Etanolul

CH3 – CH2 – OH
Alcoolii sunt compuşi organici care conţin în moleculă grupa hidroxil, -OH legată de
un atom de carbon ce participă numai la formare de legături simple,  .

Formula generală este R-OH. S-a arătat experimental că unghiul dintre legăturile
C-O-H este, la majoritatea alcoolilor, de 109 o, foarte apropiat de valoarea unghiului
dintre legăturile H-O-H care este de 105o.

Legăturile C-O-H sunt polare: pe atomul de oxigen se găseşte o densitate de sarcină

negativă, iar pe atomii de H şi C apar densităţi de sarcină pozitivă.Acestă polarizare
face ca între atomul de hidrogen al unei grupe hidroxil şi atomul de oxigen al altei
grupe să se exercite forţe de atracţie electrostatică.

Între moleculele de alcool se stabilesc interacţii de natură fizică,numite legături de

hidrogen.
Etanolul sau alcoolul etilic, C2H5-OH e cunoscut în întreaga lume sub numele
alcool. Din antichitate şi până astăzi este constituentul esenţial al tuturor
băuturilor alcoolice.

Etanolul este un alcool inferior, astfel aflându-se în stare lichidă. Fierbe la

78,32oC si se solidifică la -114,1oC.

Etanolul se obţine,din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, prin fermentaţia
alcoolică a compuşilor dulci (zaharide) din fructe sau din melasă, sub acţiunea
unor ciuperci (Saccharomyces cerevisiae).
 Metode de obţinere
În urma anumitor procedee, acetilena, prin hidratare, este transformată în acetaldehida
care apoi este supusă unei hidrogenări catalitice ( în prezenta nichelului, la 1400 oC ) :

HC=CH + H2O  CH3 – C=O + H2 Nichel

1400 C CH3 – CH2 – OH

După alte procedee, acetilena, prin hidrogenare moderată, este trecută în etilenă.
Aceasta este tratată cu acid sulfuric, în prezenţa de oxid de cupru, la 750-800 oC şi
presiune de 15 atm. Din reacţie rezultă întâi sulfatul acid de etil, din care, printr-o hidroliză
ulterioară, se obtine etanol:

H2C=CH2 + HO – SO3H CuOH

750-800 C 15 atm CH3 – CH2 – O – SO3H

CH3 – CH2 – O – SO3H + H – OH  CH3 – CH2 – OH + H2SO4

În loc de a trece etilena în sulfat acid de etil, ea poate fi

transformată in cloretan, CH3 – CH2Cl, prin hidroliza căruia
rezultă de asemenea etanol.
Fermentaţia zaharurilor este calea utilizată pentru obţinerea celor mai mari cantităţi de alcool.
Deşi fermentaţia alcoolică este cunoscută din antichitate, cauza fermentaţiei si procesele
chimice care au loc au fost lămurite mult mai târziu.
Transformarea zaharurilor (ex: glucoza) în alcool poate fi redată prin următoarea reacţie:

C6H12O6  2CO2 + 2C2H5OH

• Prin oxidare prelungită, etanolul se transformă în acid acetic :

CH3 – CH2 – OH + O2  CH3 – COOH + H2O

• Etanolul arde cu flacară albastruie, formând dioxid de carbon şi apă :

CH3 – CH2 – OH + 3O2  2CO2 + 3H2O

 Acţiunea biologică a etanolului

Etanolul acţionează asupra organismului, atât direct, cât şi prin compuşii în care se
transformă pe cale enzimatică.

Din punct de vedere fiziologic, acesta are o acţiune depresică şi acţionează ca un

anestezic.

Pentru depistarea prezenţei etanolului în organism se foloseşte testul cu fiola de conţine

dicromat de potasiu ( K2Cr2O7), o soluţie portocalie ce devine verde în prezenţa
etanolului.

Prin metabolizarea etanolului în ficat, acesta se transformă într-un produs toxic ( etanal
sau aldehidă acetică .
H
C =O
CH3
 Celulă combustibilă cu reformator de etanol
De ce etanolul este materia primă potrivită pentru hidrogen ?
 Etanolul este o sursă durabilă de energie
 Etanolul este curat, este un combustibil fără sulf
 Ciclul de CO2 este neutru
 Folosirea etanolul este în creştere în întreaga lume (SUA, Canada, Mexic,
Suedia, Thailanda, India)
 Proporţia etanol/apă poate fi ajustată pentru o reformare optimă

Producerea de hidrogen din etanol reformat pentru sisteme bazate pe

celule combustibile ( Fuel Cell Systems )
 Cum funcţionează o celulă combustibilă ?

O singură celulă e alcătuită dintr-o combinaţie

de o membrană / electrod şi 2 plăcuţe cu 2
canale la ambele capete.
Hidrogenul circulă prin canale până la anod,
unde stratul catalizator permite separarea
protonilor şi a electronilor. Aerul circulă prin
canale până la catod. Protonii hidrogenului
care trec prin membrană (PEM), se combină
cu oxigenul din aer rezultând apă pură.
Electronii se întorc prin circuitul exterior
producând energie electrică.
Hidrogenul poate fi luat din rezervele de la
bord sau poate fi produs din gaze naturale,
etanol,
etanol metanol sau benzină, printr-un proces
chimic.

Această tehnologie este considerată cea

mai viabilă alternativă pentru înlocuirea
motorului cu combustie internă, odată ce
va oferi emisii de gaz reduse, aproape
inexistente şi o folosire eficientă a
combustibilului alternativ.
Istoric Etanol vs Fără Plumb
Preţuri la combustibili - FOB Omaha 1982-2003
Proiect realizat de Avădanei Andrei Ionuţ

Clasa a X-a B C.N.V.A.

Profesor Lidia Mînză

Colegiul Naţional Vasile Alecsandri
Galaţi