P. 1
analizator auditiv

analizator auditiv

1.0

|Views: 622|Likes:
Published by monakasproschi

More info:

Published by: monakasproschi on Nov 16, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2013

pdf

text

original

APARATUL AUDITIV

UNDELE SONORE 

DEFINI IE  sunt vibra ii sonore transmise prin aer sau alte medii elastice (apa) CARACTERISTICILE UNDELOR SONORE:  

Frecven a sau tonalitatea: tonalitatea 
   

reprezint num rul de vibra ii cu care se propag un sunet în unitatea de timp se exprim în cicli / sec sau Hz urechea uman percepe sunete cu frecven e cuprinse între 20 ± 20000 Hz vocea uman cuprinde sunete cu frecven e între 1000 ± 3000 Hz Hz sunetele cele mai bine auzite au frecven e între 1024 ± 4096 Hz, cu un maxim la 2048 Hz 

Timbrul 


caracterizeaz totalul armonicelor supraad ugate sunetului de fond permite permite deosebirea între dou sunete de aceea i tonalitate i intensitate



CARACTERISTICILE UNDELOR SONORE: SONORE: 

Intensitatea Intensitatea sau amplitudinea: amplitudinea 
   

se determin utilizând o scal logaritmic unitatea de m sur utilizat este decibelul (dB) dB = 20 log ( Psunet / PSPL) Psunet presiunea stimulului auditiv PSPL nivelul presiunii sunetului de prag audibil al urechii umane pragul auditiv (pragul sonor) reprezint cea mai mic intensitate a unui sunet care poate fi perceput de urechea uman variaz în func ie de frecven a vibra iilor, crescând pe m sur ce frecven a undelor sonore se apropie de limita inferioar (10 Hz), sau de cea superioar (20000 Hz) m surat în dB este egal cu zero urechea uman percepe sunete cu intensit i între 0 i 140 dB intensitatea sunetului în timpul unei conversa ii normale este de 1000 de ori mai mare decât valoarea prag, adic de aproximativ 60 dB sunete cu intensit i mai mari de 140 dB produc o senza ie dureroas i pot determina distruc ii la nivelul organului receptor al auzului

CONSIDERA II ANATOMO ± FUNC IONALE  Segmentul periferic    Urechea extern Urechea medie Urechea intern Segmentul de conducere Segmentul central .

.

SEGMENTUL PERIFERIC  URECHEA EXTERN  cuprinde .de autocur ire pentru membrana timpanic i pielea conductului .meatul auditiv extern .pavilionul auricular .protector .canalul auditiv  este delimitat de urechea medie prin intermediul membranei timpanice  are rolul de a direc iona undele sonore spre componenta receptor a aparatului auditiv  canalul auditiv extern con ine glande care secret cerumen  rol .

celulele mastoidiene . prin membrana timpanic ext. astfel aceea i for este concentrat pe o suprafa mai mic determinând cre terea presiunii amplificarea amplificarea este maxim pentru sunete cu frecven e cuprinse între 2000 ± 5000 Hz. URECHEA MEDIE  este format dintr-un sistem de cavit i aerate. apar inând zonei conversa ionale sunete cu frecven e mai mici de 20 Hz sau mai mari de 20000 Hz nu sunt deloc amplificate . s pate în stânca dintrtemporalului i tapetate de mucoas  se compune din: .urechea int. func ioneaz pe principiul unui dispozitiv de impedan amplificarea intensit ii sunetului perceput de ureche suprafa a membranei timpanice este de 17 ori mai mare decât suprafa a ferestrei ovale.casa timpanului din: . prin fereastra oval i fereastra rotund int.urechea ext. .trompa lui Eustachio (comunic cu faringele)  este separat de .

determin rigidizarea sistemului timpanooscicular (reflex stapedian) la sunete cu intensitate mare   reducerea reducerea în intensitate a sunetului în apropierea urechii interne .conduce undele sonore dinspre timpan înspre urechea intern conduce  prezen a sa este esen ial pentru auzul normal doi mu chi ai acomoda iei: m. URECHEA MEDIE casa timpanului con ine: ine:  un lan de oscioare: ciocanul.prin contrac ie reflex . sc ri ei sau stapedius i tensor timpanii iei: au o ac iune sinergic rol . nicovala i sc ri a  rol .

URECHEA INTERN se g se te în interiorul stâncii temporalului  se compune din dou segmente  labirintul labirintul anterior sau cohleea receptorii acustici labirintul posterior vestibul i canalele semicirculare receptorii vestibulari  clasificare   labirintul labirintul osos labirintul labirintul membranos în interiorul celui osos .

spa iile endolimfatice  con inut sc zut de Na+ concentra ie crescut de K+ în leg tur cu spa iul epidural .con ine numeroase capilare sanguine .canalele semicirculare .rol în secre ia de endolimf endolimf tub rulat de 2½ în jurul unui ax central = modiol membrana bazilar   2 etaje .superior ± rampa vestibular helicotrem .cohleea .por iunea superioar a ligamentului spiral .inferior ± rampa timpanic .URECHEA INTERN  LABIRINTUL MEMBRANOS  con ine .vestibulul  LABIRINTUL OSOS  cuprinde .spa iile perilimfatice perilimf bogat în Na+ s rac în K+ în leg tur cu spa iul subarahnoidian ductul cochlear membranos este delimitat anterior de membrana vestibular a lui Reissner posterior de membrana bazilar extern de periostul îngro at al canalului cochlear =ligamentul spiral stria vascular .

.

trecerii undei sonore membr.intern . tectoria în mom.extern .un singur rând de celule ciliate .URECHEA INTERN  ORGANUL LUI CORTI  este situat pe membrana bazilar  este format din: din:  celule senzoriale suspendate între celulele de sus inere dispuse în dou coloane .conectate în grupuri la o singur fibr nervoas (5% din totalul aferen elor cochleare) cochleare)  cilii celulelor senzoriale .  celule de sus inere Deiters .sunt dispuse pe trei rânduri .1 neuron aferent sinaps celul ciliat intern . mom.inclu i în lamina reticular .forfeca i pe membr.fiecare celul prime te 15 ± 20 de termina ii nervoase diferite (95% din fibrele nervului cochlear) cochlear) .

SEGMENTUL DE CONDUCERE  PROTONEURONUL  celule bipolare formeaz ganglionul spiral situat în columela dendritele dendritele se conecteaz cu receptorii axonii proximali formeaz nervii auditivi   DEUTONEURONUL  nucleii cohleari .analiza intensit ii undelor sonore captate de cele dou urechi por iunea medial  rol .detectarea duratei de timp dintre dou vibra ii sonore care p trund în ureche printr-un mecanism specific printr- .ventral i dorsal .detectarea direc iei din care este perceput sunetul .localiza i în bulb  90% din fibre se încruci eaz cu cele de partea opus  10% au în continuare un traiect ipsilateral  toate se îndreapt spre nucleii olivari superiori sunt comparate informa iile sosite de la ambele urechi NUCLEII OLIVARI SUPERIORI  se subdivid în: în:  por iunea lateral iunea  rol .

coordonarea mi c rilor capului i ochilor spre zgomot .vizuale  eferen e se trimit spre:  m duva cervical c ile tecto-spinale tecto nucleii motori ai nervilor cranieni   coordonarea mi c rilor ochilor i gâtului în: . COLICULII CVADRIGEMENI INFERIORI reprezint punctul de întâlnire dintre: calea rapid ocole te nucleii olivari superiori cea lent nucleii olivari sup.reflexele auditivo-oculo-cefalogire auditivo-oculo aria occipital 19 urm rirea obiectului în mi care se comand întoarcerea capului i a ochilor spre obiect  rol .reflexele oculo-cefalogire oculo. lemniscul lateral coliculii cvadrigemeni inf.zon de integrare pentru reflexele de acomodare auditive i vizuale .  interconecta i printr-o comisur printr aferen e .auditive .tres rirea la zgomot NUCLEUL GENICULAT MEDIAL DIN TALAMUS sinaps   .

.

CORTEXUL AUDITIV localizate la nivelul girusului temporal superior  CORTEXUL CORTEXUL AUDITIV PRIMAR (ariile 41 i 42)  excitat în mod direct de c tre proiec iile care provin de la nivelul corpilor genicula i mediali ARII AUDITIVE DE ASOCIA IE (aria 22)  excitate .secundar prin impulsuri provenite de la cortexul auditiv primar .prin proiec ii ce provin din arii talamice de asocia ie adiacente corpilor ie genicula i mediali  .

MECANISMUL PERCEP IEI AUDITIVE TRANSMISIA SAU TRANSPORTUL UNDEI SONORE DISPERSIA UNDEI SONORE    TRANSFORMAREA STIMULUI MECANIC ÎN ENERGIE BIOELECTRIC MECANISMUL DEPOLARIZ RII CODIFICAREA INFORMA IEI AUDITIVE   .

vibra iile venite din diferite direc ii  rol în localizarea în spa iu a sunetelor CONDUCTUL AUDITIV EXTERN (CAE)  determin o sc dere a pragului auditiv. mai ales pe frecven ele conversa ionale prin efectul de rezonan SISTEMUL TIMPANOOSCICULAR  rol de a transmite undele sonore dintr ± un mediu gazos (aer) într ± un mediu lichidian (perilimf i endolimf )   o concentrare a vibra iilor sonore   o cre tere a intensit ii cu aproximativ 25 dB !!! una dintre condi iile principale ale unei bune transmisii sonore const într ± o mobilitate maxim a membranei timpanice. realizat prin egalizarea presiunii din urechea medie cu cea din CAE    . spre timpan.TRANSMISIA SAU TRANaSPORTUL UNDEI SONORE PAVILIONUL URECHII  dirijeaz i concentreaz .

ferestrei ovale (jocul ferestrelor) membr.lungimea de und scade . în acela i sens a membr.amplit. sub forma unui val migrator lichidele labirintice necompresibile   o dislocare de volum   o mi c.DISPERSIA UNDEI SONORE   COHLEEA COHLEEA  realizeaz analiza mecanic a frecven elor sonore transform vibra iile periodice ale sc ri ei în fereastra oval în vibra ii aperiodice. -scade brusc la zero   valul se stinge în zona maximului de amplitudine   forfecarea cililor celulelor senzoriale pe membrana tectoria   excitarea lor zona maximului de amplitudine este întotdeauna aceia i pentru o anumit frecven MEMBRANA MEMBRANA BAZILAR     . -cre te pân la atingerea unui maxim amplit.   la nivelul peretelui desp r itor dintre rampa vestibular i rampa timpanic apari ia unui val migrator înspre helicotrem   vibra ie aperiodic .

+ + + 0 mV -30mV .

rol de surs de energie stimularea mecanic a cililor de c tre membrana tectoria determin depolarizarea lor când este dep it valoarea prag   poten ialul de ac iune valoarea ialul urmeaz legea ³tot sau nimic´ se propag prin neuronul aferent .încarc endolimfa pozitiv .TRANSFORMAREA STIMULUI MECANIC ÎN ENERGIE BIOELECTRIC     se realizeaz la nivelul celulelor senzoriale din organul lui Corti stria vascular .

conectat cu cilii de talie mic printr-un printrfilament. deosebit de sub ire  unda sonor flecteaz stereocilul trac ioneaz cilii de talie mic   depolarizarea   se deschid i canale cationice de Ca2+   intrarea Ca2+ în celul   eliberarea unui transmi tor sinaptic (probabil glutamat)   va stimula termina iile nervului auditiv când cilii se mi c în direc ia proeminen ei spirale (medial)   canalele de K+ se închid   celula ciliat devine hiperpolarizat .MECANISMUaL DEPOLARIZ RII  p trunderea K+ în celula senzorial determinat de:  gradientul electrochimic pentru K+ endolimfa con ine o concentra ie crescut de K+ în compara ie cu perilimfa  poten ialul electronegativ mare (-100mV) (endolimfa este electropozitiv . iar celulele ciliate electronegative  deschiderea canalelor de K+ determinate de mi c rile celulelor cu cili  cil mai mare ( stereocilul ).

.

lâng helicotrem rezoneaz la frecven e joase sunetul de intensitate crescut   excitarea mai puternic a celulelor senzoriale excitarea   depolarizare mai frecvent   cre te num rul poten ialelor de ac iune = codificarea intensit ii sunetului prin modularea în frecven a poten ialelor de ac iune modularea codificarea frecven elor la nivel cohlear este transmis central datorit tonotopiei fibrelor nervoase = leg tura punct cu punct dintre celulele senzoriale i neuroni   fiec rui neuron îi corespunde o anumit frecven corespunde .CODIFICAREA INFORMA IEI AUDITIVE     frecven a unui sunet care activeaz o anumit celul ciliat este dependent de localizarea acestei celule de-a lungul membranei bazilare demembrana bazilar este: este:  îngust i rigid la baza cohleei (în apropierea ferestrei ovale i rotunde) rezoneaz la sunete cu frecven e înalte  mai larg i compliant la apexul cohleei.

. uni.de percep ie afec iuni localizate la nivelul urechii interne sau a n. VIII n. f r a fi îns determinate de o excita ie sonor PRESBIACUZIA  un proces de îmb trânire fiziologic a structurilor neurosenzoriale ale urechii interne i a centrilor de integrare auditiv . .mixt TINITUSUL  o senza ie sonor asem n toare sunetului produs de o sonerie  se datoreaz unei stimul ri iritative a urechii interne sau a nervului vestibulocochlear ACUFENELE  senza ii auditive percepute de o persoan .sau bilateral a acuit ii auditive uni poate fi: .de transmisie defect localizat la nivelul urechii externe i/sau medii. cu diminuarea percep iei auditive TRAUMATISMUL SONOR CRONIC SAU SURDITATEA PROFESIONAL  determinat de expunerea prelungit la zgomot în timpul muncii  se traduce clinic prin deficit auditiv înso it de acufene     .TULBUR RI ALE AUZULUI  SURDITATEA  pierderea total sau par ial .

APARATUL VESTIBULAR .

 utricula  sacula maculele statice = arii senzoriale ( = 2 mm)  celule senzoriale ciliate  celule de sus inere  mas gelatinoas MPZ  cristale de carbonat de calciu (otoli i) i) excitantul specific accelera ia linear ia .: membr.SEGMENTUL PERIFERIC  VESTIBULUL MEMBRANOS con ine forma iuni membr.

SEGMENTUL PERIFERIC  CANALELE SEMICIRCULARE denumite dup orientarea lor fa vestibul    de lateral superior Posterior au 2 extremit i:  extremitate ampular  extremitate neampular neampular con ine endolimf ampulele can. membr. semicirc. can. senzoriale cel. semicirc. cilii celulelor senzoriale + substan a gelatinoas = cupula  form de pensul  ajunge pân în tavanul ampule  constituie un perete desp r itor onstituie mobil în calea curentului endolimfatic excitantul specific accelera ia unghiular . membr. creste ampulare cel.

SEGMENTUL PERIFERIC  CELULELE RECEPTOARE VESTIBULARE  celule ciliate  30 ± 150 stereocili dimensiuni reduse forma i din filamente paralele de actin  kinocilium un cil lung imobil se g se te la una din extremit ile celulei ciliate poten ialul de membran în repaus ±60mV depolarizarea celulei (.50 mV) (când stereocilii se deplaseaz în direc ia kinocilului deschiderea deschiderea canalelor de K+   influx de K+ p trunde în celul Ca2+   eliberat un mediator sinaptic   depolarizarea depolarizarea neuronilor neuronilor aferen i hiperpolarizarea celulei când stereocilii se deplaseaz în sens contrar kinocilului deplase sc dere a influxului de K+ este eliberat o cantitate mic de mediator .

R SPUNSUL LA ACCELERA IA LINEAR  accelera ia linear   i for a gravita ional ac ioneaz pe: macula macula utricular situat orizontal macula sacular orientat vertical   otholi ii sunt mult mai den i în compara ie cu endolimfa   accelera ia linear va determina o mi care a otholi ilor ia în sens opus   deplasarea cililor celulelor receptoare maculare deplasarea   generarea unui impuls în fibra nervoas macula descarc impulsuri i în absen a mi c rilor capului sub ac iunea for ei gravita ionale asupra otholitilor responsabile de:   reflexul de redresare a capului alte ajust ri importante ale posturii .

R SPUNSUL LA ACCELERA IA UNGHIULAR accelera ia unghiular ac ioneaz pe:    crestele crestele ampulare determin o mi care a endolimfei în canalele semicirculare aflate in planul ei de ac iune    în direc ia opus rota iei din cauza iner ie sale produce flexia cupulei stimularea bilateral a receptorilor de la acest nivel curent endolimfatic utriculopet   depolarizare curent endolimfatic utriculofug de partea opus   hiperpolarizare  cele dou canale semicirculare orizontale: orizontale:    în cazul canalelor semicirculare verticale invers situa ia este .

.

SEGMENTUL DE CONDUCERE  PROTONEURONUL  la nivelul ganglionului lui Scarpa  neuroni bipolari dendritele vin în contact cu celulele receptoare axonii componenta vestibular a nervului auditiv (VIII) fac sinaps la nivelul nucleilor vestibulari .

lateral i inferior nucleii maculare se termin în nucleii lateral i inferior au leg turi cu: cu: lobul floculonodular cerebelos (fasciculul vestibulo-cerebelos) vestibuloforma iunea reticulat componenta vestibular de parte opus talamusul nucleii vagului eferen e:  nucleii vestibulari superiori i mediali fasciculul longitudinal medial nucleii oculomotor (fasciculul vestibulo-mezencefalic)   controlul vestibulocontrolul asupra mi c rilor globilor oculari (reflexul vestibulo-cochlear) vestibulo nucleii vestibulari laterali i mediali tracturile vestibulo-spinale vestibulolaterale i mediale controleaz activitatea mu chilor posturii (tractul lateral) i ai mu chilor gâtului (tractul medial)   controlul balansului i men inerea pozi iei capului .SEGMENTUL DE CONDUCERE DEUTONEURONUL nucleii vestibulari (superior. lateral i inferior) nucleii localiza i în por iunea superioar bulbului i inferioar a pun ii fibrele aferente: aferente: ampulare se termin în nucleii vestibulari superior. medial.

.

determinate de disfunc ia unuia dintre labirinte   .MANIFEST RI CLINICE ALE LEZIUNILOR APARATULUI VESTIBULAR  VERTIJUL  senza ie subiectiv de deplasare în unul din cele trei planuri ale spa iului  declan at de: de: modific ri ale pozi iei corpului mi c ri rapide ale corpului conexiunea nucleilor vestibulari cu cei vagali   apari ia fenomenelor vegetative în timpul crizelor vertiginoase: vertiginoase:  gre uri  v rs turi  paloare  transpira ii reci TULBUR RILE DE ECHILIBRU: ECHILIBRU:  tendin a de c dere  devia ii de mers NISTAGMUSUL  mi c. oscilatorii involuntare.  apare datorit diferen elor de tonicitate ale mu chilor oculomotori. ritmice. ale globilor oculari spre partea lezat c.

FIZIOLOGIA LOBULUI TEMPORAL  localizare:   pe fa a extern a emisferelor cerebrale sub scizura sylvian o por iune senzorial pt. 38) o por iune f când parte din sistemul limbic ± hipocampul. 21. 36. auz pt. 37. circumvolu ia hipocampului. echilibru ariile ariile de asocia ie (20. 34)  prezint :     . amigdala (ariile 28. 22) o por iune senzorial pt. 42. 22. 24. (ariile 41. 35.

ARIA AUDITIV  PRIMAR   ARIA 41  reprezint aria auditiv primar  rol de procesare a informa iilor auditive  lezarea unilateral produce hipoacuzie bilateral  lezarea bilateral produce surditate ARIILE 42 I 22  reprezint arii audiopsihice  rol în gnozia auditiv (în elegerea limbajului)  se g sesc în por iunea postero ±superioar a lobului temporal  leziunile produc: eziunile produc:  agnozie auditiv sau surditatea verbal (aude. dar nu în elege)  halucinoze auditive complexe (aude diverse melodii. CENTRUL CORTICAL AL ECHILIBRULUI  este localizat în girusul temporal superior  leziunile determin : eziunile  tulbur ri de echilibru  halucina ii de tip vestibular (senza ia de plutire. fraze) cuvinte. cuvinte. de deplasare a corpului) .

percep ia materialului vizual neuzual .cunoa terea obiectelor uzuale i a datelor alfabetice .sistemului nervos autonom girusul hipocampic  cuprinde ariile 28 i 29 de proiec ie ale analizatorului olfactiv cuprinde  prezint leg turi cu restul cortexului talamus regiunea subtalamic Hipotalamus  particip la circuitul rinencefalic hipotalamo ± talamocortical asigur memoria i comportamentul .figuri f r sens .cunoa terea materialului vizual ce presupune o verbalizare materialului lobul temporal medial  apar ine .grupuri de puncte lobul temporal stâng  rol .ARIILE DE ASOCIA IE      intervin în elaborarea i integrarea complex a percep iilor vizuale lobul temporal drept  rol .sistemului limbic rol în comportamentul de tip emo ional .desene geometrice .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->