Sunteți pe pagina 1din 6

Prin ochi primim cele mai multe informatii despre lumea exterioara.

Dupa
calculele unui cercetator 80% din amintirile pe care le pastram sunt
inregistrate prin vedere.

Omul vede nu cu ochii, ci prin intermediul acestora, de unde informaţia se transmite


prin nervul optic, chiasmă, tractele optice în anumite zone ale lobului occipital al
scoarţei creierului, unde se formează acel tablou a lumii exterioare, pe care o vedem.
Toate aceste organe constituie analizatorul nostru vizual sau sistemul vizual.
Posesia a doi ochi ne permite să facem vederea noastră stereoscopică (adică să formăm
imaginea tridimensională). Partea dreaptă a retinei a fiecărui ochi transmite prin nervul
optic "partea dreaptă" a imaginii în partea dreaptă a creierului, analogic funcţionează şi
partea stângă a retinei. După care două părţi ale imaginii – dreapta şi stânga – sunt unite
de creier.
Astfel că fiecare ochi percepe tabloul "său", în cazul dereglării mişcării în comun a
ochiului drept şi a celui stâng poate fi dereglată vederea binoculară. Cu alte cuvinte vi se
va dubla imaginea sau veţi vedea în acelaşi timp două tablouri complet diferite.

Din punct de vedere anatomic, ochiul este, după cum se ştie, un organ deosebit de
complex, servind la transformarea imaginilor geometrice ale corpurilor în senzaţii
vizuale. Privind însă numai din punctul de vedere al opticii geometrice, el constituie un
sistem optic format din trei medii transparente: umoarea apoasă, cristalinul şi umoarea
sticloasă (sau vitroasă).
CUM FUNCŢIONEAZĂ OCHII

Razele solare intra în ochi printr-un orificiu numit pupilă. Trec printr-un strat
transparent numit cornee şi printr-o lentilă numita cristalin. Ochii noştri transformă
lumina reflectată de un obiect într-o imagine recunoscută de către creier. Partea din
faţă a ochiului este o lentilă convexă convergentă. Ea focalizează razele de lumină,
astfel încât formează o imagine pe un strat în partea din spate a ochiului, numită retină.
Imaginea formată este întoarsă, dar creierul nostru corectează lucrul acesta astfel încât
vedem lucrurile drepte.
Retina conţine receptori fotosensibili numiţi celule cu bastonaşe celule cu conuri.
Acestea transformă impulsurile nervoase care circulă către creier de-a lungul nervului
optic. Creierul interpretează aceste impulsuri ca o imagine, pe care o şi întoarce în
poziţia corectă.
CELULELE CU CONURI ŞI CU BASTONAŞE

Fiecare ochi are circa 125 milioane de celule cu bastonaşe şi 7 milioane de celule cu
conuri. Celulele cu bastonaşe detectează doar albul si negrul, dar funcţionează bine şi
în lunimă slabă. Cele cu conuri văd culorile, dar au nevoie de lumină pentru aceasta.
În ochi sunt trei tipuri de celule cu conuri, unele sensibile la lumină roşie, altele la
lumină verde şi altele la lumină albastră. Fiecare tip răspunde diferit, în funcţie de
culoarea la care ne uităm.
Daltoniştii nu pot vedea culorile bine pentru că unele celule cu, conuri nu
funcţionează corespunzător.

DIMENSIUNEA PUPILEI

Irisul colorat conţine muşchi radiari şi circulari care îi controlează dimensiunea şi


cantitatea de lumină care intră în ochi. În lumină slabă, muşchii radiari se contractă.
Astfel, pupila se lărgeşte şi permite unei mai mari cantităţi de lumină să intre. În
lumină puternică muşchii circulari se contractă protejând ochiul de la orbire.

VEDEREA CLARĂ

Când lumina vine de la un obiect şi intră în ochi, razele sunt reflectate de către
cornee şi cristalin. Punctul în care se întâlnesc razele se numeşte focar. Dacă se
focalizeză pe retină, tot ce se vede este clar şi neted. Cristalinul îşi schimbă forma când
ne uităm la un obiect de la diferite distanţe. Astfel, razele sunt reflectate şi imaginea
este în continuare în focar.

VEDERE PERFECTĂ

MIOPII nu pot vedea bine obiectele de la distanţă. Ei au globuri oculare cu diametru


mare şi cristalinul refractă prea mult, astfel ele se focalizează în faţa retinei.

MIOPIE
HIPERMETROPII nu pot vedea bine obiectele apropriate. Asta se întâmplă
deoaree Ei au globuri oculare cu diametru mic şi imaginea apucă să atingă retina
înainte de a fi focalizată.

Miopia poate fi corectată prin folosirea de ochelari sau lentile de contact cu


lentile concave. Hipermetropi au nevoie de lentile convexe.

Prezbitismul: este un viciu datorat pierderii elasticitatii cristalinului , deci a


posibilitatii de acomodare a acestuia , care se instaleaza odata cu inaintarea in varsta
Acest viciu se corecteaza cu lentile a caror convergenta variaza continuu pe inaltimea
lentilei pentru acomodarea ochiului la distante diferite .

PROTEJAREA OCHIULUI

Ochii sunt foarte delicaţi. În mare parte, globul ocular este protejat de oasele
craniului. Parte din faţă a ochiului este protejată de straturi subţiri de piele numite
ploape
Genele ţin departe praful şi murdăria. Când clipim, pleoapele eliberează lacrimi,
menţinând ochii umezi şi curaţi. Lacrimile conţin substanţe chimice care distrug
bacteriile şi sunt produse deasupra fiecărui ochi, şi se varsă în nas prin două canale
lacrimale.

Barsan Claudia
a IX-a C