Teoria Inteligenţelor Multiple (TIM)

Scopul este clar:

Fiecare copil ar trebui să fie capabil
să se dezvolte la maximum de capacitate
în conformitate cu potenţialul propriu.

Ce aduce nou TIM ? Ştiaţi că:

• Profesorii nu recunosc întotdeauna creativitatea şi imaginaţia la copiii?
• Mulţi copii nu au rezultate bune la şcoală pentru că o consideră plictisitoare şi
inutilă?
• Unii copii sunt foarte atenţi la anumite ore dar creează probleme la altele?
• În istorie sunt foarte multe exemple de personalităţi care nu s-au bucurat de
anii de şcoală?
• Următoarele celebrităţi nu au demonstrat performanţe şcolare dar au avut un
remarcabil succes în domeniul lor de activitate?
1. Un editor l-a concediat pe Walt Disney pentru lipsă de idei creative.
2. Winston Churchill a rămas repetent în clasa a 6 a.
3. Profesorii lui Thomas Edison nu o data i-au reproşat că nu este capabil
să înveţe ce i se preda.

Povestea lui Mihai

În fiecare dimineaţă, Mihai îşi începe ziua de şcoală cu inima îndoită de nelinişte.
Deşi în clasa a 5 a încă mai are nevoie de mai mult timp decât ceilalţi copii atunci
când se citeşte lecţia dintr-o carte de şcoală. Şi este foarte neplăcut să o auzi pe
Rodica ,toţi profesorii o laudă. Deşi îţi place cât de frumos recită. La desenele lui nu
se uită niciodată nimeni. La orele de desen sunt teme obligatorii şi nu prea pare
nimeni interesat de jocul de culori pe care l-a iniţiat.

O nouă zi de şcoală. Prima oră este de literatura română. Numai cu gândul la

rezumatul unui text literar simte că îi transpiră palmele.
Dar ce să vezi ? Doamna , e nouă, ce este drept , le cere cu totul altceva. Nu îi vine
să îşi creadă urechilor când aude următoarele cuvinte: ”Dragi copii, astăzi aş dori
să scoateţi o foaie de hârtie şi să începeţi să desenaţi despre ceea ce tocmai am
citit.” Nici un rezumat, nici o vorbă despre complicatele idei principale.
Entuziasmat , Mihai a luat culorile şi ar fi început imediat să deseneze. Dar ce? Nu
prea a fost atent la ceea ce s-a citit aşa că...a fost o mare bucurie când a auzit glasul
doamnei sugerând celor care mai au nevoie de o lectură suplimentară să se adune în
Centrul pentru Lectură iniţiatiat într-un colţ al sălii de clasă. După o nouă lectură,
cu gândul la bucuria de a desena, Mihai a încercat să reţină cât mai multe detalii
(pentru desen).

De data aceasta i-a plăcut mult lecţia. Şi lui, şi lui Paul. Paul lucra la o mică scenetă
împreună cu încă 3-4 copii. Pentru acelaşi lucru: să reprezinte ceea ce au citit. Lor
nu le prea place desenul, ceea ce lui Mihai îi este greu să înţeleagă. Rodica însă
lucrează în grupul ei, cine ştie ce lucruri complicate. Ei ştiu lecţia aproape pe de
rost. Şi tare frumos lucrează, scriu chiar ei înşişi poveşti ...dar nu prea desenează.
Emil însă nu prea este mulţumit pentru faptul că deşi a lucrat în Centrul pentru
lectură lui nu îi place textul. Lui îi place sportul şi i-a şi mărturisit lui Mihai că un
text despre Andrei Pavel l-ar citi cu toată plăcerea.

Noua doamnă profesoară auzindu-i discutând nu a intervenit, însă a doua zi de

dimineaţă Emil a găsit pe bancă un articol despre povestea reuşitei lui Andrei
Pavel.

Ce frumos ar fi dacă la fiecare oră, domnii profesori ne-ar ajuta să învăţăm

astfel!

Probabil fiecare dintre noi a observat cât de diferite sunt comportamentele elevilor la
clasă. Dar poate că nu întotdeauna am ştiut să ne racordăm predarea la nevoile,
interesele şi profilul de inteligenţă al elevilor.

Teoria Inteligenţelor Multiple nu schimbă ceea ce avem de predat, ne

ajută doar să schimbăm modul în care lucrăm cu elevii, ne ajută să
înţelegem faptul că elevii pot fi deştepţi în diferite feluri şi ne
instrumentează în a-i ajuta să evolueze în mod diferit.

„Este de cea mai mare importanţă să recunoaştem şi să dezvoltăm toată diversitatea de

inteligenţe umane şi toate combinaţiile de inteligenţe. Dacă recunoaştem acest lucru,
cred că vom avea cel puţin o mai bună şansă de a ne ocupa în mod adecvat de
problemele pe care le întâmpinăm în viaţă.”
Spune Howard Gardner, autorul Teoriei Inteligenţelor Multiple în 1993.

Teoria Inteligenţelor Multiple a fost pentru prima oară publicată de către Howard
Gardner în lucrarea Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences în 1983.
Teoria sa este rezultatul unor îndelungi cercetări în studiul profilelor cognitive ale
copiilor supradotaţi, autişti, savanţi idioţi, oameni cu dificultăţi în învăţare, a
persoanelor aparţinătoare a diferite culturi.
Concluzia la care ajunge Gardner este că:
• Inteligenţa nu este o trăsătură înnăscută care domină celelalte abilităţi pe care
le au elevii.
• Nu pune la îndoială existenţa unei inteligenţe generale dar aduce probe
conform cărora definiţia tradiţională a inteligenţei nu acoperă posibilităţile
cognitive recent descoperite.
• Rezultatele cercetării sugerează faptul că inteligenţa este localizată pe diferite
zone ale creierului care sunt conectate între ele, se susţin una pe alta,dar pot
funcţiona şi independent dacă este nevoie.Se pot dezvolta în condiţii optime
de mediu.

Descoperirile lui Howard Gardner au fost preluate cu mare interes de comunitatea

educaţională internaţională. Aceasta , de altfel era obişnuită cu un alt mod de a
aborda inteligenţa: unică, măsurabilă, indicator al succesului academic.
Note biografice: HOWARD GARNDER

Autor a 18 cărţi traduse în 21 de limbi şi sute de articole, Howard Garder este cel mai
bine cunoscut în cercurile educaţionale pentru Teoria Inteligenţelor Multiple care se
constituie ca o critică adusă teoriilor tradiţionale asupra inteligenţei conform cărora
inteligenţa este unică şi măsurabilă prin instrumente standard psihometrice.

Gardner, despre el însuşi

“Timp de mulţi ani am condus două cercetări asupra capacităţilor cognitive şi de

folosire de simboluri, una la copii normali şi a doua cu adulţi care au suferit
deteriorarea creierului. Interesul meu de a sintetiza aceste eforturi m-a ajutat să
dezvolt şi să introduc Teoria Inteligenţelor Multiple în lucrarea „Frames of Mind “în
1983. Am fost implicat în eforturile de reformă în educaţie din Statele Unite. În 1986
am început să predau la Harvard Graduate School of Education. Am 4 copii. Pasiunea
mea este familia şi munca. Îmi place arta şi să călătoresc. Liniile principale ale muncii
mele au fost descrise în cărţile pe care le-am publicat. Pentru informaţii suplimentare
despre munca mea trimiteţi coresponenţă pe adresa: hgasst@py.harvard.edu.”

Inteligenţa tradiţională vs. TIM

Inteligenţa Tradiţională în Educaţie

În mod tradiţional, inteligenţa presupune că abilităţile de a învăţa şi a acţiona derivă
dintr-o capacitate cognitivă uniformă. Unii cercetători au încercat să măsoare
inteligenţa pentru a evalua rezultatele academice ale elevilor. Alfred Binet şi
Theodore Simon în 1905 la Paris au dezvoltat primul test de analiză a inteligenţei
copilului, la început pentru a-i descoperi neajunsurile intelectuale. Foarte curând însă
acest test a fost folosit pentru a măsura inteligenţa omului, adică indicele nivelului de
dezvoltare al inteligenţei stabilit prin raportarea vârstei mentale la vârsta cronologică
exprimat printr-un raport înmulţit cu 100. Testul Stanford – Binet pleacă de la
premisa conform căreia oamenii se nasc cu o cantitate fixă de inteligenţă al cărui nivel
nu se schimbă pe parcursul vieţii şi care se constituie din abilităţi logice şi verbale.

Abilităţile Cognitive Multiple în Educaţie

Teoria Inteligenţelor Multiple nu anulează importanţa acestor teste. Semnificaţia

acestei teorii constă în extinderea conceptului spre alte inteligenţe în plus faţă de cea
logico-matematică şi verbal-lingvistică care sunt măsurate prin testul tradiţional.

Teoria Inteligenţelor Multiple subliniază faptul că fiecare om are mai multe tipuri de
inteligenţă, şi anume: inteligenţă verbal-lingvistică, logico-matematică, muzical-
ritmică, corporal-kinestezică, vizual –spaţială, intra şi interpersonală, naturalistă.
Abilităţile cognitive multiple pot să fie identificate, stimulate şi dezvoltate. Ele
reflectă modalităţi diferite de a interacţiona cu lumea.

Pedagogia IM implică faptul că profesorii pot să predea şi să evalueze în mod diferit

pe baza forţei şi a slăbiciunii intelectuale ale indivizilor. Îşi pot structura activităţile
de învăţare în jurul perspectivei multiple de rezolvare a unei probleme prin folosirea
diferitelor tipuri de inteligenţe.

În acest context derivat din teoria lui Gardner misiunea profesorilor este de a
dezvolta strategii de predare care să permită elevilor să îşi demonstreze
modalităţile multiple de a înţelege şi valoriza propria lor unicitate.

Redefinirea Inteligenţei prin TIM

După H.Gardner, oamenii posedă cel puţin opt inteligenţe, fiecare corelată cu o zonă
specifică de pe creier.
El defineşte “o inteligenţă” ca fiind :
• Calea prin care un individ poate să îşi rezolve problemele de viaţă reală;
• Abilitatea de a crea un produs sau de a oferi un serviciu care este de
valoare în cel puţin o cultură;
• Potenţialul de a găsi sau de a crea soluţii care să faciliteze achiziţia de
cunoaştere nouă;

Ce spune H. Gardner ? (Gardner, Frames of Mind ,1983)

• „Există o inteligenţă în sunet şi una în mişcare, în culoare şi în relaţia
interumană.”
• „Muzica este o corporalizare a inteligenţei care este în sunet.”
• „Poetul este o persoană care nu uită niciodată anumite impresii despre care
scrie.”
• „Există limbaje, altele decât cuvintele, simbolurile, limbajele naturii. Există
limbajul corpului.”
• „Inteligenţa socială, dezvoltată la început să rezolve probleme de natură
interpersonală, în timp şi-a găsit expresia în crearea instituţiilor sociale.”

Cele opt inteligenţe sunt:

1. Inteligenţa verbal –lingvistică sau inteligenţa cuvintelor.

2. Inteligenţa logico-matematică sau inteligenţa numerelor şi a raţiunii
3. Inteligenţa vizual-spatială sau inteligenţa imaginilor, desenului şi a
picturii
4. Inteligenţa muzical –ritmică sau inteligenţa tonului, ritmului şi a
timbrului
5. Inteligenţa corporal-kinestezică sau inteligenţa întregului corp
6. Inteligenţa interpersonală sau inteligenţa interacţiunilor sociale
7. Inteligenţa intrapersonală sau inteligenţa autocunoaşterii
8. Inteligenţa naturalistă sau inteligenţa tiparelor, regularităţilor şi a
comportamentelor

La ora actuală, se pune în discuţie existenţa celei de-a

noua inteligenţă, inteligenţa existenţială care însă este
încă supusă cercetărilor!

Inteligenţele sunt în mod specific legate de conţinuturi. Aceste inteligenţe există

datorită tipurilor de conţinuturi informaţionale pe care le găsesc oamenii în viaţa de
fiecare zi: informaţii numerice, informaţii de localizare spaţială, informaţii despre
oameni. Cele mai multe dovezi de stil personal derivă din modul în care fiecare
individ se raportează la aceste conţinuturi. Datorită combinaţiei de inteligenţe, unii
copii sunt interesaţi , gânditori şi angajaţi în activităţi pe anumite conţinuturi în timp
ce aceeaşi copii devin irascibili,impulsivi şi neatenţi pe alte conţinuturi.(adaptare din
Frames of Mind,1993, reeditată la aniversarea a 10 ani)

Întrebare: Cum recunoaştem diferitele tipuri de inteligenţe ?

Fiind atenţi la noi înşine şi la cei din jur!

Cel care:
• Gândeşte în cuvinte
• are o bună memorie pentru nume, locuri , date,etc.
• îi place să citească, să scrie şi să spună poveşti
• înţelege ordinea şi sensul cuvintelor
• explică uşor
• are un umor lingvistic remarcabil
• convinge uşor ,este persuasiv în vorbire şi scriere
• face analize metalingvistice cu uşurinţă
manifestă inteligenţa verbal – lingvistică.

Exerciţiu de
autocunoaştere
Reflectează şi răspunde
la următoarele întrebări:
• Înţeleg uşor
ordinea şi
sensul
cuvintelor?
• Sunt
convingător Cel care:
atunci când • are plăcerea de a rezolva probleme, de a
intervin în lucra cu cifre
• raţionează inductiv şi deductiv
• are un bun discernământ în ceea ce priveşte relaţiile şi conexiunile
• realizează calcule complexe
• are gândire ştiinţifică
manifestă inteligenţă logico-matematică.

Exerciţiu de autocunoaştere
Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări:
• Recunosc tipare abstracte?
• Pot realiza calcule complexe?
• Deduc uşor relaţii şi conexiuni?
• Am o gândire ştiinţifică?
• Cauţi să îţi secventezi demersurile în mod
logic?

Cel care:
• are imaginaţie activă
 • îşi formează imagini mentale(vizualizează)
• se orientează uşor în spaţiu
• recunoaşte relaţii şi obiecte spaţial
• are percepţii corecte din diferite unghiuri
• reprezintă uşor grafic prin pictură, desen, sculptură
manifestă inteligenţă vizual-spaţială.

Exerciţiu de autocunoaştere
Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări:
• Am o imaginaţie activă?
• Formez imagini mental?
• Mă orientez uşor în spaţiu?
• Am o percepţie corectă din diferite Cel care:
unghiuri? • poate controla
• Recunosc relaţiile dintre obiecte în spaţiu? în mod
voluntar mişcările corpului
• îşi poate programa mişcări ale corpului
• face uşor legătura dintre corp şi minte
• are abilităţi mimetice
manifestă inteligenţă corporal-kinestezică.

Exerciţiu de autocunoaştere
Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări:
• Îmi pot controla în mod voluntar mişcările?
• Am abilităţi mimetice?
• Pot să îmi programez mişcările?

Cel care:
• apreciază structura muzicii şi a ritmului
• are “scheme” sau “cadre” pentru auzirea muzicii
• este sensibil la sunete şi tipare vibraţionale
• recunoaşte,creează şi reproduce sunete, ritmuri,muzică, tonuri şi vibraţii
• apreciază calităţile caracteristice ale tonurilor şi ritmurilor
manifestă inteligenţă muzical-ritmică.

Exerciţiu de autocunoaştere
Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări:
• Apreciez structura muzicii?
• Formez scheme în minte atunci când aud muzica?
• Sunt sensibil la sunete, melodie şi ritm?
• Sesizez calitatea tonului vocii de exemplu?

Cel care:
• comunică eficient verbal şi non-verbal
• este sensibil la sentimentele,temperamentul şi motivaţia celor din jur
• optează pentru lucrul în cooperare
• le place să lucreze în grup
 • dau dovadă de înţelegerea perspectivelor celorlalţi
• sunt capabili să cedeze şi să păstreze sinergie
manifestă inteligenţă interpersonală.

Exerciţiu de autocunoaştere
Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări:
• Lucrez bine în grup?
• Îmi place să învăţ împreună cu cineva?
• Am abilitatea de a discerne între intenţiile şi comportamentele
celorlalţi?
Cel care:
• are capacitate de concentrare
• tendinţă de a reflecta asupra realităţii înconjurătoare şi a naturii umane
• îşi dezvoltă uşor abilităţile metacognitive
• sunt conştienţi de propriile sentimente
• are simţul transpersonal al sinelui
• are abilităţi de gândire şi raţiune de ordin superior
manifestă inteligenţă intrapersonală.

Exerciţiu de autocunoaştere
Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări:
• Mă concentrez uşor?
• Reflectez des la ce mi se întâmplă?
• Sunt capabil să exprim diferite
sentimente?

Cel care:
• are dezvoltat simţul de comuniune cu natura
• recunoaşte şi clasifică uşor membri a diferite specii
• apreciază impactul naturii asupra sinelui şi a sinelui asupra naturii
• recunoaşte tipare şi comportamente
manifestă inteligenţă naturalistă.

Exerciţiu de
autocunoaştere
Reflectează şi răspunde Care sunt oportunităţile de instruire pe care le
la următoarele întrebări: oferă această teorie ?
• Mi se spune că Pot fi identificate cel puţin trei modalităţi prin care
dau gust bun
această teorie poate fi folosită de către educatori:
mâncărurilor?
• Îmi place natura?
• Prefer 1. Cunoaşterea profilul de inteligenţă al elevilor
tratamentele pentru cultivarea potenţialului bio-psihologic
naturiste? al fiecărui elev.
• Îmi place să 2. Examinarea strategiei proprii de instruire din
perspectiva diferenţelor de potenţial uman
3. Contribuţie la instruirea diferenţiată a elevilor în conformitate cu profilul lor
de inteligenţă.
Oportunitatea 1: Cunoaşterea profilului de inteligenţă a elevilor.

În tabelul de mai jos se găsesc scurte descrieri ale copiilor care manifestă anumite
înclinaţii, talente,” inteligenţe” precum şi câteva repere privitoare la modul în care se
pot identifica, stimula şi dezvolta acestea.

Cum se Cum Ce îi place Zone de Zone de Profil de

manifestă gândeşte să facă ? performanţă intervenţie învăţare
elevul? elevul?
VERBAL/
LINGVISTIC Să citească În povestit, Prin : -spunand
• are o bună În cuvinte/ Să scrie descrieri, cărţi, casete -auzind
memorie pentru sintagme Să metafore -citind
nume,locuri, în propozitii/ povestestescă În a-şi aminti: -jurnal -vazand
date,etc. fraze Să se joace nume de - daloguri, cuvinte
• îi place să în metafore cu cuvintele persoane discutii
citească, Să participe la nume de locuri -dezbateri
să scrie şi să jocuri date
spună poveşti lingvistice amanunte/ detalii
• înţelege ordinea
şi înţelesul
cuvintelor
• explică uşor
• are un umor
lingvistic
remarcabil
• convinge uşor
,este persuasiv
în vorbire şi
scriere
• face analize
metalingvistice
cu uşurinţă
Să lucreze cu - matematica -materiale cu Algorit
LOGIC/ numere - logica care să mizand
MATEMATIC Să formuleze - rationamente experimenteze - operand
în întrebări - rezolvare de - materiale cu structuri
• îi place să raţionamente Să găsească probleme stiintifice/ de abstracte
rezolve în formule şi explicatii laborator - cautand
probleme, să algoritmi să caute - excursii la relatii
lucreze cu cifre structuri şi muzeul de logice
• raţionează relatii stiinte,
inductiv şi Să observator
deductiv experimenteze
• are un bun Să calculeze
discernământ în Să rezolve
ceea ce priveşte probleme de
relaţiile şi logică
conexiunile
• realizează
calcule
complexe
• are gândire
ştiinţifică

VIZUAL/ să deseneze, să -a-mi imagina -imagini, vizualizand

SPAŢIAL în imagini proiecteze, să lucruri diapozitive - folosindu-
în forme construiescă - a sesiza - filme, video mi ochii
• are imginaţie în culori să viseze cu schimbari - jocuri LEGO, - lucrand cu
activă ochii deschisi - a citi harti, puzzle imagini/
• îşi formează să folosească grafice - carti illustrate, culori
imagini imagini,desene - jocuri puzzle, labirinturi
mentale(vizuali , poze pentru a labirinturi - jocuri de
zează) se exprima imaginatie
• se orientează diapozitive - vizite la
uşor în spaţiu muzeul de arta
• recunoaşte
relaţii şi obiecte
spaţial
• percepţii corecte
din diferite
unghiuri
• reprezintă uşor
grafic prin
pictură, desen,
sculptură
MUZICAL/
RITMIC Să cânte, -a recunoaste -timp de cantat -prin ritm
• apreciază să fredoneze sunete - ore de muzica - prin
structura prin ritmuri melodii - a invata - mers la melodii
muzicii şi a prin melodii să fluiere sunete/melodii concerte - cu
ritmului să asculte - a-mi aminti - instrumente ajutorul
• are “scheme” muzica melodii muzicale sunetelor
sau “cadre” să cânte la un - a tine ritmul - prin
pentru auzirea instrument - a sesiza tonuri muzica
muzicii muzical si ritmuri
• este sensibil la să bată ritmul
sunete şi tipare să fie punctual
vibraţionale
• recunoaşte,creaz
ă şi reproduce
sunte,ritmuri,m
uzică,tonuri şi
vibraţii
• apreciază
calităţile
caracteristice
ale tonurilor şi
ritmurilor

CORPORAL/ prin senzatii Să se mişte, -activitati fizice -locuri de rol -prin

KINESTEZIC somatice Să gesticuleze (sporturi) - miscare, sport, miscare
• poate controla prin gesturi şi Să atingă si sa - dans / actorie jocuri - prin
în mod voluntar mişcări pipăie obiecte - activitati - experiente atingere
mişcările Să folosească mestesugaresti tactile -
corpului limbajul - ocazii de a prelucrand
• îşi poate trupului construi informatia
programa Să lucreze cu - invatare prin
mişcări ale mâinile experientiala senzatii
corpului Să danseze corporale
• face uşor
legătura dintre
corp şi minte
• are abilităţi
 mimetice
• funcţii corporale
imbunătăţite

NATURALIST Să observe -a ingriji -acces la natura -clasificand

• are dezvoltat prin elemente animale şi plante/animale - ocazii de a - incadrand
simţul de din natura plante - incadra in lucra cu in categorii
comuniune cu prin forme să facă categorii animale - observand
natura naturale experiente - a observa - instrumente evolutii
în categorii/ să clasifice deferente de investigare a
• recunoaşte şi
clasificari să se ocupe de naturii (lupa,
clasifică uşor
grădinărit binoclu etc.)
tipare şi
comportamente
• apreciază
impactul naturii
asupra sinelui şi
a sinelui asupra
naturii
INTERPERSONAL
• comunică Să aibă mulţi -a intelege -prieteni comparand
eficient verbal prieteni oamenii - jocuri de grup - stabilind
şi non-verbal -prin raportare Să discute cu - organizare si - intalniri, relatii
• este sensibil la la altii oamenii conducere activitati de - discutand,
sentimentele - verificandu- Să facă parte - comunicare grup punand
motivaţia celor mi ideileprin din grupuri cu - a manipula pe - activitati in intrebari
din jur ale altora interese altii comunitate -
• optează pentru comune - a media - ucenicie cooperand/
lucrul în Să organizeze conflicte in echipa
cooperare şi să conducă -
• dau dovadă de Să negocieze, impartasind
înţelegerea să manipuleze
perspectivelor oamenii
celorlalţi Să participe la
evenimente
• sunt capabili să
creeze şi să
păstreze
sinergie
INTRAPERSONAL
• are capacitate Să lucreze -a ma cunoaste/ -locuri secrete -invatand
de concentrare singur intelege - singuratate singur
• tendinţă de a -in relatiile cu să îşi - a-mi urma - optiuni - prin
reflecta asupra propriile urmărească instinctual - proiecte proiecte
realităţii nevoi, propriile - a-mi individuale individualiz
înconjurătoare sentimente si interese urmariinteresele ate
şi a naturii scopuri Să se proprii - in ritmul
umane autoevalueze - a fi original propriu
• îşi dezvoltă uşor Să se planifice - a ma axa pe - avand
abilităţile să reflecteze propriile propriul
metacognitive visuri/sentimente meu spatiu
• sunt conştienţi
de propriile
sentimente
• simţul
transpersonal al
sinelui
• abilităţi de
gândire şi
 raţiune de ordin
superior

Oportunitatea 2. Examinarea strategiei proprii de instruire

1. CUNOAŞTEREA PROPRIULUI PROFIL DE INTELIGENŢĂ

Th. Amstrong (1994) consideră că înainte de a aplica un model de învăţare în clasă

educatorii ar trebui să îl aplice asupra propriei persoane. Astfel, înainte de a aplica
Teoria Inteligenţelor Multiple în clasa se recomandă a se determina propriul profil de
inteligenţe. Pentru acest lucru aveţi inventarul de mai jos pe care îl puteţi utiliza ca pe
un mic test de diagnoză.

Scopul activităţii: Să se identifice dominantele profilului de inteligenţă personal.

Instrucţiune: În tabelul de mai jos se găseşte un număr de activităţi.

Pas 1.Adăugaţi la această listă o activitate preferată.

Pas 2.Incercuiţi acele activităţi care vă atrag.Opţiunile nu sunt limitate ca număr.
Pas 3. Analizaţi modul în care vă implică activitatea din perspectiva
inteligenţelor multiple.
De exemplu:
• Din ce perspectivă îmi place grădinăritul?
1. pentru că îmi place să sap în grădină -perspectivă corporal-
kinestezică
2. îmi place să plantez-perspectivă naturalistă
3. îmi place să aranjez spaţiul pe culori, forme-perspectivă vizual
spaţială
4. îmi place că pot să lucrez singur în grădină, aşa mă relaxez-
perspectivă intrapersonală
5. îmi place liniştea, sunetele naturii-perspectivă muzical-ritmică
6. îmi place, dacă ieşim la lucru cu familia, cu prietenii-perspectivă
interpersonală

Activităţile pot să ne atragă din diferite perspective.Dacă grădinărilul este o

activitate preferată nu înseamnă în mod neaparat necesar că una din
dominantele de inteligenţă este cea naturalistă după cum reiese din exemplul
de mai sus.

După ce aţi analizat fiecare activitate din perspectiva diferitelor tipuri de

inteligenţe implicate completaţi coloanele corespunzătoare lor pentru fiecare
activitate selectată.Veţi obţine voturi mai multe pentru un anumit numar de
inteligenţe pe care le puteţi considera dominate.

Informaţia obţinută vă ajută să identificaţi căile prin care reuşiţi să rezolvaţi

probleme mai uşor Aveţi de asemena informaţii despre ce fel de activităţi să
nu angajaţi pentru o miză mare.
Activitate Verbal- Logico- Vizual Muzical- Corporal Intra Inter Naturalist
lingvis matematic -spaţială ritmică Kinestezică personală personală ă
preferată tică ă
IMI PLACE
Ţin un jurnal
personal
Să fac
fotografii
Să ascult
muzică
Sunt
terapeutul
familiei
Să lucrez la
calculator
Grădinăritul
Să construiesc
-renovez
Să dansez
Să merg în
excursie
Să merg la
teatru
Să gătesc
Să pescuiesc
Să particip la
sporturi de
echipă
Să scriu
poezii

xxxxxxx

Activitatea se poate desfăşura împreună cu un partener cu care se discută şi prin

acesta se conştientizează mai uşor perspectiva din care optăm pentru o activitate sau
alta.

INTERPRETARE

Odată ce se ştiu mai multe lucruri despre propriul profil de inteligenţe, opţiunile
individuale în proiectarea şi realizarea lecţiei pot avea un impact mai mare asupra
elevilor. Scopul inventarului propriu de inteligenţe multiple este ca prin experienţa
trăită să înţelegem ce important este să angajăm prin lecţie tipuri de activităţi de
învăţare diferite în conformitate cu individualităţile reale ale elevilor.

Planul de lecţie IM

o Pasul 1 în elaborarea planului de lecţie din perspectiva IM este

formularea unor întrebări care să ne ajute să descoperim oportunităţile
prin care putem implica cât mai multe inteligenţe la oră.

Întrebări posibile:
1. Cum pot să folosesc cuvântul scris sau vorbit la oră ?
2. Cum pot să includ calcule, gândirea critică, clasificări în cadrul lecţiei?
 3. Cum pot să folosesc culorile, graficele, organizatori grafici, desenul în diferite
momente ale lecţiei?
4. Când pot să folosesc ritmuri diverse, sunete specifice din mediul înconjurător,
muzica ?
5. La ce moment al lecţiei ar fi potrivit un exerciţiu de învăţare bazat pe mişcare,
dramatizare?
6. Când este important să utilizez timpul şi spaţiul de învăţare în mod individual?
7. Când folosesc lucrul în perechi şi grup mic şi care sunt criteriile pe baza cărora
alcătuiesc grupurile?
8. Când pot să utilizez tipare, clasificări şi diverse asociaţii cu mediul
înconjurător, cu viaţa de fiecare zi?

o Pasul 2 în planificarea lecţiei este enumerarea metodelor şi procedeelor pe

care le folosim cel mai des pentru a identifica tipurile de inteligenţe pe
care le activăm cel prin intermediul acestora. Pentru identificarea,
stimularea sau dezvoltarea abilităţilor cognitive multiple se recomandă
folosirea unui meniu instrucţional cât de diversificat. Este o condiţie de bază
în noua abordare strategică a lecţiei.

Pentru diversificarea metodologiei de lucru folosite la clasă propunem o activitate de

autoevaluare prin care alcătuind lista de metode, tehnici şi procedee pe care le
utilizăm frecvent în instruire pe acestea să le asociem cu categoriile de inteligenţă
enumerate mai jos.

EXEMPLU
o activităţi de vizualizare
o prelegere interactivă
o folosirea de organizatori grafici
o demonstraţii ştiinţifice
o dezbaterea
o jocuri de cuvinte
o excursii tematice în teren
o mima
o învăţarea pe perechi
o asaltul de idei
o ţinerea unui jurnal personal
o povestire
o jocuri de gândire logică
o joc de rol
o confecţionare de colaje
o scrierea unui eseu pe suport muzical
o studiu de caz

Corporal Intrapersonală Interpersonală Lingvistică Logico- Muzicală Spaţială Naturalistă

Kinestezică matematică
 Se recomandă a se lucra împreună cu colegi de diferite discipline pentru a observa
diferenţele individuale în alegerea metodologiei de lucru la clasă precum şi pe cele
care derivă din specificul disciplinei predate.

o Pas 3. Faceţi-vă însemnări pentru a vă reaminti când şi cum să folosiţi fiecare

inteligenţă în lecţie. Se poate folosi un grafic pentru fiecare zi şi un grafic
pentru o săptămână. La sfârşitul unei săptămâni controlaţi să vedeţi dacă v-aţi
concentrat pe cele 8 tipuri diferite de inteligenţă. Ce schimbări, dacă sunt aţi
dori să faceţi în metoda de predare? De ce? De ce nu?

Inteligenţe Activate Motivul Descrierea Ce fac elevii ?

Da/Nu (EXEMPLE) activităţii de învăţare
Corporal- • pentru a stimula
Kinestezică mobilitatea
Intrapersonal • a dezvolta
capacităţi de
autocunoaştere
Interpersonal • a dezvolta
sensibilitatea la
sentimentele
celorlalţi
• interanţiunea
eficace cu
ceilalţi
Verbal- • a folosi
Ligvistică limbaje şi
cuvinte
diferite
pentru a
explica un
înţeles
Logico- • a aborda
Matematică problemele logic
Muzical- • a dezvolta
Ritmică sensibilitatea
la sunetele
din mediul
înconjurător
şi la tipurile de
ritm, nivelul
sunetului şi
al timbru
Vizual-Spaţială •pentru a percepe
lumea vizuală şi
spaţială
corect
Naturalistă • a dezvolta
sensibilitatea
la lumea
naturală
pentru a vedea
conexiuni
în mediul
înconjurător
Folosind un asemenea exerciţiu de observare se poate constata că sunt perioade lungi
de timp în care nu reuşim să activăm decât un numar minim de abilităţi cognitive fiind
că de cele mai multe ori conţinutul lecţiei nu favorizează acest tip de abordare.

o Pas 4. Indiferent de specificul conţinuturilor informaţionale se

recomandă exerciţii de proiectare în vederea dezvoltării competenţei de
diversificare a strategiei de instruire prin filtrul inteligenţelor multiple.

Îmbogăţirea strategiei didactice personale ar trebui să fie o constantă în dezvoltarea

profesională continuă a cadrelor didactice.

Mai jos sunt prezentate câteva exerciţii de proiectare.

REFLECTAŢI!

Obiectiv: Recunoaşterea formelor din mediul înconjurător

Procedura.
o ETAPA 1. Se împarte clasa în mai multe grupuri de câte 4-5
participanţi.Fiecare grup primeşte o revistă .Ca sarcină de lucru , fiecare grup
are de depistat toate cercurile din 2 imagini preselectate.
o ETAPA 2. Instrucţiune: Imaginaţi-vă că trăiţi într-o lume fără
cercuri.Desenaţi/scrieţi un scurt text literar/faceţi un colaj/jucaţi o scenetă
despre o lume fără cercuri.
Care sunt inteligenţele activate?

Obiectiv:Adecvarea sistemului numeric la activităţile cotidiene

Procedură: Timp de o săptămână elevii înregistrează prin diferite modalităţi
(înregistrare contabilă, desen, eseu, jurnal, calendar) cum sunt folosite numerele în
viaţa de fiecare zi(numere de telefon , scoruri la meciuri,banii într-un magazin)
Care sunt inteligenţele activate ?

Obiectiv: Recunoaşterea istoriei vieţii unui om într-o biografie

Procedură:Discutaţi cu copii despre viaţa lor şi despre ce ar dori să aibă în povestea
vieţii lor.
Instrucţiune:Scrieţi, desenaţi, povestiţi, contabilizaţi, elaboraţi formula matematică,
ilustraţi prin colaje povestea vieţii voastre.
Care sunt inteligenţele activate?
Obiectiv:Pregătirea elevilor pentru analiza unui text literar despre toamnă.
Procedură:Elevii sunt invitaţi să aleagă una din activităţile specifice de mai jos, după
interesul personal.
1. Scrieţi o poezie despre toamnă
2. Scrieţi un eseu reflexiv
3. Alcătuiţi un album cu fotografii
4. Alcătuiţi un calendar al evenimentelor specifice toamnei.
5. Găsiţi 4 autori din literatura universală care au scris despre toamnă şi
prezentaţi un fragment de text literar.
6. Alcătuiţi un catalog al florilor de toamnă.
7. Realizaţi un grafic al temperaturii pe o perioadă de o săptămână şi prezentaţi
un raport asupra fenomenelor naturale de toamnă.

Proiectul se realizează în mod diferenţiat, în aşa fel încât fiecare elev să fie
pregătit şi motivat pentru a lucra cu textul literar care urmează să fie studiat.

Indiferent de paşii recomandaţi este o certitudine că fiecare cadru didactic interesat de

lecţia IM va folosi valenţele educative ale teoriei după stilul personal de instruire.
Unii vor folosi TIM ca:
• punct de intrare în lecţie
• alţii integrându-l în sarcina de lucru pentru casă
• iar alţii vor încerca să angajeze un meniu instrucţional diversificat în
vederea stimulării şi dezvoltării potenţialului cognitiv multiplu al elevilor
pe tot parcursul lecţiei
• proiectul IM poate fi o opţiune pentru aplicarea abordării unei teme din
perspective diverse
• centrele de învăţare se pot organiza pe tot parcursul unei unităţi de
învăţare

Nu există reţetă şi nici o cale unică de urmat.

Importantă este:
• înţelegerea teoriei şi a semnificaţiei sale pentru procesul de învăţare al
elevului
• înţelegerea profilului de inteligenţă personal şi al elevilor pentru
stimularea şi dezvoltarea acestora
• informaţiile obţinute despre propriul stil de predare
• adecvarea stilului personal de predare la stilul de învăţare al elevilor

E nevoie de:timp, răbdare, imaginaţie, creativitate, implicare.

Dacă putem mobiliza spectrul de abilităţi umane, nu numai că ne vom simţi mai
competenţi, dar şi mai aproape de marea comunitate a celor care lucrează bine spre
binele personal şi al celorlalţi.
 Oportunitatea3: Instruirea diferenţiată a elevilor în conformitate cu propriul
profil de inteligenţă

Odată instaurată viziunea pluralistă asupra inteligenţei umane, odată obţinute rezultate
spectaculoase în domeniul capacităţilor cognitive multiple şi a inteligenţei emoţionale
s-a realizat trecerea la o nouă abordare a instruirii: instruirea diferenţiată.
Instruirea diferenţiată se bazează în mod prioritar pe teoria propusă de Howard
Gardner în 1983. În accepţiunea sa este foarte important a se învăţa diversitatea în
şcoală pentru a o aplica în viaţă. Autorul Teoriei Inteligenţelor Multiple, porneşte de
la observaţia conform căreia unii copii deştepţi nu au avut rezultate bune la şcoală ca
de exemplu: Picasso, Einstein, Spielberg, Mozard, Freud, Darwin. Studiind felul în
care aceşti oameni au devenit celebrităţi, cum au rezolvat probleme specifice s-a
ajuns la concluzia că au apelat la diferite combinaţii de inteligenţă pentru rezolvarea
acestora.

UTILITATEA ACESTEI OBSERVAŢII PENTRU EDUCATORI: Este un

argument în favoarea acceptării premisei conform căreia elevii nu învăţă în acelaşi
mod, au cel puţin potenţial stiluri şi atitudini diferite. Aşadar, pentru a le facilita
succesul în viaţă trebuie să le vedem unicitatea prin valori personale, prin profilul
de inteligenţe, prin gradul de maturizare emoţională. Să îi ajutăm să îşi descopere
propriile interese şi nevoi.

: Instruirea diferenţiată nu renunţă la un program unic de instruire, la

obiective şi conţinuturi comune, dar creează situaţii de învăţare favorabile fiecărui
individ. Altfel spus, călătoria elevului poate avea rute diferite însă destinaţia
rămâne aceeaşi.

Instruirea diferenţiată prin proiecte IM

Proiectele elevilor sunt o sursă foarte generoasă de obţinere de date pentru

stabilirea demersurilor stategice de diferenţiere a instruirii elevilor. Fiecare elev ar
trebui să participe la elaborarea unor proiecte personale, alese individual nu impuse
de către cadrele didactic în raport cu tema în curs, proiecte care se vor prezenta şi
eventual filma. În timp rezultă un set de produse individuale care reprezintă de fapt
traseul cognitiv al dezvoltării elevului de-a lungul evoluţiei în şcoală.

PROIECT IM de tratare diferenţiată a elevilor

O modalitate de lucru sunt proiectele care se pot dezvolta prin centrele de

învăţare IM.

Exemplu
Tema de proiect este PĂMÂNTUL. Pentru realizarea proiectului, elevii lucrează în
diferite centre de învăţare.Opţiunile le aparţin.
Ce sunt centrele de învăţare?
 o Profesorul poate folosi spaţiul de lucru din clasă împărţindu-l virtual în opt
centre de învăţare. Fiecare centru se centrează pe o dominantă de inteligenţă.

Ce se întâmplă în fiecare centru?

o În Centrul de Construcţii se realizează macheta pământului folosindu-se
materiale ilustrative diverse.
o În Centrul Oamenilor de Ştiinţă, grupul lucrează cu concepte geometrice,
are de rezolvat probleme cu acest specific.
o În Centrul Oamenilor de Cultură, elevii au de studiat pe această temă în
vederea elaborării unui eseu , a creării unei poezii, articol de ziar,etc.
o În Centrul Muzical se poate desfăşura o activitate de ilustrare a sunetelor şi
ritmurilor asociate cu viaţa pe pământ
o În Centrul de Artă se ilustrează prin desen şi culori diferite informaţii
importante despre pământ.
o În Centrul Comunitar se discută o grilă de întrebări despre pământ şi se
negociază răspunsuri comune , se poate realiza o mini-dezbare,se poate
dezvolta un proiect comun pentru comunitate
o În Centrul Solitarilor, individual se scrie un eseu creativ pe tema călătoriei
în jurul pământului.
o În Centrul Naturaliştilor se realizează un proiect de cercetare despre
modalităţi optime de a ocroti pământul.

La termenul la care se prezintă proiectul fiecare grup, prin produsul muncii lor
contribuie la cunoaşterea diferitelor aspecte ale vieţii pe pământ. Apoi se poate trece
la studiul lecţiei în ciclul primar sau la aprofundarea cunoştinţelor prin filtrul
disciplinei la care s-a iniţiat proiectul în gimnaziu.

Exerciţiu

Reflectaţi asupra avantajelor:

• Cât de multe informaţii se pot transforma în cunoaştere prin această metodă
• Cât de motivaţi pot să fie elevii dacă pot să lucreze în centrul care le place
• Cât de uşor se poate folosi acest tip de proiect pentru abordarea diferitelor conţinuturi
• .........................................................................................................................................
Anticipaţi dificultăţile
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................

Instruirea diferenţiată...
o Nu are model sau reţetă.
o Ţine de un anumit mod de gândire al educatorului şi de o atitudine a lui în
realizarea activităţiilor cu copiii.
o Relaţia dintre profesor şi elev este marcată de capacitatea profesorului de a
folosi acele strategii didactice prin care se poate trezi curiozitatea, interesul
elevilor pentru cunoaştere prin recunoaşterea valorii fiecărui individ.
o Rezultatele reale pot să apară doar dacă angajarea fiecărui elev în
procesul de învăţare are semnificaţie personală.
o Acesta este motorul mişcării către clasa diferenţiată şi acest mod de
abordare al instruirii dă semnificaţie Teoriei Inteligenţelor Multiple precum
şi altor teorii moderne ale inteligenţei care au impact în educaţie.
 Bibliografie

1. Amstrong Th.1994, Multiple Intelligences in the clasroom

2. Gardner,H.1993.Multiple intelligences :The theory in practice.New York :Basic
Books.
3. Gardner, H. 1983. Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. New
York: Basic
4. Gardner,H., (1991)The unschooled mind:How children think and how schools
should teach.New York:Basic Books.
5. Gregory, G., & Chapman, C. (2002). Differentiated instructional strategies: One
size doesn’t fit all. Thousand Oaks, CA: Corwin
6. Instruire diferenţiată, Aplicaţii ale teoriei inteligenţelor multiple,Ghid pentru
formatori şi cadre didactice.2001.MEC, Seria calitate în formare,Bucureşti
7. Sarivan, L.1996. Inteligenţele multiple – o teorie pentru practica didactică,
Invăţământul primar 3/ 2002
8. Gregory, G., & Chapman, C. (2002). Differentiated instructional strategies: One
size doesn’t fit all. Thousand Oaks, CA: Corwin
9. Tomlinson, C.A. (1999). The differentiated classroom: Responding to the needs
of all learners. Alexandria, VA: ASCD
10. Păcurari, O. (coord.) – Strategii didactice inovative, Ed. Sigma, 2003
11. Păcurari, O. 2004, Instruirea diferenţiată din persepctiva noilor teorii ale
inteligenţei;implicaţii pentru formarea cadrelor didactice,teză de doctorat,
Universitatea din Bucureşti
12. Păcurari,O.&Tepelea, A.,O uşă deschisă spre clasă,în curs de tipărire.
13. Skowron, J. (2001). Powerful lesson planning models: The art of 1.000
decision.The Mindful School. Arlington Heights, IL: SkyLight Professional