1. aalenián adj. m. (sil.

a-a-, -ni-an),
pl. aaleniéni (sil. -ni-eni); f. sg. aaleniánă, pl. Aaleniéne

2. abacterián adj. m., pl. abacteriéni;

f. sg. abacteriánă, pl. abacteriéne

3. abandonát adj. m., pl. abandonáţi; f. sg. abandonátă,

pl. Abandonáte

4. abaxiál adj. m., pl. abaxiáli; f. sg. abaxiálă, pl. abaxiále

5. abaţiál adj. m., pl. abaţiáli; f. sg. abaţiálă, pl. abaţiále

6. abázic adj. m., pl. abázici; f. sg. abázică, pl. abázice

7. abătút,-ă adj. Descurajat, deprimat. - Pl. abătuţi,-te.

8. abcedát adj. m., pl. abcedáţi; f. sg. abcedátă, pl.

abcedáte

9. abdominál,-ă adj. Referitor la abdomen, care ţine de

abdomen. - Pl. abdominali,-e.

10. abductór adj. m., pl. abductóri; f. sg. şi pl. Abductoáre

11. aberánt,-ă adj. Care constituie o aberaţie. - Pl. aberanţi,-te.

12. aberatív adj. m., pl. aberatívi; f. sg. aberatívă, pl.

aberatíve

13. abíl,-ă adj. Îndemânatic, iscusit; descurcăreţ. - Pl. abili,-e.

Par. agil.

14. abilitát adj. m., pl. abilitáţi; f. sg. abilitátă, pl. abilitáte

15. abiogén adj. m., pl. abiogéni; f. sg. abiogénă, pl.

abiogéne
 16. abiótic,-ă adj. (Biol.) Lipsit de viaţă. - Sil. -bi-o-. Pl.
abiotici,-ce.

17. abisál,-ă adj. De abis, de la mari adâncimi. ◊ Groapă (sau

fosă) ~ă = regiune de mare adâncime în mări şi oceane (ex.
Groapa Marianelor). - Pl. abisali,-e.

18. abisinián adj. m., s. m. (sil. -ni-an),

pl. abisiniéni (sil. -ni-eni); f. sg. abisiniánă, pl. abisiniéne

19. abjéct,-ă adj. Care inspiră repulsie, dispreţ; josnic. - Pl.

abjecţi,-te.

20. abjuratór adj. m., pl. abjuratóri;

f. sg. şi pl. abjuratoáre

21. abnórm adj. m., pl. abnórmi; f. sg. abnórmă, pl.

abnórme

22. abominábil,-ă adj. Oribil, dezgustător. - Pl. abominabili,-e.

23. aborál adj. m., pl. aboráli; f. sg. aborálă, pl. aborále

24. abordábil adj. m., pl. abordábili;

f. sg. abordábilă, pl. abordábile

25. aborigén,-ă adj., s.m. şi f. Băştinaş. - Sil. a-bo-. Pl.

aborigeni,-e.

26. abortív adj. m., pl. abortívi; f. sg. abortívă, pl. abortíve
abortív s. n., pl. abortíve

27. abracadabránt adj. m. (sil. -bra-, -brant), pl.

abracadabránţi; f. sg. abracadabrántă, pl. abracadabránte

28. abranhiál adj. m., pl. abranhiáli;

f. sg. abranhiálă, pl. abranhiále
 29. abráş,-ă adj. (Despre cai) Nărăvaş; (despre oameni) rău,
violent. - Sil. a-braş. Pl. abraşi,-e.

30. abrazív,-ă adj., s.n. (Material, corp) care, fiind constituit

din particule dure cu muchii ascuţite, poate desprinde, prin
frecare, aşchii mici din alt material. - Sil. a-bra-. Pl. abrazivi,-e.

31. abreviát adj. m., pl. abreviáţi;

f. sg. abreviátă, pl. abreviáte

32. abreviatív adj. m. (sil. -bre-vi-a-),

pl. abreviatívi; f. sg. abreviatívă, pl. abreviatíve

33. abrogát adj. m., pl. abrogáţi; f. sg. abrogátă, pl.

abrogáte

34. abrogatív adj. m., pl. abrogatívi; f. sg. abrogatívă, pl.

abrogatíve

35. abrudeán adj. m., s. m. (sil. -bru-), pl. abrudéni; f. sg.

abrudeánă, pl. abrudéne

36. abrúpt,-ă adj. (Despre forme de relief) Cu pantă foarte

înclinată. - Sil. a-brupt. Pl. abrupţi,-te.

37. abrutizánt adj. m. (sil. -bru-), pl. abrutizánţi; f. sg.

abrutizántă, pl. abrutizánte

38. abrutizát adj. m., pl. abrutizáţi; f. sg. abrutizátă, pl.

abrutizáte

39. abscóns,-ă adj. (Livr.) Obscur (2). - Sil. ab-scons. Pl.

absconşi,-se.

40. absént,-ă adj. Care lipseşte. (Fig.) Distrat, neatent. - Pl.

absenţi,-te.
 41. absenteíst adj. m., s. m., pl. absenteíşti; f. sg.
absenteístă, pl. Absenteíste

42. absidál adj. m., pl. absidáli; f. sg. absidálă, pl.

absidále

43. absidiál adj. m. (sil. -si-di-al), pl. absidiáli; f. sg.

absidiálă, pl. absidiále

44. absolút,-ă adj., adv.

1. Adj. Care este independent de orice condiţii şi relaţii; care nu
comportă excepţii, desăvârşit. Adevăr absolut. (Substantivat, n.)
Principiu veşnic, imuabil, infinit, care, după unele concepţii filosofice,
ar sta la baza universului. ◊ (Filos.) Spirit ~, idee ~ă sau eu ~ = factor
de bază al universului, identificat cu divinitatea.
2. Adv. (Cu valoare de superlativ) Perfect, exact, întocmai.
3. Adj. (Despre o mărime fizică) A cărei valoare este independentă faţă
de oricare sistem de referinţă.
4. Adj. (Mat.) Valoare ~ă = număr pozitiv ataşat unui număr real, egal
cu numărul dat.
5. Adj. (Ist.) Monarhie ~ă = monarhie în care suveranul are, prin lege,
puteri nelimitate. - Pl. absoluţi,-te.

45. absolutíst adj. m., pl. absolutíşti; f. sg. absolutístă, pl.

absolutíste

46. absolutístic adj. m., pl. absolutístici; f. sg.

absolutístică, pl. Absolutístice

47. absolutizánt adj. m., pl. absolutizánţi; f. sg.

absolutizántă, pl. Absolutizánte

48. absolutóriu adj. m. [-riu pr. -rĭu], f. absolutórie (sil. -ri-

e); pl. m. şi f. absolutórii
absolutóriu s. n. [-riu pr. -rĭu], art. absolutóriul; pl. absolutórii, art.
absolutóriile (sil. -ri-i-)

49. absolvít adj. m., pl. absolvíţi; f. sg. absolvítă, pl.

absolvíte
 50. absorbábil adj. m., pl. absorbábili; f. sg. absorbábilă,
pl. Absorbábile

51. absorbánt adj. m., pl. absorbánţi; f. sg. absorbántă, pl.

absorbánte
absorbánt s. n., pl. absorbánte

52. absorbít adj. m., pl. absorbíţi; f. sg. absorbítă, pl.

absorbíte

53. absorbitív adj. m., pl. absorbitívi; f. sg. absorbitívă, pl.

absorbitíve

54. absorbitór adj. m., pl. absorbitóri; f. sg. şi pl.

absorbitoáre

55. absorbtív adj. m., pl. absorbtívi; f. sg. absorbtívă, pl.

absorbtíve

56. abstenţioníst adj. m., s. m. (sil. -ţi-o-), pl.

abstenţioníşti; f. sg. abstenţionístă, pl. abstenţioníste

57. abstráct,-ă adj., s.n.

1. Adj. Care rezultă din separarea şi generalizarea însuşirilor
caracteristice ale unui grup de obiecte sau fenomene; care este gândit
în mod separat de realitatea directă. ◊ Artă ~ă = curent în artele
plastice, caracterizat prin refuzul reprezentării directe a realităţii.
2. Adj. Conceput în mod prea general; greu de înţeles.
3. S.n., adj. (Cuvânt) care are sens abstract (1). - Sil. ab-stract. Pl.
abstracţi,-te.

58. abstractív adj. m., pl. abstractívi; f. sg. abstractívă, pl.

Abstractíve

59. abstractív adj. m., pl. abstractívi; f. sg. abstractívă, pl.

abstractíve
 60. abstractizát adj. m., pl. abstractizáţi; f. sg.
abstractizátă, pl. abstractizáte

61. abstrás adj. m., pl. abstráşi; f. sg. abstrásă, pl.

abstráse
abstrús adj. m. (sil. mf. abs-), pl. abstrúşi; f. sg. abstrúsă, pl.
abstrúse

62. absúrd,-ă adj. Care contravine logicii sau bunului-simţ. ◊

Literatură ~ă = direcţie estetică în literatura secolului 20, având
la bază ideea rupturii dintre om şi mediul său social-cultural. •
(Substantivat, n.) Prin ~ = admiţând un raţionament fals. - Pl.
absurzi,-de.

63. abţiguít adj. m., pl. abţiguíţi; f. sg. abţiguítă, pl.

abţiguíte

64. abúlic adj. m., s. m., pl. abúlici; f. sg. abúlică, pl.
abúlice

65. abundént,-ă adj. Care abundă; bogat. - Pl. abundenţi,-te.

66. aburít adj. m., pl. aburíţi; f. sg. aburítă, pl. aburíte

67. aburitór adj. m., pl. aburitóri; f. sg. şi pl. aburitoáre

68. aburós adj. m., pl. aburóşi; f. sg. aburoásă, pl.

Aburoáse

69. abuzív adj. m., pl. abuzívi; f. sg. abuzívă, pl. abuzíve

70. académic adj. m., pl. académici; f. sg. académică, pl.

académice

71. academizánt adj. m., pl. academizánţi; f. sg.

academizántă, pl. academizánte
 72. acadián adj. m. (sil. -di-an), pl. acadiéni (sil. -di-eni); f.
sg. acadiánă, pl. acadiéne

73. acajú s.m., adj.invar.

1. S.m. Mahon.
2. Adj.invar. De culoarea lemnului de acaju (1), maro-roşcat. - Pl. 1
acaju.

74. acalóric adj. m., pl. acalórici; f. sg. acalórică, pl.

acalórice

75. acantofág adj. m., pl. acantofági; f. sg. acantofágă, pl.

acantofáge

76. acantofíl adj. m., pl. acantofíli; f. sg. acantofílă, pl.

Acantofíle

77. acantoíd adj. m., pl. acantoízi; f. sg. acantoídă, pl.

acantoíde

78. acaparatór adj. m., s. m., pl. acaparatóri; f. sg. şi pl.

acaparatoáre

79. acaricíd adj. m., pl. acaricízi; f. sg. acaricídă, pl.

acaricíde
80. acaricíd s. n., pl. acaricíde

81. acárp adj. m., pl. acárpi; f. sg. acárpă, pl. acárpe

82. acataléctic adj. m., s. n., pl. acataléctici; f. sg.

acataléctică, pl. acataléctice

83. acataléptic adj. m., pl. acataléptici; f. sg. acataléptică,

pl. acataléptice

84. acategoriál adj. m., pl. acategoriáli; f. sg. acategoriálă,

pl. acategoriále
85. acaúl adj. m., pl. acaúli; f. sg. acaúlă, pl. acaúle

86. acaustobiolític adj. m., (sil. -ca-us-, -bi-o-), pl.

acaustobiolítici; f. sg. acaustobiolítică, pl. acaustobiolítice

87. acauzál adj. m., pl. acauzáli; f. sg. acauzálă, pl.

acauzále

88. acazuál adj. m., pl. acazuáli; f. sg. acazuálă, pl.

acazuále

89. acătắrii adj. invar. (sil. -rii)

90. acceleránt adj. m., pl. acceleránţi; f. sg. accelerántă,

pl. acceleránte

91. accelerát,-ă adj. Care are o viteză sau o frecvenţă din ce în

ce mai mare (peste cea normală). ◊ (Şi substantivat, n.) Tren ~ =
tren cu viteză mai mare decât a personalului şi care nu opreşte
în toate staţiile. - Pl. acceleraţi,-te.

92. accéntic adj. m., pl. accéntici; f. sg. accéntică, pl.

accéntice

93. accentuábil adj. m., pl. accentuábili; f. sg.

accentuábilă, pl. accentuábile

94. accentuál adj. m., pl. accentuáli; f. sg. accentuálă, pl.

accentuále

95. accentuát adj. m., pl. accentuáţi; f. sg. accentuátă, pl.

accentuáte

96. accentuatív adj. m., pl. accentuatívi; f. sg.

accentuatívă, pl. accentuatíve

97. acceptábil adj. m., pl. acceptábili; f. sg. acceptábilă,

pl. acceptábile
 98. acceptát adj. m., pl. acceptáţi; f. sg. acceptátă, pl.
acceptáte

99. acceptór adj. m., s. m., pl. acceptóri; f. sg. şi pl.

acceptoáre

100. accesát adj. m., pl. accesáţi; f. sg. accesátă, pl.

accesáte

101. accesíbil,-ă adj.

1. La care se poate ajunge (uşor).
2. Care este uşor de înţeles. - Pl. accesibili,-e.

102. accesóriu,-ie adj., s.n. (Obiect, piesă) care serveşte unui

ansamblu, fără a face parte integrantă din acesta. - Sil. -riu, pr.
-rѓu, f. -ri-e. Pl. accesorii, art. -riile, sil. -ri-i-.

103. accidentál,-ă adj. Întâmplător. - Pl. accidentali,-e.

104. accidentát,-ă adj.

1. (Adesea substantivat) Care a suferit un accident.
2. (Despre teren, relief) Care prezintă neregularităţi. - Pl. accidentaţi,-
te.

105. acefál,-ă adj. (Despre unele animale inferioare) Fără cap. -

Pl. acefali,-e.

106. acél, aceá adj. dem. (Precedând substantivul) Care este

relativ depărtat de vorbitor. - G.-D. m. acelui, f. acelei. Pl. acei,
acele, G.-D.m. şi f. acelor. Var. (urmând substantivul) acéla,
acéea adj.dem. G.-D.m. aceluia, f. aceleia. Pl. aceia, acelea, G.-
D.m. şi f. acelora.

107. acélaşi adj. m., pr. m., g.-d. acéluiaşi (sil. -iaşi), pl.
acéiaşi; f. sg. acéeaşi, g.-d. acéleiaşi (sil. -iaşi), pl. acéleaşi
(sil. -leaşi), g.-d. m. şi f. acéloraşi

108. aceptánt adj. m., pl. acceptánţi; f. sg. acceptántă, pl.

acceptánte
109. acérb,-ă adj. Înverşunat, necruţător; agresiv. - Pl. acerbi,-
e.

110. acést adj. m. (antepus), g.-d. acéstui, pl. acéşti; f. sg.

aceástă, g.-d. acéstei, pl. acéste, g.-d. m. şi f. acéstor

111. acétic, -ă adj. Acid ~ = lichid incolor, cu miros înţepător,

folosit în industria farmaceutică, a coloranţilor, în alimentaţie.
Pl. acetici, -ce.

112. acetilacétic adj. m., pl. acetilacétici

113. acetilénic adj. m., pl.acetilénici; f. sg. acetilénică, pl.

acetilenice

114. acetilsalicílic adj. m., pl. acetilsalicílici

115. acetonémic adj. m., pl. acetonémici; f. sg.

acetonémică, pl. acetonémice

116. acheróntic adj. m., pl. acheróntici; f. sg. acheróntică,

pl. acheróntice

117. achiromórf adj. m., pl. achiromórfi; f. sg. achiromórfă,

pl. achiromórfe

118. achizitív adj. m., pl. achizitívi; f. sg. achizitívă, pl.

achizitíve

119. achiziţionát adj. m., pl. achiziţionáţi; f. sg.

achiziţionátă, pl. achiziţionáte

120. acíclic adj. m., pl. acíclici; f. sg. acíclică, pl. acíclice

121. acícol adj. m., pl. acícoli; f. sg. acícolă, pl. acícole
 122. aciculár,-ă adj. (Despre frunze) În formă de ac. - Pl.
aciculari,-e.

123. aciculát adj. m., pl. aciculáţi; f. sg. aciculátă, pl.

aciculáte

124. aciculifér adj. m., pl. aciculiféri; f. sg. aciculiféră, pl.

aciculifére

125. aciculifórm adj. m., pl. aciculifórmi; f. sg. aciculifórmă,

pl. aciculifórme

126. acíd,-ă adj., s.m.

1. S.m. (Chim.) Substanţă care, în soluţie apoasă, are gust acru şi
înroşeşte hârtia albastră de turnesol, iar în combinaţie cu metale
formează săruri.
2. Adj. Care are proprietăţile unui acid (1). - Pl. acizi,-de.
acidifiánt adj. m., pl. acidifiánţi; f. sg. acidifiántă, pl. acidifiánte

127. acidofíl adj. m., pl. acidofíli; f. sg. acidofílă, pl.

acidofíle

128. acidorezistént adj. m., pl. acidorezisténţi; f. sg.

acidorezisténtă, pl. acidorezisténte

129. acidotróf adj. m., pl. acidotrófi; f. sg. acidotrófă, pl.

acidotrófe

130. acidulát adj. m., pl. aciduláţi; f. sg. acidulátă, pl.

aciduláte

131. acinós adj. m., pl. acinóşi; f. sg. acinoásă, pl.

acinoáse

132. aciuát adj. m. (sil. -ciu-at), pl. aciuáţi; f. sg. aciuátă, pl.
aciuáte

133. aclimatábil adj. m., pl. aclimatábili; f. sg. aclimatábilă,

pl. aclimatábile
134. aclimatizát adj. m., pl. aclimatizáţi; f. sg. aclimátizátă,
pl. aclimatizáte

135. aclínic adj. m. (sil. -cli-), pl. aclínici; f. sg. aclínică, pl.
aclínice

136. acmeíst adj. m., pl. acmeíşti; f. sg. acmeístă, pl.

acmeíste

137. acneifórm adj. m. (sil. -ne-i-), pl. acneifórmi; f. sg.

acneifórmă, pl. acneifórme

138. acolát adj. m., pl. acoláţi; f. sg. acolátă, pl. acoláte

139. acomerciál adj. m., pl. acomerciáli; f. sg. acomerciálă,

pl. acomerciále

140. acomodábil adj. m., pl. acomodábili; f. sg.

acomodábilă, pl. acomodábile

141. acomodánt adj. m., pl. acomodánţi; f. sg.

acomodántă, pl. acomodánte

142. acomodát adj. m., pl. acomodáţi; f. sg. acomodátă, pl.

acomodáte

143. acoperít adj. m., pl. acoperíţi; f. sg. acoperítă, pl.

Acoperíte

144. acoperitór adj. m., pl. acoperitóri; f. sg. şi pl.

acoperitoáre

145. acordábil adj. m., pl. acordábili; f. sg. acordábilă, pl.

acordábile

146. acordát adj. m., pl. acordáţi; f. sg. acordátă, pl.

acordáte
147. acórdic adj. m., pl. acórdici; f. sg. acórdică, pl.
acórdice

148. acorporál adj. m., pl. acorporáli; f. sg. acorporálă, pl.

acorporále

149. acós adj. m., pl. acóşi; f. sg. acoásă, pl. acoáse

150. acostábil adj. m., pl. acostábili; f. sg. acostábilă, pl.

acostábile

151. acotiledón adj. m., pl. acotiledóni; f. sg. acotiledónă,

pl. acotiledóne

152. acotiledonát adj. m., pl. acotiledonáţi; f. sg.

acotiledonátă, pl. acotiledonáte

153. acreditánt adj. m., pl. acreditánţi; f. sg. acreditántă, pl.

acreditánte

154. acreditánt adj. m., pl. acreditánţi; f. sg. acreditántă, pl.

acreditánte

155. acreditát adj. m., s. m. (sil. -cre-), pl. acreditáţi; f. sg.

acreditátă, pl. acreditáte

156. acrescént adj. m. (sil. -cres-), pl. acrescénţi; f. sg.

acrescéntă, pl. acrescénte

157. acríb adj. m., pl. acríbi; f. sg. acríbă, pl. acríbe

158. acribiós adj. m. (sil. -bi-os), pl. acribióşi; f. sg.

acribioásă, pl. acribioáse

159. acriciós adj. m. (sil. -cri-), pl. acricióşi; f. sg.

acricioásă, pl. acricioáse

160. acrílic adj. m. (sil. a-cri-), pl. acrílici; f. sg. acrílică, pl.
acrílice
 161. acrimoniós adj. m., pl. acrimonióşi; f. sg.
acrimonioásă, pl. acrimonioáse

162. acrişór,-oáră adj. (Despre mâncăruri şi băuturi) Cu un vag

gust acru. - Sil. a-cri-. Pl. acrişori,-oare.

163. acrít adj. m., pl. acríţi; f. sg. acrítă, pl. acríte

164. acritór adj. m., pl. acritóri; f. sg. şi pl. acritoáre

165. ácru,-ă adj.

1. Care are gustul ca al oţetului.
2. (Fig.; despre oameni) Morocănos, ursuz. - Sil. a-cru. Pl. acri,-e.

166. acroamátic adj. m., pl. acroamátici; f. sg. acroamátică,

pl. acroamátice

167. ácru,-ă adj.

1. Care are gustul ca al oţetului.
2. (Fig.; despre oameni) Morocănos, ursuz. - Sil. a-cru. Pl. acri,-e.

168. acroamátic adj. m., pl. acroamátici; f. sg. acroamátică,

pl. acroamátice

169. acrocefál adj. m. (sil. -cro-), pl. acrocefáli; f. sg.

acrocefálă, pl. acrocefále

170. acrocefálic adj. m., pl. acrocefálici; f. sg. acrocefálică,

pl. acrocefálice

171. acromátic adj. m. (sil. -cro-), pl. acromátici; f. sg.

acromátică, pl. acromátice

172. acromegálic adj. m., pl. acromegálici; f. sg.

acromegálică, pl. acromegálice
 173. acromiál adj. m., pl. acromiáli; f. sg. acromiálă, pl.
acromiále

174. acrómic adj. m., pl. acrómici; f. sg. acrómică, pl.

acrómice

175. acrónic adj. m. (sil. -cro-), pl. acrónici; f. sg. acrónică,

pl. acrónice

176. acroním adj. m., pl. acroními; f. sg. acronímă, pl.

acroníme
177. acroním s. n. (sil. -cro-), pl. acroníme

178. acropoleán adj. m., pl. acropoleéni; f. sg.

acropoleánă, pl. acropoleéne

179. acrúţ adj. m. (sil. -cruţ), pl. acrúţi; f. sg. acrúţă, pl.
acrúţe

180. actanţiál adj. m., pl. actanţiáli, f. sg. actanţiálă, pl.

actanţiále

181. actínic adj. m., pl. actínici; f. sg. actínică, pl. actínice

182. actinométric adj. m., pl. actinométrici; f. sg.

actinométrică, pl. actinométrice

183. actinomórf adj. m., pl. actinomórfi; f. sg. actinomórfă,

pl. actinomórfe

184. actív adj. m., pl. actívi; f. sg. actívă, pl. actíve
actív s. n., pl. actíve

185. activánt adj. m., s. m., pl. activánţi; f. sg. activántă, pl.
activánte

186. activatór adj. m., pl. activatóri; f. sg. şi pl. activatoáre

187. activatór s. n., pl. activatoáre
188. activístic adj. m., pl. activístici; f. sg. activístică, pl.
activístice

189. activizatór adj. m., pl. activizatóri; f. sg. şi pl.

activizatoáre

190. actofíl adj. m., pl. actofíli; f. sg. actofílă, pl. actofíle

191. actoricésc adj. m., f. actoriceáscă; pl. m. şi f.

actoricéşti

192. actuál,-ă adj. Care există sau care se petrece în momentul

de faţă; de acum, din prezent. - Sil. -tu-al. Pl. actuali,-e.

193. actualizábil adj. m., pl. actualizábili; f. sg.

actualizábilă, pl. actualizábile

194. actualizábil adj. m., pl. actualizábili; f. sg.

actualizábilă, pl. actualizábile

195. acţionábil adj. m., pl. acţionábili; f. sg. acţionábilă, pl.

acţionábile

196. acţionalíst adj. m., pl. acţionalíşti; f. sg. acţionalístă,

pl. acţionalíste

197. aculeát adj. m. (sil. -le-at), pl. aculeáţi; f. sg. aculeátă,

pl. aculeáte

198. aculeifórm adj. m. (sil. -le-i-), pl. aculeifórmi; f. sg.

aculeifórmă, pl. aculeifórme

199. aculturál adj. m., pl. aculturáli; f. sg. aculturálă, pl.

aculturále

200. acumbét adj. m., pl. acumbéţi; f. sg. acumbétă, pl.

acumbéte
 201. acuminát adj. m., pl. acumináţi; f. sg. acuminátă, pl.
acumináte

202. acumulát adj. m., pl. acumuláţi; f. sg. acumulátă, pl.

acumuláte

203. acumulatív adj. m., pl. acumulatívi; f. sg. acumulatívă,

pl. acumulatíve

204. acuplát adj. m., pl. acupláţi; f. sg. acuplátă, pl.

acupláte

205. acupúnctic adj. m., pl. acupúnctici; f. sg. acupúnctică,

pl. acupúnctice

206. acupuncturál adj. m., pl. acupuncturáli; f. sg.

acupuncturálă, pl. acupuncturále

207. acurát adj. m., pl. acuráţi; f. sg. acurátă, pl. acuráte

208. acústic,-ă adj., s.f.

1. Adj. Care emite, transmite sau recepţionează unde sonore; care se
referă la sunete.
2. S.f. Calitatea de a propaga sunetele şi de a uşura perceperea lor. -
G.-D. s.f. acusticii. Pl.adj. acustici,-ce.

209. acút,-ă adj.

1. (Despre dureri) Pătrunzător, violent; (despre boli) cu evoluţie rapidă
şi manifestări de criză.
2. (Muz.; despre sunete) Înalt, ascuţit. - Pl. acuţi,-te.

210. acuzábil adj. m., pl. acuzábili; f. sg. acuzábilă, pl.

acuzábile

211. acuzatór,-oáre adj., s.m. şi f. (Persoană) care acuză. - Pl.

acuzatori,-oare.
 212. acuzatoriál adj. m., pl. acuzatoriáli; f. sg. acuzatoriálă,
pl. acuzatoriále

213. acvafortíst adj. m., s. m., pl. acvafortíşti; f. sg.

acvafortístă, pl. acvafortíste

214. acvanaútic adj. m. (sil. -na-u-tic), pl. acvanaútici; f. sg.

acvanaútică, pl. acvanaútice

215. acvátic,-ă adj.

1. Care trăieşte în apă.
2. Format din apă. Mediu acvatic. - Pl. acvatici,-ce.

216. acvatubulár adj. m., pl. acvatubulári; f. sg.

acvatubuláră, pl. acvatubuláre

217. acvícol adj. m., pl. acvícoli; f. sg. acvícolă, pl. acvícole

218. acvifér adj. m., pl. acviféri; f. sg. acviféră, pl. acvifére

219. acvilín adj. m., pl. acvilíni; f. sg. acvilínă, pl. acvilíne

220. acvitanián adj. m. (sil. -ni-an), pl. acvitaniéni (sil. -ni-

eni); f. sg. acvitaniánă, pl. acvitaniéne
acvitanián s. n. (sil. -ni-an), pl. acvitaniéne