Sunteți pe pagina 1din 4

Mediul pădurilor de foioase și de

amestec
Zona temperată este cuprinsă între 30 și 60 grade latitudine,în fiecare
emisferă se întinde în zona biogeografică temperată.Acestei zone îi sunt
caracteristice:
1.Vegetația mediterană,regiunile cuprinse între 30-40 grade latitudine nordică și
sudica.Pe locul padurilor defrișate s-a dezvoltat o vegetație de tufișuri foarte dese
numite în Europa maquis,iar in America chaparral.
2.Padurile de foioase se gasesc în regiunile cu climă temperat-oceanică.
3.Padurile de conifere se intalnesc doar in emisfera nordica:in Siberia,Canada si
partial in nordul Europei.
Zona pădurilor de foioase
Este situată în cea mai mare parte a Europei,în America de Nord,Asia și pe
mici porțiuni în America de Sud și Noua Zeelanda .
Pădurile de foioase sunt zone de vegetație în care domină vegetația arboricolă
și angiospermică. Ele sunt prezente atât în zonele temperate,cât și în zonele
temperate,cât și în cele subtropicale și tropicale.
Limita dintre pădurile de foioase și cele rașinoase se situează între altitudini
de 600-1300 m,în funcție de relief,substrat și microclimat,care duce uneori și la
inversiuni de vegetație.

Clima
Este dependentă de predominarea circulației maselor de aer oceanic,mase cu
umiditate mare și,în comparație cu cele continentale,mai răcoroase vara și mai
calde în sezonul rece.Ca urmare,nu se manifestă nici calduri excesive, dar nici
înghețuri puternice; amplitudinile termice anuale sunt moderate,nebulozitatea este
mai accentuată,vanturile legate de o frecventa activitate ciclonală au viteze ridicate.

Precipitațiile sunt bogate (1500-3000) și repartizate în toate anotimpurile,


valorile mari sunt pe versanții vestici ai masivelor montane și scad spre interiorul
continentelor ;roua,ceața reprezintă fenomene meteorologice distincte.
Apar și unele deosebiri de la un continent la altul ,constatate în ritmul și
intensitatea manifestării elementelor ce caracterizează clima lor.În Europa,unde
aceasta regiune are cea mai mare dezvoltare (până în Polonia și vestul țarii
noastre), circulația vestică ( Vanturile de Vest ) antrenează permanent mase de aer
oceanic umede și răcoroase .Ca urmare ,verile sunt plăcute (temperaturile medii
lunare intre 16 și 25 grade celsius ), precipitațiile sunt mai reduse și adesea au
caracter de aversă. Iarna este un anotimp mai blând sub raport termic (între 0
grade celsius la latitudini mari 10-12 grade celsius la latitudinea de 40 de grade,dar
cu umiditate ,nebulozitate și precipitații (numarul cel mai mare de zile cu ploi )
ridicate.Pe ansamblu ,aici cad precipitații intre 800-1500 mm,cu maximul
iarna(ianuarie).De asemenea ,prezența sistemelor muntoase Alpi,Carpați impune,pe
de o parte,o etajare a valorilor elementelor climatice,iar,pe de altă parte,o asimetrie
evidentă in desfașurarea marimii lor pe versanții vestici in raport cu cei estici.
In estul Asiei ,circulația este dominată sezonier de mase de aer cu caracteristici
diferite ceea ce se reflectă in valorile termice și in regimul
precipitațiilor.Vara,masele de aer umede de pe ocean (Marea Ohotsk,Marea
Japoniei) se deplasează spre continent provocând ploi și temperaturi moderate
(18,20 grade celsius).Iarna,prin dezvoltarea unui maxim de presiune pe uscat
(Siberia) deplasarea maselor de aer reci continentale se face catre ocean unde
există o arie depresionară .Ca urmare ,temperaturile medii vor fi scazute (-5,-15
grade celsius),se produc inghețuri și se acumuleaza zapadă,dar in strat subțire.In
aceste condiții și aici amplitudinile termice vor fi scazute .Precipitațilie variază între
700 și 1200 mm și cad preponderent în timpul verii.Datorită asemănării ca sistem
intre circulația maselor de aer și căderea precipitațiilor aici și cele din regiunea
musonică tropicală,climatologii folosesc aici apelativul de “climat musonic
temperat” .Pentru peisaj importante sunt:umiditatea,in cea mai mare parte a
anului ,amplitudinile termice reduse,valorile de temperatură apropiate de cele
inregistrate pe coastele atlantice.
Condiții ecologice
Climatul racoros cu ierni nici prea mici, nici prea lungi,cu veri scurte și
moderate sub raport termic.Anotimpurile de tranziție respectiv primavara și toamna
caracterizate prin puțin frig,joacă un rol capital .Perioadele marcate de seceta sunt
inexistente.Precipitațile sunt abundente (cca 500 mm/an ) și sunt repartizate
uniform pe parcursul anului.
Vegetatia
Arbori padurilor de foioase sunt: salcia ,teiul ,castanul ,aninul ,acacia ,sicomorul
,plopul ,magnolia ,stejarul ,fagul ,mesteacanul ,ulmul ,artarul ,frasinul etc.
Toamna cand arborilor le cad frunzele functia de fotosinteza inceteaza.
In Europa ,in alcatuirea ei intra fagul ,stejarul ,gorunul ,cerul ,garnita ,teiul argintiu
etc.Arbustii caracteristici sunt paducelul ,porumbarul ,catina alba ,cornul
,sangerul ,alunul ,socul ,voniceriul etc.Stratul ierbos se dezvolta primavara,iar in rest
in luminisuri.
In Asia de Est ,in alcatuirea padurilor intra :stejarul ,frasinul ,arborele de catifea
,magnolia ,in America de Nord predomina stejarul alb, stejarul rosu ,stejarul negru
,fagul ,castanul ,artarul ,arborele de lalele,iar in Australia de sud-est si America de
Sud,paduri de fag cu frunze persistente in amestec cu frunze cazatoare etc.

Solurile
Invelisul de sol este dominat de solurile de padure.Solurile sunt brune de padure mai
mult sau mai putin levigate;in functie de gradul de aciditate si de umiditate ,ele
corespund unor asociatii vegetale clar diferentiate.Dominante sunt luvisolurile albice
la care pe dealuri si podisuri se adauga cambisoluri,iar in munte andosoluri
(Gh.Ianos, 1994). Ele au un continut de humus moderat;pe profil se produce
migrarea argilei ce imprima variate subtipuri;au fertilitate medie,pe ele dezvoltandu-
se bine atat paduri de foioase ,cat si unele culturi(in regiunile joase de campie)

Hidrografie
Variatia de sezoane a regimului precipitatiilor si a evapotranspiratiei,pe de o
parte ,iar pe de o alta parte relieful extrem de variat (de la campii la munti) au
impus o scurgere a apelor care difera in cele doua emisfere si in functie de marimea
si desfasurarea bazinelor pe unitati cu relief deosebit.
Specificul scurgerii raurilor din aceasta regiune este reflectat de bazinele
hidrografice mici in care se realizeaza o anumita omogenitate .
Marile artere hidrografice ale caror bazine includ si spatii insemnate din muntii
inalti au un regim de scurgere mult mai complex la care intervin aporturi de apa
provenite ,in luni diferite,din ploi,din topirea zapezii,topirea ghetarilor etc.(Dunare
,Rin,Rhon etc).
Astfel ,alimentarea din ploi asigura maxime iarna,dar si valori ridicate la viiturile
de vara,cea din topirea zapezilor imprima cresteri in aprilie-iunie ;prin acumulare
rezulta o scurgere bogata primavara si prin viituri vara,iar cea mai mica la sfarsitul
ierni (februarie-martie).In Extremul Orient,circulatia musonica impune o scurgere
bogata vara si una redusa iarna. Modelarea reliefului comporta caracteristici diferite
in functie de ansamblul de factori ce o determina.Conditiile climatice

favorizeaza actiunea tuturor proceselor numai ca acestea se produc cu frecvente si


intensitati deosebite.
O mare parte din versantii dealurilor si muntilor au fost despaduriti,situatie in care
s-a ajuns la o accelerare a modelarii,care se va diferentia in functie de panta ,roca si
variatii sezoniere ale precipitatilor.Pe pantele mari lipsite de depozite de
acoperire,roca in loc sufera frecvent dezagregari in sezonul rece.Primavara,pe
suprafete cu inclinare in jur de 5-15 grade se inregistreaza solifluxiuni,iar pe cele
mai mari siroiri,alunecari,torentialitate.
Tendinta generala a modelarii este netezirea reliefului prin diminuarea pantelor
mari de la partea superioara a versantilor si extinderea celor concave de la baza lor.
Interventia antropica
Conditile climatice mai blande au favorizat dezvoltarea de asezari,multe
insirate de a lungul unor drumuri transcontinentale (transiberianul in Eurasia sau
magistralele din Canada )
Unele modificari ale conditilor de mediu se produc mai intai prin exploatarile intense
de masa lemnoasa ,combustibil sau minereuri iar apoi prin extinderea suprafetelor
ca pasuni si unele terenuri agricole .Acestea sunt concentrate in sud,unde alaturi de
areale de mediu antropizat exista si parcuri nationale.

Mediul temperat-oceanic
Se afla in spatile continentale vecine oceanelor la latitudini de 40-55 grade ,in
Europa de Vest ,estul USA ,sud-estul Asiei ,sud-estul Australiei si Noii Zeelande.
Solul
Solurile zonei temperat oceanice s-au dezvoltat in conditiile unei umiditati
moderate si sub padure .Mai importante sunt:luvisolurile ,formate sub padurile de
foioase ,paduri de amestec si pajisti ;argiluvisolurile ,dezvoltate sub padurile de
foioase (fag ,stejar), de culoare brun roscata sau brun.

Interventia antropica
Aici medile naturale ale campiilor si dealurilor fost transformate in medii de
culturi agricole ,portuare ,industriale ,de asezari de diferite tipuri.
In cea mai mare parte padurile de foioase au fost defrisate locul lor fiind luat
de plantatii ,pajisti si terenuri agricole.
In munti,activitatile turistice ,caile de comunicatie si asezarile (de exemplu in
Franta, Scotia ,SUA ,Canada etc)introduc o nota de antropizare ,dar aceasta este
subordonata mentinerii echilibrelor naturale .Se adauga multe teritorii supuse
ocrotirii sub forma de rezervatii si parcuri.
Mediul temperat-continental
Localizare
Se desfasoara in partile centrale ale continentelor,la distante mai mari in
raport cu oceanele, fiind de cele mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti
(Carpati ,Caucaz ,Himalaya ,cele din Extremul Orient, etc ), care impiedica
patrunderea maselor de aer oceanic .
Astfel de medii se gasesc in Bulgaria ,Iugoslavia ,nordul Croatiei ,nordul
Italiei ,Elvetia ,Cehia ,Austria ,sudul Germaniei ,apoi in America de Nord (podisurile
din centrul SUA si al Canadei) si din America de sud (Argentina).
Clima
Climatul se caracterizeaza prin frecventa maselor de aer continental ,polare si
arctice ,precipitatii putine (sub 500 mm/an ) si o accentuare a secetei catre
sectoarele centrale ale continentelor sau in cele care sunt incadrate munti inalti.
Temperaturi medii anuale 10-11 grade celsius.Precipitatii sub 500 mm/an,
primavara.
Vegetatia
Limita vestica a stepei din Europa trece prin sud-estul tarii noastre .Trecerea
dintre padurile de foioase si stepa se realizeaza prin intermediul unei fasii de
tranzitie ,numite silvostepa ,in care ierburile stepei alterneaza cu npalcuri de copaci.
Fauna padurilor de foioase
In aceste paduri traiesc : lupul, vulpea, caprioara, mistretul, jderul, veverita,
pisica salbatica, sturzul, mierla, cucul, ciocanitoarea, gaia, pitigoiul, sticletele.
Adaptari ecologice ale specilor floristice, forma coronamentului este in functie
de locul de crestere : arborii izolati au coroana in forma de cupola sau de sfera ,in
timp ce , in cadrul masivelor forestiere, dezvoltarea acesteia este limitata. In functie
de intensitatea luminii,frunzele prezinta caracteristici anatomo-morfologice si
fiziologice diferite:frunzele de lumina sunt mai mici, mai groase,cu o retea de
nervuri mai densa si stomate mai numeroase, comparativ cu cele de umbra.