Rolul activitatii extrascolare in formarea

personalitatii armonioase
Societatea modernă prin dinamismul său, prin flexibilitatea sa, deschiderea spre
inovaţii solicită un model al personaităţii umane care ar fi capabilă să facă faţă cerinţelor
secolului XXI care s-a anunţat ca un mileniu al schimbărilor continue. Educaţia devine
imboldul progresului social, exigenţele timpului an de an suscită noi abordări şi
valorificări ale ştiinţelor pedagogice, psihologice, politice, sociale, economice în scopul
formării unei generaţii tinere capabile să asigure în continuare un nivel de bunăstare a
vieţii, o interacţiune socială sporită, condiţii optime pentru dezvoltarea umană.
La sfîrşitul secolului al XX, odată cu reformarea societăţii noastre, s-au produs
schimbări şi în sistemul de educaţie al Republicii Moldova, orientarea esenţială fiind
democratizarea învăţămîntului, asigurarea calităţii învăţămîntului fiind o necesitate a
modernizării. ,,Democratizarea învăţămîntului reprezintă un principiu de politică a
educaţiei care vizează egalizarea şanselor de reuşită şcolară/universitară în condiţiile unei
instruiri de calitate, confirmată în termenii raportului intrare-ieşire, la toate nivelurile
sistemului,” afirmă Sorin Cristea (2, p.91). Autorul citat remarcă locul şi rolul educaţiei
nonformale, ca fiind parte integrantă inclusă în aria conceptului pedagogic de
democratizare a învăţămîntului ce ,,defineşte o anumită disponibilitate a sistemului,
dependentă de structura de funcţionare a acestuia, care validează la nivel de decizie
politică: organizarea nivelurilor/treptelor şcolare şi a modalităţilor de evaluare a
elevilor/studenţilor; conducerea managerială a instituţiilor; proiectarea curriculară a
programelor de instruire formală şi nonformală; realizarea relaţiilor cu comunitatea
educativă naţională, teritorială şi locală”.( 2, pag.91).
Prezentul solicită afirmarea unei personalităţi competitive, capabile să-şi
modeleze viitorul, de aceea educaţia este în lumea modernă o dimensiune-cheie prin care
se fortifică fiinţa umană. Rolul major al educaţiei se relevă şi în Convenţia cu privire la
Drepturile copilului, art.29: ,,Educaţia trebuie să fie dirijată în sensul dezvoltării
personalităţii şi talentelor copilului, pregătindu-l pentru viaţa activă ca adult”. Astfel se
impune şi nevoia de edificare şi menţinere a unei şcoli moderne, democratice, activitatea
căreia să se axeze pe ,,valorificarea educaţiei în vederea progresului sociouman” (1,
pag.11), o şcoală deschisă ce pledează pentru umanizarea, umanitarizarea şi
informatizarea procesului de învăţămînt, o şcoală care oferă subiectului educaţiei –
elevului – condiţiile necesare privind valorificarea nevoilor, intereselor, aspiraţiilor sale
individuale, favorizîndu-i devenirea, asigurînbdu-i succesul. Comunitatea de învăţare este
mediul de formare a atitudinilor, capacităţilor şi competenţelor elevului. Participînd şi
cooperînd, demonstrînd interes pentru studii, pentru propria autodezvoltare, pentru viaţa
comunitară, elevul trăieşte o continuă schimbare de comportament, acumulează
experienţe prin care îşi racordează existenţa personală ,,la dinamismul vieţii sociale
actuale şi viitoare în interesul propriu şi al societăţii” (1, pag.11).
În Republica Moldova circa 38% din populaţie o constituie copiii şi tinerii de la 0
- 18/24 ani (Anuarul Statistic al Moldovei, 2007). Chiar dacă în ultimii ani au fost lansate
reforme importante în sectorul public cu scopul de a accelera creşterea economică, de a
fortifica serviciile de stat şi de a promova drepturile sociale, situaţia copiilor şi tinerilor a
rămas aproape neschimbată, statistica fiind îngrijorătoare:
-Numărul copiilor şi tinerilor în conflict cu legea este în continuă creştere, în vizorul
poliţiei fiind, la moment, peste 4300 de minori-delincvenţi;
orfanii sociali: 27,6% au unul dintre părinţi plecat peste hotare, 9,3% din copii - ambii
părinţi
-Rata şomajului printre tineri este mare (17,9% - de circa două ori mai mare decât pentru
restul populaţiei active).
-Aproape jumătate dintre victimele traficului, aveau mai puţin de 18 ani, restul – erau cu
vîrsta cuprinsă, preponderent, între 18 şi 24 ani.
-Cele mai înalte rate ale migraţiei externe printre tinerii între 15-24 ani din Europa şi Asia
Centrală (-130 la 1 000). Conform sondajelor,
-70,3% din tineri au declarat că ar pleca peste hotare în cazul în care li s-ar oferi această
şansă din cauza lipsei de oportunităţi de a avea o muncă care să le asigure un trai decent
în ţară. (Conform Anuarului Statistic al Moldovei, 2007).
Copiii şi tinerii suportă consecinţele sărăciei, fiind neglijaţi în dreptul lor să fie
informaţi şi să beneficieze de acces la servicii de educaţie, sănătate, odihnă şi activităţi
recreative, la un mediu sigur şi tolerant, la oportunităţi de participare şi exprimare a
opiniei. Ei devin victimele condiţiilor şi deprinderilor comportamentale ce le pune în
pericol bunăstarea fizică, intelectuală, emoţională, socială. Societatea se confruntă cu
prezenţa unui număr impunător de copii şi tineri marginalizaţi, cu probleme de sănătate,
care consumă alcool, substanţe narcotice. Copiii şi tinerii se confruntă cu dificultăţi de a-
şi valorifica la maxim potenţialul de dezvoltare (fizic, socio-emoţional, intelectual), îşi
petrec într-un mod defectuos timpul liber.
Un pas spre soluţionarea problemelor existente ar fi proiectul Strategiei de
modernizare a sistemului de educaţie non-formală din Republica Moldova”, scopul
strategic al căreia este ,,îmbunătăţirea calităţii vieţii şi dezvoltării copiilor şi tinerilor,
precum şi creşterea gradului de participare a lor, cuprinzînd întreg spectrul de aspecte -
sociale, de sănătate, educaţionale, culturale - care îi influenţează, prin asigurarea
accesului la un sistem de educaţie non-formală de calitate” (3, pag.1 ), stipulînd că
educaţia non-formală se va organiza de către diverse instituţii/organizaţii şi în diverse
modalităţi:activităţi extracurriculare din cadrul învăţămîntului formal, centru de creaţie,
şcoli sportive, de Muzică şi Artă, centre de recreere, tabere de odihnă, Centre de Resurse
pentru Copii şi Tineri, Consiliile Locale ale Copiilor şi Tinerilor, Cluburi de dezbateri,
Centre Media, Cluburi de dezbateri etc. Furnizorii de servicii educaţionale vor crea toate
condiţiile necesare dezvoltării armonioase a personalităţii elevului, fiecare copil avînd
nevoie de acel mediu în care ar cunoaşte plinătatea devenirii sale.
Activitatea în afara clasei şi extraşcolară ocupă un loc foarte important în ansamblul
influenţelor educative. Astfel în Liceul Teoretic ,,Olimp” Puhăceni elevii sînt antrenaţi în
activităţi extracurs, evenimente şi serbări şcolare, excursii, acţiuni de voluntariat, menite
să contribuie la formarea unor competenţe sociale şi civice, orientînd copiii şi tinerii
noştri spre succes. În instituţie s-a afirmat în ultimii ani un sistem de activităţi
extraşcolare, care se perfecţionează în permanenţă, tendinţa de dezvoltare a acestui sistem
fiind orientarea spre satisfacerea intereselor şi opţiunilor individuale ale elevilor. Ne
axăm în activitatea noastră pe doleanţele elevilor, dorindu-ne să creăm o comunitate
şcolară care îşi cunoaşte şi îşi valorifică tradiţiile, învaţă prin cooperare, stimulează
participarea şi are o imagine proprie.
Sistemul activităţilor extraşcolare din liceu se proiectează pentru un an de studii, dar
adeseori se modifică pe parcurs, dat fiind că astfel de activităţi se caracterizează printr-un
mare dinamism, fiindcă nu se poate de prevăzut întotdeauna care vor fi ideile frumoase
care ne vin de la elevi în cadrul orelor de curs şi ar putea fi extinse într-o serbare, într-un
recital, într-o acţiune de masă. La fel se întîmplă şi în cadrul cercurilor pe interese. În
cadrul cercurilor ,,Artă dramatică”, ,,Mîini dibace”, cercului vocal , clubului de dansuri,
clubului erudiţilor elevii îşi lărgesc orizontul, îşi dezvăluie şi perfecţionează talentele, îşi
cultivă dragostea pentru frumos.
Una dintre cele mai complexe şi prodigioase activităţi din perioada anilor 2005-2008
a fost Programul ,,Aniversările şcolii”, fiind o iniţiativă a directoarei liceului d-na Bobrov
Raisa. Ideea a fost susţinută de elevi, profesori, părinţi, în liceu organizîndu-se un spectru
larg de activităţi:
 Activitate de cercetare a istoriei localităţii Puhăceni şi a învăţămîntului din
sat;
 Deschiderea muzeului şcolii în care se păstrează albumele promoţiilor
şcolii de cultură generală începînd cu anul 1958;
 Festivitatea jubiliară ,,Gala promoţiilor”;
 Festivitatea ,,125 de ani de la înfiinţarea învăţămîntului din localitate”
 Ore de clasă cu oaspeţi- absolvenţi şi profesorii veterani ai liceului;
 Amenajarea panoului ,,Liceul ,,Olimp” în acţiune”;
 Editarea bucletului ,, 125 de ani de la înfiinţarea învăţămîntului din
localitate” şi a ,,Cărţii de vizită a liceului”
 Activitatea ,,O carte de vizită a liceului în versuri”, prezentată în cadrul
diverselor activităţi pentru oaspeţii liceului;
 Lansarea de carte a directorului de şcoală din perioada interbelică Simeon
Ionaşcu;
 Expoziţii de lucrări ale meşterilor populari din sat;
 Expoziţia de pictură a absolventei liceului Bargan - Gorgan Olga,
pictoriţă ce şi-a expus lucrările la diverse expoziţii internaţionale.
 Întîlniri cu mîndria liceului nostru – absolvenţii şcolii din Puhăceni Sergiu
Pavlicenco - doctor habilitat în filologie, profesor universitar şi Vera
Murahovschi oftalmolog, şef de secţie la Spitalul Clinic Republican, doctor în|
medicină;
 Pagini de prezentare a liceului în ziarul raional şi ,,Făclia”.
Aceste acţiuni au avut un impact puternic asupra formării elevilor. Am stimulat şi am
susţinut curiozitatea, interesul şi entuziasmul elevilor în cadrul proiectelor de cercetare a
istoriei, satisfacţia generată de frumoasele manifestări organizate în liceu. A fost o
experienţă bogată prin care am consolidat relaţia cu comunitatea, am sesizat opinia
publică faţă de problemele şcolii.
Activitatea extraşcolară realizată în liceu se orientează spre varietate tematică şi
diverse forme de organizare, dar avem şi foarte multe probleme, cele care ţin de
nevalorificarea potenţialului aptitudinal al copiilor şi tinerilor la un nivel sporit, din cauza
lipsei de spaţii amenajate şi dotate, dat fiind că liceul nostru funcţionează în două ture,
din cauza finanţării reduse, insuficienţa pregătirii cadrelor didactice pentru realizarea
calitativă a Curriculumului la decizia şcolii. Cred că sînt problemele mai multor instituţii
din mediul rural. Avem nevoie de condiţii şi dotări, de specialişti care ar asigura
dezvoltarea aptitudinilor, talentelor copiilor. Se impune necesitatea cooperării cu
organizaţiile obşteşti, autorităţile publice locale pentru asigurarea calităţii serviciilor de
educaţie non-formală.
O personalitate armonioasă are nevoie de un mediu favorabil în care să crească fericit, să
edifice împreună cu semenii săi o societate modernă şi prosperă. Şcoala de astăzi este
ziua de mîine a ţării noastre şi efortul nostru de astăzi este fundamentul realizărilor
viitoare.

Bibliografie:
1. Cojocaru,Vasile GH., Schimbarea în educaţie şi Schimbarea managerială; Ch.:
Lumina, 2004.
2. Cristea, Sorin, Dicţionar de pedagogie, Grupul Editorial Litera,Litera
Internaţional Chişinău-Bucureşti, 2000.
3. Strategiei de modernizare a sistemului de educaţie non-formală din

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate