Sunteți pe pagina 1din 4

Prof. Daniel Viorel Neam ţu – Colegiul Tehnic „Costin D. Neniţescu” ­ Pite şti

Vectori. Operaţ ii cu vectori

Definiţii

Din punct de vedere geometric vectorul este un segment de dreaptă orientat. Vectorul este caracterizat de urm ătoarele elemente:

dreapta suport (direcţ ia): dreapta pe care este reprezentat segmentul.

sensul: unul dintre punctele care determină segmentul este marcat cu o săgeat ă ş i reprezint ă sensul vectorului. Celălalt punct reprezinta punctul de aplicaţie sau originea vectorului.

lungimea sau valoarea numerică .

vectorului. • lungimea sau valoarea numeric ă . Dreapta suport (direc ţ ia) vectorului poate fi

Dreapta suport (direcţ ia) vectorului poate fi în mod unic determinat ă în plan prin:

coordonatele punctelor de intersecţ ie cu cele dou ă axe de coordonate.

ecuaţ ia dreptei.

unghiul f ăcut de dreapt ă cu o direcţ ie dat ă, în cazul din imagine cu axa orizontală şi av ând valoarea de 30 o .

Vectorii rx ş i ry sunt componentele (proiecţ iile) vectorului r pe cele doua axe de coordonate. Ei se ob ţ in proiectând pe cele doua axe vârful, respectiv originea vectorului r pe axe (proiecţ ia unui punct pe o axă se determin ă ca fiind piciorul perpendicularei coborâte din acel punct pe acea dreapta).

reprezint ă valorile numerice sau lungimile sau

modulele ( ∣r , rx , ry ) vectorilor r , rx , respectiv ry . Î ntre ele exist ă urm ătoarele relaţ ii matematice:

Î n mod uzual notaţ iile r , r x , r y

r x = rcos r y = rcos

r = r x r y unde este unghiul f ăcut de vectorul

2

2

r

cu direcţ ia (axa) orizontal ă (Ox)

1

Prof. Daniel Viorel Neam ţu – Colegiul Tehnic „Costin D. Neniţescu” ­ Pite şti

Opera ţii cu vectori

Adunarea / compunerea vectorilor

Este operaţ ia prin care un sistem de doi sau mai mulţ i vectori este înlocuit cu un singur vector, numit vector sum ă sau rezultant ş i care, spunem în fizic ă, produce acelaşi efect.

Metoda grafică

Regula triunghiului. Este folosit ă pentru situaţ ia în care v ârful primului vector se află în originea celui de al doilea. Vectorul sum ă are originea în originea primului vector (liber ă) şi v ârful în v ârful celui de al doilea (liber).

c = a c 2 = a 2 b 2 2abcos

b

,

unde este unghiul dintre cei doi vectori. Cazuri particulare:

este unghiul dintre cei doi vectori. Cazuri particulare: – Vectori perpendiculari,  = 9 0 o

Vectori

perpendiculari,

= 90 o cos = 0 c 2 = a 2 b 2

,

ceea

ce

reprezint ă teorema lui Pitagora pentru triunghiul dreptunghic.

Vectori

coliniari,

,

pentru triunghiul dreptunghic. – Vectori coliniari, ,  = 180 o ⇔ cos   =−

= 180 o cos =− 1

c 2 = a 2 b 2 2ab =  a b 2 adic ă c = a b , deci simpla însumare a valorilor numerice ne

d ă valoarea numeric ă a

vectorului sum ă, care va avea

direc ţ ia aceeaş i cu direcţ ia celor doi vectori ş i sensul acela şi cu al acestora. Regula poligonului

o generalizare a regulii

triunghiului ş i este utilizat ă în situaţ ia în care

vectorii sunt poziţ ionaţ i astfel înc ât originea unuia să se afle în v ârful celui dinainte.

Este

s1 = a b

, regula triunghiului;

s2 = c d

, regula triunghiului;

s = s1 s2 sau

, regula triunghiului

s =  a b  c   d

regula poligonului

   s =   a  b   c   d

regula triunghiului

2

Prof. Daniel Viorel Neam ţu – Colegiul Tehnic „Costin D. Neniţescu” ­ Pite şti

Regula paralelogramului Este aplicat ă în situaţ ia în care vectorii au originea comună . Se construie şte paralelogramul av ând cei doi vectori ca laturi astfel: prin v ârful fiec ărui vector se duce o dreapt ă paralelă la celălalt. Vectorul sum ă are direc ţ ia diagonalei şi originea în originea comun ă a celor doi vectori.

s 2 = a 2 b 2 2abcos Cazuri particulare:

Vectori perpendiculari, = 90 o cos = 0 c 2 = a 2 b 2 ce reprezint ă teorema lui Pitagora pentru triunghiul dreptunghic

ceea

Vectori coliniari de acela şi

dreptunghic – ceea – Vectori coliniari de acela ş i sens,  = 0 o ⇔

sens, = 0 o cos  = 1 c 2 = a 2 b 2 2ab c 2 = a b 2 adic ă c = a b .

 

a

 

Vectorul sum ă va avea direcţ ia ş i sensul aceleaşi cu ale vectorilor

şi

b

.

sau cu sensuri opuse,

= 180 o cos =− 1 c 2 = a 2 b 2 2ab c 2 =  a b 2

,

adic ă

c =∣a b

.

 

a

 

Vectorul sum ă va fi deasemenea coliniar cu vectorii mai mare.

şi

b

ş i va avea sensul celui

lungime

Î nmulţ irea cu un scalar

Fie

Rezultatul,

m

, un scalar.

m⋅a

, este tot un vector de

ma

, av ând eceeaş i direcţ ie cu vectorul

a

şi acelaş i sens dac ă

m 0

ş i sens opus lui

a

,

dac ă

m 0

.

i sens opus lui  a , dac ă m  0 . Descompunerea unui vector

Descompunerea unui vector dup ă două direc ţii/drepte/axe concurente

Este operaţ ia prin care un vector este înlocuit cu un sistem de doi vectori, echivalent cu vectorul iniţ ial (produc acelaşi efect). Descompunerea dup ă dou ă direcţ ii concurente

oarecare d 1 ş i d 2 se face

vectorului

oarecare d 1 ş i d 2 se face vectorului tras â nd prin v â

trasând prin v ârful

a

paralele la cele dou ă direc ţ ii.

v â rful  a paralele la cele dou ă direc ţ ii.  a =

a = a1 a2 Descompunerea după dou ă direcţ ii perpendiculare. a = ax ay

a x = acos

a y = asin

3

Prof. Daniel Viorel Neam ţu – Colegiul Tehnic „Costin D. Neniţescu” ­ Pite şti

 

a =  i a x   ja y

 

i şi

sau

, unde

j

sunt versorii celor dou ă axe de coordonate,

Ox

, respectiv

Oy

şi au direcţ iile celor dou ă axe,

lungimea egal ă cu unitatea ş i sensul lor d ă sensul

pozitiv, iar

vectorului

originea comun ă a celor dou ă axe, sau lungimile celor

dou ă componente cu observaţ ia că pot fi pozitive sau

negative, dup ă cum

sens cu sensul pozitiv determinat de versori, sau sens opus.

, au acelaşi

a x

a

ş i a y

sunt coordonatele v ârfului

, dac ă originea acestuia coincide cu

ax

, respectiv

ay

Sc ă derea vectorilor

Este operaţ ia de adunare a unui vector cu

opusul lui – vectorul având aceeaş i direcţ ie, aceeaşi valoare numeric ă, dar sens opus.

a b = a   − 1 b = a  − 

b

cu observaţ ia că dac ă este unghiul dintre

vectorii a şi

a

b

, atunci unghiul între

şi

b

va fi

180 o

. Asta pentru a putea

utiliza relaţ iile de la adunarea vectorilor. De re ţinut că vectorul diferenţă une şte v ârfurile celor doi vectori ş i are sensul de la al doilea c ătre primul.

vectorul diferen ţă une ş te v â rfurile celor doi vectori ş i are sensul

4