cind acesta nu este desenat in intregime, se folo- seste linia de ruptur’ siu de intrerupere, Liniile de rupturi sau intrerupere pentru diferite materiale sint indicate in fig. ios E ; S35 fe Fig. 28 4.2.2 Cind ruptura delimiteazi mai multe elemente din acelagi material sau materiale diferite, pentru simplifiearea desemului se poate folosi linia — punet Py (fig. 29), = cal Bras ins 42.3 entelor intrerupte, indiferent de material, indicarea intreruperii se poate Fig. 30 43° Usi gi ferestre 4.3.1 _ In desenele executate la scara 1 :100 si mai mici, ugile ca in figura 31. i ferestrele se reprezint’ in plan _ —s vig a1 4.3.2 Cotarea este obligatorie numai.in desenele de execntie, inseriind dimensiunile pe linia de oti, "yp PB 11 Toh oman i 4.3.3 In dosenele exooutate la seara 1:50 yi mai mari, reprezentirile sit indeate in tabelele saa. abe 1 enue Representa conventional : Ue sp | | | | | Upi duble ssu cuplate cw deschidere Inv acelasi sens. cH prag STAS 143483 ~ue ‘Tabelul 3 (continuare) Denumire Reprezentare conventional Usl glisante Us! (slasvandurt) cu pirfl laterale fixe Up! (lasvandurt) tn 3 9 4 eamaturi qd 4 Ups armontet ‘Up! tumante OBSERVATII 1 Cotele inscrise sub form de fracfle indiek dimensiunile modulate ale gotulul in perett,astfel times “lies “de Ta Tata pardosel nite ‘inserie indicativu! ust din tabelul de implarie. fe fl reprezentat gi prin linfe inelinat (usa tntrodeschis8), dact apatiol respectiv 2 In ceroul de pe nia axel 23 Sensul deschigerit usilor pe ‘ate necesar pentru scrierea cotelor. RPE EATON rt coon Sr sei Re te he ' y t i } § * Ferestre duble, Hird (cu) urechl Pa Demumirea | Feo aan | i" ee Reprezentare conventional __STAS LES ‘Tabetul 4 Usi-ferestre duble sau cuplate frm (ou) ureeht Ferestre sf usiferestre cu nig de radiator In parapet Ferestre duble sa euplate eu ‘obloane exterioare Ferestre cu oblome rulante, cu chingt in stinga sau in dreapta Fereastrd-ghiseu OUSERVATIE 1 Gatcle insetse sub form de fructiefndien dimensiunite modulate ale golul in perei, astfel: ume “atime 2 In eereul de pe linia axei se inserietndlcativul ferestrei din tabelul de timplarie. Gereurlle se figureait in este~ oral eld 13 Tnaijimen parapetului, de ta nivel! pardoseli faite, se noteara eu p= ria elteva ferestre,atunet cind este acteasl ~ ja toate ferestrele eu. parapete de indllimi diferte; 4 Niele in parapete, pentra radiatoare se fadied punctat | = bh i si se tmerie Saree ee ~— © — 43.4 Golurile suprapuse se reprezinté si se coteazi independent, dup cum sint cuprinse in planul de secjionare sau situate deasupra acestuia (fig. 33). bo | 20 Fig, 33 Pentra golurile cu forme variate se inscrin cotele dreptunghiului de gabarit cu tri- mitere la detalit (fig. 34) 43.5 In cazul golurilor in zidiie, in care nm se monteazi timptirie, se piistreazi acelagi sistem de cotare, 44 Scefiuni 441 In desenul de construct, sectinnilo so exeeuté cu plane paralele ou unul din planele $e proiectie pe care este roprezentat obiectul, trecind prin portiuni earacteristice ale acestuia. in cazuri speciale, sectiunile se pot executa eu plane care si aib’ alte pozifii, cu conditia ca pla: mul de tiiere 8X fie perpendicular pe unul din planele de proicctie. Dispunerea proicefiilor se va face conform STAS 614-76. -—i— STAS 1434-83 4.4.2 In desenul de construefii se utilizeazi : — seetiuni proprin- zise, in care se deseneazi numai interseetia intre planul de taiere si clementul respoctiv (figura 35 a); — sectinni eu yodere, in care se deseneazi gi proiectia elementelor ce se giisese in spa- tole planutni de taiere si a eXror reprezentare este necesard pentru o mai bunii infelegere @ obiec- tului (fig. 35). rw = ye Fig. 38 44.3 Urmele planelor de seofionare pe planele de proiectie se numese trasee de sectionare. Traseul de sectionare se reprezint& printr-o linie- punet subjire (P,), avind la eapetele trasoului i in locurile de fringere ale acestuia segmente de dreapti trasate cu linie continu groash (C,) gi Se noteazi eu cifre sau litere. Segmentele de linie continu groasit nu trebuie st intersecteze linii de contur. La seotiunile ca vedere, directia de privire se indie prin sigeji perpendieulare po tra- seul de sectionare care se sprijini, cu Virtul pe segmentele groase. Se pot utiliza; — secfiuni rectilinii — traseu drept de secfionare (fig. 36 a); — sectiuni decalate, fiieute en plane paralele intre ele, decalate dupi un plan perpendi- cular, Urma acestuia se reprezi ie continux subfire (C,) — traseu declarat de sectio- nare (fig. 36 D). Pig. 36 | STAS 1434-83 | 44d —1- Sectiunea fiicuti printr-o construetie cu un plan orizontal la un nivel caracteristic se mumeste plan (fig. 37). PLAN PARTER B42 7 ' 7 8.25 ‘ | | Qhxk'/ax8 | 3 8 @ 1 sel ee CAMERA DE ZI .+ } $=21,76mp a 9 d q 2-8 | a 2D Bt TTT + ss a | Zot. a 5=7,50™mp “El | 2 - © lel | 8 DORMITORIS, haf, g ttn, sl 3,30. wre 385, pe p=90 A+ -E ‘BI | © 2,10 4 —-2; 1,50 Fig. 97 ee ee ee Denumirea de seofiune se utilizeazi, in general, pentru seefiunile verticale (fig. 38). SECTIUNE A-A 3 2,45, ¥ Bue ee A eee ede ie 08 9 eee Vg LU ddd Fig. 38 44.5 Reprezentarea in plan a unei setiri se face ea in fig. 3 Dimensiunile treptelor se inseriu sub form de frectie pe linia pasului la numiritor Iifimen treptel, iar 1a numitor indlfimea. ‘Treptele se numerotears incepind de la unu pentru fieeare etaj san in continuare, in- seriind numirul primei i ultimei trepte ale fiecirei rampe. Litimea podestelor gi lungimea rampelor se coteazi pin’ Ia linia contratreptei (linia intreruptii). In eazul seirilor far contratrepte, cotele se vor da pink la virful treptei. Pe palierele sektilor se vor indiea obligatoriu cotele de nivel respective. avenfional printr-o linie continu sub- Nivelul planului de seefionare se va indica fire (Cy) la 45° pe rampa intrerupti. STAS 1434-83 — 0 — 5 INDICATOR 5.1 Indicatorul desenului de constructii are forma dreptunghiulard si este amplasat, in colful din dreapta jos al plangei, alipit de chenar, cu latura lung paraleli.eu baza formatutui, completat cu datele necesare idontificarii desenului. 5.2 Indicatorul are trei mirimi : — indicator mare (fig. 40), folosit la desenele in format mai mare decit A3 STAS 1-76; — indicator mie (fig. 41), folosit In desenele in format