UNIVERSIATATEA : “DUNAREA DE JOS” ,GALATI

FACULTATEA : “STIINTA SI INGINERIA ALIM ENTELOR”

SPECILIZAREA: INGINERIE SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI
AGROTURISM

PROIECT LA DISCIPLINA:
MANAGEMENTUL OSPITALITATII

“ HOTEL ROBYN ,PREDEAL”

STUDENT: DAMIAN ROMEO

GRUPA: 12231
ANUL: III
2008-2009

1
 HOTEL ROBYN 5 *****

Hotelul Robyn 5***** este localizat pe drumul ce duce spre cabana

Trei Brazi, mai aproape de intrarea dinspre oras, intr-un peisaj feeric in
mijlocul naturii, dar suficient de retras pentru a oferi intimitate.

Predeal, cel mai inalt oras din tara, este plasat pe culmea ce desparte
Valea Prahovei de Valea Timisului, intr-o depresiune bine adapostita de
masivele muntoase Bucegi, Baiu, Piatra Mare si Clabucet. Statiunea se
gaseste la o distanta de 142 km de Bucuresti, pe DN1 la 25 km de Sinaia si
la 25 km de Brasov.

Este orasul romanesc situat la cea mai mare altitudine, intre 1.030 si 1.110
metri.

Statiunea dispune de peste 5200 locuri de cazare, in hoteluri, vile, cabane

si camping. Sunt disponibile 8 partii de ski cu grade diferite de dificultate,
telescaun de la Clabucet Sosire la Clabucet Plecare, teleschi dublu la
Clabucet Sosire, baby-teleschiuri la Garbova, Clabucet Plecare, Orizont si
Trei Brazi.

2
 Statiunea Predeal este recomandata tratamentului neuroasteniei, pentru
revigorarea organismelor slabite, pentru recuperarea ulterioara
suprasolicitarilor fizice sau intelectuale, pentru tratamantul tulburarilor
endocrine si a problemelor de crestere a copiilor.

Principalii factori de cura sunt aerul curat, fara praf si alti agenti alergici,
bogat in ozon si radiatii ultraviolete, atmosfera ionizata si presiunea relativ
scazuta a aerului.

Climatul este specific zonelor alpine, cu veri racoroase ( temperatura

medie in iulie este de 15 grade C) si ierni friguroase (media lunii ianuarie
este sub -5 grade). Temperatura medie anuala este de 5 grade Celsius si
media precipitatiilor de 1000 mm anual. Stratul de zapada dureaza peste
100 de zile anual.

Modalitati de acces in statiune

Rutiere: Bucuresti - Brasov pe DN1 (E 60) dinspre Rasnov pe DN 73 A,
jonctiune cu DN 1.

Obiective turistice din Predeal, judetul Brasov

Castelul Peles la 20km.

In anul 1873, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen,
venit la tronul Romaniei in 1866, incepea construirea Castelului Peles
la Sinaia (localitate care la acea data se numea Podul Neagului) pe
locul cunoscut sub numele de Pietrele Arse.
Locul ales de principe pentru castelul sau era salbatic dar
pitoresc, ceea ce probabil l-a si atras. Carol vine pentru prima data la
Sinaia in 5-6 august 1866, cand este gazduit la manastirea din
localitate, ridicata in 1695 de spatarul Mihail Cantacuzino.
Din 1872 principele isi cumpara terenul, 1000 de pogoane, si ii solicita
arhitectului Wilhelm Doderer, de scoala germana, realizarea planurilor
viitoarei resedinte.
Lucrarile incep in toamna anului 1873, dar piatra fundamentala
a castelului va fi pusa pe 10/22 august 1875. Dupa 1876 lucrarile
Pelesului sunt in grija arhitectului Johaes Schultz, asistentul lui
Doderer, mai usor de convins in modificarea planurilor initiale. Pe 7

3
octombrie 1883 are loc inaugurarea oficiala. La aceasta data se
incheie in fapt prima etapa de constructie a castelului; activitatea
continua, Pelesul fiind transformat si amplificat, la forma actuala
ajungandu-se in 1914. Lucrarile dintre 1893-1914 au fost incredintate
arhitectului ceh Karel Liman care-si pune o puternica amprenta asupra
castelului si care construieste si celelalte edificii din complex.
Caracteristicile arhitecturii exterioare ale Castelului Peles sunt
specifice stil ului neorenasterii germane: profiluri ascutite, verticale
zvelte, forme neregulate, fragmentarea compozitiei fatadelor, asimetria
corpurilor, abundenta lemnului sculptat si a elementelor decorative.
Terasele castelului, in stilul neorenasterii italiene, sunt
impodobite cu statui, vase, coloane, fantani, acestea contribuind la
reusita arhitecturii peisagistice a ansamblului.
Ca si la exterior, si in interior se intalnesc elemente ale
neorenasterii germane, dar exista si incaperi in diverse alte stiluri,
reluari ale renasterii italiene, engleze, barocului german, rococo-ului,
stilului hispano-maur, turcesc etc.

Cetatea Rasnov (situata la 15 km. fata de Bran spre Brasov)

Situata pe drumul de veche traditie Brasov-Rucar-Campulung Muscel,
ce lega Transilvania de Tara Romaneasca, cetatea este construita pe
dealul ce se inalta la sud de centrul asezarii Rasnov prin efortul
colectiv al locuitorilor din aceasta asezare, ajutati de cei din comunele
invecinate, Cristian si Vulcan. Cetatea a fost construita in scopul
apararii fata de invaziile otomane, locuitorii comunelor invecinate
retragandu-se in cetate pe timpul desfasurarii acestora.
Program de vizitare:
Zilnic 9:00 - 18:00

Brasov /Centru istoric/Partiile de ski Poiana Brasov(15km de

Predeal)

Castelul Bran (situat in centru Branului) - adaposteste in acest

moment muzeul Bran ce se intinde pe cele 4 etaje ale castelului.
Sunt expuse colectii de ceramica, mobilier, arme si armuri, iar muzeul
satului, aflat in curtea castelului, va invita sa porniti o calatorie prin
timp pentru a vedea cum traiau si se gospodareau taranii ce locuiau in

4
 culoarul Rucar-Bran si sa cunoasteti traditiile si evenimentele
importante din viata lor.
Program de vizitare:
Luni: inchis; Marti-Duminica: intre 9:00-18:00

Azuga /Partiile de ski Sorica si Cazacu(6km de Predeal)

Busteni /Partia de ski Kalinderu(9km)

Hotel Robyn din Predeal, clasificat la 5 stele va ofera 36 spatii de

cazare impartite in camere single, apartamente si apartamente nuptiale
"Sun flower".

 camerele single dispun de: pat matrimonial cu baldachin, minibar,

acces la internet, telefon, tv prin cablu, seif, cantar de baie.
 apartamente dispun de: living si dormitor, telefon, minibar,tv si cablu
tv, acces la internet, pat matrimonial cu baldachin, seif.
 apartamentele nuptiale dispun de: paturi matrimoniale cu baldachin,
minibar, telefon, tv color si cablu tv, acces la internet, cada cu jacuzzi,
seif, semineu artificial.

Hotel Robyn detine un amestec de stiluri - modern, rustic si

oriental - creat special pentru a asigura comfortul necesar unei vacanta de
neuitat.
Avand o bogata experienta in domeniul hotelier si tinand cont de cele mai

5
exsigente cerinte ale turistilor, Robyn este dotat la standarde occidentale,
personal cu inalta calificare profesionala, iar serviciile oferite li se acorda o
deosebita atentie.

Printre cele mai frumoase sate ale Libanului cu radacinile sale culturale
si istorice, se disting prin caramida veche si drumurile sale incrucisate. Este
bogat in apa, soare, zapada si rauri. Este o parte din istoria si vestigiile
Libanului, unde vin turisti din toate partile lumii sa gaseasca cei mai batrani
cedri de pe pamant in virsta de aproape 3000 de ani.

In acest copac sunt multe istorii si dinlauntrul cedrului au facut fenicienii

primele corabii de razboi maritime si au invadat lumea si au invatat pe
oameni meserii si a fost o poveste, un tezaur si o civilizatie.

Amenajat intr-un stil oriental cu o capaciatate de 80 locuri, unde puteti

servi mancaruri traditional libaneze, si cateva preparate internationale si din
bucataria romaneasca. Restaurantul va mai pune la dipozitie si un bar de
zi unde puteti savura o cafea si sa va puneti la curent cu stirile cotidiene.

6
 Dotari generale: 72 locuri repartizate in: 36 camere astfel:
- 16 camere duble/single
- 16 apartamente standard
- 4 apartamente nuptiale "SUN FLOWER"
- restaurant
- sala de conferinte
- piscina

Dotari camere: Conditii de cazare moderne, bai proprii, TV cablu,

frigider, balcon, room service, acces la Internet. Majoritatea camerelor au
vedere panoramica.

Servicii si facilitati:
- restaurant de 100 locuri
- sala de conferinte de 100 locuri, sala de sedinte de 22 locuri.
- piscina interioara
- sauna, jacuzzi, sala de fitness, masaj, salon cosmetica
- parcare cu paza
- room service.

Receptie

7
Camera single

Grup sanitar

Apartament nuptial

Apartament nuptial

Apartament nuptial

Restaurant

Piscina

8
 

Sali de conferinta

 Sala de conferinta "Caliana"

 22 locuri
 dotata cu aparatura ultra-moderna
 video proiector
 microfon
 sistem audio

 Sala de conferinta
"Olives"

 100 locuri
 dotata cu aparatura
ultra-moderna
 video proeictor
 microfon
 sistem audio

9
 TARIFE CAZARE 2008
PERIOADA 15.09-27.12.2008
LUNI-JOI VINERI-DUMINICA
CAMERA SINGLE
91 Euro 100 Euro
LUNI-JOI VINERI-DUMINICA
APARTAMENT
114 Euro 125 Euro
APARTAMENT LUNI-JOI VINERI-DUMINICA
SUNFLOWER 160 Euro 175 Euro

 
În jurul serviciului de cazare se structurează organizarea –
respectiv subdivizarea – compartimen-telor şi sectoarelor unui hotel. Pentru
o descriere cât mai completă a structurii organizatorice, este ne-cesară
examinarea modelului unui hotel de capacitate mare şi de categorie medie
sau superioară, de-oarece pe măsură ce dimensiunile şi categoria scad,
are loc o comprimare – şi deci o integrare – a mai multor sectoare şi funcţii
ori posturi (ocupaţii) specific hoteliere

Cap.1. Departamentele de conducere si administrare

 Resurse umane

Nu este numai compartimentul care controlează şi pune la punct actele angajaţilor

hotelului, înca-sările salariale sau procedurile de angajare şi licenţiere; acest compartiment
a devenit astăzi extrem de productiv în viaţa unui hotel. Condus de către un director de
resurse umane, compartimentul încearcă să valorifice la maximum potenţialul fiecărui
lucrător, angajat pe baza unei selecţii riguroase. Scopul final este obţinerea unui personal
antrenat, puternic motivat, conştient de rolul său în construirea imagi-nei Casei.

 Economic

Acesta este compartimentul care înregistrează toate datele activităţii financiare, sub
toate aspecte-le ei gestionare şi patrimoniale, de la întocmirea bugetului previzionat şi
până la controlul întregii activi-tăţi economice. Directorul economic, cu ajutorul unei reţele
de analize, previziuni, documente contabile şi bilanţuri, care nu lasă loc improvizaţiilor sau
aproximărilor, întocmeşte rapoarte zilnice, lunare, se-mestriale şi anuale. Aceste rapoarte

10
sunt adevărate “barometre” pentru conducătorii diferitelor comparti-mente şi pentru
directorulgeneral, oferindu-le suportul exact pentru luarea viitoarelor decizii.

Marketing si vanzari

Este cosiderat vital pentru existenţa programatică a hotelului; rezultatele muncii lui –
mereu proiec-tată către exterior prin cunoaşterea şi exploatarea tuturor pieţelor existente şi
potenţiale – asigură exce-lente rezultate financiare şi atingerea obiectivelor propuse.

 Statistica, programare si dezvoltare

Condus de un specialist în analiză gestionară şi prognoză, compartimentul – numit

uneori “Centrul de elaborare date” – adăposteşte inima sistemului informaţional al
hotelului; aici se elaborează perma-nent statistici şi rapoarte, dar şi propuneri legate de
efectele unor eventuale investiţii, a achiziţionării şi exploatării unui utilaj, sau a utilizării
raţionale a personalului unui anumit sector. Centralizarea datelor şi transmiterea
informaţiilor necesare gestionării şi controlului, permit elaborarea politicilor de dezvoltare şi
modernizare. De aceea, acest compartiment constituie, pentru celelalte compartimente şi
sectoare, ba-za eventualelor erori sau a schimbăriii radicale a planului de acţiune.

Cap.2. Depatamentele interne

 Aprovizionare

Coordonatorul acestui compartiment, specialist şi bun cunoscător al conceptelor

moderne legate de depozitarea, păstrarea şi conservarea mărfurilor, dar şi a tehnicilor de
evaluare a pieţelor şi furnizo-rilor, determină necesarul de materii prime, materiale şi
ustensile necesare desfăşurării activităţii hote-liere în condiţii optime. În acest scop, se
încheie contracte de aprovizionare cu furnizorii aleşi, se recep-ţionează mărfurile, care

11
ulterior se depozitează, iar apoi se gestioneazăprin distribuire către colaborato-rii aflaţi în
diferitele sectoare ale hotelului.

 Intretinere

Condus de obicei de către un inginer sau tehnician experimentat, acest compartiment

asigură exis-tenţa în condiţii de normalitate a hotelului. Întreţinerea hotelului, în concepţia
actuală, prevede sisteme raţionale de proiectare, cu rază lungă de acţiune, a celor mai
moderne echipamente şi instalaţii, capabi-le să menţină în bună stare întregul patrimoniu
material al hotelului şi să îi asigure exploatarea econo-mică.

În hotelurile mari, existenţa unui compartiment de întreţinere bine organizat devine

indispensabilă. Astfel, ateliere şi echipe specializate sunt destinate supravegherii
permanente a funcţionalităţii clădirilor, spaţiilor, instalaţiilor echipamentelor, dotărilor şi
obiectelor de inventar, in vederea prevenirii şi remedie-rii eventualelor defecţiuni.

Orientarea generală a unităţilor ospitaliere medii şi mici, este legată însă de reducerea
dimensiuni-lor acestui compartiment; se doreşte existenţa unui numaăr minim de lucrători
policalificaţi şi apelarea – în situaţii critice – fie la compartimentul dipecerizat al companiei
(societăţii) din care face parte hotelul, fie la firme specializate exterioare.

 Paza

Este un compartiment reprezentat ca atare, mai cu seamă în cadrul marilor complexe,

fiind consi-derat de către specialişti serviciul cel mai puţin ospitalier din cadrul hotelului,
deşi, fără îndoială, extrem de util. Lucrătorii din acest compartiment răspund de
supravegherea hotelului în vederea prevenirii e-ventualelor acţiuni îndreptate împotriva
vieţii sau bunurilor oaspţilor. Dar şi pentru protejarea clădirilor, spaţiilor, echipamentelor şi
dotărilor hotelului.

12
 Cel mai adesea însă, acest compartiment se rezumă la activitatea unui detectiv al
hotelului în fie-care tură, care are sarcinade a organiza prevenirea incendiilor şi acţiunile
de evacuare a hotelului în caz de forţă majoră, supervizând totodată personalul operativ în
acţiunea acestuia de supraveghere a vieţii şi bunurilor clienţilor.

Cap.3 Departamentele furnizoare de servicii pentru clienti

După cum se poate vedea în schema anterior prezentată, nivelul care

constituie nucleul comparti-mentelor hotelului este cel al prestatorilor de servicii
pentruclienţi. Este normal să fie aşa, deoarece acesta este producătorul celor două
servicii hoteliere de bază, respectiv cazarea şi masa: acest nivel este compus din
două mari compartimente: Cazare (Rooms Division) şi Restauraţie (Food and
Bevera-ge Division).

Schema următoare prezintă subdivizarea acestor două compartimente.

Activitatea compartimentului de restauraţie constituie obiectul multor lucrări de

specialitate aparţi-nând unor reputţi autori români.

Compartimentul de cazare este structurat, în funcţie de caracteristicile individualizante

ale principa-lului serviciu hotelier de bază, în două sectoare: sectorul de recepţie (Front
Office) şi sectorul de etaj (Housekeeping)

Sectorul de cazare cuprinde urmatoarele arii:

 Concierge
 Receptie
 Casierie
 Centrala telefonica

13
  Spatii de cazare
 Spatii commune
 Lenjerie
 Spalatorie
 Curatatorie

Sectorul de restauratie cuprinde urmatoarele spatii:

Depozite: -camera frigorifica

-bacanie
-bufet-bar
Productie: -bucatarie
-cofetarie
Servire: -saloane
-bar
-banchete

3.1. Sectorul de recepţie

Este acea diviziune a hotelului care are permanent contact cu clientul din momentul
intrării aces-tuia în unitatea ospitalieră şi până în momentul în care o părăseşte; de multe
ori contactul se menţine şi după plecarea clientului. Ca arie de acţiune, acest sector
acoperă o parte a spaţiilor exterioare repre-zentative (parcarea, trotuarul, spaţiile verzi,
peronul) şi spaţiul cunoscut în general sub denumirea de “hol de primire”, începând de la
intrarea principală în hotel şi terminând cu liniile de acces către etaje (lifturi, scări
principale) sau cu spaţiile comune specializate (saloane de recepţii şi conferinţe, baruri,
restaurante, etc.). în funcţie de capacitatea şi categoria hotelului poate exista un şef de
recepţie, funcţie încadrabilă în nivelul managerial inferior. Prerogativele funcţiei pot fi
delegate asistentului şefului de re-cepţie, care este în general şeful fiecăreia dintre cele trei
ture presupuse de activitatea zilnică a sectoru-lui.

14
 Cele cinci subsectoare componente ale sectorului pot fi dispuse autonom în diferite
puncte ale ho-lului de primire, sau în spatele unui comptoir (“desk”), cu o delimitare formală
semnalizată prin inscripţii. Comptoir-ul, echipament specific funcţiei hoteliere de recepţie,
garanţie fizică a oficializării calităţii de client, întruneşte de obicei primele trei subsectoare
componente ale sectorului: concièrge, recepţie şi casierie. Celelalte două subsectoare
(biroul de rezervări şi centrala telefonică) sunt poziţionate adesea în “culise”, dar în
imediata vecinătate a spaţiului comptoir-ului, cu acces direct la acesta.

Concièrge este subsectorul ale cărui atribuţii principale sunt:

 Gestionarea cheilor spţiilor de cazare, prin predarea şi primirea lor zilnică şi

supravegherea ocu-pării spaţiilor, atât în cazul cheilor clasice cât şi în cazul cartelelor
magnetice.

 Efectuarea serviciilor suplimentare specifice sectorului de recepţie: furnizarea de

informaţii, transmiterea de mesaje, sortarea şi distribuirea coresponedenţei, rezervarea de
mese la restaurante, de bilete la mijloacele de transport în comun, etc.

 Coodonarea activităţii “serviciului de hol” prin supervizarea directă a “personalului în

uniformă” (portar-uşier , bagajist, curier, comisioner, liftier, voiturier), care efectuează la
rândul lui o serie de servi-cii suplimentare: transportul bagajelor, curieratul, comisioneratul,
comenzi de taxi, etc.

 Supravegherea circulaţiei persoanelor în hotel, prin identificarea clienţilor, a

vizitatorilor şi a ce-lor care nu fac parte din aceste două categorii, pentru a asigura
securitatea clienţilor (mai ales prin inter-zicerea accesului străinilor în zona spaţiilor de
cazare).

În unele hoteluri există şi funcţia de şef concièrge, care coodronează activitatea

recepţionerului-concièrge, a portarului-şef, curierului, comisionerului, bagajistului, liftierului.

Lucrătorul din spatele comptoir-ului concièrge este cel mai reprezentativ angajat al
sectorului de re-cepţie, deoarece prin natura obligaţiilor, este persoana căreia oaspetele i

15
se adresează în permanenţă pentru rezolvarea problemelor sale. De fapt, putem spune că
în timpul sejurului, recepţionerul-concièrge este “secretarul personal” al clientului. Dată
fiind pregnanta relaţie de reprezentare a acestui lucrător cu clientela, este de la sine
înţeles că respectivul angajat trebuie să fie extrem de prezentabil, impecabil ca ţinută
personală şi vestimentară, cu un comportament ireproşabil, volubil, persuasiv, mereu
atent, dotat cu o bună memorie vizuală şi auditivă şi bineînţeles, excelent cunoscător al
unor limbi străine de circu-laţie internaţională. De altfel, această ocupaţie din domeniul
hotelier beneficiază de recunoaştere inter-naţională datorită asociaţiei U.I.P.G.H. (Union
Internationale des Portiers des Grandes Hoteles) – Clefs d’Or.

Recepţia, ca subsector, rezumă următoarele atribuţii principale:

 Primirea clientului, care presupune o serie de activităţi preliminare, pornind de la

finalizarea situ-aţiei spaţiilor de cazare care pot fi valorificate în ziua respectivă (prin
onorarea cererilor de rezervare sau prin vânzare directă), trecând prin protocolul de
primire, negocierea închirierii, repartizarea spaţiului de cazare, fixarea tarifului,
înregistrarea datelor personale ale clientului în documentele de evidenţă o-perativă şi până
la înmânarea cheii, adică tot ceea ce este cunoscut în hotelăria internaţională sub de-
numirea de “check-in”.

 Vânzarea serviciilor hotelului, în special a celor de bază, sprijinită de studierea

strategiilor ope-rative menite să ducă la creşterea gradului de ocupare a capacităţii de
cazare prin menţinerea unui ra-port optim cu alte hoteluri, cu agenţii de turism şi prin
exersarea abilităţii de prezentare convingătoare a serviciilor, de prezentare cât mai
atractivă a unor pachete incluzând serviciile Casei (cazare şi mic de-jun, demipensiune,
pensiune completă, cazare şi tratament, cazare şi “fitness”, etc.). De asemenea, acesta
este subsectorul care, în colaborare cu cel de concièrge, promovează celelalte servicii ale
hote-lului, prin recomandarea şi prezentarea lor oaspeţilor.

 Asistarea clientului în timpul sejurului, prin discreta supraveghere a bunelor condiţii

oferite şi ca-lităţii serviciilor prestate, prin rezolvarea de situaţii particulare (mutări,
îmbolnăviri, accidente, etc.) şi prin promta soluţionare a cererii şi reclamaţiilor.

16
  Asigurarea informării tuturor sectoarelor şi compartimentelor interesate de datele
clienţilor (sta-tutul de client V.I.P., client al casei, client standard, client de grup, originea
eventualei rezervări, numă-rul camerei, perioada sejurului, serviciile incluse în tarif, etc.).

 Asistarea clientului la plecare, împreună cu subsectorul casierie, prin efectuarea

operaţiunilor cunoscute sub denumirea de “check-out”. Astfel, după ce sunt îndeplinite
procedurile legate de încheie-rea contului şi plata contravalorii serviciilor, recepţia
efectuează protocolul de plecare, de multe ori con-tinuând relaţia cu clientul şi în faza post-
plecare (prin trimiterea unor oferte avantajoase, a unor felicitări cu diferite prilejuri, prin
expedierea eventualelor obiecte uitate sau a corespondenţei întârziate, etc.).

În final, putem conchide că lucrătorul din subsectorul recepţie este “juristul” clientului,
persoana ca-re pledează în favoarea încheierii unui contract şi care veghează ca
îndeplinirea condiţiilor contractuale să fie respectate în cele mai mici amănunte.

Casieria este caracterizată de următoarele atribuţii principale:

 Deschiderea contului clientului şi ţinerea evidenţei contabile a tuturo serviciilor cu

plată prestate acestuia.

 Încasarea contravalorii serviciilor prestate, ţinând cont de prevederile creditului

hotelier.

 Efectuarea unor servicii suplimentare specifice, cum ar fi schimbul valutar şi

păstrarea valorilor clienţilor.

Astfel, casierul poate fi considerat “contabilul persona” al fiecărui oaspete.

Rezervări, ca subsector, are o deosebită importanţă pentru hotel, întrucât principala sa

atribuţie constă în vânzarea anticipată a produsului hotelier. În colaborare cu biroul de

17
marketing (sau de vân-zări), acest subsector oferă datele necesare planificării activităţii
hotelului şi previzionării gradului de o-cupare a capacităţii şi a volumului de încasări.

Soluţionarea cererilor de rezervare, incluzând negocierea tarifului şi a sejurului,

gestionarea co-menzilor şi corespondenţa hotelului cu beneficiarii constituie esenţa
activităţii acestui sector.

Amplasamentul biroului de rezervări trebuie să asigure comunicare directă cu lucrătorii

din subsec-torul de recepţie, pentru a permite facilitarea circulaţiei documentelor şi a
informaţiilor zilnice legate de sosirile previzionate ale clienţilor şi de cererile acestora.

Subsectorul de rezervări poate fi condus de un şef birou rezervări, iar lucrătorul-

funcţionar rezervă-ri, este de cele mai multe ori calificat în meseria de recepţioner hotel.

Centrala telefonică este inima comunicaţiilor din hotel. Pricipala sa atribuţie este
asigurarea rela-ţiilor clientului cu toate sectoarele şi compartimentele hotelului. Prestatoare
de servicii hoteliere, centra-la telefonică asigură cel mai solicitat servicu suplimentar şi
anume convorbirea telefonică, de pe urma căruia hotelul are un profit deloc neglijabil. Ca şi
biroul de rezervări, ea trebuie amplasată cât mai a-proape de spaţiul fizic al recepţiei, pe
de o parte datorităfaptului că sectorul recepţie constituie punctul de referinţă al tuturor
solicitărilor clienţilor, iar pe de altă parte datorită necesităţii gestionării corecte a
eventualelor convorbiri telefonice efectuate de oaspeţi în afara spaţiului de cazare. În mod
normal, spa-ţiul centralei telefonice trebuie să adăpostescă şi echipamentele de fax sau
telex ala recepţiei. Lucrăto-rul-operator comunicaţii, centralistă sau standardistă, trebuie să
cunoască limbjul de specialitate speci-fic principalelor limbi de circulaţie internaţională.

O organigramă a sectorului de recepţie, valabilă într-un hotel de capacitate mare şi de

categorie superioară, ar putea fi următoarea:

Sectorul receptie cuprinde urmatoarele functii:

Director restauratie
Şef recepţie
Recepţioner
Lucrător concièrge

18
 Casier
Lucrător rezervări
Centralistă
Curier-comisioner
Bagajist
Portar
Liftier

 Departamentul de etaj cuprinde:

Guvernantă şefă
Guvernantă etaj
Cameristă
Îngrijitoare
Lenjereasă
Şefă spălătorie
Spălătoreasă

 Departamenrul ethnic cuprinde:

Şef sector tehnic

Frigotehnist
Electrician
Lăcătuş
Zugrav
Tapiţer
Tâmplar
Fochist

 Sectorul aprovizionare cuprinde:

Şef birou comercial

Lucrător achiziţii

19
 Magaziner
Distribuitor

 Departamentul Marketing:

Şef birou marketing

Economist
Lucrător vânzări, promovare,
publicitate,
relaţii publice

 Restaurantul cuprinde urmatoarele posture:

Director restauraţie
Şef bucătar
Bucătar
Ajutor bucătar
Muncitor necalificat
Şef cofetar – patiser
Cofetar – patiser
Muncitor necalificat
Barman incintă
Bufetier
Cafetier
Şef sală
Ospătar
Somelier
Ajutor ospătar
Muncitor necalificat
Barman preparator
Barman
20
 Ajutor barman
Şef room service
Ospătar – barman
Bucătar
Muncitor necalificat
Casier

 Departamentul resurse umane cuprinde:

Director resurse umane

Şef birou personal
Lucrător achiziţii
Şef birou învăţământ
Funcţionar

21
 CUPRINS

- Prezentare HOTEL ROBYN………………………………..pag.2

- Obiective turistice din Predeal, judetul Brasov……pag3

- Dotari generale HOTEL ROBYN ….………………….pag7

- Servicii si facilitate HOTEL ROBYN …………………pag7

- Tarife de cazare 2008 ………………………………..pag10

CAPITOLUL1
- Departamentele de conducere si administrare……pag10
-Resurse umane .......pag10
-Economic …….pag10
-Marketing si vanzari ……pag11
-Statistica,programare si dezvoltare …….pag11

CAPITOLUL2

22
- Depatamentele interne ……………………………….pag11
-Aprovizionare ………pag11
-Intretinere ………pag12
-Paza ………pag12

CAPITOLUL3
- Departamentele furnizoare de servicii pentru client..pag13

CAPITOLUL3.1
- Sectorul de recepţie ……………………………………pag14

23
 BIBLIOGRAFIE

Principiile operatiunilor de la receptia hotelului - Sue Baker, Pam Bradley, Jeremy

Huyter, Ed. All Beck.

Hotelul- E conomie si managemt - Nicolae Lupu ,Editura ALL BECK , 1998,1999

Evaluarea intreprinderilor hoteliere. Oferta hoteliera mondiala - G. Stanciulescu

si colectivul, Ed. Uranus, Bucuresti

24