P. 1
Teoria Inteligentelor Multiple

Teoria Inteligentelor Multiple

|Views: 2,357|Likes:
Published by Anka Ank Anka

More info:

Published by: Anka Ank Anka on Nov 15, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/18/2013

pdf

text

original

Teoria Inteligenţelor Multiple (TIM

)
Scopul este clar: Fiecare copil ar trebui să fie capabil să se dezvolte la maximum de capacitate în conformitate cu potenţialul propriu. Ce aduce nou TIM ? Ştiaţi că: • Profesorii nu recunosc întotdeauna creativitatea şi imaginaţia la copiii? • Mulţi copii nu au rezultate bune la şcoală pentru că o consideră plictisitoare şi inutilă? • Unii copii sunt foarte atenţi la anumite ore dar creează probleme la altele? • În istorie sunt foarte multe exemple de personalităţi care nu s-au bucurat de anii de şcoală? • Următoarele celebrităţi nu au demonstrat performanţe şcolare dar au avut un remarcabil succes în domeniul lor de activitate? 1. Un editor l-a concediat pe Walt Disney pentru lipsă de idei creative. 2. Winston Churchill a rămas repetent în clasa a 6 a. 3. Profesorii lui Thomas Edison nu o data i-au reproşat că nu este capabil să înveţe ce i se preda. Povestea lui Mihai În fiecare dimineaţă, Mihai îşi începe ziua de şcoală cu inima îndoită de nelinişte. Deşi în clasa a 5 a încă mai are nevoie de mai mult timp decât ceilalţi copii atunci când se citeşte lecţia dintr-o carte de şcoală. Şi este foarte neplăcut să o auzi pe Rodica ,toţi profesorii o laudă. Deşi îţi place cât de frumos recită. La desenele lui nu se uită niciodată nimeni. La orele de desen sunt teme obligatorii şi nu prea pare nimeni interesat de jocul de culori pe care l-a iniţiat. O nouă zi de şcoală. Prima oră este de literatura română. Numai cu gândul la rezumatul unui text literar simte că îi transpiră palmele. Dar ce să vezi ? Doamna , e nouă, ce este drept , le cere cu totul altceva. Nu îi vine să îşi creadă urechilor când aude următoarele cuvinte: ”Dragi copii, astăzi aş dori să scoateţi o foaie de hârtie şi să începeţi să desenaţi despre ceea ce tocmai am citit.” Nici un rezumat, nici o vorbă despre complicatele idei principale. Entuziasmat , Mihai a luat culorile şi ar fi început imediat să deseneze. Dar ce? Nu prea a fost atent la ceea ce s-a citit aşa că...a fost o mare bucurie când a auzit glasul doamnei sugerând celor care mai au nevoie de o lectură suplimentară să se adune în Centrul pentru Lectură iniţiatiat într-un colţ al sălii de clasă. După o nouă lectură, cu gândul la bucuria de a desena, Mihai a încercat să reţină cât mai multe detalii (pentru desen). De data aceasta i-a plăcut mult lecţia. Şi lui, şi lui Paul. Paul lucra la o mică scenetă împreună cu încă 3-4 copii. Pentru acelaşi lucru: să reprezinte ceea ce au citit. Lor nu le prea place desenul, ceea ce lui Mihai îi este greu să înţeleagă. Rodica însă

„Este de cea mai mare importanţă să recunoaştem şi să dezvoltăm toată diversitatea de inteligenţe umane şi toate combinaţiile de inteligenţe. Lui îi place sportul şi i-a şi mărturisit lui Mihai că un text despre Andrei Pavel l-ar citi cu toată plăcerea. Ce frumos ar fi dacă la fiecare oră. măsurabilă. Dacă recunoaştem acest lucru. Şi tare frumos lucrează. Aceasta .dar nu prea desenează. Ei ştiu lecţia aproape pe de rost. autorul Teoriei Inteligenţelor Multiple în 1993.. interesele şi profilul de inteligenţă al elevilor. indicator al succesului academic. . scriu chiar ei înşişi poveşti . Concluzia la care ajunge Gardner este că: • Inteligenţa nu este o trăsătură înnăscută care domină celelalte abilităţi pe care le au elevii. Dar poate că nu întotdeauna am ştiut să ne racordăm predarea la nevoile. de altfel era obişnuită cu un alt mod de a aborda inteligenţa: unică. autişti. Teoria Inteligenţelor Multiple nu schimbă ceea ce avem de predat. cine ştie ce lucruri complicate. • Nu pune la îndoială existenţa unei inteligenţe generale dar aduce probe conform cărora definiţia tradiţională a inteligenţei nu acoperă posibilităţile cognitive recent descoperite.” Spune Howard Gardner. cred că vom avea cel puţin o mai bună şansă de a ne ocupa în mod adecvat de problemele pe care le întâmpinăm în viaţă..lucrează în grupul ei. Emil însă nu prea este mulţumit pentru faptul că deşi a lucrat în Centrul pentru lectură lui nu îi place textul. oameni cu dificultăţi în învăţare. însă a doua zi de dimineaţă Emil a găsit pe bancă un articol despre povestea reuşitei lui Andrei Pavel. ne ajută doar să schimbăm modul în care lucrăm cu elevii. savanţi idioţi. • Rezultatele cercetării sugerează faptul că inteligenţa este localizată pe diferite zone ale creierului care sunt conectate între ele. Teoria Inteligenţelor Multiple a fost pentru prima oară publicată de către Howard Gardner în lucrarea Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences în 1983. Teoria sa este rezultatul unor îndelungi cercetări în studiul profilelor cognitive ale copiilor supradotaţi. Descoperirile lui Howard Gardner au fost preluate cu mare interes de comunitatea educaţională internaţională. a persoanelor aparţinătoare a diferite culturi.dar pot funcţiona şi independent dacă este nevoie. domnii profesori ne-ar ajuta să învăţăm astfel! Probabil fiecare dintre noi a observat cât de diferite sunt comportamentele elevilor la clasă. Noua doamnă profesoară auzindu-i discutând nu a intervenit. ne ajută să înţelegem faptul că elevii pot fi deştepţi în diferite feluri şi ne instrumentează în a-i ajuta să evolueze în mod diferit.Se pot dezvolta în condiţii optime de mediu. se susţin una pe alta.

Teoria Inteligenţelor Multiple subliniază faptul că fiecare om are mai multe tipuri de inteligenţă. vizual –spaţială. naturalistă. Pedagogia IM implică faptul că profesorii pot să predea şi să evalueze în mod diferit pe baza forţei şi a slăbiciunii intelectuale ale indivizilor. Îmi place arta şi să călătoresc. corporal-kinestezică. Howard Garder este cel mai bine cunoscut în cercurile educaţionale pentru Teoria Inteligenţelor Multiple care se constituie ca o critică adusă teoriilor tradiţionale asupra inteligenţei conform cărora inteligenţa este unică şi măsurabilă prin instrumente standard psihometrice. logico-matematică. Alfred Binet şi Theodore Simon în 1905 la Paris au dezvoltat primul test de analiză a inteligenţei copilului. şi anume: inteligenţă verbal-lingvistică. stimulate şi dezvoltate. Gardner. Ele reflectă modalităţi diferite de a interacţiona cu lumea. adică indicele nivelului de dezvoltare al inteligenţei stabilit prin raportarea vârstei mentale la vârsta cronologică exprimat printr-un raport înmulţit cu 100. Pasiunea mea este familia şi munca.edu. Abilităţile Cognitive Multiple în Educaţie Teoria Inteligenţelor Multiple nu anulează importanţa acestor teste. inteligenţa presupune că abilităţile de a învăţa şi a acţiona derivă dintr-o capacitate cognitivă uniformă. muzicalritmică.harvard. Am fost implicat în eforturile de reformă în educaţie din Statele Unite. Semnificaţia acestei teorii constă în extinderea conceptului spre alte inteligenţe în plus faţă de cea logico-matematică şi verbal-lingvistică care sunt măsurate prin testul tradiţional. Unii cercetători au încercat să măsoare inteligenţa pentru a evalua rezultatele academice ale elevilor. Abilităţile cognitive multiple pot să fie identificate. În 1986 am început să predau la Harvard Graduate School of Education. TIM Inteligenţa Tradiţională în Educaţie În mod tradiţional.” Inteligenţa tradiţională vs. Interesul meu de a sintetiza aceste eforturi m-a ajutat să dezvolt şi să introduc Teoria Inteligenţelor Multiple în lucrarea „Frames of Mind “în 1983. intra şi interpersonală. Am 4 copii. Testul Stanford – Binet pleacă de la premisa conform căreia oamenii se nasc cu o cantitate fixă de inteligenţă al cărui nivel nu se schimbă pe parcursul vieţii şi care se constituie din abilităţi logice şi verbale. despre el însuşi “Timp de mulţi ani am condus două cercetări asupra capacităţilor cognitive şi de folosire de simboluri. Pentru informaţii suplimentare despre munca mea trimiteţi coresponenţă pe adresa: hgasst@py. Liniile principale ale muncii mele au fost descrise în cărţile pe care le-am publicat. Îşi pot structura activităţile . la început pentru a-i descoperi neajunsurile intelectuale. una la copii normali şi a doua cu adulţi care au suferit deteriorarea creierului.Note biografice: HOWARD GARNDER Autor a 18 cărţi traduse în 21 de limbi şi sute de articole. Foarte curând însă acest test a fost folosit pentru a măsura inteligenţa omului.

se pune în discuţie existenţa celei de-a noua inteligenţă. • Abilitatea de a crea un produs sau de a oferi un serviciu care este de valoare în cel puţin o cultură.” Cele opt inteligenţe sunt: 1. Inteligenţa logico-matematică sau inteligenţa numerelor şi a raţiunii 3. Există limbajul corpului. altele decât cuvintele. Frames of Mind . • Potenţialul de a găsi sau de a crea soluţii care să faciliteze achiziţia de cunoaştere nouă. oamenii posedă cel puţin opt inteligenţe. limbajele naturii. în culoare şi în relaţia interumană. Inteligenţa intrapersonală sau inteligenţa autocunoaşterii 8. Gardner ? (Gardner. Aceste inteligenţe există datorită tipurilor de conţinuturi informaţionale pe care le găsesc oamenii în viaţa de . Inteligenţa naturalistă sau inteligenţa tiparelor. Inteligenţa vizual-spatială sau inteligenţa imaginilor.1983) • „Există o inteligenţă în sunet şi una în mişcare. dezvoltată la început să rezolve probleme de natură interpersonală. Inteligenţa muzical –ritmică sau inteligenţa tonului. Inteligenţa corporal-kinestezică sau inteligenţa întregului corp 6.” • „Există limbaje.de învăţare în jurul perspectivei multiple de rezolvare a unei probleme prin folosirea diferitelor tipuri de inteligenţe. 2. Ce spune H.” • „Muzica este o corporalizare a inteligenţei care este în sunet. inteligenţa existenţială care însă este încă supusă cercetărilor! Inteligenţele sunt în mod specific legate de conţinuturi. regularităţilor şi a comportamentelor La ora actuală. El defineşte “o inteligenţă” ca fiind : • Calea prin care un individ poate să îşi rezolve problemele de viaţă reală. desenului şi a picturii 4. în timp şi-a găsit expresia în crearea instituţiilor sociale. ritmului şi a timbrului 5. Inteligenţa interpersonală sau inteligenţa interacţiunilor sociale 7. fiecare corelată cu o zonă specifică de pe creier.” • „Poetul este o persoană care nu uită niciodată anumite impresii despre care scrie.” • „Inteligenţa socială. În acest context derivat din teoria lui Gardner misiunea profesorilor este de a dezvolta strategii de predare care să permită elevilor să îşi demonstreze modalităţile multiple de a înţelege şi valoriza propria lor unicitate. simbolurile. Inteligenţa verbal –lingvistică sau inteligenţa cuvintelor. Redefinirea Inteligenţei prin TIM După H.Gardner.

1993. Exerciţiu de autocunoaştere Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări: • Înţeleg uşor ordinea şi sensul cuvintelor? • Sunt convingător atunci când intervin în Cel care: • are plăcerea de a rezolva probleme. date. informaţii de localizare spaţială.etc. unii copii sunt interesaţi . • îi place să citească.(adaptare din Frames of Mind. Cele mai multe dovezi de stil personal derivă din modul în care fiecare individ se raportează la aceste conţinuturi.este persuasiv în vorbire şi scriere • face analize metalingvistice cu uşurinţă manifestă inteligenţa verbal – lingvistică. de a lucra cu cifre • raţionează inductiv şi deductiv • are un bun discernământ în ceea ce priveşte relaţiile şi conexiunile • realizează calcule complexe • are gândire ştiinţifică manifestă inteligenţă logico-matematică. locuri . Exerciţiu de autocunoaştere Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări: • Recunosc tipare abstracte? • Pot realiza calcule complexe? • Deduc uşor relaţii şi conexiuni? • Am o gândire ştiinţifică? • Cauţi să îţi secventezi demersurile în mod logic? Cel care: • are imaginaţie activă . gânditori şi angajaţi în activităţi pe anumite conţinuturi în timp ce aceeaşi copii devin irascibili.fiecare zi: informaţii numerice.impulsivi şi neatenţi pe alte conţinuturi. să scrie şi să spună poveşti • înţelege ordinea şi sensul cuvintelor • explică uşor • are un umor lingvistic remarcabil • convinge uşor . Datorită combinaţiei de inteligenţe. informaţii despre oameni. reeditată la aniversarea a 10 ani) Întrebare: Cum recunoaştem diferitele tipuri de inteligenţe ? Fiind atenţi la noi înşine şi la cei din jur! Cel care: • Gândeşte în cuvinte • are o bună memorie pentru nume.

sculptură manifestă inteligenţă vizual-spaţială. melodie şi ritm? • Sesizez calitatea tonului vocii de exemplu? Cel care: • comunică eficient verbal şi non-verbal • este sensibil la sentimentele. Exerciţiu de autocunoaştere Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări: • Îmi pot controla în mod voluntar mişcările? • Am abilităţi mimetice? • Pot să îmi programez mişcările? Cel care: • apreciază structura muzicii şi a ritmului • are “scheme” sau “cadre” pentru auzirea muzicii • este sensibil la sunete şi tipare vibraţionale • recunoaşte.• îşi formează imagini mentale(vizualizează) • se orientează uşor în spaţiu • recunoaşte relaţii şi obiecte spaţial • are percepţii corecte din diferite unghiuri • reprezintă uşor grafic prin pictură. ritmuri. desen.temperamentul şi motivaţia celor din jur • optează pentru lucrul în cooperare • le place să lucreze în grup . Exerciţiu de autocunoaştere Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări: • Am o imaginaţie activă? • Formez imagini mental? • Mă orientez uşor în spaţiu? • Am o percepţie corectă din diferite unghiuri? • Recunosc relaţiile dintre obiecte în spaţiu? Cel care: • poate controla în mod voluntar mişcările corpului • îşi poate programa mişcări ale corpului • face uşor legătura dintre corp şi minte • are abilităţi mimetice manifestă inteligenţă corporal-kinestezică.creează şi reproduce sunete. Exerciţiu de autocunoaştere Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări: • Apreciez structura muzicii? • Formez scheme în minte atunci când aud muzica? • Sunt sensibil la sunete.muzică. tonuri şi vibraţii • apreciază calităţile caracteristice ale tonurilor şi ritmurilor manifestă inteligenţă muzical-ritmică.

Exerciţiu de autocunoaştere Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări: • Mi se spune că dau gust bun mâncărurilor? • Îmi place natura? • Prefer tratamentele naturiste? • Îmi place să Care sunt oportunităţile de instruire pe care le oferă această teorie ? Pot fi identificate cel puţin trei modalităţi prin care această teorie poate fi folosită de către educatori: 1. . Cunoaşterea profilul de inteligenţă al elevilor pentru cultivarea potenţialului bio-psihologic al fiecărui elev. 2. Exerciţiu de autocunoaştere Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări: • Lucrez bine în grup? • Îmi place să învăţ împreună cu cineva? • Am abilitatea de a discerne între intenţiile şi comportamentele celorlalţi? Cel care: • are capacitate de concentrare • tendinţă de a reflecta asupra realităţii înconjurătoare şi a naturii umane • îşi dezvoltă uşor abilităţile metacognitive • sunt conştienţi de propriile sentimente • are simţul transpersonal al sinelui • are abilităţi de gândire şi raţiune de ordin superior manifestă inteligenţă intrapersonală. Exerciţiu de autocunoaştere Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări: • Mă concentrez uşor? • Reflectez des la ce mi se întâmplă? • Sunt capabil să exprim diferite sentimente? Cel care: • are dezvoltat simţul de comuniune cu natura • recunoaşte şi clasifică uşor membri a diferite specii • apreciază impactul naturii asupra sinelui şi a sinelui asupra naturii • recunoaşte tipare şi comportamente manifestă inteligenţă naturalistă. Contribuţie la instruirea diferenţiată a elevilor în conformitate cu profilul lor de inteligenţă.• dau dovadă de înţelegerea perspectivelor celorlalţi • sunt capabili să cedeze şi să păstreze sinergie manifestă inteligenţă interpersonală. Examinarea strategiei proprii de instruire din perspectiva diferenţelor de potenţial uman 3.

operand cu structuri abstracte .rezolvare de probleme -materiale cu care să experimenteze .etc. descrieri. talente. să -a-mi imagina -imagini. În tabelul de mai jos se găsesc scurte descrieri ale copiilor care manifestă anumite înclinaţii.” inteligenţe” precum şi câteva repere privitoare la modul în care se pot identifica.excursii la muzeul de stiinte. observator Algorit mizand . stimula şi dezvolta acestea. date. casete -jurnal . vizualizand .este persuasiv în vorbire şi scriere face analize metalingvistice cu uşurinţă Cum gândeşte elevul? În cuvinte/ sintagme în propozitii/ fraze în metafore Ce îi place să facă ? Să citească Să scrie Să povestestescă Să se joace cu cuvintele Să participe la jocuri lingvistice Zone de performanţă În povestit. să scrie şi să spună poveşti înţelege ordinea şi înţelesul cuvintelor explică uşor are un umor lingvistic remarcabil convinge uşor . metafore În a-şi aminti: nume de persoane nume de locuri date amanunte/ detalii Zone de intervenţie Prin : cărţi.matematica .locuri.daloguri.Oportunitatea 1: Cunoaşterea profilului de inteligenţă a elevilor.logica .materiale stiintifice/ de laborator . îi place să citească.rationamente . să lucreze cu cifre raţionează inductiv şi deductiv are un bun discernământ în ceea ce priveşte relaţiile şi conexiunile realizează calcule complexe are gândire ştiinţifică în raţionamente în formule şi algoritmi • • Să lucreze cu numere Să formuleze întrebări Să găsească explicatii să caute structuri şi relatii Să experimenteze Să calculeze Să rezolve probleme de logică .cautand relatii logice • • VIZUAL/ să deseneze. discutii -dezbateri Profil de învăţare -spunand -auzind -citind -vazand cuvinte • • • • • • LOGIC/ MATEMATIC • îi place să rezolve probleme. Cum se manifestă elevul? VERBAL/ LINGVISTIC • are o bună memorie pentru nume.

ocazii de a construi .a sesiza schimbari .dans / actorie .vizite la muzeul de arta .cu ajutorul sunetelor .a invata sunete/melodii .ritmuri. poze pentru a se exprima diapozitive lucruri .tonuri şi vibraţii • apreciază calităţile caracteristice ale tonurilor şi ritmurilor CORPORAL/ KINESTEZIC • poate controla în mod voluntar mişcările corpului • îşi poate programa mişcări ale corpului • face uşor legătura dintre corp şi minte • are abilităţi în imagini în forme în culori proiecteze. labirinturi .a citi harti.instrumente muzicale -prin ritm . desen.desene .folosindumi ochii . puzzle . să construiescă să viseze cu ochii deschisi să folosească imagini.a-mi aminti melodii .ore de muzica .a tine ritmul .lucrand cu imagini/ culori prin ritmuri prin melodii Să cânte. să fredoneze melodii să fluiere să asculte muzica să cânte la un instrument muzical să bată ritmul să fie punctual -a recunoaste sunete .jocuri de imaginatie . sculptură MUZICAL/ RITMIC • apreciază structura muzicii şi a ritmului • are “scheme” sau “cadre” pentru auzirea muzicii • este sensibil la sunete şi tipare vibraţionale • recunoaşte. video .experiente tactile .creaz ă şi reproduce sunte. jocuri .activitati mestesugaresti -locuri de rol .a sesiza tonuri si ritmuri -timp de cantat .jocuri LEGO.prin melodii . Să gesticuleze Să atingă si sa pipăie obiecte Să folosească limbajul trupului Să lucreze cu mâinile Să danseze -activitati fizice (sporturi) .carti illustrate.invatare experientiala -prin miscare . sport.miscare.SPAŢIAL • are imginaţie activă • îşi formează imagini mentale(vizuali zează) • se orientează uşor în spaţiu • recunoaşte relaţii şi obiecte spaţial • percepţii corecte din diferite unghiuri • reprezintă uşor grafic prin pictură.m uzică.mers la concerte . grafice .prin muzica prin senzatii somatice prin gesturi şi mişcări Să se mişte.prin atingere prelucrand informatia prin senzatii corporale .jocuri puzzle. labirinturi diapozitive .filme.

a ma axa pe propriile visuri/sentimente -locuri secrete .singuratate .a media conflicte -prieteni .ocazii de a lucra cu animale . punand intrebari cooperand/ in echipa impartasind INTRAPERSONAL • • -in relatiile cu propriile nevoi.optiuni . sentimente si scopuri • • • • Să lucreze singur să îşi urmărească propriile interese Să se autoevalueze Să se planifice să reflecteze -a ma cunoaste/ intelege .comunicare .incadrand in categorii .incadra in categorii .a-mi urmariinteresele proprii .prin proiecte individualiz ate .avand propriul meu spatiu .proiecte individuale -invatand singur .observand evolutii NATURALIST • are dezvoltat simţul de comuniune cu natura recunoaşte şi clasifică uşor tipare şi comportamente apreciază impactul naturii asupra sinelui şi a sinelui asupra naturii comunică eficient verbal şi non-verbal este sensibil la sentimentele motivaţia celor din jur optează pentru lucrul în cooperare dau dovadă de înţelegerea perspectivelor celorlalţi sunt capabili să creeze şi să păstreze sinergie are capacitate de concentrare tendinţă de a reflecta asupra realităţii înconjurătoare şi a naturii umane îşi dezvoltă uşor abilităţile metacognitive sunt conştienţi de propriile sentimente simţul transpersonal al sinelui abilităţi de gândire şi • prin elemente din natura prin forme naturale în categorii/ clasificari • INTERPERSONAL • • -prin raportare la altii .verificandumi ideileprin ale altora • • • Să aibă mulţi prieteni Să discute cu oamenii Să facă parte din grupuri cu interese comune Să organizeze şi să conducă Să negocieze.intalniri. activitati de grup .• mimetice funcţii corporale imbunătăţite Să observe animale şi plante să facă experiente să clasifice să se ocupe de grădinărit -a ingriji plante/animale .a fi original .in ritmul propriu .stabilind relatii .organizare si conducere .activitati in comunitate .a manipula pe altii .) -clasificand .a observa deferente -acces la natura .a-mi urma instinctual . binoclu etc.discutand.jocuri de grup .instrumente de investigare a naturii (lupa.ucenicie comparand . să manipuleze oamenii Să participe la evenimente -a intelege oamenii .

Scopul activităţii: Să se identifice dominantele profilului de inteligenţă personal. pentru că îmi place să sap în grădină -perspectivă corporalkinestezică 2. CUNOAŞTEREA PROPRIULUI PROFIL DE INTELIGENŢĂ Th. dacă ieşim la lucru cu familia. îmi place. Informaţia obţinută vă ajută să identificaţi căile prin care reuşiţi să rezolvaţi probleme mai uşor Aveţi de asemena informaţii despre ce fel de activităţi să nu angajaţi pentru o miză mare. sunetele naturii-perspectivă muzical-ritmică 6. . Instrucţiune: În tabelul de mai jos se găseşte un număr de activităţi.Dacă grădinărilul este o activitate preferată nu înseamnă în mod neaparat necesar că una din dominantele de inteligenţă este cea naturalistă după cum reiese din exemplul de mai sus. aşa mă relaxezperspectivă intrapersonală 5.Incercuiţi acele activităţi care vă atrag. îmi place să aranjez spaţiul pe culori. După ce aţi analizat fiecare activitate din perspectiva diferitelor tipuri de inteligenţe implicate completaţi coloanele corespunzătoare lor pentru fiecare activitate selectată. cu prietenii-perspectivă interpersonală Activităţile pot să ne atragă din diferite perspective. Amstrong (1994) consideră că înainte de a aplica un model de învăţare în clasă educatorii ar trebui să îl aplice asupra propriei persoane. forme-perspectivă vizual spaţială 4. Astfel. înainte de a aplica Teoria Inteligenţelor Multiple în clasa se recomandă a se determina propriul profil de inteligenţe. Pas 1. Pentru acest lucru aveţi inventarul de mai jos pe care îl puteţi utiliza ca pe un mic test de diagnoză.raţiune de ordin superior Oportunitatea 2. Analizaţi modul în care vă implică activitatea din perspectiva inteligenţelor multiple. îmi place liniştea. îmi place să plantez-perspectivă naturalistă 3.Opţiunile nu sunt limitate ca număr. De exemplu: • Din ce perspectivă îmi place grădinăritul? 1. Pas 2.Veţi obţine voturi mai multe pentru un anumit numar de inteligenţe pe care le puteţi considera dominate. Examinarea strategiei proprii de instruire 1. Pas 3. îmi place că pot să lucrez singur în grădină.Adăugaţi la această listă o activitate preferată.

clasificări în cadrul lecţiei? . opţiunile individuale în proiectarea şi realizarea lecţiei pot avea un impact mai mare asupra elevilor. Planul de lecţie IM o Pasul 1 în elaborarea planului de lecţie din perspectiva IM este formularea unor întrebări care să ne ajute să descoperim oportunităţile prin care putem implica cât mai multe inteligenţe la oră. Întrebări posibile: 1. Cum pot să includ calcule. Cum pot să folosesc cuvântul scris sau vorbit la oră ? 2.Activitate preferată IMI PLACE Ţin un jurnal personal Să fac fotografii Să ascult muzică Sunt terapeutul familiei Să lucrez la calculator Grădinăritul Să construiesc -renovez Să dansez Să merg în excursie Să merg la teatru Să gătesc Să pescuiesc Să particip la sporturi de echipă Să scriu poezii Verballingvis tică Logicomatematic ă Vizual -spaţială Muzicalritmică Corporal Kinestezică Intra personală Inter personală Naturalist ă xxxxxxx Activitatea se poate desfăşura împreună cu un partener cu care se discută şi prin acesta se conştientizează mai uşor perspectiva din care optăm pentru o activitate sau alta. gândirea critică. INTERPRETARE Odată ce se ştiu mai multe lucruri despre propriul profil de inteligenţe. Scopul inventarului propriu de inteligenţe multiple este ca prin experienţa trăită să înţelegem ce important este să angajăm prin lecţie tipuri de activităţi de învăţare diferite în conformitate cu individualităţile reale ale elevilor.

Când pot să utilizez tipare. Pentru identificarea. Când este important să utilizez timpul şi spaţiul de învăţare în mod individual? 7. graficele. cu viaţa de fiecare zi? o Pasul 2 în planificarea lecţiei este enumerarea metodelor şi procedeelor pe care le folosim cel mai des pentru a identifica tipurile de inteligenţe pe care le activăm cel prin intermediul acestora. EXEMPLU o o o o o o o o o o o o o o o o o Corporal Kinestezică activităţi de vizualizare prelegere interactivă folosirea de organizatori grafici demonstraţii ştiinţifice dezbaterea jocuri de cuvinte excursii tematice în teren mima învăţarea pe perechi asaltul de idei ţinerea unui jurnal personal povestire jocuri de gândire logică joc de rol confecţionare de colaje scrierea unui eseu pe suport muzical studiu de caz Interpersonală Lingvistică Logicomatematică Muzicală Spaţială Naturalistă Intrapersonală . tehnici şi procedee pe care le utilizăm frecvent în instruire pe acestea să le asociem cu categoriile de inteligenţă enumerate mai jos. Este o condiţie de bază în noua abordare strategică a lecţiei. dramatizare? 6.3. Când pot să folosesc ritmuri diverse. Pentru diversificarea metodologiei de lucru folosite la clasă propunem o activitate de autoevaluare prin care alcătuind lista de metode. desenul în diferite momente ale lecţiei? 4. clasificări şi diverse asociaţii cu mediul înconjurător. Cum pot să folosesc culorile. organizatori grafici. stimularea sau dezvoltarea abilităţilor cognitive multiple se recomandă folosirea unui meniu instrucţional cât de diversificat. La ce moment al lecţiei ar fi potrivit un exerciţiu de învăţare bazat pe mişcare. sunete specifice din mediul înconjurător. Când folosesc lucrul în perechi şi grup mic şi care sunt criteriile pe baza cărora alcătuiesc grupurile? 8. muzica ? 5.

Se recomandă a se lucra împreună cu colegi de diferite discipline pentru a observa diferenţele individuale în alegerea metodologiei de lucru la clasă precum şi pe cele care derivă din specificul disciplinei predate. Faceţi-vă însemnări pentru a vă reaminti când şi cum să folosiţi fiecare inteligenţă în lecţie. Ce schimbări. dacă sunt aţi dori să faceţi în metoda de predare? De ce? De ce nu? Activate Da/Nu Motivul (EXEMPLE) • pentru a stimula mobilitatea • a dezvolta capacităţi de autocunoaştere • a dezvolta sensibilitatea la sentimentele celorlalţi • interanţiunea eficace cu ceilalţi • a folosi limbaje şi cuvinte diferite pentru a explica un înţeles • a aborda problemele logic • a dezvolta sensibilitatea la sunetele din mediul înconjurător şi la tipurile de ritm. La sfârşitul unei săptămâni controlaţi să vedeţi dacă v-aţi concentrat pe cele 8 tipuri diferite de inteligenţă. nivelul sunetului şi al timbru •pentru a percepe lumea vizuală şi spaţială corect • a dezvolta sensibilitatea la lumea naturală pentru a vedea conexiuni în mediul înconjurător Descrierea activităţii de învăţare Inteligenţe CorporalKinestezică Intrapersonal Interpersonal Ce fac elevii ? VerbalLigvistică LogicoMatematică MuzicalRitmică Vizual-Spaţială Naturalistă . Se poate folosi un grafic pentru fiecare zi şi un grafic pentru o săptămână. o Pas 3.

Instrucţiune: Imaginaţi-vă că trăiţi într-o lume fără cercuri.Desenaţi/scrieţi un scurt text literar/faceţi un colaj/jucaţi o scenetă despre o lume fără cercuri. Mai jos sunt prezentate câteva exerciţii de proiectare. o ETAPA 2. Care sunt inteligenţele activate? . o Pas 4. Îmbogăţirea strategiei didactice personale ar trebui să fie o constantă în dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice. Se împarte clasa în mai multe grupuri de câte 4-5 participanţi. ilustraţi prin colaje povestea vieţii voastre.Ca sarcină de lucru . Instrucţiune:Scrieţi. povestiţi. calendar) cum sunt folosite numerele în viaţa de fiecare zi(numere de telefon . Indiferent de specificul conţinuturilor informaţionale se recomandă exerciţii de proiectare în vederea dezvoltării competenţei de diversificare a strategiei de instruire prin filtrul inteligenţelor multiple.Folosind un asemenea exerciţiu de observare se poate constata că sunt perioade lungi de timp în care nu reuşim să activăm decât un numar minim de abilităţi cognitive fiind că de cele mai multe ori conţinutul lecţiei nu favorizează acest tip de abordare.banii într-un magazin) Care sunt inteligenţele activate ? Obiectiv: Recunoaşterea istoriei vieţii unui om într-o biografie Procedură:Discutaţi cu copii despre viaţa lor şi despre ce ar dori să aibă în povestea vieţii lor. REFLECTAŢI! Obiectiv: Recunoaşterea formelor din mediul înconjurător Procedura. o ETAPA 1. elaboraţi formula matematică. contabilizaţi. jurnal. eseu. desen. desenaţi. Care sunt inteligenţele activate? Obiectiv:Adecvarea sistemului numeric la activităţile cotidiene Procedură: Timp de o săptămână elevii înregistrează prin diferite modalităţi (înregistrare contabilă. fiecare grup are de depistat toate cercurile din 2 imagini preselectate.Fiecare grup primeşte o revistă . scoruri la meciuri.

Alcătuiţi un catalog al florilor de toamnă. implicare. Realizaţi un grafic al temperaturii pe o perioadă de o săptămână şi prezentaţi un raport asupra fenomenelor naturale de toamnă. Importantă este: • înţelegerea teoriei şi a semnificaţiei sale pentru procesul de învăţare al elevului • înţelegerea profilului de inteligenţă personal şi al elevilor pentru stimularea şi dezvoltarea acestora • informaţiile obţinute despre propriul stil de predare • adecvarea stilului personal de predare la stilul de învăţare al elevilor E nevoie de:timp. în aşa fel încât fiecare elev să fie pregătit şi motivat pentru a lucra cu textul literar care urmează să fie studiat. Procedură:Elevii sunt invitaţi să aleagă una din activităţile specifice de mai jos. Alcătuiţi un calendar al evenimentelor specifice toamnei. Indiferent de paşii recomandaţi este o certitudine că fiecare cadru didactic interesat de lecţia IM va folosi valenţele educative ale teoriei după stilul personal de instruire. după interesul personal. 5. 1. Scrieţi o poezie despre toamnă 2. imaginaţie. Scrieţi un eseu reflexiv 3. Alcătuiţi un album cu fotografii 4.Obiectiv:Pregătirea elevilor pentru analiza unui text literar despre toamnă. 7. dar şi mai aproape de marea comunitate a celor care lucrează bine spre binele personal şi al celorlalţi. răbdare. Unii vor folosi TIM ca: • punct de intrare în lecţie • alţii integrându-l în sarcina de lucru pentru casă • iar alţii vor încerca să angajeze un meniu instrucţional diversificat în vederea stimulării şi dezvoltării potenţialului cognitiv multiplu al elevilor pe tot parcursul lecţiei • proiectul IM poate fi o opţiune pentru aplicarea abordării unei teme din perspective diverse • centrele de învăţare se pot organiza pe tot parcursul unei unităţi de învăţare Nu există reţetă şi nici o cale unică de urmat. nu numai că ne vom simţi mai competenţi. creativitate. Dacă putem mobiliza spectrul de abilităţi umane. Proiectul se realizează în mod diferenţiat. . Găsiţi 4 autori din literatura universală care au scris despre toamnă şi prezentaţi un fragment de text literar. 6.

Mozard. Instruirea diferenţiată se bazează în mod prioritar pe teoria propusă de Howard Gardner în 1983. porneşte de la observaţia conform căreia unii copii deştepţi nu au avut rezultate bune la şcoală ca de exemplu: Picasso. prin profilul de inteligenţe. dar creează situaţii de învăţare favorabile fiecărui individ. Autorul Teoriei Inteligenţelor Multiple. Aşadar. Exemplu Tema de proiect este PĂMÂNTUL. prin gradul de maturizare emoţională. Spielberg. Ce sunt centrele de învăţare? . Studiind felul în care aceşti oameni au devenit celebrităţi. Einstein. elevii lucrează în diferite centre de învăţare. În accepţiunea sa este foarte important a se învăţa diversitatea în şcoală pentru a o aplica în viaţă. Altfel spus. Să îi ajutăm să îşi descopere propriile interese şi nevoi. Darwin. Pentru realizarea proiectului. la obiective şi conţinuturi comune. au cel puţin potenţial stiluri şi atitudini diferite. : Instruirea diferenţiată nu renunţă la un program unic de instruire. cum au rezolvat probleme specifice s-a ajuns la concluzia că au apelat la diferite combinaţii de inteligenţă pentru rezolvarea acestora. În timp rezultă un set de produse individuale care reprezintă de fapt traseul cognitiv al dezvoltării elevului de-a lungul evoluţiei în şcoală. odată obţinute rezultate spectaculoase în domeniul capacităţilor cognitive multiple şi a inteligenţei emoţionale s-a realizat trecerea la o nouă abordare a instruirii: instruirea diferenţiată. UTILITATEA ACESTEI OBSERVAŢII PENTRU EDUCATORI: Este un argument în favoarea acceptării premisei conform căreia elevii nu învăţă în acelaşi mod. PROIECT IM de tratare diferenţiată a elevilor O modalitate de lucru sunt proiectele care se pot dezvolta prin centrele de învăţare IM. Freud. călătoria elevului poate avea rute diferite însă destinaţia rămâne aceeaşi. alese individual nu impuse de către cadrele didactic în raport cu tema în curs. Instruirea diferenţiată prin proiecte IM Proiectele elevilor sunt o sursă foarte generoasă de obţinere de date pentru stabilirea demersurilor stategice de diferenţiere a instruirii elevilor. pentru a le facilita succesul în viaţă trebuie să le vedem unicitatea prin valori personale. proiecte care se vor prezenta şi eventual filma.Opţiunile le aparţin. Fiecare elev ar trebui să participe la elaborarea unor proiecte personale.Oportunitatea3: Instruirea diferenţiată a elevilor în conformitate cu propriul profil de inteligenţă Odată instaurată viziunea pluralistă asupra inteligenţei umane.

.......... prin produsul muncii lor contribuie la cunoaşterea diferitelor aspecte ale vieţii pe pământ.. Instruirea diferenţiată........ ......o Profesorul poate folosi spaţiul de lucru din clasă împărţindu-l virtual în opt centre de învăţare.................. se poate realiza o mini-dezbare.................................. o Acesta este motorul mişcării către clasa diferenţiată şi acest mod de abordare al instruirii dă semnificaţie Teoriei Inteligenţelor Multiple precum şi altor teorii moderne ale inteligenţei care au impact în educaţie.......................................................................... La termenul la care se prezintă proiectul fiecare grup......... Fiecare centru se centrează pe o dominantă de inteligenţă....... individual se scrie un eseu creativ pe tema călătoriei în jurul pământului. Exerciţiu Reflectaţi asupra avantajelor: • Cât de multe informaţii se pot transforma în cunoaştere prin această metodă • Cât de motivaţi pot să fie elevii dacă pot să lucreze în centrul care le place • Cât de uşor se poate folosi acest tip de proiect pentru abordarea diferitelor conţinuturi • ...etc... o În Centrul Naturaliştilor se realizează un proiect de cercetare despre modalităţi optime de a ocroti pământul.............. o Relaţia dintre profesor şi elev este marcată de capacitatea profesorului de a folosi acele strategii didactice prin care se poate trezi curiozitatea....................... Ce se întâmplă în fiecare centru? o În Centrul de Construcţii se realizează macheta pământului folosindu-se materiale ilustrative diverse..............se poate dezvolta un proiect comun pentru comunitate o În Centrul Solitarilor......... o În Centrul Comunitar se discută o grilă de întrebări despre pământ şi se negociază răspunsuri comune ..... o Rezultatele reale pot să apară doar dacă angajarea fiecărui elev în procesul de învăţare are semnificaţie personală..... o În Centrul Oamenilor de Cultură...................................... elevii au de studiat pe această temă în vederea elaborării unui eseu .................... o În Centrul Oamenilor de Ştiinţă.................... a creării unei poezii........ Anticipaţi dificultăţile ....................... ....... grupul lucrează cu concepte geometrice... Apoi se poate trece la studiul lecţiei în ciclul primar sau la aprofundarea cunoştinţelor prin filtrul disciplinei la care s-a iniţiat proiectul în gimnaziu.............. interesul elevilor pentru cunoaştere prin recunoaşterea valorii fiecărui individ..... o Ţine de un anumit mod de gândire al educatorului şi de o atitudine a lui în realizarea activităţiilor cu copiii............................................ articol de ziar.. o Nu are model sau reţetă. are de rezolvat probleme cu acest specific................ o În Centrul Muzical se poate desfăşura o activitate de ilustrare a sunetelor şi ritmurilor asociate cu viaţa pe pământ o În Centrul de Artă se ilustrează prin desen şi culori diferite informaţii importante despre pământ...............................................

Multiple intelligences :The theory in practice. Multiple Intelligences in the clasroom 2.New York:Basic Books. A. (2001). 2004. L. C. G. Sigma.New York :Basic Books. Inteligenţele multiple – o teorie pentru practica didactică. Powerful lesson planning models: The art of 1. VA: ASCD 10. New York: Basic 4. Tomlinson.1996. O. The differentiated classroom: Responding to the needs of all learners. Gregory.implicaţii pentru formarea cadrelor didactice. Amstrong Th. Alexandria. Păcurari.H. Differentiated instructional strategies: One size doesn’t fit all. Păcurari.Ghid pentru formatori şi cadre didactice. Seria calitate în formare. G.O uşă deschisă spre clasă.O. Thousand Oaks. Gardner.000 decision.MEC. CA: Corwin 9. 3. Sarivan. Instruirea diferenţiată din persepctiva noilor teorii ale inteligenţei. (2002).. Arlington Heights. (1991)The unschooled mind:How children think and how schools should teach.1993.1994.A. J.. O.The Mindful School. Thousand Oaks. Gregory.în curs de tipărire. Instruire diferenţiată. & Chapman. Differentiated instructional strategies: One size doesn’t fit all. Skowron. CA: Corwin 6.. 13.) – Strategii didactice inovative. (2002). (coord.Bibliografie 1. Universitatea din Bucureşti 12. 2003 11. & Chapman. C.Bucureşti 7. Păcurari. 1983. Aplicaţii ale teoriei inteligenţelor multiple. H. Invăţământul primar 3/ 2002 8.2001. C.&Tepelea.H.teză de doctorat. IL: SkyLight Professional .. Ed. Gardner. 5. (1999). Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. Gardner.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->