Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
01 ModulatiiLiniare 10
01 ModulatiiLiniare 10
2.5
1.5
0.5
0
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 0.04 0.04 0.05
timp[s] 5
semnalul modulator AM – axat pe gC
tensiune[V] Semnalul Modulat
3
-1
-2
-3
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 0.04 0.045 0.05
timp[s]
semnalul modulat MA
- semnalul BLD-P (MA) este singurul semnal ML care are anvelopa semnalului modulat direct
proporŃională cu cea a semnalului modulator, ceea ce permite o demodulare mai simplă.
ComponenŃa spectrală a semnalului MA
- înlocuind în (5) V0 = Vref şi g(t) = gM·cosωmt obŃinem:
gc m gm
s AM = g c (1 + m ⋅ cos ωmt ) cos ωc t = g c cos ωct + cos(ωc − ωm )t + c cos(ωc + ωm )t (7)
2 2
1
- ecuaŃia (7) indică 2 benzi laterale poziŃionate simetric faŃă de purtătoare – modulaŃia poate fi numită
“bandă laterală dublă cu purtătoare – BLD-P” (DSB-C) - vezi figura următoare
Spectrul MA pentru fm = 4 Hz şi fc = 20 Hz
1.5
tensiune[V]
0.5
-1
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 0.04 0.045 0.05
timp[s]
Semnalul Modulat BLD-PS
1
0.5
tensiune[V]
-0.5
-1
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 0.04 0.045 0.05
timp[s]
2
gM g
s AM = g M ⋅ cos ωmt ⋅ cos ωc t = cos(ωc − ωm )t + M cos(ωc + ωm )t (10)
2 2
- (10) indică 2 benzi laterale plasate simtric în jurul purtătorului; nu există însă o componentă inserată
intenŃionat pe frecvenŃa purtătoare – modulaŃia se numeşte Bandă laterală dublă cu purtătoare
suprimată – BLD-PS (DSB-SC)
+
cos(ωc ⋅ t) sMAQ(t)
sin(ωc ⋅ t ) ∑
-
SQ(t)
FTJ
gQ(t)
- practic modulaŃia MAQ este o sumă de două semnale BLD, astfel dacă cele două semnale modulatoare gI(t)
şi gQ(t) au acelaşi bandă de frecvenŃă atunci şi semnalele modulate SI(t) şi SQ(t) vor ocupa accelaşi bandă de
frecvenŃă.
3
- presupunând ca semnalele modulatoare gI(t) şi gQ(t) au componente spectrale nenule în intervalul (0,fmM]
banda de frecvenŃă ocupată de semnalul MAQ va fi:
BFMAQ ∈ [ f c − f mM ; f c + f mM ]
(16)
LBMAQ = 2 ⋅ f mM
- filtrul trece jos din schema modulatorului asigură ca spectrul de frecvenŃă ale semnalelor modulatoare să fie
limitat superior.
ModulaŃia liniară cu bandă laterală unică – BLU (SSB)
- toată informaŃia semnalului modulat BLD-PS este conŃinută într-o singură bandă laterală
- BLD-PS utilizează redundant a doua bandă laterală în care transmite jumătate din putere
- se transmite o singură bandă laterală, pentru reducerea benzii de frecvenŃă ocupate şi a puterii transmise
BLU – sup
- semnalul BLU poate fi obŃinut prin două metode: a. prin filtrarea semnalului BLD-PS; b. prin defazarea
semnalului modulator
a. metoda filtrării: semnalul BLD-PS este filtrat TB, atenuându-se banda laterală nedorită
- BF şi LB ale BLU sunt:
[ f − f mM ; f c ] − BLU inf .
BF ∈ c
[ f c ; f c + f mM c ] − BLU sup. (17)
LB = f mM
Metoda filtrării pentru BLU-superior; semnalul modulator nu are c.c. şi componente de foarte joasă frecvenŃă
Metoda filtrării pentru BLU-superior; semnalul modulator are c.c. şi componente la frecvenŃe joase
- filtrul necesar trebuie să aibă o pantă mai mare; mult mai dificil, iar uneori imposibil, de implementat
b. BLU prin defazarea semnalului modulator
- foloseşte transformata Hilbert a semnalului modulator
- transformata Hilbert – funcŃia de transfer:
4
− j ω > ωc
H (ω ) = 0 ω = ωc j indica un defazaj de π / 2; H (ω ) = 1 (18)
j ω <ω
c
Arg(B)
B
(A+B)/2 BLU-inf ωc-ωmM ωc+ωmM ω
-π
(A-B)/2 BLU-sup
ω ωc
ωc-ωmM ωc ωc+ωmM
ωc-ωmm ωc+ωmm
- pentru o implementare cât mai riguroasă, semnalul modulator NU trebuie să conŃină componentă continuă şi
amplitudinea componentelor de joasă frecvenŃă trebuie să fie redusă
- schema bloc a generării BLU cu această metodă va implementa relaŃia (19) – vezi desenul de pe tablă
5
ki g (t ) 2ki g (t ) 2k g (t )
s x (t ) = + sin ωct + i sin 3ωc t... (23)
2 π 3π
- prin filtrarea TB cu F(ω) se selectează doar banda de frecvenŃă dorită:
ω
ωmm ωmM ωc-ωmM ωc ωc+ωmM 3ωc-ωmM 3ωc 3ωc+ωmM
- condiŃii pentru a face filtrarea posibilă:
ωc − ωmM > ωmM
⇒ ωc > 2ωmM (24)
3ωc − ωmM > ωc + ωmM
- această variantă reprezintă chopperul neechilibrat care produce semnalul modulat pe o purtătoare sinusoidală
– produce şi semnalul în banda de bază
- chopperul echilibrat efectuează înmulŃirea cu funcŃia de comutaŃie fs(t):
6
- adunând cele două semnale pentru a obŃine BLU-inf se obŃine:
1 + cos ϕ 1 − cos ϕ sin ϕ sin ϕ
I (t ) + Q(t ) = cos(ωc t − ωmt ) + cos(ωct + ωct )] − sin(ωc t − ωmt ) + sin(ωct + ωm t )] (32)
4 4 4 4
- semnalul BLU-inf este atenuat cu factorul (1+cosφ)/4
- semnalul BLU-sup (care ar trebui să fie suprimat) are o componentă [(1-cosφ)/4]
- semnalul BLU este distorsionat prin adunarea componentei (-sinφ/4) [sin(ωct-ωmt)-sin(ωct+ωmt)]
- Concluzie: - φ trebuie să cât mai mic posibil, φ→ 0
ConsideraŃii privitoare la Peak to Average Power Ratio (PAPR) a semnalelor ML
a. ComparaŃie între puterile MA şi BLD-PS
~ ~
g 2 g 2 ⋅ m2 ⋅ f 2 g 2 ⋅ m2 ⋅ f 2 PMA 1
PMA = c + c ; PBLD − PS = c ; = 1+ ~
≥2 (33)
2 2 2 PBLD − PS 2 2
m ⋅f
b. ConsideraŃii privitoare la PAPR
P
PAPR [ dB ] = 10 ⋅ lg v (34)
Pav
- Φ0 reprezintă defazajul iniŃial, iar ∆ω diferenŃa de pulsaŃie, care generează defazajul dinamic.
- considerând (38) şi purtătorul generat local (39), semnalul s+(t) poate fi exprimat ca:
α 1
s+ (t ) = g ( t ) cos ωct ∓ g q ( t ) sin ωct + A0 cos ( ωc t + Φ ( t ) ) =
2 2
2 2
= a ( t ) cos ωc t + b ( t ) sin ωc t = a ( t ) + b ( t ) ⋅ sin (ωct − Θ ( t ) ) ;
g (t ) (40)
a (t ) = α ⋅ + A0 cos Φ ( t ) ;
2
g (t )
b (t ) = q − A0 sin Φ ( t ) ;
2
8
α ⋅ g (t ) g (t ) A0 cos (ωct + Φ ( t ) )
sx ( t ) = cos ( ωct ) ∓ q sin ( ωct ) ⋅ =
2 2 V ref
(46)
A ⋅α ⋅ g (t ) A ⋅α ⋅ gq ( t )
= 0 cos ( Φ ( t ) ) + cos ( 2ωct + Φ ( t ) ) ∓ 0 − sin ( Φ ( t ) ) + sin ( 2ωct + Φ ( t ) )
4Vref 4Vref
- înmulŃirea “împarte” spectrul semnalului modulat, axat pe fc, în două spectre, vezi fig. de pe tablă:
• unul în banda de bază, limitat de fmM, primul termen în ambele paranteze drepte;
• altul plasat în jurul frecvenŃei 2fc,care are aceeaşi LB ca şi semnalul modulat.
- dacă se impune ca:
ωmM < 2 ⋅ ωc − ωmM ⇔ ωmM < ωc (47)
spectrul plasat în jurul frecvenŃei 2fc poate fi eliminat din semnalul sx(t), de către filtrarea TJ.
- semnalul filtrat sf(t) este:
A α g (t ) A0 ⋅ α ⋅ g q ( t ) A ⋅α ⋅ g ( t )
s f (t ) = 0
4Vref
⋅ cos ( Φ ( t ) ) ∓
4Vref
( )
− sin ( Φ ( t ) ) ; ⇒ s f ( t ) = 0
4Vref
pt. Φ ( t ) → 0 (48)
- tensiunea de ieşire a demodulării coerente cu sumator (44) e egală cu cea a demodulării coerente de produs
(ultima egalitate din (48)) dacă:
A
ηe = 0 (49)
2Vref
Detectoare de anvelopă
- sarcina detectorului de anvelopă este de a extrage semnalul în banda de bază “conŃinut” în anvelopa
semnalului modulat
- sarcina este îndeplinită în doi paşi: o procesare neliniară, în acest caz o redresare monoalternanŃă sau una
bilaternanŃă, urmată de o filtrare TJ
Detectorul prin mediere
sa(t)
Redr. mono /bialt. - de obicei se foloseşte o redresare monoalternaŃă a semnalului
sr(t) C
si(t) C0 de intrare, efectuată de o diodă, urmată de o filtrare TJ.
R0
Zi
- deoarece dioda este comandată de amplitudinea semnalului
de intrare, dioda ideală va acŃiona ca un întrerupător; folosind
relaŃia (22), pentru o diodă ideală!, se obŃine (50) deoarece dioda se deschide cu frecvenŃa semnalului purtător:
1 daca si ( t ) > 0; 1 2 2
fi ( si ( t ) ) = fi (t ) = + sin ωct + sin 3ωct... (50)
0 daca si ( t ) ≤ 0; 2 π 3π
- semnalul de ieşire este produsul dintre semnalul de intrare şi funcŃia de întrerupere (comandată de semnalul
de intrare), adică relaŃia (51), vezi şi (40); în (51) cu A(t) se notează semanlul u+(t) definit în (40), (41).
1 2 2
sr (t ) = si (t ) ⋅ f ( sit )) = A(t ) sin(ωc t − Θ(t )) ⋅ [ + sin(ωc t − Θ(t )) + sin 3(ωct − Θ(t ))...] =
2 π 3π
A(t ) 2 A(t ) 2 A(t )
= sin(ωc t − Θ(t )) + sin(ωct − Θ(t )) sin(ωc t − Θ(t )) + sin(ωct − Θ(t )) sin 3(ωc t − Θ(t ))... (51)
2 π 3π
2 A(t ) A(t ) A(t )
= + sin(ωct − Θ(t )) − co s 2(ωct − Θ(t )) + ..
2π 2 4π
- dacă spectrele primilor doi termeni din (51) sunt separabile, adică:
f mM < f c − f mM ⇔ 2 ⋅ f mM < f c (52)
filtrarea TJ va extrage numai semnalul în banda de bază.
- aşa cum rezultă din (51), redresarea monoalternanŃă, datorită neliniarităŃii sale, generează mai multe spectre
care conŃin semnalul modulator, din care unul este în banda de bază a semnalului modulator, iar celelalte sunt
axate pe armonicile semnalului purtător.
- pentru o filtrare trece jos corespunzătoare, constanta R0C0 trebuie să respecte condiŃia:
9
1 1
R0C0 < ; R0 C0 > ; (53)
2π f mM 2π f c
- aplicând acum argumentaŃia descrisă de (52) şi (53), semnalul de ieşire are expresia (43) cu ηe = 1/π.
- eliminarea c.c. este apoi realizată conform relaŃiei (44).
- consideraŃiile de mai sus sunt valabile pentru o diodă ideală; pentru dioda reală analiza este mult mai
complexă datorită tensiunii de deschidere a diodei, vezi [E. Nicolau].
- din ea rezultă că, notând cu U0 tensiunea de deschidere a diodei, amplitudinea semnalului modulat trebuie să
îndeplinească condiŃia (54) pentru a sigura funcŃionarea detectorului:
4U o
u+ (t ) > (54)
1− m
- dacă este îndeplinită condiŃia (54), detectorul de aenvelopă este considerat a fi un detector prin mediere
deoarece dioda e deschisă pe întreaga perioadă a semialternanŃei.
- dacă condiŃia (54) nu este respectată tot timpul de semnalul de intrare → detectorul se comportă ca un
detector de vârf
- datorită faptului că pentru unele alternaŃe ale semnalului de intrare dioda nu este deschisă (datorită
amplitudinii scăzute), semnalul de ieşire nu mai urmăreşte anvelopa semnalului modulat, generând
distorsiunea “de neurmărire” – vezi diagrama de pe tablă.
- această distorsiune poate fi micşorată dacă [E. Nicolau]:
2Re(C+C0) < 1/(2πfmM); Re= Zin ║ R0 /2; - condiŃie ca banda semnalului modulator să „treacă” de FTJ(55)
2ZinC > R0C0 – condiŃia ca să nu apară distorsiunea “de neurmărire” (56)
- acest neajuns poate fi evitat dacă se foloseşte un redresor bialternaŃă realizat cu amplificator operaŃional.
Metode de recuperare a purtătorului local
- purtătorul generat local trebuie să aibă faza egală cu cea a semnalului modulat recepŃionat pentru ca
demodularea să livreze un semnal nedistorsionat (cu excepŃia semnalelor MA)
- considerând (39): ωl ( t ) = ωc ⋅ t + ∆ωt + Φ 0 = ωc ⋅ t + Φ ( t ) (39)
pentru o demodulare corectă trebuie ca Φ(t) → 0.
- această operaŃie numită “recuperarea purtătorului” generează referinŃa de fază pentru operaŃia de
sincronizare, care implică o sincronizare iniŃială, pentru a compensa defazajul iniŃial Φ0, şi o sincronizare
dinamică pentru a compensa ∆ωt.
- metodele de recuperare a purtătorului se împart în: metode care folosesc numai semnalul modulat recepŃionat
şi metode care folosesc semnale pilot suplimentare.
Metoda pătratică de recuperare a purtătorului
- foloseşte numai semnalul recepŃionat modulat;
- principiul de funcŃionare este descris mai jos considerând (pentru simplitate) sLM(t) = g(t)cosωct
s2LM(t)/ Kx filtru TB :2 filtru TB Defazaj
sLM(t)
2
s (t) 2ωc sf(t) sL(t) sD(t) ωc φ2 la ωc V1cosct
2 2
g (t ) g (t )
s 2 (t ) = + cos 2ωc t ; (57)
2Kx 2K x
g 2 (t )
s f (t ) = cos 2ωct
2Kx (58)
- după filtrarea TB de bandă îngustă semnalul este transformat într-unul rectangular de către un amplificator-
limitator
4V ∞ sin 2(2k − 1)ωc t
s L (t ) = ∑ 2k − 1
π k =1
(59)
10
- o a doua filtrare TB de bandă îngustă, axată pe ωc, reŃine doar primul termen al sumei (60), furnizând
purtătorul sinusoidal recuperat, 4V(sin ωct)/π.
- lanŃul de prelucrare descris introduce un defazaj constant φ1 al purtătorului obŃinut, faŃă de semnalul
recepŃionat. Circuitul de defazare de la ieşire introduce un defazaj φ2 = π/2 - φ1, pentru a obŃine semnalul
purtător recuperat ( cosωct).
- o altă clasă de metode de recuperare a purtătorului foloseşte semnale pilot suplimentare, pe frecvenŃe
cunoscute a priori, care sunt emise alături de semnalul modulat.
- de exemplu, semnalul complex TV conŃine două semnale pilot:
- semnalul RBL e transmis în banda [fc-β, fc+fmM], utilizând restul de bandă
laterală [fc-β, fc] a benzii laterale suprimate;
fc-β fc+fmM+β - două semnale pilot suplimentare se mai transmit pe frecvenŃele
fc-β, şi fc+fmM+β. Această metodă de recuperare a purtătorului e descrisă în
fc fc+β fc+fmM [Ed.Nicolau].
Demodularea semalelor MAQ
- demodularea semnalelor MAQ se bazează pe faptul că cele două semnale purtătoare sunt ortogonale (vezi
relaŃia (12))
- schema bloc a demodulatorului MAQ este:
11
srf ( t ) g I ( t ) cos ( ωc t ) − gQ ( t ) ⋅ sin ( ωct )
cx ( t ) =
Vref −Q
⋅ sQL ( t ) =
Vref −Q
(
⋅ − A sin ( (ωc + ∆ω ) t + Φ ) = )
A A
= − g I ( t ) cos (ωct ) ⋅ sin ( (ωc + ∆ω ) t + Φ ) − − g Q ( t ) ⋅ sin (ωct ) ⋅ sin ( (ωc + ∆ω ) t + Φ ) =
Vref −Q V ref − Q
∆ω = 0
(69)
Φ = ct.
Semnalele la ieşirea filtrelor vor avea forma(înlocuind (66) şi (69) în (65)):
iF ( t ) = g I ( t ) cos ( Φ ) − gQ ( t ) sin ( Φ )
(70)
cF ( t ) = − g I ( t ) sin ( Φ ) + gQ ( t ) cos ( Φ )
Deoarece defazajul Φ este constant, şi funcŃiile cos(Φ) şi sin(Φ) vor avea valor constante, deci semnalul
demodulat pe una dintre cele două ramuri va consta din semnalul transmis pe ramura respectivă sumat
ponderat cu semalul transmis pe cealaltă ramură – acest fenomen se numeşte interferenŃă interpurtătoare
b. frecvenŃa purtătoarelor locale diferă de frecvenŃa purtătoarelor recepŃionate
-în acest caz semnalele demodulate vor avea forma descrisă de (65), adică semnalele demodualte nu mai sunt
proporŃionale cu semnalele transmise pe cele două ramuri.(sunt înmulŃite şi adunate cu semnale variabele în
timp) – rezultă că, ca la orie demodulator coeerent, pentru demodularea semnalelor MAQ purtătorarele locale
trebuie să fie sinfazate(recuperate perfect) cu purtătoarele recepŃionate.
Obs. Metoda de recuperare a purtătorului prin ridicare la pătrat nu se poate utiliza pentru semnalele modulate
MAQ ...
12
PerformanŃe de raport semnal-zgomot ale modulaŃiilor liniare
- zgomotele care perturbă transmisia sunt echivalate cu zgomotul de fond care are o distribuŃie gaussiană de
medie nulă, dispersie σ şi densitate spectrală de putere constantă, egală cu N0.
SNRi =
Ps
=
(
g c2 1 + m 2 fɶ 2 ( t ) )
; 2mfɶ (t ) = 0; LB = 2 f mM ; (73)
PN i 2 N 0 ⋅ LB
- SNR la ieşirea demodulatorului, SNRo, în funcŃie valoarea anvelopei semnalului de zgomot, se poate afla în
două sitiuaŃii:
Ps
V ⋅g P 2 2 2
g m f (t ) PN o 2m2 f 2 (t )
a. dacă 0 c >> R(t) ⇒ s = M ;⇒ ρ = = ; (74)
V ref P N 0 LB
N o P 1 + m2
f 2 (t )
s
PN i
- raportul ρ dintre SNR de la ieşire şi SNR de la intrarea în demodulator, reprezintă “câştigul demodulatorului;
considerând m = 1 and f(t) = cosωmt, se obŃine ρ = 2/3.
- rezultă că pentru valori mari ale SNRi, SNRo ia valori mai mici decât cel de intrare, ceea ce înseamnă că
demodulatorul MA, deşi simplu, are performanŃe slabe necesitând valori mari ale SNRi pentru a asigura o
calitate acceptabilă a semnalului demodulat.
b. dacă R(t) >> V0 ·gc/Vref – în acest semnalul de ieşire e “dominat” de semnalul de zgomot, rezultând aşa-
numita “demodulare captată de zgomot”.
- MA este singura modulaŃie ML care prezintă acest fenomen, care este propriu modulaŃiei MF – se va discuta
ulterior.
2. BLD-PS
- pentru demodularea coerentă cu sumator avem:
s BLD − PS (t ) = g c mf (t ) cos ωct ; LB = 2 f mM ; si (t ) = g c mf (t ) cos ωct + z (t );
Ps g 2 m2 f 2 (t )) Ps η 2 g 2 m2
f 2 (t ) (75)
= c ; = e c2 ; ⇒ ρ = 2;
PN i 2 N 0 LB PN o ηe N 0 LB
- modulaŃia BLD-PS furnizează un SNRo mai mare decât SNRi, îmbunătăŃind calitatea semnalului demodulat
- fenomenul de captare a demodulării de către zgomot nu mai apare, indiferent de valoarea SNRi
2. BLU, RBL
- calcule similare cu cele de mai sus arată că pentru demodularea coerentă cu sumator ρ = 1, iar fenomenul de
captare a demodulării de către zgomot nu apare, indiferent de valoarea lui SNRi.
- rezultatele de mai sus sunt valabile şi pentru demodularea coerentă de produs a BLD-PS, BLU şi RBL, dacă
condiŃia (49) este respectată.
Concluzii privitoare la comportatrea de SNR a modulaŃiilor liniare
13
i. captarea demodulării de zgomot apare numai pentru MA şi este mai pregnantă dacă detecŃia de anvelopă este
realizată cu detectorul de vârf;
ii. factorul de îmbunătăŃire al SNR, ρ, este maxim pentru BLD-PS, ρ ≤ 2, (dar BLD-PS foloseşte o LB dublă),
pe când pentru BLU şi RBL ρM = 1 (folosindu-se o singură bandă laterală). Valoarea lui ρ pentru MA este ρMA
≤ 2/3.
- valoarea lui ρ depinde şi de forma semnalului modulator
14