ModulaŃii Liniare (ML)

- informaŃia utilă este conŃinută în amplitudinea semnalului purtător modulat:

s LM = A(t ) ⋅ cos 2π f ct = A(t ) ⋅ cos ωct (1)
- semnalul modulator g(t) poate avea două forme:
g (t ) = g c + g M ⋅ f (t ); f (t ) ∈ [−1, +1]; g c ≥ g M BLD − P( MA) sau DSB − C ( AM ); a.
g (t ) = g M ⋅ f (t ); f (t ) ∈ [−1, +1]; BLD − PS sau DSB − SC , b. (2)
forme " speciale " pentru BLU ( SSB), RBL (VSB); − se vor discuta ulterior ; c.
- semnalul purtător este:
sc (t ) = V0 ⋅ cos ωc t ; (3)
ModulaŃia în amplitudine (MA)
- expresia semnalului modulat ML-BLD este:
g (t ) ⋅V0 cos ωct
sML (t ) = (4)
Vref
care poate fi particularizată pentru BLD-P (MA) (DSB-C (AM)) folosind (2).a:
V ⋅g g
s AM = 0 c (1 + m ⋅ f (t )) cos ωct ; m = M − indice mod ulatie ; (5)
Vref gc
- pentru V0 = Vref, puterea medie a semnalului MA este:
~
g 2 g 2 m 2 f 2 (t )
P= c + c (6)
2 2
tensiune[V] Semnalul Modulator
3

2.5

1.5

0.5

0
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 0.04 0.04 0.05
timp[s] 5
semnalul modulator AM – axat pe gC
tensiune[V] Semnalul Modulat
3

-1

-2

-3
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 0.04 0.045 0.05
timp[s]

semnalul modulat MA
- semnalul BLD-P (MA) este singurul semnal ML care are anvelopa semnalului modulat direct
proporŃională cu cea a semnalului modulator, ceea ce permite o demodulare mai simplă.
ComponenŃa spectrală a semnalului MA
- înlocuind în (5) V0 = Vref şi g(t) = gM·cosωmt obŃinem:
gc m gm
s AM = g c (1 + m ⋅ cos ωmt ) cos ωc t = g c cos ωct + cos(ωc − ωm )t + c cos(ωc + ωm )t (7)
2 2

1
- ecuaŃia (7) indică 2 benzi laterale poziŃionate simetric faŃă de purtătoare – modulaŃia poate fi numită
“bandă laterală dublă cu purtătoare – BLD-P” (DSB-C) - vezi figura următoare

Spectrul MA pentru fm = 4 Hz şi fc = 20 Hz

- banda de frecvenŃă BF şi lărgimea de bandă LB ale semnalului MA sunt:

BF ∈ [ f c − f mM ; f c + f mM ]
(8)
LB = 2 ⋅ f mM
- principalul dezavantaj al MA îl constituie puterea mare a semnalului purtător
- principalul avantaj îl constituie demodularea foarte simplă – se va discuta ulterior

ModulaŃia Liniară cu bandă laterală dublă şi purtătoare suprimată – BLD-PS (DSB-SC)

-expresia BLD-PS se obŃine din (2.b) şi (3):
V
s BLD − PS = 0 ⋅ g M ⋅ f (t ) ⋅ cos ωc t; pt. V0 = Vref ⇒ sLM = g M ⋅ f (t ) ⋅ cos ωct ;
Vref
~ (9)
2 2
g ⋅ f (t )
c
P= ;
2
Semnalul Modulator
1

1.5
tensiune[V]

0.5

-1
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 0.04 0.045 0.05
timp[s]
Semnalul Modulat BLD-PS
1

0.5
tensiune[V]

-0.5

-1
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 0.04 0.045 0.05
timp[s]

– nu se inserează componentă continuă c.c. la semnalul modulator

- anvelopa semnalului BLD-PS nu mai urmăreşte semnalul modulator – se introduce o nedeterminare de
180º
- este necesară o demodulare mai complicată
- avantaj: puterea semnalului modulat e mai mică
ComponenŃa spectrală a semnalului BLD-PS
- înlocuind în (9) V0 = Vref şi g(t) = gMcosωmt se obŃine:

2
 gM g
s AM = g M ⋅ cos ωmt ⋅ cos ωc t = cos(ωc − ωm )t + M cos(ωc + ωm )t (10)
2 2
- (10) indică 2 benzi laterale plasate simtric în jurul purtătorului; nu există însă o componentă inserată
intenŃionat pe frecvenŃa purtătoare – modulaŃia se numeşte Bandă laterală dublă cu purtătoare
suprimată – BLD-PS (DSB-SC)

Spectrul BLD-PS pentru semnal modulator rectangular cu fm = 4Hz şi fc = 40 Hz

-banda de frecvenŃă BF şi lărgimea de bandă LB ale semnalului BLD-PS sunt:
BF ∈ [ f c − f mM ; f c + f mM ]
(11)
LB = 2 ⋅ f mM
- Avantaj al BLD-PS – nu se inserează putere pe frecvenŃa fc; totuşi puterea emisă este destul de mare
- Dezavantaj – este necesară o demodulare mai complicată

ModulaŃie de amplitudine în quadratură – MAQ (QAM)

- eficienŃa a modulaŃiilor BLD este scăzută, deoarece pentru transmisia unui semnal modulator cu o lărgime de
bandă LB, semnalul modulat ocupă o bandă cu lărgime 2LB
- prin utilizarea modulaŃiei MAQ se poate utiliza mai eficient banda disponibilă, prin transmiterea a două
semnale independente în acelaşi bandă de frecvenŃă pe două purtătoare ortogonale
- ortogonalitatea purtătoarelor permite separarea celor două semnale la recepŃie.
- prin definiŃie două funcŃii reale f(x) şi g(x) sunt ortogonale dacă:
0 daca f ( x ) ≠ g ( x )
∫ f ( x ) ⋅ g ( x )dx = ct. daca f ( x ) = g ( x ) (12)

-cu uşurinŃă se poate arăta că semnalele sI(t)=V0cos(ωct) şi sQ(t)=V0sin(ωct) verifică condiŃia (12)
- presupunând că semnale gI(t) şi gQ(t) sunt două semnale reale cu lărgime de bandă limitată, expresia
semnalului MAQ modulat pe purtătoarele ortogonale sI(t) şi sQ(t) :
g ( t ) ⋅ sI ( t ) gQ ( t ) ⋅ sQ ( t )
sMAQ ( t ) = I − (13)
Vref − I Vref −Q
Impunând următoarele condiŃii (pentru simplificarea relaŃiilor):
Vref − I = Vref −Q = V0 (14)
Expresia semnalului MAQ devine:
sMAQ ( t ) = g I ( t ) cos (ωct ) − g Q ( t ) ⋅ sin ( ωc t ) (15)
-schema bloc a modulatorului MAQ este:
FTJ
gI(t) SI(t)

+
cos(ωc ⋅ t) sMAQ(t)
sin(ωc ⋅ t ) ∑
-
SQ(t)
FTJ
gQ(t)
- practic modulaŃia MAQ este o sumă de două semnale BLD, astfel dacă cele două semnale modulatoare gI(t)
şi gQ(t) au acelaşi bandă de frecvenŃă atunci şi semnalele modulate SI(t) şi SQ(t) vor ocupa accelaşi bandă de
frecvenŃă.

3
- presupunând ca semnalele modulatoare gI(t) şi gQ(t) au componente spectrale nenule în intervalul (0,fmM]
banda de frecvenŃă ocupată de semnalul MAQ va fi:
BFMAQ ∈ [ f c − f mM ; f c + f mM ]
(16)
LBMAQ = 2 ⋅ f mM
- filtrul trece jos din schema modulatorului asigură ca spectrul de frecvenŃă ale semnalelor modulatoare să fie
limitat superior.
ModulaŃia liniară cu bandă laterală unică – BLU (SSB)
- toată informaŃia semnalului modulat BLD-PS este conŃinută într-o singură bandă laterală
- BLD-PS utilizează redundant a doua bandă laterală în care transmite jumătate din putere
- se transmite o singură bandă laterală, pentru reducerea benzii de frecvenŃă ocupate şi a puterii transmise

BLU – sup
- semnalul BLU poate fi obŃinut prin două metode: a. prin filtrarea semnalului BLD-PS; b. prin defazarea
semnalului modulator
a. metoda filtrării: semnalul BLD-PS este filtrat TB, atenuându-se banda laterală nedorită
- BF şi LB ale BLU sunt:
 [ f − f mM ; f c ] − BLU inf .
BF ∈  c
[ f c ; f c + f mM c ] − BLU sup. (17)
LB = f mM

Metoda filtrării pentru BLU-superior; semnalul modulator nu are c.c. şi componente de foarte joasă frecvenŃă

Metoda filtrării pentru BLU-superior; semnalul modulator are c.c. şi componente la frecvenŃe joase
- filtrul necesar trebuie să aibă o pantă mai mare; mult mai dificil, iar uneori imposibil, de implementat
b. BLU prin defazarea semnalului modulator
- foloseşte transformata Hilbert a semnalului modulator
- transformata Hilbert – funcŃia de transfer:

4
  − j ω > ωc

H (ω ) = 0 ω = ωc j indica un defazaj de π / 2; H (ω ) = 1 (18)
j ω <ω
 c

- expresia semnalului BLU este:

1 1^
sSSB (t ) = g (t ) cos ωc t ∓ g (t ) sin ωc t; − pt. BL sup; + pt. BL inf; (19)
2 2
g(t)

ωmm ωmM Arg(A)

A

Arg(B)
B
(A+B)/2 BLU-inf ωc-ωmM ωc+ωmM ω
-π
(A-B)/2 BLU-sup
ω ωc
ωc-ωmM ωc ωc+ωmM
ωc-ωmm ωc+ωmm
- pentru o implementare cât mai riguroasă, semnalul modulator NU trebuie să conŃină componentă continuă şi
amplitudinea componentelor de joasă frecvenŃă trebuie să fie redusă
- schema bloc a generării BLU cu această metodă va implementa relaŃia (19) – vezi desenul de pe tablă

Expresia generală a semnalelor modulate LM:

α 1
s LM (t ) = g (t ) cos ωct ∓ g q (t ) sin ωct ; (20)
2 2
Cazuri particulare:
  g + g m ⋅ f ( t ) ⇒ BLD + P
α = 0; g q ( t ) = 0 ⇒ BLD; → g ( t ) =  c
  g m ⋅ f ( t ) ⇒ BLD − PS

α = 1; g q ( t ) = H ( g ( t ) ) ⇒ BLU ; (21)

α = 0; g q ( t ) = K β ( g ( t ) ) ⇒ RBL;


- expresia foloseşte ModulaŃia de Amplitudine în Quadratură – MAQ (QAM)
- modulaŃiile BLU şi RBL pot fi exprimate relativ simplu prin folosirea acestei abordări.
Metode de producere a modulaŃiilor ML
a. modulatoare cu multiplicatoare analogice
b. modulatoare cu choppere
c. modulatoare cu circuite neliniare– vezi [Ed.Nicolau]
d. modulatoare care acŃionează direct pe circuit acordat - vezi [Ed.Nicolau]
sx(t) se(t)
a. modulator LM cu multiplicator analogic
- cazurile particulare vor fi discutate la tablă F(ω)
g(t)
- nu sunt disponibile multiplicatoare analogice la frecvenŃe V0cosωct
foarte mari
b. modulatoare cu choppere
- semnalul modulator este choppat cu funcŃia de întrerupere având frecvenŃa fc:
1 daca V0 cos ωct > 0; 1 2 2
fi (t ) =  f i (t ) = + sin ωc t + sin 3ωct... (22)
0 daca V0 cos ωc t ≤ 0; 2 π 3π
- înmulŃirea semnalului fi cu semnalul modulator g(t) se realizează cu ajutorul unui tranzistor (vezi schema de
pe tablă):

5
 ki g (t ) 2ki g (t ) 2k g (t )
s x (t ) = + sin ωct + i sin 3ωc t... (23)
2 π 3π
- prin filtrarea TB cu F(ω) se selectează doar banda de frecvenŃă dorită:

ω
ωmm ωmM ωc-ωmM ωc ωc+ωmM 3ωc-ωmM 3ωc 3ωc+ωmM
- condiŃii pentru a face filtrarea posibilă:
ωc − ωmM > ωmM 
 ⇒ ωc > 2ωmM (24)
3ωc − ωmM > ωc + ωmM 
- această variantă reprezintă chopperul neechilibrat care produce semnalul modulat pe o purtătoare sinusoidală
– produce şi semnalul în banda de bază
- chopperul echilibrat efectuează înmulŃirea cu funcŃia de comutaŃie fs(t):

1 daca V0 cos ωct > 0; 4 4

f s (t ) = 2 f i (t ) − 1; ⇔ f s (t ) =  ⇔ f s (t ) = sin ωct + sin 3ωc t... (25)
−1 daca V0 cos ωct ≤ 0; π 2π
- acest chopper este implementat cu două tranzistoare complementare
- el nu generează semnalul în banda de bază, iar amplitudinea semnalului modulat este dublă
- condiŃii pentru a face filtrarea posibilă:
ωc − ωmM > 0 
 ⇒ ωc > ωmM (26)
3ωc − ωmM > ωc + ωmM 

Metode speciale pentru producerea semnalelor BLU

- dacă raportul fc/LB este mare, filtrul de ieşire trebuie să fie de ordin foarte mare, făcând implementarea foarte
dificilă, dacă nu imposibilă.
- pentru a evita acest inconvenient se foloseşte metoda Conversiilor succesive în frecvenŃă, vezi [Ed.Nicolau];
- metoda implică o modulare BLD-PS pe o purtătoare intermediară ω0 < ωc, care este filtrată cu un filtru cu Q
mai redus (f1/LB nu este ridicat), urmată de o altă modulare BLD-PS pe o altă purtătoare intermediară ω1 şi o a
doua filtratre; cele două purtătoare intermediare trebuie să îndeplinească condiŃia:
ω0 + ω1 = ωc (27)
- metodaWeaver – este un caz particular al metodei de mai sus, în care semnalul este modulat BLD-PS, mai
întâi pe ω0 = (ωmM + ωmm)/2 şi apoi, după o filtrare TB, este modulată QAM pe ω1 = ωc - ω0 – vezi
[Ed.Nicolau];
Efectele implementării imperfecte a transformatei Hilbert asupra metodei defazării
1 1^
s BLU (t ) = g (t ) cos ωct ∓ g (t ) sin ωc t; − pt. BL sup; + pt. BL inf; (28)
2 2
- dacă considerăm g(t) = cosωmt, pe ramura în fază (cos) ar rezulta:
1 1
I (t ) = cos ωmt ⋅ cos ωc t = [cos(ωc t − ωmt ) + cos(ωc t + ωmt )] (29)
2 4
- pe ramura în cuadratură (sin), semnalul modulator ar trebui defazat cu –π/2, dar datorită implementării
imperfecte, acesta poate fi considerat că:
Φ(ωm) = - π/2 + φ (30)
- semnalul pe această ramură va fi:
1 π
Q (t ) = cos(ωmt − + ϕ ) ⋅ sin ωct =
2 2 (31)
cos ϕ sin ϕ
= [cos(ωct − ωmt ) − cos(ωc t + ωmt )] − [− sin(ωc t − ωmt ) + sin(ωc t + ωmt )]
4 4

6
- adunând cele două semnale pentru a obŃine BLU-inf se obŃine:
1 + cos ϕ 1 − cos ϕ sin ϕ sin ϕ
I (t ) + Q(t ) = cos(ωc t − ωmt ) + cos(ωct + ωct )] − sin(ωc t − ωmt ) + sin(ωct + ωm t )] (32)
4 4 4 4
- semnalul BLU-inf este atenuat cu factorul (1+cosφ)/4
- semnalul BLU-sup (care ar trebui să fie suprimat) are o componentă [(1-cosφ)/4]
- semnalul BLU este distorsionat prin adunarea componentei (-sinφ/4) [sin(ωct-ωmt)-sin(ωct+ωmt)]
- Concluzie: - φ trebuie să cât mai mic posibil, φ→ 0
ConsideraŃii privitoare la Peak to Average Power Ratio (PAPR) a semnalelor ML
a. ComparaŃie între puterile MA şi BLD-PS
~ ~
g 2 g 2 ⋅ m2 ⋅ f 2 g 2 ⋅ m2 ⋅ f 2 PMA 1
PMA = c + c ; PBLD − PS = c ; = 1+ ~
≥2 (33)
2 2 2 PBLD − PS 2 2
m ⋅f
b. ConsideraŃii privitoare la PAPR
P 
PAPR [ dB ] = 10 ⋅ lg  v  (34)
 Pav 

- PAPR depinde de factorul de creastă-al semnalului modulator

- pentru semnale modulatoare aleatorii, trebuie utilizat BLU
- pentru semnale modulatoare deterministe trebuie utilizat BLD-PS
- valoare mare a PAPR conduce la distorsiuni ale semnalului şi la apariŃia unor componente spectrale nedorite
în amplificatoarele HighPower-RF – se va discuta ulterior
- în alegerea unei modulaŃii trebuie însă luată în considerare şi LB ocupată
Demodularea semnalelor ML – principii
1. Demodularea semnalelor BLD-P (MA)
V ⋅g g ⋅ f (t )
s AM = 0 c (1 + M ) cos ωct = gc (1 + mf (t ) cos ωc t ; pt.V0 = Vref ; (35)
Vref gc
- demodularea este realizată cu un detector de anvelopă (se va discuta ulterior) urmat de eliminarea
componentei continue (filtrare TS)
sAM(t) Detector se(t) so(t)
Anvelopă– ηd
C Z
in

se (t ) = g c ⋅η e (1 + m ⋅ f (t )) = g c ⋅ηe + g c ⋅ηe ⋅ m ⋅ f (t ) (36)

- după filtrarea TS a c.c. de către condensatorul C şi Zin a amplificatorului, semnalul demodulat este:
so (t ) = g c ⋅ηe ⋅ m ⋅ f (t )) = A ⋅ f (t ) (37)
- filtrarea TS poate atenua componentele de foarte joasă frecvenŃă ale semnalului demodulat
- demodularea este foarte simplă
- este o demodulare necoerentă, deoarece nu utilizează nici un semnal auxiliar, care ar trebui sincronizat, ci
numai semnalul modulat recepŃionat
2. Demodularea semnalelor ML
- expresia generală a semnalelor ML (16) nu permite demodularea lor printr-o simplă detecŃie de anvelopă, ci
impune utilizarea unor metode mai complicate
α 1
s LM (t ) = g (t ) cos ωct ∓ g q (t ) sin ωct ; (38)
2 2
2.a. Demodularea coerentă cu sumator
+ - necesită sumarea semnalului recepŃionat cu un
sLM(t)
Σ
s+(t) Detector C semnal purtător generat local (care trebuie
Rec.Purt + anvelopă se (t) so(t)
A0cos(ωct+Φ(t)) Zin 7
sincronizat), urmată de o detecŃie de anvelopă (vezi figura de mai sus)
- faza purtărorului local se poate exprima ca:
ωl ( t ) = ωc ⋅ t + ∆ωt + Φ 0 = ωc ⋅ t + Φ ( t ) (39)

- Φ0 reprezintă defazajul iniŃial, iar ∆ω diferenŃa de pulsaŃie, care generează defazajul dinamic.
- considerând (38) şi purtătorul generat local (39), semnalul s+(t) poate fi exprimat ca:
α 1
s+ (t ) = g ( t ) cos ωct ∓ g q ( t ) sin ωct + A0 cos ( ωc t + Φ ( t ) ) =
2 2
2 2
= a ( t ) cos ωc t + b ( t ) sin ωc t = a ( t ) + b ( t ) ⋅ sin (ωct − Θ ( t ) ) ;
g (t ) (40)
a (t ) = α ⋅ + A0 cos Φ ( t ) ;
2
g (t )
b (t ) = q − A0 sin Φ ( t ) ;
2

- Notând expresia de sub radical cu u+(t), aceasta poate fi exprimată ca:

α ⋅ g (t ) gq (t ) α 2 ⋅ g 2 ( t ) + g q2 ( t )
u+ (t ) = A0 1 + cos Φ (t ) − sin Φ (t ) + ≈
A0 A0 4 A02
(41)
 α ⋅ g (t ) g (t )  α 2 ⋅ g 2 ( t ) + g q2 ( t )
≈ A0  1 + cos ( Φ ( t ) ) − q sin Φ ( t )  ; pt. A02 >>
 2 A0 2 A0  4
- egalitatea aproximativă se obŃine prin dezvoltarea funcŃiei radical în serie Taylor, respectând condiŃia din
(40)
- după detecŃie de anvelopă, semnalul se(t) are expresia (42), în care ηe reprezintă eficienŃa detectorului de
anvelopă:
se ( t ) = η e ⋅ u+ ( t ) (42)
- dacă purtătorul local este sincronizat cu purtătorul recepŃionat, semnalul se(t) devine:
α g (t )
se (t ) = ηe ⋅ A0 (1 + ) pt. Φ (t ) → 0 (43)
2 A0
- după eliminarea componentei continue de către condensatorul C şi Zin a amplificatorului audio, filtrare TS,
semnalul demodulat este:
α g (t )
se (t ) = ηe ⋅ (44)
2
Efectele recuperării incorecte a purtătorului local supra semnalului demodulat
- dacă purtătorul local nu e corect recuperat, adică Φ(t) ≠ 0, semnalul de ieşire este:
α ⋅ g (t ) g (t )
s0 ( t ) = η e ⋅ cos Φ ( t ) − q sin Φ ( t ) (45)
2 2
- amplitudinea semnalului dorit este distorsionată în ritmul lui cosΦ(t)
- în plus, la semnalul dorit se adună un semnal suplimentar nedorit
- analiza componentelor lui Φ(t)(39), arată că ∆ω → 0 iar Φ0 trebuie să fie cât mai mic posibil, dar nu
neapărat 0.
2. b. Demodularea coerentă de produs (cu multiplicator)
sx(t) sf(t) so(t)
F(ω)-TJ - constă în înmulŃirea semnalului modulat recepŃionat cu
sLM (t) C purtătorul local recuperat urmată de o filtrare TJ (cu frecvenŃa de
A0cosωlt Zin
tăiere ft > fmM) şi suprimarea c.c. (condensator C + Zin)
- principiul demodulării coerente e descris de ecuaŃia:

8
  α ⋅ g (t ) g (t )  A0 cos (ωct + Φ ( t ) )
sx ( t ) =  cos ( ωct ) ∓ q sin ( ωct )  ⋅ =
 2 2  V ref
(46)
A ⋅α ⋅ g (t ) A ⋅α ⋅ gq ( t )
= 0  cos ( Φ ( t ) ) + cos ( 2ωct + Φ ( t ) )  ∓ 0  − sin ( Φ ( t ) ) + sin ( 2ωct + Φ ( t ) ) 
4Vref 4Vref
- înmulŃirea “împarte” spectrul semnalului modulat, axat pe fc, în două spectre, vezi fig. de pe tablă:
• unul în banda de bază, limitat de fmM, primul termen în ambele paranteze drepte;
• altul plasat în jurul frecvenŃei 2fc,care are aceeaşi LB ca şi semnalul modulat.
- dacă se impune ca:
ωmM < 2 ⋅ ωc − ωmM ⇔ ωmM < ωc (47)
spectrul plasat în jurul frecvenŃei 2fc poate fi eliminat din semnalul sx(t), de către filtrarea TJ.
- semnalul filtrat sf(t) este:
A α g (t ) A0 ⋅ α ⋅ g q ( t ) A ⋅α ⋅ g ( t )
s f (t ) = 0
4Vref
⋅ cos ( Φ ( t ) ) ∓
4Vref
( )
− sin ( Φ ( t ) ) ; ⇒ s f ( t ) = 0
4Vref
pt. Φ ( t ) → 0 (48)

- tensiunea de ieşire a demodulării coerente cu sumator (44) e egală cu cea a demodulării coerente de produs
(ultima egalitate din (48)) dacă:
A
ηe = 0 (49)
2Vref
Detectoare de anvelopă
- sarcina detectorului de anvelopă este de a extrage semnalul în banda de bază “conŃinut” în anvelopa
semnalului modulat
- sarcina este îndeplinită în doi paşi: o procesare neliniară, în acest caz o redresare monoalternanŃă sau una
bilaternanŃă, urmată de o filtrare TJ
Detectorul prin mediere
sa(t)
Redr. mono /bialt. - de obicei se foloseşte o redresare monoalternaŃă a semnalului
sr(t) C
si(t) C0 de intrare, efectuată de o diodă, urmată de o filtrare TJ.
R0
Zi
- deoarece dioda este comandată de amplitudinea semnalului
de intrare, dioda ideală va acŃiona ca un întrerupător; folosind
relaŃia (22), pentru o diodă ideală!, se obŃine (50) deoarece dioda se deschide cu frecvenŃa semnalului purtător:
1 daca si ( t ) > 0; 1 2 2
fi ( si ( t ) ) =  fi (t ) = + sin ωct + sin 3ωct... (50)
0 daca si ( t ) ≤ 0; 2 π 3π
- semnalul de ieşire este produsul dintre semnalul de intrare şi funcŃia de întrerupere (comandată de semnalul
de intrare), adică relaŃia (51), vezi şi (40); în (51) cu A(t) se notează semanlul u+(t) definit în (40), (41).
1 2 2
sr (t ) = si (t ) ⋅ f ( sit )) = A(t ) sin(ωc t − Θ(t )) ⋅ [ + sin(ωc t − Θ(t )) + sin 3(ωct − Θ(t ))...] =
2 π 3π
A(t ) 2 A(t ) 2 A(t )
= sin(ωc t − Θ(t )) + sin(ωct − Θ(t )) sin(ωc t − Θ(t )) + sin(ωct − Θ(t )) sin 3(ωc t − Θ(t ))... (51)
2 π 3π
2 A(t ) A(t ) A(t )
= + sin(ωct − Θ(t )) − co s 2(ωct − Θ(t )) + ..
2π 2 4π
- dacă spectrele primilor doi termeni din (51) sunt separabile, adică:
f mM < f c − f mM ⇔ 2 ⋅ f mM < f c (52)
filtrarea TJ va extrage numai semnalul în banda de bază.
- aşa cum rezultă din (51), redresarea monoalternanŃă, datorită neliniarităŃii sale, generează mai multe spectre
care conŃin semnalul modulator, din care unul este în banda de bază a semnalului modulator, iar celelalte sunt
axate pe armonicile semnalului purtător.
- pentru o filtrare trece jos corespunzătoare, constanta R0C0 trebuie să respecte condiŃia:

9
 1 1
R0C0 < ; R0 C0 > ; (53)
2π f mM 2π f c
- aplicând acum argumentaŃia descrisă de (52) şi (53), semnalul de ieşire are expresia (43) cu ηe = 1/π.
- eliminarea c.c. este apoi realizată conform relaŃiei (44).
- consideraŃiile de mai sus sunt valabile pentru o diodă ideală; pentru dioda reală analiza este mult mai
complexă datorită tensiunii de deschidere a diodei, vezi [E. Nicolau].
- din ea rezultă că, notând cu U0 tensiunea de deschidere a diodei, amplitudinea semnalului modulat trebuie să
îndeplinească condiŃia (54) pentru a sigura funcŃionarea detectorului:
4U o
u+ (t ) > (54)
1− m
- dacă este îndeplinită condiŃia (54), detectorul de aenvelopă este considerat a fi un detector prin mediere
deoarece dioda e deschisă pe întreaga perioadă a semialternanŃei.
- dacă condiŃia (54) nu este respectată tot timpul de semnalul de intrare → detectorul se comportă ca un
detector de vârf

- datorită faptului că pentru unele alternaŃe ale semnalului de intrare dioda nu este deschisă (datorită
amplitudinii scăzute), semnalul de ieşire nu mai urmăreşte anvelopa semnalului modulat, generând
distorsiunea “de neurmărire” – vezi diagrama de pe tablă.
- această distorsiune poate fi micşorată dacă [E. Nicolau]:
2Re(C+C0) < 1/(2πfmM); Re= Zin ║ R0 /2; - condiŃie ca banda semnalului modulator să „treacă” de FTJ(55)
2ZinC > R0C0 – condiŃia ca să nu apară distorsiunea “de neurmărire” (56)
- acest neajuns poate fi evitat dacă se foloseşte un redresor bialternaŃă realizat cu amplificator operaŃional.
Metode de recuperare a purtătorului local
- purtătorul generat local trebuie să aibă faza egală cu cea a semnalului modulat recepŃionat pentru ca
demodularea să livreze un semnal nedistorsionat (cu excepŃia semnalelor MA)
- considerând (39): ωl ( t ) = ωc ⋅ t + ∆ωt + Φ 0 = ωc ⋅ t + Φ ( t ) (39)
pentru o demodulare corectă trebuie ca Φ(t) → 0.
- această operaŃie numită “recuperarea purtătorului” generează referinŃa de fază pentru operaŃia de
sincronizare, care implică o sincronizare iniŃială, pentru a compensa defazajul iniŃial Φ0, şi o sincronizare
dinamică pentru a compensa ∆ωt.
- metodele de recuperare a purtătorului se împart în: metode care folosesc numai semnalul modulat recepŃionat
şi metode care folosesc semnale pilot suplimentare.
Metoda pătratică de recuperare a purtătorului
- foloseşte numai semnalul recepŃionat modulat;
- principiul de funcŃionare este descris mai jos considerând (pentru simplitate) sLM(t) = g(t)cosωct
s2LM(t)/ Kx filtru TB :2 filtru TB Defazaj
sLM(t)
2
s (t) 2ωc sf(t) sL(t) sD(t) ωc φ2 la ωc V1cosct
2 2
g (t ) g (t )
s 2 (t ) = + cos 2ωc t ; (57)
2Kx 2K x
g 2 (t )
s f (t ) = cos 2ωct
2Kx (58)
- după filtrarea TB de bandă îngustă semnalul este transformat într-unul rectangular de către un amplificator-
limitator
4V ∞ sin 2(2k − 1)ωc t
s L (t ) = ∑ 2k − 1
π k =1
(59)

- acesta, fiind privit ca un semnal digital divizat la 2 în frecvenŃă:

4V ∞ sin [ (2k − 1)ωct ]
s D (t ) = ∑ 2k − 1
π k =1
(60)

10
- o a doua filtrare TB de bandă îngustă, axată pe ωc, reŃine doar primul termen al sumei (60), furnizând
purtătorul sinusoidal recuperat, 4V(sin ωct)/π.
- lanŃul de prelucrare descris introduce un defazaj constant φ1 al purtătorului obŃinut, faŃă de semnalul
recepŃionat. Circuitul de defazare de la ieşire introduce un defazaj φ2 = π/2 - φ1, pentru a obŃine semnalul
purtător recuperat ( cosωct).
- o altă clasă de metode de recuperare a purtătorului foloseşte semnale pilot suplimentare, pe frecvenŃe
cunoscute a priori, care sunt emise alături de semnalul modulat.
- de exemplu, semnalul complex TV conŃine două semnale pilot:
- semnalul RBL e transmis în banda [fc-β, fc+fmM], utilizând restul de bandă
laterală [fc-β, fc] a benzii laterale suprimate;
fc-β fc+fmM+β - două semnale pilot suplimentare se mai transmit pe frecvenŃele
fc-β, şi fc+fmM+β. Această metodă de recuperare a purtătorului e descrisă în
fc fc+β fc+fmM [Ed.Nicolau].
Demodularea semalelor MAQ
- demodularea semnalelor MAQ se bazează pe faptul că cele două semnale purtătoare sunt ortogonale (vezi
relaŃia (12))
- schema bloc a demodulatorului MAQ este:

Presupunând că semnalul este recepŃionat filtrat TB are expresia (canal ideal):

srf ( t ) = g I ( t ) cos ( ωc t ) − g Q ( t ) ⋅ sin ( ωc t ) (61)
-purtătoarele locale au forma:
s IL ( t ) = A cos ( ( ωc + ∆ω ) t + Φ )
(62)
sQL ( t ) = − A sin ( ( ωc + ∆ω ) t + Φ )
-semnalul demodulat pe ramura în fază ix(t) va avea expresia:
s (t ) g ( t ) cos ( ωct ) − gQ ( t ) ⋅ sin ( ωct )
ix ( t ) = rf ⋅ s IL ( t ) = I A cos ( (ωc + ∆ω ) t + Φ ) =
Vref − I Vref − I
A A
=  g I ( t ) cos ( ωct ) ⋅ cos ( ( ωc + ∆ω ) t + Φ )  −  gQ ( t ) ⋅ sin ( ωc t ) ⋅ cos ( ( ωc + ∆ω ) t + Φ )  =
Vref − I V
ref − I

A   cos ( ∆ωt + Φ ) + cos ( ( 2ωc + ∆ω ) t + Φ )  

=  gI (t ) ⋅   −
Vref − I   2  
 (63)
A   sin ( ∆ωt + Φ ) + sin ( ( 2ωc + ∆ω ) t + Φ )  
−  gQ ( t ) ⋅   =
Vref − I   2  
A
=  g I ( t ) cos ( ∆ω t + Φ ) − gQ ( t ) sin ( ∆ωt + Φ )  +
2 ⋅Vref − I 
A
+  g I ( t ) cos ( ( 2ωc + ∆ω ) t + Φ ) − gQ ( t ) sin ( ( 2ωc + ∆ω ) t + Φ ) 
2 ⋅Vref − I 
Iar semnalul după înmulŃire pe ramura în quadratură cx(t) va fi:

11
 srf ( t ) g I ( t ) cos ( ωc t ) − gQ ( t ) ⋅ sin ( ωct )
cx ( t ) =
Vref −Q
⋅ sQL ( t ) =
Vref −Q
(
⋅ − A sin ( (ωc + ∆ω ) t + Φ ) = )
A A
=  − g I ( t ) cos (ωct ) ⋅ sin ( (ωc + ∆ω ) t + Φ )  −  − g Q ( t ) ⋅ sin (ωct ) ⋅ sin ( (ωc + ∆ω ) t + Φ )  =
Vref −Q V ref − Q

A   sin ( ( 2ωc + ∆ω ) t + Φ ) + sin ( ∆ω t + Φ )  

= − g I ( t ) ⋅   −
Vref −Q  
 2  
 (64)
A   cos ( ∆ωt + Φ ) − cos ( ( 2ωc + ∆ω ) t + Φ )  
− − g Q ( t ) ⋅   =
Vref −Q   2  
A
=  − g I ( t ) sin ( ∆ωt + Φ ) + gQ ( t ) cos ( ∆ω t + Φ )  +
2 ⋅Vref −Q 
A
+  − g I ( t ) sin ( ( 2ωc + ∆ω ) t + Φ ) − gQ ( t ) cos ( ( 2ωc + ∆ω ) t + Φ ) 
2 ⋅Vref −Q 
Aceste semnale sunt aplicate la intrarea filtrelor TJ (operaŃiunea de integrare din (12)). Aceste filtre au rolul de
a elimina componentele spectrale axate pe frecvenŃa 2fc. La ieşirea filtrelor se obŃin următoarele semnale:
A
iF ( t ) =  g I ( t ) cos ( ∆ωt + Φ ) − gQ ( t ) sin ( ∆ω t + Φ ) 
2 ⋅Vref − I 
(65)
A
cF ( t ) =  − g I ( t ) sin ( ∆ωt + Φ ) + g Q ( t ) cos ( ∆ωt + Φ ) 
2 ⋅Vref −Q 
Alegând amplitudinea semnalului purtator local, respectiv valoarea tensiunii de referinŃă astfel încât:
A A
= =1 (66)
2 ⋅Vref − I 2 ⋅Vref −Q
şi impunând o recuperare perfectă a purtătorului local, adică
∆ω = 0
 (67)
Φ = 0
Semnalele la ieşirea filtrelor TJ vor fi (înlocuind (66) şi (67) în (65)):
iF ( t ) = g I ( t ) cos ( 0 ) − g Q ( t ) sin ( 0 ) = g I ( t )
(68)
cF ( t ) = − g I ( t ) sin ( 0 ) + g Q ( t ) cos ( 0 ) = gQ ( t )
Efectele recuperării incorecte a purtătoarelor locale
a. purtătoarele locale au aceelaşi frecvenŃă ca cele recepŃionate dar sunt defazate cu un defazaj constant, adică:

∆ω = 0
 (69)
Φ = ct.
Semnalele la ieşirea filtrelor vor avea forma(înlocuind (66) şi (69) în (65)):
iF ( t ) = g I ( t ) cos ( Φ ) − gQ ( t ) sin ( Φ )
(70)
cF ( t ) = − g I ( t ) sin ( Φ ) + gQ ( t ) cos ( Φ )
Deoarece defazajul Φ este constant, şi funcŃiile cos(Φ) şi sin(Φ) vor avea valor constante, deci semnalul
demodulat pe una dintre cele două ramuri va consta din semnalul transmis pe ramura respectivă sumat
ponderat cu semalul transmis pe cealaltă ramură – acest fenomen se numeşte interferenŃă interpurtătoare
b. frecvenŃa purtătoarelor locale diferă de frecvenŃa purtătoarelor recepŃionate
-în acest caz semnalele demodulate vor avea forma descrisă de (65), adică semnalele demodualte nu mai sunt
proporŃionale cu semnalele transmise pe cele două ramuri.(sunt înmulŃite şi adunate cu semnale variabele în
timp) – rezultă că, ca la orie demodulator coeerent, pentru demodularea semnalelor MAQ purtătorarele locale
trebuie să fie sinfazate(recuperate perfect) cu purtătoarele recepŃionate.
Obs. Metoda de recuperare a purtătorului prin ridicare la pătrat nu se poate utiliza pentru semnalele modulate
MAQ ...
12
PerformanŃe de raport semnal-zgomot ale modulaŃiilor liniare
- zgomotele care perturbă transmisia sunt echivalate cu zgomotul de fond care are o distribuŃie gaussiană de
medie nulă, dispersie σ şi densitate spectrală de putere constantă, egală cu N0.

- pentru un canal cu lărgimea de bandă LB, parametrii zgomotului sunt:

N0 = ct; σ2 = N0·LB; PN = σ2/R (71)
- zgomotul poate fi modelat ca un semnal modulat ML, pe aceeaşi purtătoare ca şi semnalul recepŃionat, având
o anvelopă şi o fază care variază aleator, (72).a;
- probabilitatea ca puterea zgomotului să ia valori sub o valoare impusă, corespunzătoare valorii eficace R0,
este dată de (72).b
R02
−
2σ 2
z (t ) = R(t ) ⋅ cos(ωct + Ψ (t )); a. p( R < R0 ) = 1 − e ; b. (72)
1. BLD-P (MA)
- considerând semnalul MA în forma simplificată sMA(t) = gc(1+mf(t))·cosωct şi tinând cont că semnalul de
zomot se adună cu semnalul transmis pentru a genera semnalul recepŃionat, adică si(t) = sAM(t)+ z(t), raportul
semnal-zgomot, SNR, la intrarea demodulatorului, SNRi, este:

SNRi =
Ps
=
(
g c2 1 + m 2 fɶ 2 ( t ) )
; 2mfɶ (t ) = 0; LB = 2 f mM ; (73)
PN i 2 N 0 ⋅ LB
- SNR la ieşirea demodulatorului, SNRo, în funcŃie valoarea anvelopei semnalului de zgomot, se poate afla în
două sitiuaŃii:
Ps
V ⋅g P 2 2 2
g m f (t ) PN o 2m2 f 2 (t )
a. dacă 0 c >> R(t) ⇒ s = M ;⇒ ρ = = ; (74)
V ref P N 0 LB
N o P 1 + m2 
f 2 (t )
s
PN i

- raportul ρ dintre SNR de la ieşire şi SNR de la intrarea în demodulator, reprezintă “câştigul demodulatorului;
considerând m = 1 and f(t) = cosωmt, se obŃine ρ = 2/3.
- rezultă că pentru valori mari ale SNRi, SNRo ia valori mai mici decât cel de intrare, ceea ce înseamnă că
demodulatorul MA, deşi simplu, are performanŃe slabe necesitând valori mari ale SNRi pentru a asigura o
calitate acceptabilă a semnalului demodulat.
b. dacă R(t) >> V0 ·gc/Vref – în acest semnalul de ieşire e “dominat” de semnalul de zgomot, rezultând aşa-
numita “demodulare captată de zgomot”.
- MA este singura modulaŃie ML care prezintă acest fenomen, care este propriu modulaŃiei MF – se va discuta
ulterior.
2. BLD-PS
- pentru demodularea coerentă cu sumator avem:
s BLD − PS (t ) = g c mf (t ) cos ωct ; LB = 2 f mM ; si (t ) = g c mf (t ) cos ωct + z (t );
Ps g 2 m2  f 2 (t )) Ps η 2 g 2 m2 
f 2 (t ) (75)
= c ; = e c2 ; ⇒ ρ = 2;
PN i 2 N 0 LB PN o ηe N 0 LB

- modulaŃia BLD-PS furnizează un SNRo mai mare decât SNRi, îmbunătăŃind calitatea semnalului demodulat
- fenomenul de captare a demodulării de către zgomot nu mai apare, indiferent de valoarea SNRi
2. BLU, RBL
- calcule similare cu cele de mai sus arată că pentru demodularea coerentă cu sumator ρ = 1, iar fenomenul de
captare a demodulării de către zgomot nu apare, indiferent de valoarea lui SNRi.
- rezultatele de mai sus sunt valabile şi pentru demodularea coerentă de produs a BLD-PS, BLU şi RBL, dacă
condiŃia (49) este respectată.
Concluzii privitoare la comportatrea de SNR a modulaŃiilor liniare

13
i. captarea demodulării de zgomot apare numai pentru MA şi este mai pregnantă dacă detecŃia de anvelopă este
realizată cu detectorul de vârf;
ii. factorul de îmbunătăŃire al SNR, ρ, este maxim pentru BLD-PS, ρ ≤ 2, (dar BLD-PS foloseşte o LB dublă),
pe când pentru BLU şi RBL ρM = 1 (folosindu-se o singură bandă laterală). Valoarea lui ρ pentru MA este ρMA
≤ 2/3.
- valoarea lui ρ depinde şi de forma semnalului modulator

14