Sunteți pe pagina 1din 4

TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE

Valorificarea ei educativă în ciclul primar

Teoria Inteligenţelor Multiple (T.I.M.) a lui Howard Gardner, elaborată în jurul anilor 1980,
consideră că există opt forme distincte ale inteligenţei. În locul viziunii unilaterale asupra intelectului,
Gardner propune o viziune pluralistă, care ia în considerare numeroasele şi diferitele faţete ale
activităţii cognitive, deducând că indivizii diferă între ei prin abilităţi şi stiluri cognitive.
Cele opt forme distincte ale inteligenţei şi ale abilităţilor pe care acestea le presupun sunt:
1. Inteligenţa lingvistică/verbală este o aptitudine a cuvântului, o capacitate de a construi
enunţuri, de a utiliza limbajul pentru a activa anumite informaţii şi pentru a opera cu ele, capacitatea
de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu ajutorul codului lingvistic.
2. Inteligenţa logico-matematică este capacitatea de a calcula, cuantifica, de a opera cu
modele, categorii, relaţii, de a grupa şi ordona date şi de a le interpreta, de a efectua operaţii logice
complexe, de a evalua propoziţii, de a efectua raţionamente, tip de inteligenţă adesea corelat cu
gândirea ştiinţifică şi matematică.
3. Inteligenţa muzicală/ritmică constă în a rezolva probleme şi a crea produse cu ajutorul
funcţiilor auditive, care se exersează în percepţia, recunoaşterea, compunerea, producerea şi
valorificarea fragmentelor muzicale, melodiilor, construcţiilor melodice, ritmurilor, tonurilor,
sunetelor.
4. Inteligenţa vizual/spaţială este o abilitate de ordin spaţial, capacitatea de a vizualiza şi a
percepe spaţiul, de a rezolva probleme şi de a crea produse cu ajutorul reprezentărilor mentale, al
simbolurilor grafice, al graficelor, al diagramelor, al imaginilor şi culorilor, abilitate care nu este
corelată strict cu domeniul vizual, ea putând fi prezentă şi la copiii orbi.
5. Inteligenţa naturalistă este capacitatea de a rezolva probleme şi de a crea produse cu
ajutorul reprezentărilor despre mediul înconjurător, a unor elemente ale acestuia şi a schimbărilor din
mediu.
6. Inteligenţa corporal/kinestezică este capacitatea de a rezolva probleme legate de mişcare,
de a crea produse cu ajutorul abilităţilor motrice şi al mişcării întregului corp, acest tip de inteligenţă
subliniind legătura între acţiunile mintale şi cele fizice.
7. Inteligenţa intrapersonală este capacitatea de a comunica permanent cu propria lume
interioară, de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse graţie introspecţiei, a cunoaşterii şi
înţelegerii de sine, a conştientizării propriilor sentimente, trăiri, stări interioare, emoţii, intenţii,
motivaţii, interese. Această inteligenţă ne ajută să ne înţelegem propria personalitate, să « colaborăm »
cu noi înşine.
8. Inteligenţa interpersonală este capacitatea de a comunica permanent cu lumea exterioară,
de a rezolva probleme şi de a crea produse graţie empatiei, cunoaşterii şi înţelegerii altor persoane, a
conştientizării sentimentelor, trăirilor, stărilor interioare, intenţiilor, motivaţiilor, intereselor, modurilor
de interacţiune specifice celorlalte persoane.Această inteligenţă ne ajută ca, înţelegându-i pe ceilalţi, să
colaborăm şi să cooperăm cu ei, datorită abilităţilor sociale pe care le deţinem.
De fapt, Gardner a identificat şi al nouălea tip de inteligenţă-cea existenţială, dar nu a
reuşit să determine zona cerebrală responsabilă de activitatea ei. Acest tip de inteligenţă
este, după Gardner, o modalitate de cunoaştere a lumii, valorificată de filosofi şi de cei cu
înclinaţii spre filisofie.
Ţinând seama de faptul că cea mai importantă aplicare didactică a teoriei lui Gardner este
promovarea înţelegerii profunde a conceptelor fundamentale din diferite discipline, am acordat
posibilitatea eleviloe mei de a le explora, folosind o gamă largă de inteligenţe.Un element esenţial în
aplicarea T.I.M. la clasă este ca învăţătorul să cunoască profilul de inteligenţă al elevilor, în vederea
stabilirii strategiilor didactice de diferenţiere şi individualizare.
Cunoscând profilul de inteligenţă al fiecărui elev din clasa mea (este vorba de clasa a IV-a),
iată cum am aplicat T.I.M. la disciplina « Limba şi literatura română », lecţia « Toamna » de
Octavian Goga. In prealabil elevii s-au familiarizat cu textul, au rezolvat problemele de vocabular
prin explicarea expresiilor necunoscute, s-au rezolvat problemele de conţinut, iar elevii au memorat
versurile poeziei.
În următoarea oră s-au constituit 6 grupe în funcţie de inteligenţele tari, lăsând la latitudinea
elevilor modul de constituire.
Grupele de elevi pe tipuri de inteligenţă au avut sarcini diferite :
1.LINGVISTICĂ
-Realizaţi un dialog între puiul de ciocârlie care plânge pe cumpăna fântânii şi vântul puternic
(viforniţa) care vine de la miazănoapte.
-Scoateţi în evidenţă transformările care au loc la sfârşitul toamnei faţă de cele ale verii, când
păsările zboară vesele, încântându-ne cu trilurile lor.
2.LOGICO-MATEMATICĂ
-Citiţi cu atenţie poexia şi selectaţi acele cuvinte care reprezintă elementele tabloului de
toamnă, precum şi versurile ilustrative.
-Arătaţi din ce cauză “Norii suri îşi poartă plumbul”.
3.MUZICALĂ
-Alcătuiţi noi enunţuri cu ajutorul expresiilor « văl de brumă argintie », « creştet de
dumbravă », « norii suri », « viforniţa păgână », « nucii bătrânii ».
-Determinaţi şi grupaţi cuvintele care rimează
-Alcătuiţi şi voi alte rime
-Murmuraţi (pe grupe ) o melodie care s-ar potrivi mesajului transmis de fiecare strofă
4.VIZUAL-SPAŢIALĂ
-Realizaţi un tablou în care să înfăţişaţi, cu ajutorul formelor şi culorilor, ceea ce poetul
Octavian Goga a realizat cu ajutorul cuvintelor în poezia “Toamna”
-Numiţi culorile care se potrivesc cel mai bine fiecărui tablou
-Realizaţi pentru fiecare strofă câte un tablou în acuarelă
5.NATURALISTĂ
-Redaţi versurile în care se atribuie însuşiri omeneşti unor fenomene ale naturii
-Explicaţi relaţiile cauzale dintre fenomenele naturii şi mediul înconjurător
6.INTRAPERSONALĂ
-Desprindeţi din poezie versurile care exprimă tristeţea
-Explicaţi mesajul poeziei aşa cum îl simţiţi voi
-Recită şi explică mesajul din strofa care ţi-a plăcut mai mult.
Din gama activităţilor desfăşurate în aplicarea T.I.M., excursia poate deveni un cadru propice
de punere în valoare a inteligenţelor individuale, ea fiind un mediu generator de ocazii pentru
manifestarea iniţiativei, a sociabilităţii pentru manifestare şi participare , cât şi pentru exploatarea
aptitudinilor personale.
Această activitate m-a ajutat să tratez elevii în funcţie de potenţialul propriu, să realizez o
evaluare continuă şi individuală, în care fiecare elev să aibă libertate de expresie, alegându-şi
inteligenţa sau combinaţia de inteligenţe adecvate propriei personalităţi.
În cadrul inteligenţei lingvistice/verbale am scos în evidenţă abilităţile elevilor : sensibilitate
de limbaj, exprimare verbală, îmbogăţirea vocabularului.
Inteligenţa logico-matematică s-a axat pe abilităţile elevilor :operare cu concepte matematice,
realizare de raţionamente logice, gândire abstractă, elevul învăţând din conexiunile făcute, folosind
gândirea critică, calculând, experimentând, preferând numerele, formulele, raţionamentele.
Inteligenţa muzicală-ritmică a folosit ca abilităţi ale elevului producerea de sunete, melodii,
fredonat, cântat, elevul preferând sunetele, ritmurile vesele, cântatul în canon, pe voci.
Inteligenţa vizual-spaţială s-a bazat pe observarea de detalii, orientare în spaţiu, imaginaţie,
desen, culori, modelaj, desenul fiind preferatul elevilor.
Observarea fină a detaliilor senzoriale, observarea relaţiilor, a mediului înconjurător sunt
abilităţile elevului observabile în cadrul inteligenţei naturaliste. Elevul preferă natura, fenomenele
naturale, animalele, plantele, îi place să stea în aer liber, să se plimbe, culegând şi comparând date.
În cadrul inteligenţei corporal-kinestezice elevul îşi exprimă ideile şi sentimentele, îşi
coordonează mişcările, pentru că lui îi place să se mişte în activităţi practice.
Inteligenţa intrapersonală are ca abilităţi ale elevului introspecţia, înţelegerea de sine,
analizarea şi exprimarea sentimentelor şi gândurilor proprii, autoevaluarea prin sarcini
individualizate, prin muncă independentă.
În cadrul inteligenţei interpersonale, un rol important îl are comunicarea verbală şi
nonverbală, negocierea, medierea, înţelegerea celuilalt. Relaţiile sociale, colaborarea, empatia faţă de
alţii, interacţiunea realizându-se prin comunicarea cu alţii, în grup, prin activităţi independente.
Lecţia-excursie a fost cea mai eficientă activitate în care am aplicat T.I.M. La întoarcerea din
excursie, pe baza informaţiilor dobândite, grupele formate au realizat următoarele activităţi :
1.Lingvistică- au compus poezii
-au elaborat scurte compuneri
-şi-au exprimat oral părerile despre excursie
-au citit pliantele cumpărate de la muzeu
-au citit poezii de George Coşbuc
2.Logico-matematică-au compus probleme folosind unităţi de timp, lungime
-au reconstituit într-un tabel traseul punctând obiectivele vizitate
-timpul afectat excursiei
3.Vizual-spaţială- au făcut poze individual şi în grup
-au fotografiat peisajul
-au realizat desene cu imagini din natură
-au lipit pozele pe un panou pe care l-au expus în clasă
4.Naturalistă-au descris formele de relief întâlnite
-au descris frumuseţile mediului înconjurător
-au protejat natura
5.Interpersonală-au surprins aspectele pozitive şi negative în comportarea colegilor lor
6.Corporal-kinestezică-s-au jucat cu mingea, au sărir coarda, au participat la concursuri
propuse de grupele de elevi
7.Muzical-ritmică-au cântat cântece
-au interpretat jocuri de mişcare
8.Intrapersonală-au fost elevi care şi-au completat impresiile personale în micul lor « jurnal
intim ».
Activitatea a fost un demers centrat pe rezultate observabile care au stimulat motivaţia copiilor.
Acţionând individual sau în grup, elevilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea,
dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale.
Participarea efectivă şi totală în activitate angajează atât elevii timizi cât şi pe cei mai puţin
dotaţi, îi temperează pe cei impulsivi, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea
colectivului de elevi.Prin faptul că în asemenea activităţi elevii se supun de bunăvoie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi, ei se autodisciplinează.
Instruirea bazată pe inteligenţele multiple are şanse mari să fie activă, întrucât, fiind
diferenţiată şi răspunzând intereselor şi nevoilor individuale ale elevului, determină implicarea sa
superioară în activitatea didactică.
Prin acest tip de activitate (T.I.M.) învăţătorul are posibilităţi diferite de a-şi cunoaşte elevii, de
a-i dirija, de a le influenţa dezvoltarea, realizând mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al
învăţământului românesc – pregătirea copilului pentru viaţă.

Înv. Rus Marinela


Liceul Teoretic « Pavel Dan »
Câmpia Turzii Jud. Cluj