Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În fiecare dimineaţă, Mihai îşi începe ziua de şcoală cu inima îndoită de nelinişte.
Deşi în clasa a 5 a încă mai are nevoie de mai mult timp decât ceilalţi copii atunci
când se citeşte lecţia dintr-o carte de şcoală. Şi este foarte neplăcut să o auzi pe
Rodica ,toţi profesorii o laudă. Deşi îţi place cât de frumos recită. La desenele lui nu
se uită niciodată nimeni. La orele de desen sunt teme obligatorii şi nu prea pare
nimeni interesat de jocul de culori pe care l-a iniţiat.
De data aceasta i-a plăcut mult lecţia. Şi lui, şi lui Paul. Paul lucra la o mică scenetă
împreună cu încă 3-4 copii. Pentru acelaşi lucru: să reprezinte ceea ce au citit. Lor
nu le prea place desenul, ceea ce lui Mihai îi este greu să înţeleagă. Rodica însă
lucrează în grupul ei, cine ştie ce lucruri complicate. Ei ştiu lecţia aproape pe de
rost. Şi tare frumos lucrează, scriu chiar ei înşişi poveşti ...dar nu prea desenează.
Emil însă nu prea este mulţumit pentru faptul că deşi a lucrat în Centrul pentru
lectură lui nu îi place textul. Lui îi place sportul şi i-a şi mărturisit lui Mihai că un
text despre Andrei Pavel l-ar citi cu toată plăcerea.
Probabil fiecare dintre noi a observat cât de diferite sunt comportamentele elevilor la
clasă. Dar poate că nu întotdeauna am ştiut să ne racordăm predarea la nevoile,
interesele şi profilul de inteligenţă al elevilor.
Teoria Inteligenţelor Multiple a fost pentru prima oară publicată de către Howard
Gardner în lucrarea Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences în 1983.
Teoria sa este rezultatul unor îndelungi cercetări în studiul profilelor cognitive ale
copiilor supradotaţi, autişti, savanţi idioţi, oameni cu dificultăţi în învăţare, a
persoanelor aparţinătoare a diferite culturi.
Concluzia la care ajunge Gardner este că:
• Inteligenţa nu este o trăsătură înnăscută care domină celelalte abilităţi pe care
le au elevii.
• Nu pune la îndoială existenţa unei inteligenţe generale dar aduce probe
conform cărora definiţia tradiţională a inteligenţei nu acoperă posibilităţile
cognitive recent descoperite.
• Rezultatele cercetării sugerează faptul că inteligenţa este localizată pe diferite
zone ale creierului care sunt conectate între ele, se susţin una pe alta,dar pot
funcţiona şi independent dacă este nevoie.Se pot dezvolta în condiţii optime
de mediu.
Autor a 18 cărţi traduse în 21 de limbi şi sute de articole, Howard Garder este cel mai
bine cunoscut în cercurile educaţionale pentru Teoria Inteligenţelor Multiple care se
constituie ca o critică adusă teoriilor tradiţionale asupra inteligenţei conform cărora
inteligenţa este unică şi măsurabilă prin instrumente standard psihometrice.
Teoria Inteligenţelor Multiple subliniază faptul că fiecare om are mai multe tipuri de
inteligenţă, şi anume: inteligenţă verbal-lingvistică, logico-matematică, muzical-
ritmică, corporal-kinestezică, vizual –spaţială, intra şi interpersonală, naturalistă.
Abilităţile cognitive multiple pot să fie identificate, stimulate şi dezvoltate. Ele
reflectă modalităţi diferite de a interacţiona cu lumea.
În acest context derivat din teoria lui Gardner misiunea profesorilor este de a
dezvolta strategii de predare care să permită elevilor să îşi demonstreze
modalităţile multiple de a înţelege şi valoriza propria lor unicitate.
După H.Gardner, oamenii posedă cel puţin opt inteligenţe, fiecare corelată cu o zonă
specifică de pe creier.
El defineşte “o inteligenţă” ca fiind :
• Calea prin care un individ poate să îşi rezolve problemele de viaţă reală;
• Abilitatea de a crea un produs sau de a oferi un serviciu care este de
valoare în cel puţin o cultură;
• Potenţialul de a găsi sau de a crea soluţii care să faciliteze achiziţia de
cunoaştere nouă;
Exerciţiu de
autocunoaştere
Reflectează şi răspunde
la următoarele întrebări:
• Înţeleg uşor
ordinea şi
sensul
cuvintelor?
• Sunt
convingător Cel care:
atunci când • are plăcerea de a rezolva probleme, de a
intervin în lucra cu cifre
• raţionează inductiv şi deductiv
• are un bun discernământ în ceea ce priveşte relaţiile şi conexiunile
• realizează calcule complexe
• are gândire ştiinţifică
manifestă inteligenţă logico-matematică.
Exerciţiu de autocunoaştere
Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări:
• Recunosc tipare abstracte?
• Pot realiza calcule complexe?
• Deduc uşor relaţii şi conexiuni?
• Am o gândire ştiinţifică?
• Cauţi să îţi secventezi demersurile în mod
logic?
Cel care:
• are imaginaţie activă
• îşi formează imagini mentale(vizualizează)
• se orientează uşor în spaţiu
• recunoaşte relaţii şi obiecte spaţial
• are percepţii corecte din diferite unghiuri
• reprezintă uşor grafic prin pictură, desen, sculptură
manifestă inteligenţă vizual-spaţială.
Exerciţiu de autocunoaştere
Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări:
• Am o imaginaţie activă?
• Formez imagini mental?
• Mă orientez uşor în spaţiu?
• Am o percepţie corectă din diferite Cel care:
unghiuri? • poate controla
• Recunosc relaţiile dintre obiecte în spaţiu? în mod
voluntar mişcările corpului
• îşi poate programa mişcări ale corpului
• face uşor legătura dintre corp şi minte
• are abilităţi mimetice
manifestă inteligenţă corporal-kinestezică.
Exerciţiu de autocunoaştere
Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări:
• Îmi pot controla în mod voluntar mişcările?
• Am abilităţi mimetice?
• Pot să îmi programez mişcările?
Cel care:
• apreciază structura muzicii şi a ritmului
• are “scheme” sau “cadre” pentru auzirea muzicii
• este sensibil la sunete şi tipare vibraţionale
• recunoaşte,creează şi reproduce sunete, ritmuri,muzică, tonuri şi vibraţii
• apreciază calităţile caracteristice ale tonurilor şi ritmurilor
manifestă inteligenţă muzical-ritmică.
Exerciţiu de autocunoaştere
Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări:
• Apreciez structura muzicii?
• Formez scheme în minte atunci când aud muzica?
• Sunt sensibil la sunete, melodie şi ritm?
• Sesizez calitatea tonului vocii de exemplu?
Cel care:
• comunică eficient verbal şi non-verbal
• este sensibil la sentimentele,temperamentul şi motivaţia celor din jur
• optează pentru lucrul în cooperare
• le place să lucreze în grup
• dau dovadă de înţelegerea perspectivelor celorlalţi
• sunt capabili să cedeze şi să păstreze sinergie
manifestă inteligenţă interpersonală.
Exerciţiu de autocunoaştere
Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări:
• Lucrez bine în grup?
• Îmi place să învăţ împreună cu cineva?
• Am abilitatea de a discerne între intenţiile şi comportamentele
celorlalţi?
Cel care:
• are capacitate de concentrare
• tendinţă de a reflecta asupra realităţii înconjurătoare şi a naturii umane
• îşi dezvoltă uşor abilităţile metacognitive
• sunt conştienţi de propriile sentimente
• are simţul transpersonal al sinelui
• are abilităţi de gândire şi raţiune de ordin superior
manifestă inteligenţă intrapersonală.
Exerciţiu de autocunoaştere
Reflectează şi răspunde la următoarele întrebări:
• Mă concentrez uşor?
• Reflectez des la ce mi se întâmplă?
• Sunt capabil să exprim diferite
sentimente?
Cel care:
• are dezvoltat simţul de comuniune cu natura
• recunoaşte şi clasifică uşor membri a diferite specii
• apreciază impactul naturii asupra sinelui şi a sinelui asupra naturii
• recunoaşte tipare şi comportamente
manifestă inteligenţă naturalistă.
Exerciţiu de
autocunoaştere
Reflectează şi răspunde Care sunt oportunităţile de instruire pe care le
la următoarele întrebări: oferă această teorie ?
• Mi se spune că Pot fi identificate cel puţin trei modalităţi prin care
dau gust bun
această teorie poate fi folosită de către educatori:
mâncărurilor?
• Îmi place natura?
• Prefer 1. Cunoaşterea profilul de inteligenţă al elevilor
tratamentele pentru cultivarea potenţialului bio-psihologic
naturiste? al fiecărui elev.
• Îmi place să 2. Examinarea strategiei proprii de instruire din
perspectiva diferenţelor de potenţial uman
3. Contribuţie la instruirea diferenţiată a elevilor în conformitate cu profilul lor
de inteligenţă.
Oportunitatea 1: Cunoaşterea profilului de inteligenţă a elevilor.
În tabelul de mai jos se găsesc scurte descrieri ale copiilor care manifestă anumite
înclinaţii, talente,” inteligenţe” precum şi câteva repere privitoare la modul în care se
pot identifica, stimula şi dezvolta acestea.
xxxxxxx
INTERPRETARE
Odată ce se ştiu mai multe lucruri despre propriul profil de inteligenţe, opţiunile
individuale în proiectarea şi realizarea lecţiei pot avea un impact mai mare asupra
elevilor. Scopul inventarului propriu de inteligenţe multiple este ca prin experienţa
trăită să înţelegem ce important este să angajăm prin lecţie tipuri de activităţi de
învăţare diferite în conformitate cu individualităţile reale ale elevilor.
Planul de lecţie IM
Întrebări posibile:
1. Cum pot să folosesc cuvântul scris sau vorbit la oră ?
2. Cum pot să includ calcule, gândirea critică, clasificări în cadrul lecţiei?
3. Cum pot să folosesc culorile, graficele, organizatori grafici, desenul în diferite
momente ale lecţiei?
4. Când pot să folosesc ritmuri diverse, sunete specifice din mediul înconjurător,
muzica ?
5. La ce moment al lecţiei ar fi potrivit un exerciţiu de învăţare bazat pe mişcare,
dramatizare?
6. Când este important să utilizez timpul şi spaţiul de învăţare în mod individual?
7. Când folosesc lucrul în perechi şi grup mic şi care sunt criteriile pe baza cărora
alcătuiesc grupurile?
8. Când pot să utilizez tipare, clasificări şi diverse asociaţii cu mediul
înconjurător, cu viaţa de fiecare zi?
EXEMPLU
o activităţi de vizualizare
o prelegere interactivă
o folosirea de organizatori grafici
o demonstraţii ştiinţifice
o dezbaterea
o jocuri de cuvinte
o excursii tematice în teren
o mima
o învăţarea pe perechi
o asaltul de idei
o ţinerea unui jurnal personal
o povestire
o jocuri de gândire logică
o joc de rol
o confecţionare de colaje
o scrierea unui eseu pe suport muzical
o studiu de caz
REFLECTAŢI!
Proiectul se realizează în mod diferenţiat, în aşa fel încât fiecare elev să fie
pregătit şi motivat pentru a lucra cu textul literar care urmează să fie studiat.
Importantă este:
• înţelegerea teoriei şi a semnificaţiei sale pentru procesul de învăţare al
elevului
• înţelegerea profilului de inteligenţă personal şi al elevilor pentru
stimularea şi dezvoltarea acestora
• informaţiile obţinute despre propriul stil de predare
• adecvarea stilului personal de predare la stilul de învăţare al elevilor
Dacă putem mobiliza spectrul de abilităţi umane, nu numai că ne vom simţi mai
competenţi, dar şi mai aproape de marea comunitate a celor care lucrează bine spre
binele personal şi al celorlalţi.
Oportunitatea3: Instruirea diferenţiată a elevilor în conformitate cu propriul
profil de inteligenţă
Odată instaurată viziunea pluralistă asupra inteligenţei umane, odată obţinute rezultate
spectaculoase în domeniul capacităţilor cognitive multiple şi a inteligenţei emoţionale
s-a realizat trecerea la o nouă abordare a instruirii: instruirea diferenţiată.
Instruirea diferenţiată se bazează în mod prioritar pe teoria propusă de Howard
Gardner în 1983. În accepţiunea sa este foarte important a se învăţa diversitatea în
şcoală pentru a o aplica în viaţă. Autorul Teoriei Inteligenţelor Multiple, porneşte de
la observaţia conform căreia unii copii deştepţi nu au avut rezultate bune la şcoală ca
de exemplu: Picasso, Einstein, Spielberg, Mozard, Freud, Darwin. Studiind felul în
care aceşti oameni au devenit celebrităţi, cum au rezolvat probleme specifice s-a
ajuns la concluzia că au apelat la diferite combinaţii de inteligenţă pentru rezolvarea
acestora.
Exemplu
Tema de proiect este PĂMÂNTUL. Pentru realizarea proiectului, elevii lucrează în
diferite centre de învăţare.Opţiunile le aparţin.
Ce sunt centrele de învăţare?
o Profesorul poate folosi spaţiul de lucru din clasă împărţindu-l virtual în opt
centre de învăţare. Fiecare centru se centrează pe o dominantă de inteligenţă.
La termenul la care se prezintă proiectul fiecare grup, prin produsul muncii lor
contribuie la cunoaşterea diferitelor aspecte ale vieţii pe pământ. Apoi se poate trece
la studiul lecţiei în ciclul primar sau la aprofundarea cunoştinţelor prin filtrul
disciplinei la care s-a iniţiat proiectul în gimnaziu.
Exerciţiu
Instruirea diferenţiată...
o Nu are model sau reţetă.
o Ţine de un anumit mod de gândire al educatorului şi de o atitudine a lui în
realizarea activităţiilor cu copiii.
o Relaţia dintre profesor şi elev este marcată de capacitatea profesorului de a
folosi acele strategii didactice prin care se poate trezi curiozitatea, interesul
elevilor pentru cunoaştere prin recunoaşterea valorii fiecărui individ.
o Rezultatele reale pot să apară doar dacă angajarea fiecărui elev în
procesul de învăţare are semnificaţie personală.
o Acesta este motorul mişcării către clasa diferenţiată şi acest mod de
abordare al instruirii dă semnificaţie Teoriei Inteligenţelor Multiple precum
şi altor teorii moderne ale inteligenţei care au impact în educaţie.
Bibliografie