STATISTICA PSIHOLOGICĂ

ŞI PRELUCRAREA
INFORMATIZATĂ A DATELOR

„...gândirea statistică va deveni într-o zi la fel de necesară pentru

un cetăţean eficient, la fel ca şi abilitatea de a citi şi a scrie”.

H.G. Wells (1866-1946)

Curs: Conf. univ. dr. Marian Popa

popamarian@gmail.com

Seminarii: Lect. univ. dr. Traian Manea

Lect. univ. dr. Ovidiu Pop
 Curs introductiv
Organizarea cursului

Definiţia statisticii

Statistica, instrument al metodei ştiinţifice în

psihologie

Scurt istoric al statisticii în psihologie

Utilitatea statisticii în activitatea curentă a

psihologilor

Dificultăţi şi riscuri în însuşirea metodelor

statistice

Concepte statistice fundamentale

2
 1. Organizarea cursului

Statutul Durata Număr de

cursului studiilor credite
Disciplină
fundamentală
2 semestre 5+5
de suport
interdisciplinar

3
Tipuri de activităţi didactice:
• curs = 2+2 ore (56 ore)
• seminar = 2+2 ore (56 ore)
• teme pentru acasă
• vor fi predate sub formă scrisă, la
fiecare seminar
• nu se admite prezentarea ulterioară!

4
 Sistemul de evaluare

evaluări • 3 pe semestru – anunţate

periodice (2p) • teste de cunoştinţe cu întrebări deschise

• prezenţa (o absenţă= -0.2p)

evaluare de • calitatea temelor (copierea= -0.2p)
seminar (4p) • Activism (la aprecierea prof.)

Examene (4p) • semestrial

5
 Suport de curs

Manual de bază:
• Statistică pentru psihologie. Teorie și aplicații
SPSS, M. Popa, Edit.Polirom, 2008
– pagina web:
www.mpopa.ro

Bibliografie suplimentară (facultativă):

• Orice manual introductiv în statistică
• Referințele bibliografice ale cursului
• Adrese web recomandate pe site
6
 Cerinţe

Calculator de buzunar cu funcţii

elementare
Fixarea stabilă într-o grupă de
studiu

Conduita în sala de curs…

Evitaţi să deveniţi “excepţii de la

regulă”

7
 Dificultăţi specifice

Precizie şi
Volum mare de Informaţii Evaluări
rigoare în
concepte noi interdependente frecvente
exprimare

limbaj
mai ales la chiar şi o obligatorii
specializat
primele absenţă poate pentru fixarea
care nu admite
cursuri! însemna mult! cunoştinţelor
ambiguităţi

8
 Recomandări

• Prezenţa constantă la curs şi seminar

• Realizarea independentă a temelor
• Participarea la evaluările parţiale
• Teamă de statistică?
– concentraţi-vă mai ales pe raţionament şi nu pe numere sau
calcule
– calculele nu vor depăşi nivelul aritmeticii elementare
– nu va trebui sa reţineţi formule
– în spatele cifrelor se află întotdeauna realităţi intuitive

9
 Echivalarea cursului?

• Condiţii:
– programa analitică a cursului urmat anterior sa
fie echivalentă cu cea a cursului de la facultatea
de psihologie;
– o evaluare generală a cunoştinţelor
• chestionar cu întrebări referitoare la cunoştinţe
statistice de bază;
– poate fi cerută numai în primele două
saptamâni ale semestrului.
11
 2. Definiţia statisticii

• Statistica
– domeniu al matematicii cu ramuri aplicative (statistica psihologică)
– ”status”=stare politică
– „Ştiinţa care ne învaţă care este organizarea politică a tuturor statelor
moderne ale lumii”
• 1770, Londra, baronul Bielfeld „The Elements of Universal Erudition”
(capitol de „statistică”)
– recoltarea, descrierea şi analizarea datelor în vederea extragerii unor
concluzii (inferenţe) pe baza acestora
– operează cu numere care descriu realitatea din jurul nostru
• Datele
– informaţii obţinute prin categorializare, numărare sau măsurare, pe baza
utilizării unor metode adecvate 12
• „Toate lucrurile ce se cunosc au un număr: fără
număr nu ne-ar fi cu putinţă să cunoaştem sau să
gândim nimic” (Philolaos, Fragmente din
presocratici, sec. V î.e.n
• Statistica este omniprezentă în viaţa cotidiană
• Psihicul uman funcţionează pe baza unor
mecanisme statistice (probabiliste)
– şoferul care frânează la apariţia unei mingi;
– înţelegerea cursivă a vorbirii;
– decizia de căsătorie... etc.
13
 3. Statistica, instrument al metodei
științifice în psihologie
• Știința
– metodă de a afla răspunsuri cu un anumit nivel de generalitate, prin
interpretarea datelor și informațiilor cu privire la evenimente, fapte și
lucruri particulare, supuse observației directe
• Caractaristici (Mitchell și Jolley, 2001):
– căutarea unor reguli cu un anumit nivel de generalitate, care depășesc
nivelul particular sau individual;
– colectarea unor dovezi obiective, de natură empiric-inductivă;
– operarea cu afirmaţii controlabile și testarea acestora cu proceduri
acceptate de comunitatea cercetătorilor;
– atitudine sceptică faţă de rezultate și față de cunoştinţele acumulate;
– atitudine deschisă faţă de orice informaţii noi;
– creativitate şi transparenţă.

14
• utilizarea statisticii în psihologie derivă
din exigențele metodei științifice
 Modalități ale cunoașterii neștiințifice

Tradiţionalismul sau
argumentul autorităţii

Raţionalismul

„Bunul simţ” sau experienţa

comună
 Tradiţionalismul sau argumentul
autorităţii
• cunoștințele fac parte din mediul în care trăim, nici nu ne
întrebăm pe ce se bazează (sursa: obiceiuri, tradiții,
figuri autoritare – profesori, părinți, guru…)
• variantă
– cunoașterea mistică (sursă: divinitatea, preoții, vracii, ”inițiații”)
• Avantaje:
– cunoaștere rapidă, fără efort, lipsită de responsabilitate
• Dezavantaje
– Cunoașterea reflectă situații trecute, lipsa de responsabilitate
 Raționalismul

• Se bazează pe deducție
– Se pornește de la un principiu general (considerat adevărat) și
se ajunge la o concluzie particulara (care trebuie să fie
adevărată)
– silogismul : ”Toti oamenii sunt muritori. Socrate este om. Socrate
este muritor.”
– ”Toti oameni sunt morali. Hitler este om. Hitler este
moral” ?!?!
• Raționamentul deductiv nu aduce un plus de
cunoaștere, ci confirmă cunoștințe (adevăruri
existente)
 Bunul simț (cunoașterea comună)

• Cu cât repetăm mai mult un lucru, îl facem mai

repede și mai bine
– Este nevoie de cercetare științifică pentru a fi convinși
că este adevărat?
– Aparent, nu, dar…
• efectul repetițiilor este influențat de mulți factori (oboseală,
natura sarcinii învățate, frecvența și durata repetițiilor etc.)
• simțul comun este susceptibil la aprecieri eronate (evaluarea
progresului este susceptibilă la interpretări subiective: părinții
supraevaluează progresele copiilor lor)
• sunt mai multe șanse să primim ajutor într-un spațiu public?
 Statistica psihologică
• Nu se identifică cu metodă științifică, ci este un instrument
al acesteia
• Obiective:
– dezvoltarea înţelegerii statisticii şi relaţiei acesteia cu cercetarea în
domeniul psihologiei;
– dezvoltarea capacităţii de rezolva probleme de natură statistică
specifice problemelor din domeniul psihologiei;
– promovarea unei atitudini bazate pe raţionament critic în raport cu
opiniile sau teoriile din domeniul psihologiei;
– formarea abilităţilor de comunicare în domeniul statisticii
psihologice, ceea ce presupune atât capacitatea de înţelege
lucrările de specialitate cât şi capacitatea de a elabora astfel de
lucrări.
 EFPA • Formarea psihologilor trebuie
să cuprindă obligatoriu:
(European • cunoştinţe teoretice
Federation of • abilităţi şi competenţe practice
Psychologists • capacităţi de cercetare
Associations) ştiinţifică
 Observaţie Statistica,
Definirea
instrument al metodei ştiinţifice
problemei

Ipoteză
ipoteza statistică
Date măsurare, descriere

Testarea ipotezei teste de semnificaţie

respingere acceptare decizia statistică

Publicare prezentarea rezultatelor

Teorie
un exemplu...

23
 Observaţie
O nouă metodă de terapie a anxietăţii

Definirea Este eficientă?

problemei

Ipoteză Terapeutul –DA; Cercetătorul- ? (NU)

Date Se măsoară anxietatea pe două grupe

Testarea ipotezei Procedură de comparare a mediilor

respingere acceptare Este diferenţa semnificativă?

Publicare Se publică, într-un anumit format

Teorie
 Pământenii se împart în trei
categorii (Huck, 2004)

cei care fac • Aproape orice psiholog face din

cercetare ştiinţifică această categorie

cei care nu fac

cercetare, dar se • Orice psiholog face parte din
confruntă cu această categorie
rezultatele altora

cei care nici nu fac şi

nici nu se întâlnesc • Nu te poţi numi psiholog dacă nu
cu rezultatele faci parte din această categorie
cercetărilor
25
 4. Scurt istoric al statisticii
în psihologie
Christian von . Wolf, 1732 • ideea unui domeniu matematic al psihologiei (“psihometrie”)

Francis Galton (1882- • iniţiatorul şcolii psihometrice engleze

1911)

Karl Pearson (1857-1936) • antropolog şi psiholog (analiza de corelaţie)

Charles E. Spearman • Elev al lui Wundt, iniţiază analiza bifactorială a inteligenţei

(1863-1945)
E.H. Weber (1795-1878) şi • statistica aplicată în psihofiziologie
G.T. Fechner (1801-1887)
Raymond B. Cattel (1905- • teoria factorială a personalităţii (16PF)
1988)
Ronald A. Fisher (1890- • un geniu al statisticii (analiza de varianţă)
26
1962)
 5. Utilitatea statisticii în practica
psihologică

în evaluare în psihoterapie în instruire

• construirea • probarea eficienţei • evaluarea

instrumentelor • construirea performanţei
(teste, chestionare, modelelor
scale) terapeutice
• utilizarea (durată, context
instrumentelor etc.)
(etalonare, • relația dintre genul
diagnostic) tipul terapeutului și
• selecţia eficiența terapiei
psihologică
(validare,
prognoză)
27
 • abundenţa de concepte noi, cu semnificaţii uneori dificil de
înţeles în mod intuitiv;
• prezenţa unor concepte cunoscute din limbajul cotidian, dar
care au semnificaţii diferite în domeniul statisticii;
Dificultăți • dificultatea înţelegerii raţionamentelor de tip probabilistic

• statisticofobia
• naivitatea statistică
• epatare statistică
Riscuri

28
29
 6. Concepte fundamentale

noţiunea de variabilă statistică

v. dependente / v. independente

v. continue / v. discrete

populaţie şi eşantion

statistica descriptivă / inferenţială

statistica parametrică / neparametrică

studii experimentale - corelaţionale

30
 Noţiunea de variabilă
statistică
caracteristică a
vârsta,
realităţii care
Definiţie poate lua valori
inteligenţa,
satisfacţia etc.
diferite

valorile şi
distribuţia frecvenţa de 2, 9, 11, 5, 8, 10,
variabilei apariţie a fiecărei
valori
15, 3, 7, 2, 11, 5

măsura în care o
distribuţie este caracteristica
compusă din valori cea mai
variabilitatea mai asemănătoare importantă a
sau mai diferite una
de alta
variabilei 31
• ce sunt...
• genul ............
• rezidenţa .....
• temperamentul
• lateralitatea .....
• religia ..............
• dar...
– m, f
– rural, urban
– flegmatic, sanguin, coleric...
– dreptaci, stângaci
– ortodox, musulman...
32
 v. dependente/v. independente

distincţia se o cercetare
face în context vizează relaţia
de cercetare între variabile

suportă un
face obiectul
v. dependentă efect, variază în
central cercetării
funcţie de ceva

reprezintă
v. determină un
contextul în care
efect, induce
independentă variaţia v. dep.
se manifestă
v.dep.
33
• exemplu: o cercetare care vizează
numărul orelor de somn la studenţi, în
timpul semestrului, comparativ cu
perioada de sesiune
– orele de somn= v. dependentă
– perioada din semestru= v. independentă

Ce valori iau fiecare din cele două variabile?

34
 de ce este
important să
• alegerea procedurii de testare a ipotezei
distingem
vd și vi?

• le plasăm într-un raţionament de tip cauzal

cum le •
•
variabila “cauză”=v. independentă
variabila “efect”=v. dependentă
distingem? • atenţie, concluziile cercetării nu vor fi
neapărat de tip cauzal!
35
 identificaţi vd şi vi:

• relaţia dintre ereditate şi inteligenţă

• relaţia dintre eficienţa învăţării şi
temperatura ambiantă
• relaţia dintre nota la bacalaureat şi
nota la examenul de admitere
 v. continue/v. discrete

v „continuă”→
poate lua un număr • exemple: greutatea, înalţimea,
teoretic infinit de
niveluri ale valorilor timpul de reacţie
(suportă zecimale)

v. „discretă” → • exemple: numărul persoanelor

poate lua un număr dintr-o familie, numărul de
finit de valori (nu ţigarete fumate zilnic, scorul la
suportă zecimale) un test
37
 populaţie şi eşantion
• Populația cercetării
– totalitatea „unităţilor de informaţie” care constituie
obiectivul de interes al unei investigaţii (de regulă,
persoane)
– poate fi:
• infinită;
– populația fumătorilor, a bărbaților, a femeilor etc.
• finită
– populația studenților unei facultăți, a membrilor unei
asociații psihologice etc.
• Populația statistică:
– Valorile care descriu populația cercetării
38
• Eşantionul
– cercetării = toate persoanele care fac obiectul
studiului
– statistic = toate valorile unei variabile, măsurate
pe eşantionul cercetării

Populatie
eșantion

39
 exemple
• studiu asupra efectelor accesului la internet
asupra elevilor de liceu
– populaţia = elevii de liceu
– eşantionul = elevii selecţionaţi pentru investigaţie,
• studiu care vizează influenţa inteligenţei
asupra performanţei în instruirea de zbor
– populaţia = toţi piloţii
– Eşantionul = subiecţii incluşi în studiu.
 Reprezentativitatea eșantionului

• caracteristica unui eșantion de a descrie

în mod adecvat proprietățile populației din
care a fost extras
– are un caracter relativ (nu există eșantion
absolut reprezentativ)
– diferența dintre eșantion și populație se
numește eroare de eșantionare
– Cu cât eroare este mai mică, cu atât
concluzia cercetării este mai sigură
 ”Bias”
• Factor sistematic de eroare în constituirea
eșantionului
– Un studiu asupra atitudinii faţă de utilizarea computerelor în
educaţie, poate fi influenţat în mod sistematic dacă eşantionul
este constituit numai din elevi care utilizează frecvent
calculatorul.
– În cazul unui sondaj cu privire la intenţiile de vot bazat pe
interviul telefonic, vom obţine rezultate afectate de starea
socială a respondenţilor (îşi permit montarea unui telefon) sau
de ora apelului (în orele dimineţii sunt acasă, să zicem, mai
multe femei casnice).
 Statistica descriptivă/Statistica inferenţială

• S. descriptivă → descrie datele, aşa cum

sunt (numeric, grafic)
• S. inferenţială → susţine concluzii (inferenţe)
cu privire la o populaţie, pe baza datelor unui
eşantion extras din acea populaţie
• Parametrică
• Neparametrică

43
 Tehnici de eșantionare
• Aleatoare
– Eşantionare stratificată multistadială
– Eşantionare prin clasificare unistadială
– Eşantionare aleatoare globală
• Eşantionare pseudo-aleatoare (sau de
convenienţă)
 Studii experimentale -
corelaţionale
• Studii corelaţionale (observaţionale)
– cercetătorul măsoară variabile (două sau mai multe...)
– sunt valorile unei variabile în legătură cu valorile alteia, sau altora?
– Exemplu: Un cercetător adună date cu privire la consumul unui
medicament şi starea de sănătate, încercând să vadă dacă este o
legătură între ele
• Studii experimentale
– cercetătorul manipulează una sau mai multe variabile (independente)
pentru a vedea efectul asupra alteia (dependentă)
– Exemplu: Cercetătorul constituie două grupuri, administrează
medicamentul unui grup (experimental) şi placebo, altui grup (de
control) după care compară efectele

45
 Studii
experimentale/corelaţionale

• Studiile corelaţionale
– nu permit concluzii de tip cauzal
– v. indep. este în relaţie cu v. dependentă
• Studii experimentale
– permit concluzii de tip cauzal
– v. indep. este cauza v. dependente

46
 Concluzii
• alegerea procedurilor inferenţiale se
bazează pe:
– identificarea naturii variabilei (indep./dep.)
– identificarea tipului scalei de măsurare,
pentru fiecare variabilă
• Ambele sunt esenţiale!

47
48