P. 1
Bazele Radiologiei Si Imagisticii Medicale, grancea 1996, Bucuresti

Bazele Radiologiei Si Imagisticii Medicale, grancea 1996, Bucuresti

5.0

|Views: 1,776|Likes:
Published by mishu30

More info:

Published by: mishu30 on Nov 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/05/2015

pdf

text

original

cope'rta: M.e. Pope&CI,J-DrA.

nda paginam: C&E :PoenanJ

~ehn()rf~dactare' complJ~milzata.: AMAL1EA Te:hnoPlus core'ctura: Daniela Popescu

redactor:' M. C. POlJ',ese,l~·"'DJ;iill.da

Bazele Radiologiei ,il ~magilstiCIl MedlC91u . rancea

ISBN 913-962:86-1-3

© 19961 - Edifura Medioaia AMAL TEA P.O,Box '9'~7, 721001 Bucure~u

Teats dmptUirile asepra aceste~i ediUi' ,Sill! rezervate Edi~urU Medicals AMAl TEA.

Niol o pane a acsstul voum nu poellf.e fi repmdusi" in oritne forma, 'ram pe'ooisiunea SC,lr\i5! a Editurii Me,dicaJe AMAl TEA,

iN toe DE PAEFATi

P~in con~l1utul ,i struc1ura ei!, prezema lucr:are esm· cOfIsa.crati, in plioolpal instruil'ili studenw:luii 'in medi:cina, in'b'Qduoerii ,aces,tuia 'in domeniul deosebut de vast ,. complex pe ears n ,oonsthuie in pr'9zent radiologia ,i metOOete ima,gis:tioe de inwstiga:re medical:l.. In ,c(mceptia ,iali.do:IiUlui I notiuniite Icuprinse in aeest velum ~epre.zin1'a U.i"I mill1imum de' Gun~t[n~e din domell1liul ,respectiv' car.ea:r~f@bui integ1r,at 'Tn ,eduea~ia viirorului medio'~I, in ,oonsecin~,ar trebui sc!l,d~vina un obiect de pre-dare Ihll inval,amintul universitar. Inte.nlia. didlactiol nedi6imula~ sste, de alUel. 5ubJiniata ,de modul del stro.cruralre all fiecar'ei secli:um, m care sJt.llbo.rdo1!'lt'area' flata de~ acest obh3'CtiV all mattu~ialruiui tratat See poate l'iecuno~m ctJIIll.l~uria'l1a.

Piropunlnd lJoansamblu noticnl'!:al in eJparenti!J dirici'l de a5imi,lla~ in intervaJul eensacrat p,redArii' disci:plinaire., autoru~ (:onsjd'era ca, de f.apt. raspunde in aesst mod d'oriotei sm:udef11tului, larg confirmat:a in p:ractici§. de a sa iinforrna in ett mai mare m~s'IJra au priV'ire' ,181 continu~Ullllme,i diso]pline. caire SB implilne prfn oon~iinmJe ~i rlemaillrcabile ,pmg,ri9ss,. Ctnljar flrn cond:itme :IlIImllii SPQtiu ,de pred'alrl9 liimitat, maternalul arputea oonsliitu~ 0 $tHSa de ~ntr,egir'e ill oUJIllurii lui prof'esionafe p.riln studiu indivfduaJ1l.

"Baz,'ele fatJio}cgieJ fi im~gisticji medlcalfl'sa adl"9seezi in acel~i timp mecUcu]ui calI'S 1,1 tnoepe fonnarea 111 aoeasta speoialitSl,te. 0.8, dealtfel. ~i practicianul.ui din oricare aH! speoialitam oferil'1dtJ-le, intr-o 'forma, foal1e' $iililitetici§, premtzelle unei vdziun;u untmre oCU privire: Is. un domeniu apaJ1snt foarte dive.rnificat In aeest ssns autorul cOflsld'e,r! c!: actUaiele prooociuri ,ima'gistioo,larg impfementate' In prac;ti,ca medJ~aJli, m.odeml, i~m gaseec 001 mai ra~Qnal mod de pfeze~~'are tntr-un cadru comun. Acests trebuie sa S9 cons.Utuiein jurull fontgendiagnosUCUllJi, prima metoda f1zic! de imffi3!5igare. care rAmine eel mai lerg f'olosiltl ~i care sub rnu1rte aspeote (cum ar ti, de exemplu.lbglca. interpre:t~rii ilma,giniil, premize~e samio~~ogioe ;,r term i'nd]cgia) , Ireprezint'l un mOdel.§i un e~8J~on. Pe de aJllta pam" in ace,at mod poate fi ,evima,ta faJI'sa imp~ste de, compeUtie pecare 0. cre'azl deseo:liii rolosi,rea. rsspeativ,el:o',j" prooeduri ~i S8' formeaza, deprind,9rea de a privi investigarea ,imagiisti,oa acl!lJalll2i ell. un Meafitalbili '1llux t.ehtno!'ogic".

AUi~ortllll e$le ~e deplin cof1l~tient ca ero:!1ul del a cuplliinde 0 .ari'9 de no1,illJlnil atilt dB lar'g! ifb~r'"ilJn <cedro e:drem d'e rezumatiiv ~i sln~etic a condus 1I'I,um.ai I!a 0 lreu~fta !pslrVala §oi oi\i mate!lialul r~2!ultal est-e Fn mare mSlsura penec~i.bill. Cu' de-plin! Slincerit.a,te ii inc'redere, h3JS~. oe~or caretl vor par.oul"ge ,i vor tnoerea si:H foloseas:oo depUna II'ati~!lJdine in a.~iapr,eciaoportunitaiUea, fin m~s.ura in care: ;51e vor consh::lera f.:1J ,adevsrat beneiiciari.

AUTORUl

v

CUPRINS

ICSipi.rto~u!l1

BAZELE MZICE ~l TEHNIC'lE- ALE Ri)NTCE::NDIAGNOSTICULUl ' ' .•..... ' ••. '.' .............• S

i .1, No~'iurnielellleID:tare de fizica ~'fQmici ~illuelelu';a , ,., , .. ' , ,., , .. , ,., , ' .. S

1 ~,l i 1 + S:tru1c1:m-@. ItO'lt'lU~\lL !'!~ ~~"'\l! ~il.j1' ... ot;(_liI'iit;·~~iiil;tloliliii iii' .... ~i iii 1i')iI'~ ••• ""'''' ••••• !I! m .,.' ••••••• " ••••• J .. I •••••• ,,~ •••• H~~ ••••• 'I'L •• ""JLL'''' ••• ,.''''"" •• ,~ '!i~ •• ~'!'!!!!'!'1I~!I!!!I~,~li,iI,''''+''' ~E ~''''J~ .5:

1.1.2:. SfillC,Ni,;3j, D.1l!lcle~,dtl~ 'at{)mic., " _ " ,." ...•.•.... ,." ' '.' •.. " .••. ' ..•• ' .. ,' ., •• '", •• e ' ~ '.,........... 10

....... 1.2 . .Radliil1!iUe: Ri)n~gen: natuli,proprie,tiii4i _mIJid:amentale , " "" " " , "' ~ '"" .. 1~,

1 .. 2 1., D~,vierse~:~rll, ~ '.' J , •••• ~JI •••••• " •• ' ••• ~' ,""!' •. _ •• ~ .. ,.~ •• !,,,,,!-~,~!! ~''''~cI;'' ~ iII'~!), ~,);i i a .. .Ii ~,~ iii ~ ",,,,_,~,; i ~ ii iJ;,~ i '" ~ i i .. "I~ i~ ~,~ ~ ., LiI •• ~"". ~ •• ., •••• ~JLIl .,L •• !! '!''!''!'! 11.

1.,2,.2,.... Ate.nillA[leaJ L ••• ' ~ Jl~ ••••• , lLI'''' •• ~J~ '!"' ,.!!. ~~4'.l! !o!!-~++d! ~ ~ ~++:+ ~ iI ~ iii "'L"'~ i i .fir£!' i ~ +;· ii iii ~ "'of" i i .• , ill,"'''' ••• ' •• "'til, "' ••• ,., ~" ••• '!!'I~ ••• ' ~I ••• ! "';!' ~ ~,1.

1-,,2~3 .. lUDJinesnenta .. ~, ~ " ,.~ ~ ~I"'~. ,,!.!-~L!,I!!'!. ~ "I''f'+'!;! iii· '" ii,J! " Ii ~ ~,,,,,".,~ i iJl,,""L" i. i iii,,""'.'; ~ iI L .. ,J~ ~ i ~ .J ••• Ii· ,~., , •••• ,t11 ••• Ii .. , •••• 1< ••••• ' HI! ••• ''"''l' .•• ! ~,~.. 12

'] '1!2..,4.~ E'f'ectele ehimice 'Ill ••• ,!"IIl~ a ~ ~ ",~.~. !!,+\!,+~;E ;tJl'iI''!iIF'1E ~ iii,,,",,, ~ a a i ~''''m,,~ iii,,, '.'iLi , ,i """, ••• ,.,Ift, •• ' •••• ,., •••• ' .. L •••••• "' •••••• , , g.'!' ~ •• '!''!' ,"! • .!! "''Ii'~!! !"I'+ '~:3

1. ·.2+ .. 5. Rf~rte bielogice ""I!.~ "! ~ ,.,..,'" I a ~·iII.!;~ a +.,.Ii"'LIi i .'''!foL'' ~ i i oI"'i,,~ ~ i "' ' '.Jt!" ••••• Ii L.' •••• ,~ 1 .. ' ••• !J~J" •••• 11 ~, .. l!' .•• ~ '!' ••• !.~,!,' •••• ,ot' •••• !!.-'I' ~!!.Il ~''I'~!! J! I!''!I ;to..,,! ~ ~ !'.+. ill 3

t.?!.. l~ginea radiologmci'i: mod de formare~ semeificatie, pal1ic1.[larititi " •.•..•.• " m3

~ .3L 1. Fonnar,ea §jj semt::liifioa~13, ima.gi,l1Iiffi. rad:iolQgice., " "' ' '., " '., 1.3

~ :3. 2. P,articujarititi~e imagiaii radiologlce , ,,_ " " " "....... t 5

t.3.3. Fac'tn:ri de perrurbare a im~ginH .. , " , "." " "." "" " ' '.' ....••. ".' ,. 18

1.4. Tehnlea ge:neraM: a RB:ntgem.d~ag!llOistrn.oolui , " , •.• 10

lA.·~. Insla~aliill, de ROlntgeneHagD;Qs,tio ,c(mvm1L~.iQ.nal e"clm;ic") " n " , , " ., " 20

1.4.2 .. f,{adielSoopia ,cn ecnm. conv~ntiOJ:ulll (fluoroscop~a) , , " 2M

1 ,,!,4g3 ~ ,R:aa,~,o~CQP~a ~G!il,ev.izati ,'.,,!",! •• !~~!. ~',!JI!",,! ~. ~ ;o").t',~,!!! "'.., E"iF'!!!:' ,,,'If;"'E.'!I folt£'EIi'l! jI.It.",. i·!""!1 s-a iIl'E •• ~ ":"'-E'i i iii ~ j,'~i i ;1'':;' '.'. i iLt ·~ •• ~ ".i 1111 "' ~ Ii Ii! ••• 1itJi;' •••• " •••• Lm •••• J~II~ •• 2\2

1 iiI,4·~4;!. ·R..a.d~o,grrafi.a.. ~ .. ~."', , .. LIIl ~. g 1. ~ ••• g"" ~!! ~ ..,;, .. ~!3!! ~'!!i't;!!;! "!'''''!i.'~ e e § iII';t, ~ ~. "'''''''iii i ii tlliI!'llii i il'iIi'lj'li ~ i ~ i,ij,L~ •• i i i'.,,,,r;;,. i ..,1ii"'I.i i i,"" ••• , ~"" ••• i"" i" ••• tII, ••••• '.L •• "2:2

1.4LS. TO\il1L~g;n'I'fi,~ CQ1li1Jve:rntio'llaJHl » •• ' •••••.•••. " , •.•.•.• , " " " "" •.•. " ,., ••.•. ,.,2 S,

1.4,,6. Xerof;a:ruografia , .• ' ~ .....•. , , , ,."" ,._ " '.' ' .. ' ...•...•..... '.',. :2 5'

1.4.7. R'Idio graf'fa, di'git$.liii, (!Zompl1lktiz:mtii} .. ".", .. , .' •• '. , .. ,.,.'." .• .u', •••• ' ".'. , •• , •• '., ••• ,'.' ••• , ".'.' •• " •• ' ••••• ' ••••••• " •• ',. ,.'.' ••• ' " •• 26

n .. 4.:8 . Radio'grafi'3. di~i:l~la ~c,preluc:rnta··. . .•. " ' ' " " " " 27

:~ ,,4. 9. 'Tnmog:ra<t1;a oQm,u!l6riz;a;ta, (en., , , " ' '" , ' " " "" " "' ", ,'" , .28:

'Capijolul.l

BAZ,ELE FJZliCE ~JI1 'l':EHNilCE ALE .D:IAG.No.STlClILm RADiI!OIZ-Oro"C ••..•....••....••••• ~ •••• ~., ••• 32.

2,..1 ~ Radioaetivitasea ~ ~ ... 'LI<~'~ •••• J" ••• I.J~JJIJ, •••• , ... ,~ •••• ~ ... ~ ~. ~ ~I~!!. ••• ;!J ...... ~ ~ ~ ~ \!'""'I',~ ~';! ~ '!-·F ~,!!. ~ ,!!.~ ... ~ III ~;:! ~1~L~'!1 a.", +-!',~. !:I·,!-LI'·F·" ~ ~''''''''I~!!. g" ... ~~ ~ ~ "'+ ~ ~! ~.,!- !3JF!!!1!,~'WIIl." 'l'o.F §~" +~ E ~;I,.., ~i ~,,..iI;.1; i i· 3,2

2.,1. I", Le:~-e.a d.'ezin'tie,gr3r~ji mdliQ3Jctive~ H·'Ii"'!!'~"'Ifo'''~''!iII~''''.t;~ ii~,H~,,~ ii a ...... JI;~iII~++I.,~iill,.,.' ... .e e a + .... +L~ a a ~,"'+,.,,_~jliI+.'~.,~i;;~+.~1i iI"'+'~ a a iII',,"L~ii; •• "';;'Lii~"-I!,n~.~ ••• '''',,~ .. ,~,''~.i'"' 33

2.2. Prhu,,;jp~leJe apUGa"tii ale radkmtldizilolr in d~agnooMcul medical .. " .• " .. , , ,." .•.. , a a. 33

2.:2::.3. Trasorii radioac:tivi.. ' ...• ' ,. , ,..,. ,'v ••••• ",., " ' •••••••• ,." •••• , , •••• , •• " ••••• " •••• " ••••••••• , _ •••• "".. 34

2,,3. InThllll@:iuea r,ad~'o~z{)topil!Ji .,"" .' •• , ' •••.. ',,",,, ~ _ "." "" '." U."'" .,~ •••• ~" " •••• , "" " ••••••• '" •••• 3-4

2.3,. 1. SumtigJ.',lllf~i'l1 ~im!liir. "." ' ' "" " "" "_,, " .. " " """ ,."" .. "" "" "._ , " " .....• " .. ~" ..• " " 34

2, 3,.2, Cam~ra de sc"iinti ~a~'ie; .• " " ,.' " .. " , •..... '" "" " "" -" _ " " 3,'

2 .1.3. E'Xamrun.,ea s:~mll!l~ta:n;a a 'intregului oorp., '"' •. ' , •. ' ....•.•..... ' •. , .. " ' ' '., ' ••... _ •... ", .•.. "., ........•...•.•.. ,3:5

2.3):1:.. Tomografla computernzatai de emisle (I1!:C') s e s a +" ' " '" ,.,>,,, ••••• " ," .. ' •••••••• '""'," un 3'6

VII

Capit,olul 3

'BAZELE FJ:ZICE :e,1 TEHNICE ALE ULTRASONOGRAFlEI (ECHO GRAFIEI) ' •••••••..••. ,. 31

3.1. Nojiuni elemenrare de fizica a ulnasunetelor , , " , 37

3,.111J I i Unda sonrori~ , ~., ,ri;;i;;;i~+~~~;t,II'~ •••• ·"'~ •••• ,II ••••• 1i .'.I.;r .. +.~;;i;t~.'~I!!!!I.+,~!!~!II!~~" •• iI' JIIl •••• II.IJ , •••• ~" '11." .. iiiii •• ~.t't'!!"'-!''!- •• ~ , •••• '''.,. 37

3. l.2. Em~sia $i reeeptia ultrasunetelor " "" ' , " "," .. '.' " .3 7

3.l.3. Formarea ecourilor, " ,", ", , ' ,." "" "" 38

3. i.4. A,tenuarea f~&eicu1.ului '.' ....•...... ' ......•. " " " ' , , ,,, 39'

3. ] . 5. Cspacitatea de rezolutie, ., " , •. ' '.' "",. ' ' Oi, , _ •• '.,M " ""." " ••• ,,, ,, ' " ' "..... 39

3.2. "Modudle' iOVie-Stigal"ii echogrsfiee " '" "" - " 3'9

3.2.1. M.odul.A (~·am,p'Iitu:dine'I) ....•.....•• , ' ' ".' .• ' , " "" 39

.3.2.2. 'Modul TM f~timp-mi~care .. ) .. " " , " " , " " ' 40

3.2.3 .. Modul B e~briaD1~f" echotomografle, scan echografie), , 40

3.2.4. MQdul 0 (dmamlc "timp real", ethotomogrnfia din-amici~ ecl:l'ocScopia) ' ,"" , "" 4]

3 .. '2,.5. Alte aspccte ~i variants tchnice , .. " .. ""."" ' , ' ,., .. """ " + ",, 42

3.3. Imaginea eebObrfafica a srrucmriler fundame'lltale " ' " " " .. 43,

31 .. ,3·'!. ]. II Llchidele 'pu're 'I "'''~'''',!,A •• '''U •••• ~"" II ••• ii...,Ii"'.'"'''~IiIi~!!!.fII!=. ~'!_~""aI. I. ~"'U •••• I1"' •••• ii.liil.'" !;Poi. ~~ It,.fi'I!i!J;!I~fo~;;~iI'I ! ~!'a, .. " '~I~"" .•••• IL "''''~ •• iI'~~ ii~ .fE,'t".'!'tll "' 43

3.3.2, '[esufurilemo! (psrenchimeie) " ~ _ .. "" " " 44

3.1.3. Stmcn~rile solide , " "" " .. , , ,..., " " ' .. ' ' ' " 44

3.3.5 .. lnterfeteie ~i peret[i " " , " , ~ ". " ,., "" 45-

3. J. 6., F c,mlJ.aUu.ni ~e cenaliculare, , " ......•.... , , •...... , " , "" " , ...• _" " "" ....• , ..•......... ". 4:5

3.3.7. lmagiru parazitare (artefacte) "" ", .• ""." " " '" 0 , " , .•• 46

'Ca,:ili~o~uI4

BAZELE 11Z~CE $1 TEJ.lNl!=E ALE JMAGISTICII PION

RE.ZON.A....NTA J\IIAGNETICA (1..Rl\t) 1l ••• 1Ii1j ~ ~ iii!iilil., "." .. -Ij Ii,,.'I'1 11.1111'.'1 I'll !I '1'1 KII ! !'jjj"i!1ji i jr.IIi'!!!!iii ~iliilllirli IIIUIII'I'Ii!l!l!l-l-I'I'!P.!I! !!I'!f.ij! !iii!.oiiji'i ;;'1111 .. llill'lIlIl,JIj 47

4.1.2. C'im,pul magn.e-tic ... iiii",;to ~F~! ~.!,!, ••• MJI ••••• ~"' •• ~ ~,,~,~,~ ~~ ;rt,t. ... "'~!!!j!' .. ~ .... ~I1' •••••• ~, ••••• ,., •••• ''''' .. ~.,= ... , ... '''~;; 'i'!i1 .... ~~!I"t·'F!~"",~ ....... g", ••• .",., •••• ' .... ~.'iIo"'i;;=;O'~ ~~ .. " .. ~. R'IJ' ••• ., ..

ill 1- 3' "-P' ..... ,...,.,"1·,;;" n ..... l ... :, lor'

~'!"_.-.'.' .l.VI!;;,i'~jJi_d. UIl", .\.!I~ ,- io ••• "ti'+,i!jj~"'",!!'lI .. ~"'II "" •••••• II" ••• ",idHi~iI,~''*FF~~~'1I1I ••• ~'!' .. ~ •• ,.'"' "II •••• "III\ •• j l!.ii.;iI_ .. ;;;~i~!I r!l 'II ••• lI11" ••• 'I' i 1!!!itF.!··, .. •

4.1. Treptele ,obtinerii imaginii prin rtz:onanta magL'!Ie.tica (IRlvJ) " •••. " ' 47

4.._ldii I!!! Nueleii i., .. .,iil .. - I!I! r '.".ir..iii.,~. ~j"<I'i! ••• "'II ••• "'I' ••••• III ••••• '.'. i.j".' ii;O'~o!Iloi .. !!,,".!'''''. "'.'''''' , ,. •••••• " ••• II' Il.~If'*"" .. '1 !,o;li~."''' ••• or •• ,,' " .. 11 49

50 50

4.1.4. TimpH fizici d~ relaxare (Ti ~i 1'2) ,., " .. " " 5.~

4.1.5. Substratul biologic al timpilor de relaxare ''' .. ~" '', ; ", " " , , ,., .. "" ,, ,. 52

4.1.-6" Sel.ll!l'lalu~ RMcN. Trasaturi" semnifica~ie , ,., " " " " 53

4.2. Secven"ele' pulsului de RF .. "" " " ' " " "" ' ' ,., " " ...• , 53

4.2.1. Regenerarea ~~prin samratie" ' , """ ,, , , " " .. " ' 54,

4.2.2. Regeaerarea "prin inversare" " a a- " " " " """ .. "",, .. ,, ' , .. , S5

4·ii2 3i "B0011.1 de spin 'll!t !~M',! ••. g ,~ ••• M"" •••• "'''JI.'.iI FI ~~ ..,~ •••• '"' •••• ~ .. ',;, ~~ ~~ "''''I:,iil~~+ .!'l"' """'~ •• M "".,,~ •••• , ~.II~ II'", i!= ~~ 'i'l'I",g,,,, M "''''i;o''il'''~!11~'''= 515

4·.2.4. Efectul variabilelor TR. TE,~i TI HSUpif8, semnalului 'R.J¥1N " " ' " ~ + S6

4,3.. Producerea im~gin~i """ " !,, " .. " , 57

4-.3.t. IGr,ad~el1!tii, rnaguetici ' " " , ,'", , " ~ " 51

4.3.2. Excitatia seleotiva ", , ' ' " " ' , ,,'.' ,. 57

4.3.3. Codificsrea spa.tiali !l. 'wfunna~ie:i " ' , " " '., ..• '" 58

4,,4-. ,Bchipameilml IRM " "' " " ' 58

4 .. 4,'1' t, Ma,gne-ltl.1Iiiiiiil'riol;of;l! ~;o;",5 ~~ 101' ••••• '."'11 •• " '.''';0 a a '1'11;1'= ~IOI~" 111111 ••• rfI'IIiii ~tif.,f.I!I;!!~'!!~!!! •• ~""III[II •• ~ ~""" ••• OI' ••••• ,.''' ••• " i ~~,!','!~ !,,11.!! •• 111"" ••• , •••• rI II •• +i-~t' ,.,! 58

4,.4,.2. Bobine1e de ra.diofrecven;a """ ,.' ,." .. ,, '" 59

,4.4.3. Gradi.,entii de crmp magnetic , " '" "" ' "" " , 59

VnI

"

4.4.4. Calculsscrul ~c{)mpute:n.t~) , " ...•. ,', , ..•......•.. " •........ , " '60

- 5 l!..t·' • I: -~~. 1 . 60

4. .: '. l'tO!lUlli e~el..fIlent.are ut: s:eln~o ogJe " " " , ", .,........... ' ,

4· 5. L Investigarea ereierului -ii structurilor ne:rvoase ~ " I ~ _ 60

4.,5.2. lnvestigarea cordului ~i cireulatiei ,.. .. " , ,. '60

4.5 .. 3 Investigarea alter regiuni anaromice ' "" ,." , " ....•... ., 6l

C~pitolul. 5

DlA.G- OSTI1CIlL RAD'IOLOGIC sr IMAGISnC AL AFECTIDNlLOR

AJ:A'RAT'ULW RESP"IRA TOR ~ l\rIE.D][ASrT.IN"UL'VI iii 1, •• rl.'.r.Ii •• i.rll''' ... II!1I1I!!li'!, •• " II •• !II Fi'i!'joill!!.iliillI ._.'I_ .. !i!j,,!!!!!!, iI ~~IIII.'ll!lI!ilijlji'r! iliiliilll

5 .._'I. Tehni,ci de examiaare , .,F.il,,~.~II"I ••• ' •• i !I~~" ••• IIII ••• ..,~.iI .. F.~.IIJ ••• , ••• ';;+I~!"" ••• " ••• iIoli!-!II"" •• " ••• ~~iitlil'~ •• "' ••••• ",Ii[ !!''"'''' Iii,iiiij.,fI~''!' •• ''' ••• iiiii oiI.1!1 "4'

:5~ 1.1 .. Rad:io~a.fia "ii~'f'! ••• ' ••• "'~ i~ 1fI'!'~ •• ' ••• '''''''. iIo,o;~. ~"" ••• "'~ •• ;;""Ii! "" , liii~~ 1' .. ~.111' •••• "". iid""I~"'''' ••• '.' ••• '. ilfolll' •••••• ..,Ii.'I<:I> e. "' ••• , •••• ' .. ii+ ,,"i>';!to

6.2 62- 62 63

~ . Radi ..

Jo.l.2. M,·, 10SrOOpla 11, ,,. •• ';'.f. I! "' i .. r+.I iI .. ~.ILII •••• H~.i!l .. ~I! II,~ ••• r 'f.~.,iI'it''' ii"ioli"jI>l!l~ , ••••• i !'!IIIJ ""i '!I""!'~ ii.~~. "" , ••• , ~!I~ •• "" ••• iii'" 1;1'1- ••

5, 1.3 Tomogr1i1ifia, cOD.Ventiollllllhl " ' " " "." .. " _ .,.",... 63

5,] .4,., RJad·w'of€)tografia· " IOIi!iil'l@I!" ' ••• '" ii iI,;flI!!!"~ ••• IiI •• tibiifo!~ ""' ••• ' ••• ,"rili i~'''''!~ "" LII.i!l .. 'il 'fI " i .. ~.I1 ""'i~"'''! •• ' ••• ';'I •• ~ ~ •• '. ",i ~~.!'"'' diE ;;,...~ 63

5 .. '1.5.. Investigarea radiD'~zo:t.opica " " n " ''' ,. ••• 63

5.1.6. Tomografia eompueterizata ~i IRM " ,,, ,, ,,, ,, ,,," 63

S~ :1",7' BroMogtafil& iI!'f II"., ilii4l'l!!.~ ~ iii.II!~."'"; •••• ,~.i'i,ijj;;i" II.II ,III.iil~,..! .. II' '"' •• illfl!~,..II •••• , •• "'oI ;'f!'" •• " i'iI.'."II •• ,.,".illli&!!!I'f' ',.iljtf,!!!1' ••• ,'"' ~ 63

5.1.8 .. Pneumotoraxul explorator " " " ,. , " ,. 64

5 .. 2. Imagine a radiol(!gi,c,a Ii.onnali .. 1 toracelui " " , , 164

5.2.1. Radlogrsfia de fa~i " ,." " + 64

5.2.2. Radiografia de profll , " , " 68

5.2 .. 3. Notiuni de ~opognllfie radieloglca .. a.. plim1nilor , " , 69

~.3. Mo~ifi~~ri~e,~a:to~o~ct:l elementaee , , , r?!1

).3.1. Opacltafile: pitoiogloe L.L " s e e ,.@

5.3.2. Transpsrentele patologtoe (hipertranspareatele) ., " " " 74

s.s m '3,~ lma.ginile m.iixte 'III ••• " •• ii· ii"''IIIOI ·~.IIi ·iii"" •• 1I iiil.",,, ••. ,,, ••• ,, ••••• "iii!l 4I1!!I •• lIl ••••• ili ~'fi"~ ~~ 1I ••• "'.i;!'II!~ "" •••• " •• "rli.ill!!I'f! ••• " ••• _"";;""II!."' ••• ,.' •• "oil!~""' •• IOI •• " ~'IiI'" 76

5.4. Afecti'unH'e' brcnhiilor .. /~ , "' " , " " " ......•.. " 76

5.4 .. 1. B·,ron~ita acuta " " " " .. " , " , .. ,. .§i)

:5 ~4.2 ... B,:ron~liQli~a aenti, rilliilil'"''f'! IiIl;'.iI~ I'I!III" •• III~ •• i"'I!~~''''!!'.''' ' .ijll"~!!i~"" •••• ii,,"~ I" "' Ii .'"", ••• , ~.i"'I"'I'''lIrllt ilitlii'!!~I!" • .L1 " •• " ••• +,,, •• ""' •• ,I1 •• "" •• :I,t;! 1'7

.5 .4·.3,. Bronsita o'floni,ci .M", .. "'ih~ .,~ I ' .. ,lIiill,.; I~"" i.,.,!I"'I.~ ' •••• ""illiil',,~!.Y" •• .,.iI :t'lij.!'! it! '"'I", •••••• '111 ~~ I,;t.~ •• , " 15.'" ••• , ,III.i;t."' .. ,"' , ••• i" •• '" 177

5 .4I1J,4~ Bronsieetaziile .i.,l!iYII" ail "'I'!~Y'!, •• "' •••• iiI ~I ~~, .., iI~~~"'~! ~1"' •• IIJ'I] ••• ~1i i~ I~' •••••• .a i~"""~ •• "' ""iil"'~.",!, ••• ". i.iolj'!!~ •• III ••• ",.i jot;~!III •••• , •• "ij i'li'!",!,!,I ••• "or 77

5 . .4 .• S A. t.el~.~ ctazi. a .. '.~."" '" " .. '." ," " '" .. , " ' .• , ' ..• " " " ••.. " ' ," , , " "4P'- .. ~. <

5.5. Bmfizemul pUlnlo.na[v. ,,, .. ,, , ,, "." " , " " e e e- ', 7?

5.6. Bronhopneumoparia cronies dbcstrructivi. (BPOC) , ,.................... I

5 .. 7. Chisturile aerice liIii'l"' •• "I ••• liriiil'f·~II!''''' •••• , .. i.i'''I!! •. ''' '' ••• '''lii+1fo •••• " , .. .,i4.E, IOI ••• ~.i_. e •• , "' ,;..,i •• " II •••• ,,.,i!:t"'! ti.lillliii.!II~ ••••• '" fo·~!I~'I'.~.~ 8].

5.8, Stari].Ie, parologice ale vaselnr plmonare .. " " " "., 81

: .. 8.1. Oligohemia .. " .. " " " , " " " " " " 81

5 .. 8,"2. Hiperemis " " " " , , "" " " , " B2

S.,8i.3~rliperlt)ensiu,Dlea i~"'I!~"' ••• 'II •• "''i!' ''' .. ., IiI.iil!t-E'I! •• III •••• · •• ii+FIII 1~ •• "·"iil'~.!!' , ilii~·~ !t ~ •• ,I II,f,_!! .. "'II."" iil' J li •• 1iI!" .. !' 82

5,8.4. S~a:za 'pulmonar,j " " " ,. 83

5.8.5. Edemul puhnonar ~,cu'l " " " " , " " , 23

5 .. '8.6. Infaretul pnlmonar l!iil-'!' I i~i!o'F .. II ..,,~i~+.F!!'!"~ ••• , tfl ;;;;!I< "' II ' illolf.~.~J) ••••• '.lIiii"HI!! .. '~ ••• IIII.ii ~!!'I' ••• ,~ iil"'!.~'!' ""~i;F .., .. ,.!t"!!;~ 83

5,.,9 Pneumopatiile acnse ilil"!! '~.Ii.!I't''f' •• II~I •• lIltilliiiil·.!~IIJ! ,.,Ii.~~!I II ••• III !"'''' •••• II •••• IIi·i!II!!o'''~II ,.., •• + ~ ••• !!' •• " ••• ,;,i!l; ~I11 ••• ' ••• IiIIf.itof' •• ' ••• ., _..,il 84

5.9.1. Pneumonia acuta ltipici (ell pneumoeoc) ", B " " 84

5.9.2. Congestia pu.bno[l.:a:l:'i ., ,., , ~, .•..••.......•. , ~ ...•. 8.:5

5.9.3. Pneumonia eu bad! Friedlander (Klebsiejlapneumoniae) , 86

5.9.4 .. Pneumoniile acute in~er~ti,iale .. , " ., " " " ", ". 8,6

,[X

5 ~9 ",S .. Btoubopneumonia ., ., IIIII .-i :tll''!; ~!!!t !t'!"~!! !!~,,~ 111 •••• 11 II"" ~ ••• ,iIl m. i ",I. i •• ~ ~ i i .. ""., iii,.~;, i i if '" i i,;- ';-'.r ~ i !I +-1+ ~ II i!+ ~ II ~ 'II~ ~!! '!If' ~ , II,~ ••• , 87

5,9.6.Pneumomia (bronbopneumonia) stafilococica · , , 1 •••••.•••••••••• ~ •••• , •••••••••• , 88

5.9.7.Infiltrand ],abH (fogace) LQ'm~ •..... "" " 0< .,. , " , ' " ••••• $'8,

5.'9.8. Broooopneumnii nebarcteriene , ,,, , .....•............ , .•..•............•............. 89

5.10. 'SupuratHle .pu[mona:re ' "" " " , , , ' 8'9

5.10.1 Abeesul pelmonar ""," " , _ , , , •...... "" .•. " '" " " " " , ".......... 8'9

:5.10.2,. Gangrene pulmonard , e e.e e "' ", ,'" .. " _ , " ".. •• '9'0

5.11. Parazirozele pulmonare " ,,, ,, ,, ,, n ' , " ". 90

5.11.1. Chistul hidatie " , , , "" " , ' c " .. 90

5.11,.2.. Cisticereoza pulmonari ' , " ' " , "., " " " ., 92

5~ :12. M.i,c.aze pulmenare ililiI+l!ill!! ·I! ,..,~ •• ~ ~ r.' ••• ''''· ••••• 'LIIl ••••• ", •••• ~ "'''B .. lilll ,.'',,~''''''ili .11 .. 1! .. 1 .. 1!;l!I!.it .. "! •• ~ o;!; ~~ "!I"!,m.! ~",~ g •••• I .. r ••• ",III ••• , ,. ••• ..! .. r. riI~ 9·2

5. m2.1 .. Aspergiloza " oe, ' " "oc "." ,,, , •• ,, •• , ,, ,, ,, " .. '92

5i12i2, Actinemicoza .. II ' ,.""B'~",..!t,'Ili!I!!lI .. ·!I!'!!" II' , 1I,~ ••• II ••••• """"ii 'm •••• ,Iii,,i •• iII.llliiiiiil'*il.iliIIl-iliil!li ii!i'!!iI'Ii'l!'!!!I~'."II •• II""~ III" ••• '., ••• lIm •• II.II ' 93

S.l3. Tubereuloza pulmanara , •..••• , ,." " "" " ' " .•• ,., •• ,." , ,." ' 93

:5. 'n 3!! .] I. GeJ.lcraJ.i1lal i, .. r~ m ii ;to,..", Ii iI il'1I! II ~!!I!. • ~ ~ ~ <11 , •••• ,,. 1 i Ii ii ti,,,, ~ Ii iI iI II-!'i~;;; ~ !!!,'II"!i!. !"" ~ ~ ~ II ~ ~ • .a; ~ " II •• '"'''' , , •••• ,., M IIILII •• ~ .. ,. •••• ""B ",,, ~ ~ ii ii +rt; H'~""~ ~ II.!!' II. 93

5.13,,2. Tuberculoza prim.llIIri ." " " " ..•• " " " , , , OC+ ~ " '94

5. ] 3.3. CompHca~i ile complexului prhnsr ., " ' , " 9.5

5.13.4. Sechelelc tubereulezei prlmiu'e " " " " " " ~ , , ~ 91

.5. 14'.Pneumo ccniozele " " " ......•...•.. " .. ' , " " _ , •. ,,;.; ..• ' ""...... 1 0 1

S ~] 4·~, ,n!! Silieoza .'1 •••• In., .. iI ~ ~ 't:.E •• +lill! I "'fI'.! It'"'! ••• """" II •• [0111111 Ii .' "" II •• ~ "'rio i i oioi!!!;!!! ~ +I! Ii ~ ~ ~ -!of- II II. ~~ 5111 ~ IfIlI! •• '! ~ 'fl •• ~ .111, u '. II ••• II!! 111 ••• 11111 ••• .,-,. , .. ~ •• oi,,~iI. Iii .. ~ •• "'+11; ~ ~ ~ ~ 10]

S. 14.2 .. Alte pneumoconioze .. " , "' ,, " " , ". 1 02

5. ~5. Tumorile bronhopubnonare " " " " , " " " ,,,. 1 03

5~ .liSi 1 'Ii Tumorile henigne Ii ~ •• ';.!illli ii~ ito", s e ~~'''''I'F.'!I~.!!I ••• '''''' " " · ••• 01"' ""h>ll &iI "'!I."'ioliill "iii!!.! "''II ~~iI'''''~~ ~~ ~ ~!!~+,~ .. ~,,!.a[W •• II~ q,~~ •• ' ••••• I~ l ••• "" ,,'~ ~~ lII,iI 103

S. '15.2 Tumorile maligne primare " " " , " 105

5.] 5.3. Tumerllemaligne secundare "" " "' " " 109

5.16. AfucliunUe [J'[eur~i "" " " ", ' " III

5.,116 .. 1. Pteurita uscat!i .... ~ "' ._;, .. jI, .. ,fJ~iil" i&!I~~!II~!q'!!o I!'~ •• II~'" ••• III 1iJ.1I.'.ii.~'IiI~ •• ~·.;, .. lIiiii ili! lIioli~iiiil' ii~' iilil~ofj!IJoil'.~~~, •• ,"'" •• IIJ ••• II' I ••• n ,,~ n " •• " 11.,[

5.16.2. R,evusa.tele Ilchidiene pelurale ,.".,." "., " "" ", ~. 11

511 1,6~13!! Pahipleuritele dlllili,;11I1Ii4l1'~~1I~,~.IIJi!'II!!' ••• ~"II •••• , ••••• j.II I''''liIilii •• ot;'Ii"'~'''IfII'II!I!I''''' ••• ~ ~"II •• ~~ ~III ••• "'I1 ••••• , ••••• u " ••• ~, ••• ~ I1 'i' •• ii 'i"'iI'iI'I'!!!!+'.'! ",",... 114

5.16,,4. CillcificarHIJ pleurale , "' " " " 115

5.116.5. Tumorile pleueei ,,, '.' , " ·u · ' .. ,."' •••••.• , 115

.5 _u 1601!l6.~ Pneumotoraxul .. 111111111 ~,~ i l!i a e e e e ~'! "r,. ~ '!'''' ••• ~. 'III ••• ,., IILII •••• ,.,. ~ rII.1i I iI ~.'!I ~ ~ ""~ ~ ~ i! ~ifI" ~ .. ~ ," ~ , .. lII" II II. ~ "''''''' ~ ~ "' .. II •• IIIIII ••• ~' II •••• III n •• '"' II .,.",...., i ~.II''''' E ~ ~ "'!' II Ii! '1, 15

5.11. Afecfil,lll.iJc difi'agmului " ,"" "" ,,, ~ , 117

5.17.1 .. Modificari]e de pozitie' " ' " " ' 117

,5.1 i .2. Modi fiicarile de to,nus , ~ .•.. , " " " " ' " " 117

5.17.3. Modificarile de m.obili1ate "" " ,,,.\ ,, ,., ~ 117

5.18.. A fectiUJJile mediastlnu lu i ' , " ,. " ' ,,, ,. .. 11 7

5.18,1. Fnrmatiunile tumorale ~.i pseudotumorale ale mediastinului .. "" ~." ., 118

S, L8,2. Procesele illflamatori~ ale mediastinului ., "" "" " " 121

5;.18013. Proceselc traumatice .. '''' ~ .. ..,r...,iI~ IIIi!~'I ' .. ~ ••• ~, •••• ~ " I.Ifi,i •• ~I,.,-'" i. ~rPli,f,iil!iollrliiiliiofl.t!' !~:I~I"'F ~:I.fI+!·.IIII"',.og •• ~, ~ .••• ~ ~, , •• ii".of! I!~ "'!Ioof! •• " ] 22.

CapUoll1l Ii

UlkCNOSTIC L RADIOLOGIC ~ l1\ilAJGISnC AL AFECTlllNUJOR

6,. t Me~ode '$"i tehnici de examinare .. , " , __ "_ .1.13

60.1 .. 1. Examenul radiologic ~ " .. , " " , .- .. 00- ] 23

6,.'] .2. Investigarea radioizoropica 0 •••• • ' " " ,.· 0.00_'_._ _ ] 26

K

fi ~ ,. 3, In,v,eiStigarea mJtmsonogr,9!f:I!Ca ',M" un' +co •••••• ', .... ' •••••••••••• " ••••••••••••••••••••• "" ••• , ••••• ,0' •••••••• ,.' ••••••• ,0 ••• ' ••• '., ••••••• ' ••• ' ••• ,,, ,~, 2: 7 iSm 1.4", In.v,estlg,a.._reaJ, rRM;a; .. ,!,,~. ~~~' •• '!'l~.~!1'''' - •. ++ -! !'!-\!;'I!! ... ,~-~+o!j"l;§ ~J+ s a ~""~!i~ii'il-lii"l+'~i;to+ iii ~~.-r."i"'+~~ii''''+'i i+"'~ ~~"'ii""~ii"+·~i.+ iii "'r~i'.''''mi''.''ii'''''' Ii. ". ... ·".i.,r.i ..... ,.,pm •• ·.."iI .... l28

6,;2.. Ima,ginea, radiologic! a ooroului ,i,a, vaseler mari unrmale , " , , " ...•... , .. ,,, , " Th 29

6.2,.1.. Imaginea ftol1lt:a1~ m incidenta dorsog:v{~;o:cra]a.""""""""", •• 0 0' •••• ',"0" .,0' •••••••••••••• 0 •••••••••• ,0 ••• 0 •• ,0 ••• , •• , , ••• , 12'9

,(i .. 2..,2~J Imagines '~i~li(}ant8tio:amJidr'~'LI'plti (lOAD) 'U~"''';'l'!!;!!iI'+'T!!~;!'!!,,,,,~I!m''+''''!~~''~!!"I'+E!,,,,!!,,'''''!!!!;U'I~!I++~U'~!"H~[!!'''~!'i~'''~!I'~UJ!I'~''''iliI''''E!I'Uil'U~,.it,~~1Ii 130

6.2 . .3. hnagimea, '0 bUe ~mtedoaJ~ sti1flg~, (OAS) .. , , , " , , .. , , "., l3 ill

'6.2,.,4L. Imaginee laterala'ii, s:tiillg,~" .• , .. ' ••..• ,." ...• " " "' , " .. ,,,... 13.2

16.., 2 .s. Muu.:rato:rile ooro,ului !fi. vsseler mari, +! !,~ .. ~ ~ a ~ ~ + ~;'! a.e- ~!l ~,,,,!! a ~,,,, ~ ~ ~I+ ~ i!! iI-'" ~,,! a.e e.a +'Ii e a .t"., ~ iii'"'''' ~ iii! a +,! §,~I+ ~ ill +-li'!!!! .. '+!!; iH ~ iI-"',." s ++'. a + i i ,,"'" i ~,,~ r. i Iii ... i r 132

,6.3.2 .. Cordul §Ii reBpkalia , " " , .. "' .. " , "' .. " , , ", " , , , , .. " , ,' 134

Q.3.,3 .. Cornul ,i, virs,t:a , , •... " , ....•... " , "' " " " " " ~ " "' ,' ..•.. 134

6 ... 3 ... :4,. Cordul :~i derof.lnariw cutiei toraelee, '~iII"',". iII,.,+", iii ~,"'''iII;t.L''.i~''J. ~ii "'''' a a +·""ii+ot;i~"'ii i~ 'Ii'" i •• ''''.iM,iiiii'''~ i.J+. iI~·".i"-";.i"'~ ,"' •• ~'+".""~.~"'i.+ ii .... i. 13.5'

6.3 .. 5. Cordul ~i]lr0Gesele:pa:to;l.og;~c~pleuro.-pulIDll.oiJ1are" .. " ... " .. " , ........ " ." ... ,., .. '., ..• '" .... , ..... , " .• "., " '............ 136

6.t+. Modifidrlle radio.iogi.cJe' elementare ale cordului ~i vaseior msri in stiripa'fo]ogEce " 136

'.4, .. 1.i .Dinaltl.ti3. atriului Im''(}p[ ~ ~I ~. ~ ""~,, ~ ........ a ilI'!i" ~ .';t;o!;"! ;t,'M! ~ EI';t;! ~ ~,oij ~ ~ i a IIjIi Ii "'.., iii .. '''' i ~ ~'iII. i i ",,~ i i i!!,;t; II; Ii i il'rIi a ~,,,, Ii Ii i .,11; ill a ii,"; i a ito. ~ ~;t,-li Ii a . .,. § 3; +.4; i ifo"; ~ a.e, Ii Ii a • .Ii Ii iIoofi i ~,. i i i i ~.I!; i 136

6,; 4·", 2'1; Diillatl1ia. a,tri,ulu,i ,stmg . ~,~ .. ,,!,~I~ •• '. ~. ",",Ii III! ~ ~ "'''''IIi!! t; ~ "'! ~ + ~ ~ ~,~+, Ii ~,~,+,,,,, ~'.'h'li! i ;I'."" ~'jI'+ ~ ~!IoU III! III! "'.'Ii ~ "'''''Ii;ll,;; .·U;II ~,''';I,'' ,., i i ~ !I'.'~ !I'.'h ~ I'U;! ;I •• ,., ~;to+. B'~"" I,. ..... '!!Io+ II! ~;to ~ !!t'U ~ ",",r." 1~3L7

6,.4,.3., Di ]a,t~li~, .~.~hipeI1rOrfia v,enrocutului dr,ept ,.. •... 137

0'.4 4JJHat.aM;a ~t :hjpe.rtn::dJ,a 'v'el!l'tri,ClIJblLu] stffig ..• " '_ ,,,. _,", ' •...• ". """ .. e a a •• ,"' 0,,. ",.,0 "" "' ••••••••••• " .,. 138,

GA, S .. Modi.fie,arH.El elementare ale aertei , " '" ,' 139

6 .. 4.:(]1. Modifidri]eeJtmen~aJr(}a16 circulatiei pU~m0aa!iJ';:' •• 0 ••••••••••• ",., ••••• ,. ; ••. , •• "., •• , •••• "., , •••••••• , ••• :."............ 139

6'.5 .. Le;.zi1!Jnil~ vah!'u~ar'¢: ale comwiJIli .. " " , .. ,', "' ...• ', ..••.. ,' ""' ,.', , .. , , "" .. " .. 139

6 . .5 .. ~. 5ttlen"oza mitrals "'~ ~"+"!i ~ ,!i!:o""~! ~ ~"§ ~'Ii!!; a ifo~-t; ~ iIJ""~ ~ a ~'1Ii i'! ~'!III'Ii'1i i i1'''',~ iii iI'" ~ i ~ ~ iii i ~ ;i,itl'i i.',,""; i i m .'.J'.'i Ii ii,"''' ii Ii .., i i;t, ~ i i."; iii ii iii"; Ii i ",;1;, .. iii Ii i111i"" Ii iii il-4i Ii iI- ... ~ iii, iI- .. 1i ii,,,, i a ill i i "''''. i11i" • ., 1.3,9

s: ,C ") ~' fie " f ·l· ~- ... - 1 A 1'1

O.rJ _ ~'i ilDSU lCl!en1,·i ml, _.rallha pum '" ~ II! ~'!!' •• ~,,,, & .'!i~L~!! '!'" ~,!!! ~,,~,~!!! ~ ... ! !,~,~+ ~ ~ ~:+ ~!i ~,+, ~ II! ~ ;!,,~" ~,~,,~ II! " +,~+,,, ~ ;I,,. '" ""'II! !!!jI'~'+! ~ ~'''''II! ;1'+01; II!"" ;to,~ !!!,~,,,,,~,, ~1"'!Ii! ...... 'iI! ~ .. II! liI'.'!! ~ "<II! ! .• 1I!" ... of! ~ ~'''''II! ~ iI'.... ""tv

6,,;.3 Boala lui'l:ra..rna " " " " .. " •... ,,, "" "' " .. , , " ,. 141

6.,5 ,4·,. ,[nslI.fiici;enia ,flOifti:ci ", " ...• ," " ...•...• "' , " , ' " ,...... 141

6~.5. s. ~S,tenIB:ZI, IlOmCa .. 'il:i i;l'';;;';;; i Ii +'~'Ii i1'."',i !'+I~ i ;;;ii-rli'liji "'it: Ii i i1'~,+, .. i'",~~ i i","'~. ~'''''''Ii i" i i ';;'lB ,,, •• ,,., B •• '1"';; i. ihr.I ..... Hii a. ""~ i .,"'" i i ' •••• iii. i .. ", i ~ i .. r. •• '" i •• , i. '" ~ i "'.Il."·n i i.,., •• Iii, .. i 141.

6. '5. Iii Stenezearterei pulmnnare " " " _" " " " " " "' " " ".. 14l

6.,5." Emufb.;l.rnenj« o'!ri.ficiului pu1monat " " " ., , , , .......•.. ., " .. 142

'.:5 .. 8 Lezhmile v,al VUliBII~ oo.m'b,mat'e "' , ,.,.," .• ' , .", ••...••.•• ' ....•• ',.,"' ', .. ,", ..• " ....•. " •. , ••. , ••..• '" .' •.. ".'., •.... ,.'.,.,,'., 142

e;:,,(lL AlllJ:]!m31~ile eogenitale cerdio-vaseulare , " ., , " ., " , , .. " " .. 142

~.6 .. 1. .. Annm alii congemi1ale ('am scmt-;e;irclllitil ~+'~ !.! U ~~ ~,..ot;l!!+·~!~;t -a a a e a ~'+·~·Il!~''I!!!iI·f'o!! +,..~~ ~+ot;!~;Ii~~!"·N·. +~ ~~ o!j"!~·"'iE~;t.~ ~~ U ~iI"'~~"''I!i~·'''. ~.,..~jj ill'" 143

ij,.t5 . .2 .. AnomaIH (>rmge[}itale OM scurt.~ch'Cld[ ar(e:rio~Ve!D.OSl ...•...•. " ...•............•...... .,. 14.3

Eid;l .. l.1\nomBilii cjl)n.gen:l1laJ.le cu scw1~cireui~ ye-nrHM1m.al , " ., .. " •. 143

6.7. AfecljlJ11lja.e :miooaJrduluL , " "." " "." " " , " " " " " .. " " .. " "'".... :1441

'6.S. Cotdul p'(:iooo:nar ..•.... , •..• ' ...••.•. " , 'c •••• , , •••• """ ,, •••••• , ;, ", ••• " " 14:5

6,.8.1L~ 'C0rdu'~ PUlntO{[laT a-eu.t ... ~ ,!,,!,!!~ ~!~r,!,! •• ~ +'!.~ "'!'.!'!''!!!~!~I'!·~ e~ +.!!~ "''I'~!I''iI''''!I!.''',~ ! ..... ~ !!'!I'''''!!,!,~!!''''~!! "''''!~ "',!,~;!I''I'o!!'o!'!.!''''! !' ~! !J"'~'!~""~_~i'li!!~ ,~.!~ 'I!'I!~''I''~iiI''''!II'''' ~~ "'I; 1·45

'6.. 3.2. '(;old,ti~ pulruornar subacUJ~ "' "" ", " .. " .. ,,", ....•........•... , ,., , , " , .. ,~"" .' .. " 145

6. 8,.3.J 'Cn:rrdiLl:~ pulm9];aar C!IOn~C iii ""~'i ~ '" ~ ~ i ,j.of!.~ i !I'" ~ i ~J.ti ~ i i i i "J;;; i i ,.,.h .. " i " i ~,'" i ill, ... r.. ~ h. ~ i ~ ""~riio ~,,;i"~ i".or. ~. ~"i;i '" i;li", ~ i ~ i •• ot; n ~ ~ i ""n. i ~ ~ riio i n. ",,~ •• Ii' ••• ,'" 'l4cl

1£.9. Afecliuni1e pe:rioaroll1ui " , ' "' ,~", •. ,. u " ••• , , ••••••• """ , •• ' ••• '. l~6,

6.'$) , [. Peri£mdi'ta us'Ca~i , " , , ", ' " " "' " " "' "' " " " ", ,' " , ~,46,

6J).2 Revirsa:tie]le: Hchrdi,ene .. " , , ", , .. .,., .. ,', .. " ,.,. " , "",. ,., " ,.', , .• , .,.,..... ill 4,~

'fi" 1 0 A fe~c:tiuni1e ,a{li,tte.~ .•... ~",' .• " " " .. " ,,, .,." " " , ...•..•..••.. ,. :m 48

Ifl,. j, O. 1. Prooesele ,p3i,to'.~,o.giee difum .. "'" , .. , .. , ' '·0'" .',"' .',", •.• "., •• '"'._ .•••..• ', ..•• ', .•• '" ••• , •• " .' ', .• ,." •• ' 0 "' '....... [48

'IS,. U, O. 2. Dii;a:ta1HJe cil,cumscrise (anew~~m.ele) ' '." .'.'.' ' i"""'h.i ,., ".' •••• ' ' ••• '.',. "i"" .'. ' ••• i" ••••••• ' ••••• ' ••••• ' •••• "" •• ' ••• ' •••• "., ·148

XI

'Caplln'lul 7

DIA.GNOSTICDL RADIOLOGIC ~I.IMA,GISTIC .AL AFECflUNlLOR.

7-·t TI!..· 'd' ." . '

it J ~ le]]DlCI· Ie exannnare ".,.IIr ..... , •••• ,.,it~j ... !!!"~.,IIIJ" •• J •••• ,"lIiOij ."! ... 'II •• ~ .. III.i., .•• illiI·t.I!!!! .. "' ••• " ..... ,io ...... lllli,., .. t;!!~"'!', •• '!- ..... ' •• ~.lIII ..... lI"lIi"'4!!!' ....... , ..... III •• "'.ililfI~!~"1I

ISO 150

1.1..1. Radioseepia ~i radiografla Bbdaminaml ~1Je gol" (00 sub8~anla dacontra51) , ? , ,' ' 15.0

1.1.,2. Radioscepia ell suspensie bad~~,ti administrata per(lul , , , , ,., , 150

1.1 . .3. Radiogsafiile , , ' " , , , " " , , ~ " , ] 51

7.1.4 .. Irigoscopia si irlgogr,afia , '" " " , " " ' ' 152

7.1.5,. Examenele ell dublu contrast " .•.. , "_ " " ,, ' 1:52

7..1,6, Ililves'tiga{ia ell substac}e faImocudioanli.ce "', " ' , •. ," •.• " .•. " " ..• ," ~ " u , •••• , 0'" 15.2

7';r, 1.,7 L Pregitirea, . ;o+~ill!4'I!l~ ••• ' ••• ,m •• oI<"'li,i;l,,!,IQ~"'''' ••• ''' ••• ii". "."''''';!_''' ,., ••• 1Il1 •• I .. ", .. iil""!.,!I.~ ••• , ••• ",. .. , ••• j,"'i.iI"'·~ ~~ 10' 1111 •••• "' ....... iiii,,1; !1!!t'!';~."''' ••• Il~ •• "~.",' !!!1' •• 1OIl~.1IJ1.' ••• ,,., I ill :152

7. 2. MQdificirlle radielogice e~.emerRtare alembului digestiv fill slid parologice "" , ' 152

7 .2.1.Modificiri~e elementare functionale .. , " '.' " n"', " •..••..• ,., , "" 152

7 .2.2. Modifica:ri !i:iiemen,tare 11ll,orfi)lo.gice , ' " " " , •..• , " .. " , •• ,. 1SS

7.3. Afecliunile esofaguJui .. " " " •...•...... , , " , ' " , " " 160

7'.3.1. Imagines radi.ologic& a esofagului normal. , ", , , 160

1.3.2. MQrucificarilc de l'){)zitie ~i de direcpe ale esofagnlui " "." , ~ 161

7 ,1.3. Diverticulii esofsgieni " "" ', .. " .,.., ~ " ·.· ~ n 16,\

7.3.4. Megaesofagul ", ' " , " ' " "" " , , " .. "' l62

7' . .3.5. Esofagirele ", _ , " , , " " " ' •... ].,63

., .3 .. 6. Illcerul esofagian ', "', '''" " ' , ', 164

1. '3.1'. V3Jrice.],e' eSiofagie:ne .. '" .'_ , , " ,", ,' '" "." " .. ; .,'" " ~" _".... . 164

7.3,.8. Corpii slriini inrraesofagieni , , , , , ,." ~ ~ .. , 164

7.3.9'. PerEoririle esofagului , "." , " " , " ,,,.,"", .. ,, .. ,, ,.,., "" i64

7.3 .. 10.. Fistulele esofago-'bronh[ce congenitale " " , ' , ' 164

7.3,., 11 !II Cancerul eso·fagiilD e e e ,IOI 'tiI!l-"'~ •• "' _, ~Ii , ~~~, IL.r ••• ' ili"i' .. >I!II!I'""~.!o " ••• ,."' lii",Ij! .. ~''!i •• ~'' ••• ''''' •••• , .. ,.;;\!.t;~~J~~ •• "' ••• I jI. &iI~'" 164

7.4. Afecpuuil1e sromacului , , "." ..•..... , " " " " 165

7 .4.1,. Tehnlca examenuhii radiologic " "' " , ' , m.65

7.4·.2. Imagines radiolo:gici a stomacului normal , ""~ " " , 1,61

7.4.3., Modificiri~e de pozitie ale stemaenfui " ,,', , , ',. ~.~ .. "'"' .. " .. ' ,." 169

7.4.4. M,odificaril'e ,de 'follDii ale stomaetslul, " , ' " " , " , 17.0

7 .4.:5. Gastritele .. i ,..,,' OJ;;'' ;o,~ ,";;;; it " ii 11'11 ••• ,a,.i ii.tJ'I!If'~ .. ,,~ •• I"" •• I .. "., i i;t"~!! ~,,~ •• 1111 ••• ,,11, ii_ii""'. iil'lll'l lito'li !' ••• " .. , ••• .., ••• '1011. ill tiI·iolii!!"'~I!I."' ••• " ••• " •• '.'''',,;0 ,..:1;1 "If' , '11111 17 '1

7 ii\4.6J• Ulcerul gastti,c i ii1i;I!! '!-:!!', 11 .. 11 .''''+'IEII~ ~!".,!!',!, ••• '."II •• ,,;;,~ ":1'+''''1 ' ,..liii;;;; ;P'!'!!'''~ifI!, ••• '''L ••• , •••• ,to,ili • .iiliIi'I!I!!''fII!!;o ~, ,., •• ", ••• ,., ••• rtl"''Ii~ '" ~~ "' •• '!II •••• , ••• ",i i .. "'';';;_'!11", •• ' i 7.1

'-t!4~ ?'. 'Iumorile gastriee ~ , .... , .... , .. i. ""IIi~ ;a;",~ •• "" ••• ", •• ~·rr", iii oj"'E!!'~ •••• ''' •• ~'"' &Ii ~'~'''''1!!''''' ••• 111' •••• "'II .~l"'iiii".pf;,l!iii"l'!!!!~ 'I! ••• ,." ..... n •• iI!f.r.!t;t'! ~~' ••• IIII ••• "n •• ' .... ~,.~ill fI'''."

113 17;6

7 4 o. 'S ~ - :'n -' ~

Ii· n6 •. : tenoza puonca .. II lIIliIi , ~~"'! •• MlMl ••• lllii.II,;;·~!!;t"' •• !''!' ••• ,., •••• JIiI,~i;j"',!!!~"' ., i •• i"'~iil+o!;o!!I!!'I'.!! ••• , ••• " , i =l!1!."'~!! •• II., , iI<it !!I= "II ..

7.4.9. StQwacul' operas , " " , , , .. , "".,,", .. , •..• " .. ~ , .. ~77

'1.S. Afectiunile duodenului "',.,." " •...•..... " .. " ~ ...•.• " " " , "." " " " rrs

1.3.1. Aspocu]rlildiologk: normal al b~.dlbului ~i csdrului duodenal , " _." , .. " 17B

7 .. 5.2. Anomalllle eongenitale ale duodenului " " " "" 'B ••• " •••• ,".~ " " ' , 179

7 .5.3 .. Diverticulii duodenali " , " " ' ', ' " ,., 17'9

7.5.4,. Duodenirele .. ,.iI+~ ,II " ii!1.illIIfflt! •••• ' ••• ,,;, •• j,liroiii§;I1!!'!··", ••• ", •••• "'i!"rl'!!'.~'!" ••••••• ", ioi';;"hiii".fI"~~.'I"' ••• 111 •• "1 •••• 111' •• ri,,.lil! iI>"~ ••• I ••• 'II •• "'''11 .ilii.~fI '!' •• ~" •• 18·0

7 .. S. S. Periduodeni tele , ,.,. "." ' •........... "." ' •. , ,. , , " , .•.. " , '..... l8.0

7.5.6. ,Pr-ola;barea mucoasei gastrice " ,.'" " _ ' " ,,,.' .'" "" 180

7 .5.7. Ulcernl duodenal " " " ' .. "" " ' , ," .. " u , " ",.. •• 180

7.51.8. Tumorile duod,CD'tI.!iU.i ito"'liI'a-I , .. , ••• ·""iiiiiJIIII!;I!!I"." ••• ,,", , .. II,.lIIrei!l"' .. !.,.'''''''' ••• ,. ••• II.''lIiii·i.l'l,il!.''!! I'' ' •••• '''' •• ,..,II.j~11f1!~!fI ••• ' ••• "'.iii,phil • .., .. !!!'I1 .. ~.' IiI.ii' 181

xu

7.5.9. Modificirile duodenului in procesele patologice de vecjnitate, " , , , 182

7.,6. Arec:tiunile imestinului sLlb;~re., , " , , •.. "._" , " ,~ "' , "." .. 1 82,

11.,61 .. 1. Tehnica die '.e:X.a'minare hi iil-tli~;!I,~~.!! •• I!' •• ' .. , "' •• ' .. liIii~'IiIi! i!~'~~ ~~ .'!',! •• "" •••• ,fII •• ",Ii.i irfj'l.~'!''1'.!!'., ••• '101 ••• ,riI;,iii' ,.;i~ ~ """.6.l ••• rh.Ii'"'~''' ~~ , •• ,., ".m .. 182

7 .6.2. Aspectul radio lo,gl'c at intestin subtire DODD,at ,................. • " .. , "". .. • ~ 8,2

7.6.3. AnomaliH.e congenitale , , , ,'" " " .. " " _ " "........... ..•. 183

7.,6.4. Enlteri telenespecifice , .•. , ..•.. ,""" ., " ., , ,'" , "' " " "........ . .", ".. 183

'''l. 6.$. E;m~eri ta tu'berel:lloalSa ..•. , " ..•.... , " ...•...• '" " " .....••.•• a •• , ••• ' •••••••• " •••••• ,.,.,., ••• " ••• " •••••• " , •• , 124

7.6..61. "Ileita remlrnna'Ui1; (boala CrQhn)' "" , •.•••..•• ,,, " ~ , 1:85-

"7.6.7 Iletta fuliculla'ra. . •. , " r .. " ,,, .. •• .. • " "" ,', " •• " ". '... • " .'.... 18:5

7.6.8. Procesele mmorale ale inliestm sublire , " , ., ", ,., .. , ., " "' " 185

7 .1. Afeciiunile apendicelui cecal , , , , " ' " " , , , " ' .. " , •. , 185

7.7..1. Aspectul radiologic al apendieelul normal ", ~ "" " " ,., .. " " .. " + " +. U~6

71• ta. .Asp,ecte: patologice i;!,oi~!!!!'!! ••• III ••• lIm ••• ., 'f.i!l';t'~!I_!~IIi •• '!" ••• IIl.." iilli'~~lilit·~!!.!!'''' ••• , .,liij., .. iil.It' •• ~''~ •• IIl •••• , •• ",,., ,., ~1l"'.I •• "' ••• , •••• I_ •• , .. iil*~§'" ". 1:86

7.8. Afecjlrunile colonului " , "" '.i." ••••..• .186

7 . 8. 1. Tehnica exameaului radiologic " ,' ., .• , ' •.... ' .. , .. '" .. " ", ..• , , , ,. .. "',, "'. 186

7.8.,2,. Aspecrul radioJio.gwc al colonului nonnal " "." ", , " " " •.... "..... 186

7 .R.3. ,Modificarile de pozilie ale celonului " ,., " ~ .,. 187

7 8_·· 4 M d"Ii -"1 d' .. 1, '188

..... . '0.··. lcan Ii: _ ~meus,to'nallie .• " " , , " - , " " •.. , l' __ .

7' 8 Iii: D" . ~II" I. lui 'nloo

i:·' .~'i! ~VertlC'U~ll eOllonu Ull "" ...• _i.i"liIiii''''ii.~ ~"""'. ~" ,., •••• ,. •• Ii" .. ". iiil'~"I_'!!'." , •••• ohiiillitillii. "'. IIIJ!I a •• "'III •• llinil •• "'i i;tlt' •• ~ "' •• IIII ••• "' ~ riill.t;I!I~ .w ,0,0

7 8.6,. Colitele .'Mii"'ii~ +o! "~H" •• _ ••• ""'i Ii!!;"i ~!!,!!!; .. ~,!!", "' ",-r;:iiil·ot;·i~!i!!I''f! ~'I"" NOi e a il-II'~' " , •••• ri, ••• "'~i~ + ! .. '!o.!o •• ,.""~ .,111 ••• "'~ •• J,,".""'''~ ~" , ••• ." 1891

7 .. 8. 7 'Th,l1ilori~,e eolonalui ,"," , , " ". " '". ,..... 189

7.B.8. Ocluzia in.besUnaUi , ' , " " , .. e e , " , 1'90

Capitnlul ,8,

DIA'GNOSTICUL RAUIOLOGIC' $1 IMAGISTIC AL AFECfIUNlLOR

cAILoa BD..IARE" nCATULIJI ~J ·PANCREAS,tJI_.U1 "" .•.••••••••.••• ~ - 1'92

8 .. 1. Diagniostieul radilogiesl imagistic al colecistnlui ~ffi C-iiJOf' bmlfe:e.x~rahepatice " , "............. 1 91

8 J .1. I1iIIves~igarea taillologic~. Tehn [U~ de ex:anminsn: ' "., " .. ".... 192

,g,.1.2. Mod]'fieitUe radio logiee elemeatare , "' " , ,. "" , , , , "... ] 94

8.1.3, Anomaliile cQ1.IlgemtaJe ale: cailor biliare, , , , 196

8~1.4. Litiaza biliara , , , , ....• , ~ , , " ' " .. "., " ,., .•... , 1'96

8. 1.5 .. IDfl.am.a'f~ile cronice ale v-e:t~c'Ulei bilia:re ,." , ", .. "" " " 19'7

8. ! .6 .. Examenul mdiologic dupa ,colec,wst,@ctomie , """ .. ' ,....... 19'7

:8.1.7 .. Investigarea IIlltmsooografiea " , ~ , " ''' , " , " 197

8 .1. 8. Ex,amelllwlcompulter-!o:1'llografic , ,......... .•.. .•..... .. .. . , ". '199'

S.l.St Inv'estJig:area radioiliotopica , .•...... " " •.. u •••••••• "" ••••••• i ••••• '., , •••• 199

8.2. Diagnosticul radiologic ~i imagistic ,al afectiunHor fieatuluw , " , 200

8,:2.1. Diagnosdcu! radio~ogic conventional. " ' " 200

8.2'.2:. Telm~cHc ima.g~stice ', ', " -,." , " ' ' 200

B.3. DiaJgn(Js,ticul radiologic '§'i imagisnc a~. af€~tiunitor psncreasulul .' , " " "., 201

8.3.1. E:It!l!menul radiologie gastro-duodenal ., , ...•. "'v ~ •• ~ <: ''' A H ' .," " 20.2

8.3.2 .. 'CO~ngi,o-colecistQ:gmfi,a ,i colaagicgrafia imraoperarode , " 202

8.3J.lnv,estig~ea Imagistica a panereasulul " "', " , 203

8.3,.4. Procesele inflamatarii aile palLDcreasudui. PIDcrea~~te!e acure " , , 2.04

:8.3.5. Tumorfule maligne ale pllDcreasulllllrn " " •...••..••........•... "'" ..•• , ..• , ~ •.•.• ' ' ""' ' •.•••..• , .. ,, ...•...•• 204

xm

Capi'toluJ 9

DIACNOSTIC'DL RADIOLOGIC $,IIMA;GlSTIC AL AFECTWNILOR

9'.1" Tehnicm de examinare .. " ' ', , , ,. , ~ "' " .. "' .,. .. " " .. "., " .-,."., ". 206-

9.1.1. Radiogr.afi:a rcn~li simpli C'!pe gol") " , " " , 2,06,

9,.1.2. Urografia lntravenoasa "" , , , , , " "" <' , •• ;, ••••••••• 2,06

'9,.1" 3;; Urotomogrsfia ...... ,.,"'~! ~I'f'~ •• '!' ••••• ", •• ii ~,II~! "''''~ •• II~I •••• iII.lii iI,~IIl'I!!~ '1" •••• 111 •••• 11"' ••• ''''.'' ~I !'~'I!.!.',!,II ••• "L •••• "' ••• ~ itI"'I"il-IE~!!'f''' •••• '' .... [1' •• "''Ij~i~' ... ~ !."'''''II.~ .. , ...... 'I! 20'7

9.1. .. 4 .. Pielogra fi,a ascendenta ., ~ , ''''" .207

91 •. ~ .5 .. , Cisto'gTafia ..... j" i;>' ~ ~. II,", ~ .... m .., I t!!!;!,'I' ~ , •••• " , ••• iI,;t. i t;l 'I "' ~. 1,11;' •••• I. I ili,'. i !t'l ! .,!.d~ ••• " 111111 •••• "·I'.! iI'IPi! !~'!" .. !l •• "!' ••• ,,, •• i i'ji. i! iI''I. I!!!'!!'@I ••••.••• , ~IH!! !"F." 207

9 I 6 A', '1 ii:.".... A' 1 . 2 A1-'

. . ·.:_~e tenmc; m\dO ogl.oe' , " , , , , " " ··.'v

'~, 1 .. 8. I]},ve.s~~g1i.lre'a radiei zoropriGi ." " " , •.....•.... " " , .•..... ~ ''' ...••...•...•...•...•• , .' •• ,'". 20 g

'9.1..9. Exameou [ ultra sen a grafic a] riaicbilor ~ i caUor uriaare " ~ , 208

9.rn .lO. IDY,esttglll'£c.a mRM .. , "" , ' " " " " ' " , , " " .208

9'.2. Aspecml radiolegic siimagistie normal al orgaaeloe aparatulul Dr~nar ~ " 210:8

'9.2 .. 2. C,iile. de exerctie " ,,, ,., u"' ' •• ,.,, "' " 210

9.3. Fiziologja seeretiei ,~,excretiei urinare iD imaginea radiologiea , _ " .• " .. 214

9'.3.1 .. Seeretia rena]i , , ' ' " " " , •. " , , 214

9.,3.2 .. Ex,crel ia urinara M illin ~;t-"'!,~ •• "''' ••• ' •••• "rl! ii~ "'!-~ •• '!',. 1"~! I" "'>!'~!.LO.' , u ~ ~~ "'''~'t!~1iI';P>!!' •• '''''~ , ••• '.''''.ii~;I,'EO!!!~!!I~ u '''' •• n'''~ .. ii-l,1! ~~Io, Ii' 2 .. I4

9.4,. ModHicari radiologi,ce elemeatare tn condltii patclogiee ,.'" " 2]4

9.4 .. 1. ,M'odifi.ciri functio·,nale .'.' , " " , "" _ " .• ', ,2.14

9.4.2. Modificiri mortolngice , .. " .. , " , ; ' " " 2'16

9'.5. Anomaliile congenitale ale aparatului uriner ,., ' " " 220

9 . .5.1. Anomalii ale .. rinichiln,r" ,." " " " , " "" ', 220

9, .. 5.2. Anomaliile bazinetu.~u[ §,i nreterului .•.. , .. , " .. " ' ,." .. , " ' "', , •...•. 223

9.5.3 .. Anomaliile vezicii urinare, " ~ ''' " , " , , .22,4

9'.'6. Litiaza renaj& (udnva) , ,' " ., " " ' ,,,. 224

9'.6,.1. Tehnici de invesrigare; aspecte radiologice ~i imagisriee .. " .. , ,., , 225

9.7. Tuloercu],oza: apar'2tului urinar , ,,, ,, ,,', ' ,, 226

'9.7.1. Toon.ici de investigare; ,aspec'we ••• ,,, .. "., "., , ••. ","'''''''' ; .' ,~,,,,.,,, , , 227

9.8. Prncese inflamatoriti nespecifiee " , " , ~ , .........•...•.. " " ' ..•. , .. 229

~lS.l" Pieloeeftita " , , , ', " " '''F.· ' ·•· , 229

9.8,2 .. Pionefrit.,a .. " ' " , ~ , ," " " " " , 229

9 . .8.3. Pionefroza " " ,.', , .•..... , " " ., , " " 229

'9,..,9~ Tumorile renale ", .. IiIl"I!!!!~" •• ~ """ ••• ~"iI.!I!'t'~ •••• n •••• , n ••• M +.!!'!!"' "' ••• ~ "'''~,!!~,t .. ~ •• ,,!''' "' •••• ~"i."'I!!!!'!''' •• ~~'' •••• ,liii"'fllI!""".~" •••• , •••• ;t,~!1~~~ •• , ". 2310

9.9.1, Tebnici de' wvcstjgare; aspecre radiolegice §I imagis,licc " , , " , 230

9.10., Sindromul psGudo'fUmoral n , " , , , " " , .232

9 . .1.0,.1. Cbis,tul sohtar ii riniehiul poliehistlc " ,,, _ ,, ' m " ", " 233

'9.10..2 .. Cbishd hid~dc .""''' " , " , '" " , .. ~", " ' .. , , ".'" .. ' , "" .. 233

9,.1.0,.3. Tu'ben::11Io'I,Dul , , , " ,." , ....•• " .. " " ,~." , , ,," 233

9'.1 I. Traumansmele renate ,. , r n," .. · " ' " , e e "" " "' 233

9.,ID2. Afec:tlunile vezicii urinare ' '", _ _ " ~ , " , , " .• 233

'9.12. L. Modificidle de formi ' "'a .- ¥¥,.,." ' , ,," 233

'9.12.3 .. D:i sectazia col ului vezic al ,.. ' _a , '"'.~ '" 234,

9.1.2.4. Tumorile vezieale ' '" , , "." .. "" ' " 234

XIV

9.,13. Afectiu,nile' prostatei .. , .•.•.. " .. " , " ., , "' , """ , ., " ".,." •.. , .• , , .•... 235

9.13,1. Calcu]Ii ~i clll!lc:[ficarile ,,' " '''" ,.,., , " "" " , .. ' " " 235

9.13.2. Tubereuloza prostate] ' ,,, ,, ,,' ", , " " .. 235

9.13.3. Tumorlle prostatei .. ' ,., , " " ''' '" " " ~'"'' .. " 235

9 .14. Af;eC:liuui!e uretrei ."",,. , " " " m ••••••••• ' •••••• " ,., ••• , •• , ,. 236

C:apit,o)ulIO

D:IA.GNOSTIC'UL RADIOLOGIC $1: II"'iG[S,TIC AL AFECl1UNJLOR.

10 1 .,... ... 1i.-' .. I· de ." sre 23'7

oM .. l~w~l'u v exam~na -. .J .. ·.iil .. 'ii i~';'ri i~ "~;,i;;""'iI'j!~!!",,,,& !,!.IIl!.~ ~lIjl •••• JL •••• "' ••• II'''' ••• "' ili!.iii~'Ii'lii'il;toot;i iI~ i!!".!iiJ!.""III " IIJI ••• IIJ B'~. lIiflr.·t. ill rI!.iil'ili5+~·!·! !'., :_:_-

10.1.1. Radlografia ' " " " ' ,.'" .. " " " " 237

1 0.1.2. Tomografil .. ~ " " , " , , '.'.' " " , 237

1.0.1.3. Artrogra,fia , .. -± , "." .•. , " " ,,, " " , •...••..• , ''',"" 2.3 l'

10.1.:4. Arteriografia ' , , " " L , " 0" , " ••••••••••• " "" 2J8

lO.1.5" Ftstulograti:a ." .. ":':"" ,., "" " " " , , , " n ' 238,

10.] .6. Temegrafla compulw,iza:ti, -: , " " , ~ , " , 238

IO~ 1.7 . .s,cin~grafia o:!lolilsa " ' " .• """ " ,, ,., " ., " , 238

lO.l.:S.lnvesti,g,area IRM .. " .. " '." "", , " " , , 239

10,.2. Imagmea nO:l1lla~ a schelerului "" ' " " " , " .. , .• ' , ...• 23'9

10.2.1. Imaginea radiologic.i a segmentelcr schelemlui. " " 240

1 0.2.2. Imaginea rru::lJi,ologica a articulatiilor " "., ~ .. _ " e s a , " 242

1 0.3 .Modificarile radlologice elementare ale .scheletu]ui , ., ", " 244

103.1. ModificarHe patolngice ale s!ructtlrH eaease ,.' ,., " 2M

1 0.3.2. Mo.di:fi.drile de forma si dimensnmi a le 05'1IJ;~ui... ". ", " " "" ". 251

!O.3.4. ModificarHe patornogice elemeatare ale articula!iilor " , 255

~.O.4" Afuctiunile lrIllJ1!llllafi..ce ostee-artieulare .. " " ..•.•...• , ,,, ., ............•..... ,', "."" .. " 251'

] Oil'4·,,1!! F:r.acmrile,!::: !It''"I.~'!!'''' ••• 'III •••• 101' i.,1iI1III •• ilItI'ilil",,.'t;!! 4·+E!!.!'.!!!.~'! "' ••• ," 101' •• ~;t,"1i ~~.,."'E!!!·! " .. ~ "'''''II.~ "' •• ,. 1I.~ "'iI'fIi ~~!'!!~'!;'I! 2,57

1 -'. - "·n .:It'

. 10,.,4;;2 i LllXap]~,e II. io. iil·.!lili~"~!."'"' ••• a •••• '.' ••• I1' •••• n"" ••• ""II •• "''''.'lii;t;.ii;i.''ll!l\t'F~! ~.' •••• "" •••• ,!," •• 11.., "i.i"'~i""Ii~IiI;!''''!! ~"'''''!!.II''II'' •• ''' •• II , , , ••• ""ii.ii· 2..12

10.5, Afecr~ilJ.DHe infhuRliftoriffi ale o,sulliu~ , ' ' »e e •• ' " " ' ' ' ••• 264

1'0,,5.1. Osteomieli'ta. b,a:cte.riana ' " " " ,,, ,, " ~ 264

10.:5.2. 'Dstcoanrira tubereuleasa "." , .. ' " "" , .•... , .. , " " 266

10.5.3. Sifllisul O~SOiS ' ••••• " ••• '.'.,."., ••• , " " •••• ' ' •••••••••••••• " •••••••••••••• , •••• ,., •• ,., ••••• " •• , ••• " 269'

10.6. Ostecaecrozele aseptice , " .• " n " , , , , •• , ••• 271

10. 6. ~,. N ecroza a8ep~ica a capul u:i femuraID , ..• " ., •............. ., , " , ...• " " " , •••. , .•...•.. "" 271

101.6..2,. Necroeeie aseptice a~e vertebrelor ' " " " , " ' ....•... , ' 271

10.6,.3.. Osreoradionecroaa ." ' , .. , ., ' " " .' " " "" .. " " .. """ 2 72

]0.7. Osteopatiile dismerabolice " , , " "" " , " "" , , 2.12-

]O .. i'.}.Rahitismu] " ' ' , ~ "" +., " ,. •.••••••• , " " 2_72

110&10'7 3 ~ Ostoo.malacia ~ .. ,,~ ''''~ IIlI •• .,.,' •••• 'fjm ••• ,Ii- ~~.Ii 'lii!!i,;t,ot;,~!i;t,""~ ~~ ~""'~ .'!''''' .. ~ , Ii !I·.i"'~'Ii!i!i,t;~"~ ,",& ~ .. ,~g , •• .., •••• " •••• ,m m •• , ~ •• '."" •• Ii"i ",iJ""';j, .. ;; !~.'IE!'" 2'4

10.S:. Osteopatii discrinice (de natura, endocrina) , ' •.... "" " .. ., .. ' ' 27:5

10 . .8.1. Acromegalia '''' " .. " , , " " " , ' ~ 215

10.8 .. 2 .. B eala Cushing , " " .' " " .. " " '", •. "."" '" " '" ..•.... '." ., .. " 275

10.9. Ostecdistrofiile ••... ' .. " .• , ..•.... "" " "" ' " ' _ " " ' " " 275

10.9,.1. .. Chlsml O'S06 solltar (~'esenpaJ:'j "'" " " " " ' "" , , " " 276

l 0.9.2: "Tumora n cu ceiule g;iga:l]J~e {cu mwe]oplaxe.:, cseeeel astomnl) .~ " .2 76,

V''I:J AV

10'.9 .. 3 .. Osteedistrefia fibll}c~b.isticl ge:n~n:~li2:a,ta (bo~da ReckHngbausen) ., , , " 277

l O. 9 .4.0st~odi stllOfi,a, Jibro.asa loc.alizata (J affi!::-.L:ichten:stein) ", 0 ••• ' , ••••••••••••••• , " - 278

H).9'.S. Osteodiseofla defonmmta (boaia Paget) , , " •. , , , 278

10. 10.. Tumorlle cu dezvoltsre inltao>solasa ,,~, , , ,,,.,,, .. '., 219

1 0.10 .. 1. Tumori le benigne " ".~ .,. " ,... 27'9

1 0 .. 10.2 .. Tlulloril'emBiHgmeprima re ale osului, . ' + 2 g, 1

10.10.3 .. AFectiuDi de ' istem eta. Iocalizare osoasa , ' " " 288

tOJOA. Tumonle maligne Se<:1ll1ldi,U-e ale osului " ".......... . 289

10.11. Afec1iooile artieul!.a~"i ilolr , , , ,"" " .. " _, m , .29 ~

lO . .11.1. Amit'eile acute " , " " , 291

lO'i 11112 Artri'tele cronice ...... .,.~.._·~t! .. · ....... ."Il ••• IIJ ... i,.'''l!t!!!~''''"' .... .,'"' ••• iiIlijO!;Ii;~ .. !!!~ ••• II .. , .... ' •• "' ... , ••• " ... 'j''I'tI!tli!!.~' .... ,IIl' ••••• r •••• ,''liiil,,'''''..,''!!! 1I •• III' •••• , .... liliiii:llIJo+'.~'" 2'91

t" 0 I I. 3 AI- 1 2- ""]-

I I ~,;!II' !!' ' .. ' .::tro~e e ,., ...• i;;j"'~· '!' ,.hiilliiiiii .. J!!!J.,..iII •••• ,~, •••• ' • .,.;HiHI!Io!''!F!! •• 'III , ••••• ',.,".i'"rt;t;t!!!!-'f!" •• ~.'!!' ,., •••• IOI .. iilil,.,i;;~'fI.-f III *i;;"" .. I;;!! ~ •• II"'''' , .

Hl12. RadiodjagnoS'ticul scheletului eranic-flCtal , ~., "' ' . .29'3

HI12.!. Aruuomia r.lldin[ogioa non-mali ,a, cheletului cranio-facial. , ., 294

10.12.2. Aspecte patologice aJ.e 5cheJectu[ui cranlo-faeial, , 2'961

10.13. Radiodiagnostioul coloaaei vertebrale " , '" .' , , " " 299

U1 [3. I. Aspeotu,n radio'lg~c a~ colOilWt:l vertebrate aormete ", .300

lO.13.2. Ma]Jorma:~jHe coegealtale ale Icoloanei vertebrale " 3,04

10.1,3.3 .. Leziunile traumatice ale cotoanei rtebrale " 305

10,. 13.4L N,ec:rozcle aseptiee " " " ' .. , " " 306

10..13.5. Afec~iu_mle discului lntervetebral. , " , ~ '" .. 3U6

10.13 .. 6" .Dislocarile vertebrate ., ' , , , , .. , , 30?

10.13.7. ModificariWa de curburi ,ale eeloanei verrebrale n , •• ", " 308

toO. OJ!... Spoadilartrita ancbilopaetici, (borda Beehterew-Pierre Marie) ' , 3008

N,OTIVNI' 'ELEMENTA,R,E D.E MD.IOBIO'LOGIE .Fj!ioii!i.!Ii~oi"'Ii"II·.·I, ... iI.·.I •• !lII.iri:liljjilri'l'f!!!".ji",.II ••• 1I ... ,," jojo,,1Iii !i!1 • ..,rI I't.iI 1,lIlIlIi-'''''!!'!i!i!'!i 3,10

l~' 1 R di ".. . 3"no

ill •• ··a~"~Jafn ~oJllzantc , , " " , .. " " ".... J![

1] .2. Nc,tiun:i de dozimetrie a r,adi,a.tiHor " , , , " ,.", 310

11.3 Efec['el,c radiobielogiee "' , .,."' , " ' .310

11.3.1. Nivel subcelular ...• ""' _ ~ " " " , "" ," 311

I 1 . .3.2. Niv'el eelular ,,, , , , ' , , ' "" , , ,,' , ,.' " 3~1

1 ~ .. 3,.,3. Nlvelul ·~s.ururilo(r" " , ' ".. 311

11.3, .4 .. Nive.li11J.~ organelor ,., ,u " " " ' •• ' ".... • J.ll

11.3.S .. Nivelul organismelor. " , " , 312

12 1- S" . d ,,:,'" L" .,. . .. , di . .. "", 'l:i!.·

.' . ~e J e fillw8Pl ~l ie~IDICl UUI.lZilit,e ~n r.i!l. '-otera]lle ., ".' , .,. , "" j '1,,1

12.1,.1" S,UBe .. ''!' •••• I .... iilil.ti!ii!!it'f! .... , •••• " .. ' ••• ,.iIi'l.!J;!!! !!I'.' ••• '.' ••• ," ... ii!!;!'~"' •••• , ••••• ''"''''~;;~ ""!!"'''''II''' ••• ' .... , ••• Ih"'ii.!!~:Ii-t;".!!.""' •••• , ....... ,." .... ,.,.;;;;;;;'!I!III'~ ••. ~, ••• ',", •• I"'';'.i~''i! ~'! ~" II I~I". 31 [6

~:2. ~ .2~ Trehni.ci ....... ~ ... ;e I! .... ,10, ••• '_ •• i. ilni;; ~ !!" ... ". ~ 10; ••.•• Ii "' ... i iii'''' F =" ~ .. ~, ••• I .0 ... i iIo~"'" ~!II! .'>11 I. "" '" I I. 1 ... Pi!. ~ i I'"~''' ~ '!! ~'''' R. "",." I I I"nll" •• 'rilrf.1i I"",!! '! '!'fII' •••• "I!. '" ..... i iI· ...... '~.! ...... , ..... ,!i"m i ~., 31 16

"22 D'''] d n' • II' ..t. -, • 317~

1 ..•. ". iD.meuu £: : e ,a:Pdc,a;t~.e aE.e lra'l;Ilerjw ter,apeUhee' u .• , ' , •••••• , , , '" .'

12 .. 2.1. Radip,terapia ,CIIl efecte .fulllcttonaie , "',.,"'. " , '., " , , 317

12.2.2. Radioterapil, anriiatlamatorie .. , , ' .. , ' " .. , , e-, , :317

l2.2.3. R_adioterapi;1li, Int~tumora1i , , " , , ', ,. .. m.' ••••• ' •• " · •• " ••• ,317

XVf

12.3. B·azele elinice aletratarnennilai radiologic antlrumoral a a a ••••••• , ••• " , , ••• , •• 319'

12.4. Tr,J~,ameDtul rnd~olQgruc ip. ijJmorit~ maligne cutanate n ",,, •• ,, "'" •••• ,, " •• 320

.12..,;·4 1. ,Ep(i'~eli.oamele' ,",'r. m i ii ;,0""0; i ~ .. '" i iI .. ",,,,;,~ i ii "''''i i i a "'''' iI i a ii'+'" ~ i "''"' ~ a ii iI';'-"'''; i. iI'¥'!; i ~,,,,,,,~,~!! a ifo""~! !' '!' ~ ~ ~ ~ '!''!'!.!! ~""", ~'!' •• ~ ~I'" ~ •• ~ 'I"!'!' ,,!I~JL ••• ~I,!, , ••• ""!' ••• , ', •• ~ '!', •••• '~J"". 3.20

12.4,2:. M~],aIDloi1l·mele' maligne ...•...... ' ' ' ' •..•........... '. " "~,,, .' •. ,.' •... ",'." .. ' " .' •. ,., " ..• ,'" .•.... '.'.'. 322.

] 2. iii. TratMDeJ]tui radio logic ID, eaneerul gl.:mde:i mamare : " ' ' 322

12..6. Trat,amooml radiologfuc m eancerul genital feminiu , " " :U4

12.6.2. Caeeerul eorpului uterin ".c ., 325

12.7. Tr,amm.eotui radiGlogE.G in Umfoame:le maligne "."" ,., , , 325

117.1. Limf'Q.lnml hQdgkiniau , ' ' ' ....•.. 325

12 .. 7. 2 .. ,l"iim,foame,~,e noooodgtinie.ne ' , , , 326

12JiI. Trat~c;llrul radiologic ill caneeml ciilor aeri.en.e supe.rioar-e , , .. , " .• " .•• " .. " 326

12.Jt 1. Caacerul rino:farin,gehlD. (cavumu~u~) ", ', " 32'

12.,$.2,. Catl].ceru.ll_arin,ge1ru ! ""'h'iI! i !I'~,;to.'i! ~ ~,,,,+,,~ ~ ~ !I'. ":,~I!i! ~ !II',,"'II! i! !I,LI'+ ~ i! ~ !I,"'L",~ II! !I ""I,'~'I"!!I !II'~'I!;" '" ~J+,S ~ ~ ~,++"'~ •• )1'+ ~!!,~'~I"" ~ II ~~ •• ~llIil ~ •• Ill"' ••• ~ll~t L ••••••••• Lll ••• 111 •• g Lll •••• IL ••• ·321'

12.9. C!ll!D!cet;lI]hronil.Cil~ pulmonar ' , .. ,» ••••••••••• , " ••••••••••.•••• , ••••••••••. - •••••••••.• ,. 3,27'

1 ~ 110 .. Cancerul tiroid:J.,a_n ...... " ..... ,,;;, iI •• '.u •••• ~ ~" •••• .,"' ••• ~II~ ~ ••• ,""i! ••• Ii,,,, •••• ,." ••• m'II' •••• ~,""iI ••• ''''''' •• PI,~,Pii,iP II i II'PiPi ~ ~ PP"'~I~ i i ~·oii. i !Ii'Ji!'i i !I'!I'+ i ~;to+ ~ i ~ + ... ~;;;:~ +,~!!;I>+ ~ i ;to'li~ i!i iI"," ~ I! 327

'1'l1'~ T- ·'1 • .~·I- .• , • '']'2'C-, .

..:.. "'. J umO'rlJ.e nu:ngne iU1C: OSluUl1 .,J, . r

12.12. Cancerul teS'ticullJlllll~ " , " , ' " " " , 32.8

12,13. TumorHe mlligne a~e co:p!i:lului •....••.....•.. ,.' '., '., ,.'.," ••• , ..• '.' ..•. , " ' , ' .. 328,

12.13 .1. Leucemi ile ccpllului , ,",' ".. .. .. .. 328

12.13.2. Ne;frobhlSTiOm,l]l~ emhrionar {mmora. Wilmsh , '.' ................•.....• '.,', .. ,, ".'." .. '., ,.,''''', .. ,,, ..•.. , 328·

12.13.3 .. Bndote~io-:ret],culO'Si:.Irc(}mu l Ewing 3:2 g

12.13.4.. A~te rumari ma;l$gne ale oo:pHuluL. ...•. " e e a , •••• , 329

xvu

INTRODUCE,RE

~~i.in~3i utilizarii rad:i:a~ii1or in $(lopuri medieale, RlIIDrOL,aGIA, romine, ~a IiIproape un seeol de exi$te:nta una dl~I1tr"0 ode' mal kscintnlnte disdpUi[tt"e ale medi~~nii mcderne. Istoria ,ei - fearte SCUfrn tru1l rnpO,11 11,::1,1 eea iii discJplir.l.e~o!r oliniee :fur:idilmenta]e:- estc GQIJs~:iluitili de rept d,ilntr--u~ Lant neinlrenlpt de saltiUln spectaculoase pe pl aml,[ periecp,onarii ~i imltiog_atirii mijl:03celor de cere u~~aza. ea ~i PC' eel i\d p{ls:ibmtA,.iloi pe eare ~e of em diegnosticului ~i terap el:l;tioii. Ea se dovedeste, in cootinu are, unu1 dintre eele n'}~i fertile domemi de'ma:nioos1are 3 ingeniazitit~,i ,~ erea( iv itii,tii umane,

Mlul de ua§'tere a[ acezte~ discipJifie a rest' semnat 'in me;mombila zi de decembrie a: anului ~ 895 1n care flzj,lci..-ul WiLltelm Conradi R.ONTGEN din '\lUDWIg a efeetuat p~ntrill prim;f)l data ig lume 0 r:llild,l,o gr,a fie. l7l,d'iflgrafia mlinii so~iei sale. De raptl aeeasta oo:ml]'IUia un ,experimem consacrat jll.!![lerii in evidel1t~ a proprielitUof umti tip de radia,il neCUlil:0i5cut pioi a,tllllil:ci." pe care ROntgell a Ieut.it si te prooll1ca :il:! laboraterul s:llill ~w pe eare le-a denumitj eu pmbitatea sa'V"antutul au~entic- "laze Jr'. Obi ~nu:iD~a de Oil uti.~· zs aeest termea a-fl. perpetuat pl~a m zilele noastre, def,i toa~t: "neeuaescutele' cu privire 13

I nawra mdiatie i descDp@rite de Rontgen au disp-a:mt de rnult etiTI:lIp.

D·· ~ I· I· -I" II

S 'e~l1 l'.I1mtl.s~ pr,lmll, mOgLne iii, ma6JtJ!!lu :&nat'ODlII.ce

[f calea IiJindi fadorl-;::ac ~fit;incl:allj Rij:Jlt~~l nu [unea intui, desigu.r, f2lptu~ ·ea. de;seoperirea lui w d.esc~lide OJ epees noui in pmctica medic.in.ii. In. adeva,r~ radiologia .s-a COllSt~tuit rap'id ~j s-a 'impus, convmga:lore:'H) \lIerimbdj diS'CipJinii mecHea lat devenma t1!ldnd i;nd,iSptmsab ila tuturcr c-e~O"d;ll"]te d:isc[p~ine.

Perrtru multe diu !;toestea,rnd.io,logi'a reprezio,tii. astaz.i sursa dein.formaUe cu In] d~i'S['V I.n orientar-ea praetieii eureere, '(rui Inpce'liln~e]e (om:oo]ogia) €I utilize~zi ea I'nijloc: terspeutic de impa.riijlJnli fund-amentatfi!i: "dtele. tw ,s:ru:~it.

cum .sint.de exemplu ebinugia cMdi();va:seu[ar~ SllI:UlReuro; cltirurg_[a, ti datOireazli insa~i ,apa['"i,tia'fi exiskntill Im~, Gil domenil de acti"~:laife sp~cjaliza1iI. De aceea, afmnap8! d lsteria mooicinii 51;: poate 'wmparfi 'mtr~1) era pre-radiologiciii ~j una tad.io]ogi.,ea DIU trebuie p,rivitia. oneil: de fJagrarr..lti ,apare discrepa~ta de dmaM. ,C'B 0 iJ:xag~rare.

De la inMaJ.aHanJcil1!~'nll.ad C'onst':nlWi de Ro~tge~ ,1na la aparaturn ,modemi de ,astazi, a fost pareurs 1111 drum lung ~i anevaics, 3'Chivale.n,\ ,ClIili dtsi@ntill Ja CaLm S<~ 151w,em imaginea groso,lana a schel,etu~ui obliouliin 1:895 f3,li de imaginHe de mare rafmiilme»t pe care ~e ofata 'in pre~ent tornogrrubrn computer.:iut sau 81~h: tehllici perfectionate.. Pe pareurSu,] eeestui drum. rnd'~oio,gia a, il1g1obat nrum,er,oase cu,e.er:iri ale ~tL~nl,eii din domesiul flzicii, tehnicii, dar ~i do n eel a I conc~p1illot biologke §i lw.I:edi(;~ le, Ea reprez.inta. lin ex.emplu conv:iimgj.ifor de :perf.ol'mlcnta a genit.dui umaa in \IH~reB erorturilar de creathri1'al.e p~ eele mai dive.me planuri, Decarece radiolagia ,e'~~c 1n eg,ali misurii (I, diseip]i'!'!!~ fLZica~ te:hRi,cl, biol'o<!jd §,i clinic;5" c.n.mp~e.x[wtea strueturii sale anage de ia.l·l1Iceput, aren1ia a~.uprn dilltensiUD ii. ,eforrul:ui pe care il im.plica lnsu~~rea ei, asupra nccesital~j de :a fundamenla. a.oeas~a ilUiu~i.re pe 0' SUma de Cuti«.~tin~e de oc:a mal variat5 faclura.

Progresele rad[ologie~ care au condus, la poziiia: ei aetuarHl in cadrul d!Sieip~ine[or medk~We~ 's·e daitore.a.ti 'in primul :rind! maaeii de p~onicf'al~, punati ~uperseve:re~(i ,~ de.vo'~alm.eQt de filllJlmero,asce: personaW~.i.~ !lI ciro.r pdneipali ealitate a f'Os~ mCll'eik'rea in posibtJit.atn,e· Qo~i metode de itnvestigaf1e" "j tm'a1l'amel1t. Pen:tm ,ca, ~ii.di.olo.gja. 'Ia iuoeputurilc ei, nu a fost sClllt,iti de delatori care i-au prezis un ,s;fi~ir pren:ul~ur. 3fiili cum u~ii iw prevestesc ~sil'i2j WlJ vliter nu. prea iilldelultgat Personalititi medic~le mill. c~!fI.te Cit AJbe-fS Scil:onbeirg" Bechke, Hol:zkneck~ F,orieU" Hold:felde:r. Van der Pleats, Sehinz, Bade-sse ~i mu]tJ, 81tii s-aa consacrst ell! p.a_s,ll!l,ru: idealului de a construi, pe p.Jan

\

2 BAZELE RADIOLOGIEI $1 1MAGISTIcn MEDICAL!

teOf'e'li,c ~i prnctic;, un edificiu robust ~i prestigi'Os. care sa merite pe depbn atribulU~ de ~tiintflmed~cala, dcdi9cip,~ina tUn.h'!~. In acest seas, diacclo de suportui tehlR~c~ a WiSt neeesar in prilIDu[ rfnd sa se ereeze ~i sa se asimileze 0 vlziune llOua, repI"e3enla1Va ,.a:tlio!.()giCii anal';' maIu[ui ~i a paloiogi.cilIluiJpeD'tru toete organele ~~ siste"" Me,ie; a foQs! neceSi!lr:, die ,asellleDea~ sa se elaiboreze liJiliTlmoo de gfndire panlcuWar, indispensa.bi! 'interp,retar.i:i ceereut a i,magini.i create de l'adi.Ellie,respectiv iden:tmcii!i"ii sub~ stratullii 008!tom~c care ,0, predece; in. fiine~ 0 renninalagie spec~:fidj a:dec'Vaffi acestni SIC-Op.

Trebule remareat C.1, indLferent de caracterul h~H' s'pecitk ~i demasura in care se reeunoaste aeest hlCN~ foote metodele imagislice modeme au preluat -l:n~-o mhurli mai mare sau mai mi<Ci~ - elemente conceptuaie ale rnd~i)Wog~el ,e:lasice.

.0 OO~,lTibut~e impo.r1anti [a reatizare,a acestnr daidern:le al!aJ3.CbJM'marih: pers>o:naUta~j ale rndiQ]ogiej romine!Fri~ lfud~taiii no,ui. cir-om le datomm intreaJgl.lI noostr.i. gJrnilitu~ dine ~i tespec:1l!1 nostru fle1imi~nt. Nwne eaeelesleprcfeserilo,[' C.Severcanu" 'D.Getdta:" KR3idu, Dim.Negru, GIl.8C,jnnitzet; lBhu" Gb.Chl~leag s .. au ins(;ris, defifl itiv prin1re cele a,le msnlor figuf'i pe care le:~ dat mdiologia mondiali. Datorit1i lor, Romiin~ ,a, fcst una dinlre primele tin din. tume in eeee ~NI, pBctic~t radio[o.gia medi,ciIi.

Trebuie m.emr1,ionat im aeest sens faptu~ c.i primele . radio~grnfll .s-au efe'C"mat in ~ra. FlIoasi:rl1 to 001111 1 :&96 •• spitalul Ccltea, la eiteva [~l'Ii de 13 deseeperlrea lui RiinJt1gen" ca primul laboraror de radiolcgie a baceplnsa fonc(i'Onez6" 18 aceJiiI~i sp,Ual in 1899 iar in ~lce~_a~.i an III Cost predat ~i prunul 'C.IJ;U''S die R,tldiolo"ie Me:diMld.

.:Efortutile: ~j perseverenta aeestor marl persona)it:iiti ,au menlinut ~ p'enn:a[llen~ ·rndiologia. rom;§neasca la un nivel remartabil die' profunslme ,i cleativ itab;,

Scma istorie tI fadwo]ogied medtcale este I1Hlrcaffi ~u numai de figuri proem1nenle. ei, din neferleire, ,~i de nu:mero;;lse vtetime, carora omenwrea le-a atrmuit pe bli1ln~ dreptsre" tHlu,1 de ,adevlrn:li martiri, In adev,ar, ~a scurta vreme dup~ ce mlele X ~~~MJ deMluit.pro.prietit'ile fiziee ~i chimice, s-a ,widenpat ~i caplcdta!tea IQr de.8 produce e:fecte biologiee redrutabile. Uaele dDnh'e aces tea, prrullltte eare scurtareavieii1 ~i caneerogeaeza, a.!lI :005t dureros resimtite de: eei care '1e,-,alUw,lgs,it. de pioniedi rndiologi.ei lIl,'edicale care au p1:ftbl un scump tribut enru:ziasmnLui C'u, care s~au dedi,eat muncii. cu radiatiile.

As:tizi, elm:!. vod:nim de. eu",o~.tiLtte!e de r,adiobiologie obtinute 10 cO!lcl'i,ii expe:rimenta101 uroUim deseol'.i ea pii_md~ fi'inote care :s,-:au sUIPIJ& unor asemenea experie:n~ au f()lSl oamenj. aflllf'ost prlmii radiolQgi.

In 19'36. "omenirea recuftoscitoare ' a rid~cat la Hambm:g martir:Uor radiologlei un lemotio:namt marmment; ,a ei se pot eiti 'Illlmete maltor p.er50~HlUtjti care s:i'nt c:lt~te si in m~nua]ele ~j tr!tiate.le noostre. Aeestora ar tl'ebui sa li se ad~uge cele ale ahor sut.e depracf,iciclll, ;;1 diror jertfi, rnmasa ~~ 3nonimat, m~dm. neindO'i.dnic ace]afl1 recunescator Oill'Ulgju.

Radiologia medicali a devenit [11 zilele IUlIa stre 0 disciplini foarte ,comp'rued, c~reia i se atribuie ~nmod Qbi~nuJt patnJ ,eciiuni prjncipaJe,:

~ ra.diod[agnosUcu.~

- tadicf,e]'3pi~

-radi,obiow:glaJ .medicalii

- ]ned[ci~a nuclear., OIl:

Radiodilgnlllllstkul~ cons'ti din rcnvestigare:a t:norfo~ 1ogi.ci~;i mncHonaUia, dllerilelorol'g8lne $i :dsteme pe Icale., utmzarii r,adiafi~]orX SaJU ;Rontgen; in acensta a~p1[Urne, tennenul de Ron(og,~ndiagnQ$tic:'este un si~u)tlim 'milii. explicit.

In prima jumiitate a aeeoleluiaostru, Rontgendiag;no:s.ticul a repr-ezeDta.t slDgur-a. metQdii de explorsre care produ,Cea ~i e~pl,o,ara 0 ~magine pau1:icularn" obprmta. p.rintr-~un fa.c!l:QI fizie artificial; ladH'i~illi, X. [n ll~dme[e deeenil, progresele remarcabile din 3inumit:e: dUlWu!.ni i 1ehnologice devtrf aJU fiicU'1 poo,i.biiili utilizaref! lnaceb~~ seep a a~tQr asemeaea faetori~ cum sl:nl ultrasunetele- ~i m~gnetismtd nuclear .

S-a o{)'f1sti.luh jJI"S~fel,o caiegorie deswl de lleteregenl de metode de investigare a reaHfa:~li anab'uni(:e. care a pnmit denannrea de rrnagi$fici m.edi(!Qlii.

Inaeese preces de It1u'ltipiic6Irt ~i diwr-.s.iDQare a cii{.{rr de obtmere a uner imagini en sem:_l]Jifk':alie cUI:i'I]ca" to'Jlpactnl ~nro[mafieji S-!'Il dovedit e:sentiat Proeesarea inlonnaticii a pennis ;narinte de t~ate largiie-a domeniulu! de exp]oatarfe al ra;dialiei X, rn cadnd ,tebnidi tomo,grafiei ,c'om'Pu.tej'~lZate; ea repre:dnti~ de aseruenea, un eJe;rnent fundamenrel 1m ["!ealw:z:ar,ea. i.roa,gjuii prin re:umantii ntagneticii nuelesra.Pe un plan mai larg, tcanscrierea dig'ltlida a ,imaginimr obtiuufeprin .j['IO,lQsirea. de £acflori fiziei

- . -

diferi(i ~i prJn preeeduri dife;rite~ pe:rmii1e steearea

in:ftmma,iei aCb.izition:ate -§iprel.ncm:rea el uJ,terru0~rj. oiill evidente aV3!otaj e de rudin pmetle.

in uldmii ani, este totmai ~a~ aJcr,ooitatii. pirerea ca do:r:ne:niuI m8!gisticii. medicate treimie sii cup:riindi nuttlili acele proeed1uj ca:re utilizeazi 0 imagillWe oreat~ de computer., a.dka 0 imtf!gine digitaJii, De~~ in mar;e miis,Ifl'ri conventlonalfi ~j de~i creea:za M ;statU1 in.cert 'li'Oceduri~o~

'* A/« CUm se VIJ' veJrHl mai departe, mf!(/ioilulIIU'c/etl"rl esJ'e .cml~iw-qrfl ;", P)-eztJl1 0 Ji5Cjl'i~)j'(i Ili{l{jjJtNltif!llta.

INTRODUCEREl

at}!!I]ogfoo" ,ncel!!sm cpin[e i~i gil8~te totu§i (I justifi.ctI«: in ImniuSicelor expu.se lwd in:ainte.

htdependent de Duantleie sema_ntice" exigten~ 10 prezent a mat mu[tof metode delnvestigare c8_repr~duc ~i I.lzeazi de ,0 imagine d:a:mOf3'ta Ul'!.uj f:rICW[ fizie .creeaz~, pe plan ,didaQ1.i:c, prob~eJtia al.e,gtirij eadrulul <lpr·op:r.iat de stliid!iru. Numereaae a~meIJite de' ordkt isto.nc. t:rferodo,logcic: l'l iPfalctie pmedeaz~ pil:1l:t.ru ~rntm-ea a~tQr IDe'tOOe mtr-un cQn~X"f> cap:ilibirn si le re[iefe~e iIlU num~i ~i.culari1i,Ji"]e~ c i '[ mumite trii:si'~mi eoaame, ~i mai ,3 les S9 ell ite ereerea uaei, impresii false de competi1ie ]JiI alegerea ~i f.olos:i:rea lor. Un aseeaenea mod de tr.di!l!ie pwmite~ de asemenea, in:te~ege~~ fuptului cii:, in zilele nosstre, investigBIti8J poe calea imaguti.lol." urmeazai caiie: unu~ veritabil "lux telm:no~ logic", in. cone indic:a(ia. ~j sueeesienea metedeler tre'buie sa corespunda riguf(l$ 1:repife,]or de rezollvanl a pro.btematjejj cliniee,

SeepllLlH privmdiu1:l:ii.(ldiargnoslicu~ ~i. ~ma.gistica, fi:dci medicala Il este ,consa:eratl, ceili mai mare paine a p:re~elltului material.

Radioterapiaeste me'r.oda car-e Foiosl:,te rad~:!'li~~ile imr[zanre (categorie in C3Ife se mcadte6zi ~i. riJai~,ia X) in seopul il:ratirii unui n.umb de arectiuni de ~all1rl 'io'oriata (1n p,ri!1,eipaJ tumori m3iJig~e). In acest d()meni.u~ 'mdfo~ ter!l!p,ia s-a d(Dlv,edit Uil dinb:e eele mll1~ eficaee anne de care dispun.e memeitl<l c(JD1empoooi" consl.immd tm.ul d in mjjlo.acde majore de tmtrune:nt de ewe uzem oncolu,g.ia. Tratarea lUnar ~mori ell lBirg8 mcide{ii~ii, cUJllstnt c3n.ceruJ mamar, eancemllJi~ lim:fo,ame~ mali,gne ~i muJte allele, all' r. de :oec011ceput in. pr-ezent £a,a cOllltrlbu~i!!li largil! .01

~..I' di 1 + metuuel ra .• 10 ()g~ce.

In .zilele noastre, dlatm:.itii UIlOf' r.-em3lr:~abile progrese 1q .-1 • 1 fj . .. . hni' ....l1! • d' . d ~ uQlmemu .. ZiICU ~J ~e·· CU~ mu!iJ}1lernpw.· ispune . e 0: g~ mal

]argi de posibiliiti1'i de abordm:e a tumorilor 'CUI celem.ai varlare ~ocaLizid.Ap,ariti~. ,ala:tluide radiap.ile X (primele fu105.ite m acesl scop,)~ a eelor genfra~:e de im.taW3!,~ite de energii l[la1t~, de 'tipul o.cul'eratoru]w. llniar de part.i.Q1!I)]e. betatronului ~i !J,H:oI-aJ, ,iii sehimbat rad~caJ eon~m!inul act i.v itiit Il de' rndiowna!l?ie. Aces-tor msta.lal:i] Ii ae ooau.glI $£ surse mdiooc,tiv'e na:mmLe f~ fn.llIj ales arl:ifi(;j;de, care i~i gasesc. de asemenea, 0< Jarg.a. aplicabi[ir.;ate. SreTa. mdia:a~m,or lralUlm.enllUlui .radi,ologic: 3iiuitomornl s~a extiills oonsidernbil ~jl in aceea:!ii masum. au c:reSlcm "i ~:nse~e vindec'.trii. lieale inb:-un flu.ma.r de mmibmri tumo.:rn~e Sorumate anmriQa" runoolo, de pOlSi"bmti~l~' terapeut~ce. Aceas,la' iii: conkibuit SUbfl't3tru:tia:~ la modli:ficereOili (;o:ncep'lldu~ de ,cma.hi1i.t3!te 3 cMiGendoL Alte sp.eliatt~ 51! leag.ii de i.nttooueereaJ illpr<'lCtic.a curentii a no,j cipuri de mdi,afii. caracteri~ate printr-o ex:trem de ridicata. "'eficac,itat:e

bio]o.gid~', asa cum Slut neutrenii, meaenti sau ianiigrei,

RadtlolltiolQWa. l~ afSlrn ci:!:ltelorfiz.iee ~i ehimlse, ra"di<'iltii~e X produc ~i. eleele de ordin biologic. La. baaa acestora se s:itllean oapacj la.tea ~o.r de ;a, jQlIl!iz~ atomii ~j ~oiecule~e medr~tilui ):It'Ilrellf,S .•

P'rO,l'ieta:t·ea de a [Dn12:.11 ~i excw(a iBltomii ~i n't.ilLecu]ele este apaftaj'u[ 'Mel larsi caregotii de radi .. :tii. de natura electrornagneUci (raz:ele X ~m gamma) ~i corguscu~~u:lI (eiec:1toRi; protoni, nemroni, mezaZlJi etc.), c3iror,a leeste cQ.rtnuulo energie tUflUtiC~ rid:i.cat{l ~i care sirlft denumi1le generi.c rodiCfJli i(mizt1l'lle.

'Peij'tru. materia vie. .io~jdr.i]e pe care le'produc aeeste Iad:ia~i capiti 0 semnifica,ie p{llnjc'lJlar.l: ele eondue 13. fllreriiri ale smierurilor b]o~ogj,e·..e (biom.olecu'lelQr). care detem.lillll'i, tn oontinuate, mOOlificareal in gr,ade d~fe!!'i.te 3! proprier.Ti(jlo:r vital,e. admc1li se traduc in final prin eje.cte rt:ulfobioIQgice. Aeestee :s·~nt de fac_rii §i. de gfavit~t~ ,di:ferita, mergind de 13 ma:nif~s'!iri f'U!l!nt1~o.L1~de' reverslbile, pini la mQ'.anea c.e,I.lJlelol~j ol'gamsme1or..

:S~diul ,elootelo·r .rad~objo.togie@ ,cotlStiw.ie ebiectul ,-,adiobioJ'ogie.i g;(mero·ie. Acea.sti ~:tIDifi1a. prm ~ce]eDtii experimenl:ala. posed!1'i 0 metodolcg:ie cotespum:itoilre. deosebh de el~bornta ~i un lirubaj pr,o'priu. adapta~ obiectiveLolf ei de cereetare,

00 fl'llmilillill a radiobio~ogieigenerale, nwiiQbi,%gia me(Jicaiii sa« c.linici. l$i propune studlu 1 efecre]o.r bio ... loglce produse deradi.al:i!J ,8s1!Ip:raorgao.ismlllui UlnaD ,i asupra ,structmi:lor aeesmia. Umul d~~ obiective~e fundi!!,,,. meataleale acest:e.fu dis-c~pUl:e., privita ~~ ea 0 seclil!)llrn.~ ,8 rnd[oi.ogiei medjcale. este acdlil! de a. $~:aibili ~~l.a~i ,en: mru ~nC'b~~ mb:e can~itarea de mma~ii •. ~'iei dota pee csre 10 pr~mese di:ftld'ele stroot uri lIlormaie §i p9!to~ogi!lJ:e a1ie organismului .§i ilT,l;msitatea. eiecttll'ui radiobl0,)ogic obserWit lim fmat PfeciDJ!'OOi aeestor rel.a4:ij este srumbotdomata UlJl.w~ deziderat de ordin :D.e.mijl()c.~t Pnlctlc. ace[p. de: a oteri (I bazi ObWC1~ivi t:rnt;lmentei1o:Jl' ou radlalii ioowrniffei ,adi.c.a md~ot~ropieL, Un ~]~ oibiet:tiv. de irn_portmli eg.aIi\, este acerna de ,3, p~ciz!:!: eandtatea de r,adiatU pe c~ 10 ptimest., d6 ~a dm[erite surse, popula.tji~e umane ~ipo8;~'bi~erne -eoDsecin(e ale ,Ii\:esfei kadieri. inc]ns~v altetarea fondtdw genet~c.

Medlii.c.i:o:a Rue.u,l'i fo;lose§te un. numar de !z'Otopi n.di(l'~I;ti!vi in s.Q:op' dil.gDostic ~i m,0rnpeuHc.ACle~~i izouop~. introdu~j ill ,orgal11lism~ !Ie w..eaza. 'in mod seJectiv m.mwni:te fesururi ~i Clrganei em-Msm ~Q:r nu:l:ioa~t]vj poote fi d~tecta.la, astfeW incit priiD. fehniei.le de captlllre ~i :sdntigrafie s:e pot oihtine mf(i'rmafli de o.rdin functiolllal saru morfo]o,gi,e:. de importQift:1a deosebiti in compl,e~:iUe;;l i.nvesHgatiew mediea;[e, In 'Prl!~ntj siDt fQlosl~j in lllocst&C.IQP un ma.n:

" BAZELE RA.DJIlOLOGIEI SI IMAGISTIC11 ME.DICALE

m.nnarde mdiojzo~fip~. dilitre ,cal;~ 0 larg:ii ufili:2ar~ eunosc iodul 131. aund [98 §i. mill] ales 1,echne1]u~ 99'11l. PosibiJitat,e3! ob,inerii prin uliUza_rea rndffioi2io'topikn:. a uflleJ imaginl scintigrafice (care poa!te fi supusi ~j prooesirii digitaJe) a determins! incadrare~ aeestui demeniu de acti:viltate a] medicinii ]1udeare in c8Itegoria WiI.!Jiet(ldelo.r i_magl!5t~oe.

Datodr.1i. capaciti~i~, lor de II, se nxa ,i ecneentra 1n mULniirte t.esuluri, unii iwtop~ irealizeazi '0 ~roruere- m.tem:a a acestoro, astfe[ ~nci't" iftlrodu~i in organ'8m in cantitiJli

adecvate, pot fi IlltUizati in StOP terapeutic, Unul dintre eele mai eunoseute e:xemplein aoest seas it re~.iQtii: iodul ,adioali!uv (1.3 t ..,1), lal'g utiUzat in tmtamenml hipemt'oldiei ~i caQceroJ~i tiroidia:n.

Complexitatea aciiv:iti:tflor, pe ·plan dma!nos~tc ~i :l.ietapeutiic!, pe care Ie implici uti!izarrea i~il)t,o,pilg.r rndio.aetiivi ill seopuri ~.ediea le, (';;3 ~i metod,ote's,ia pa~rticu[aro a acestor ac'liviilti, le.xpUei individ,u;dizarell, ill zilele ncastre, a rnedi:ciltii nu(;,leare ea di.s.cip.lina independenti.

Capitolul I

BAZELE F1ZICE ~I TEHNICE A_LE RONT'IGENDIAGNOSTICULUI

1,.1., N oltiu ni. IdemJIentare de 6zica at,emie:a §i Dueie'ari

De~i probabil putin atmctiw. par01:.ll'ge[iOO) ;acestui: subG~pitQl - ClIN ill intentia t1nwJlIiui rnminep'~lIt fucllIDtativa - se poate docvedi, peparoumd procesulni d~ runitje:_r:emdo:I:lle= JliulNJdioiQgiei medieele, doosebit de utilfi. Rep:rezen:tare~ cit ma:i a:propi.at§ de te2ilit~Jl.c ~ structurii atoDrl1I!dui, in lumina: ]eg~Uipl,Gr care guverne.azi, comport~l'IneDru~ parli .. eulelor sale, i~i gise~~e [ustificarea cern pUlm din d,o~li pllIInct,e ,de vedere:

- eel al exp,liCaril moduluid~ prodacere in 'pr:ac~jeii. a rad'iati,ei X sau R.O'litge~, "lulrumentul" fizic al aoos'lei mefod!e. ~i euneasterii princip:alelorproprietili pe care se b!l!Zeaza ldi~iz{ll_rea ei in ]nves,tigar~ja medical:ft;

- eel al infelegerH fl:iIooul'ui de formare a. imaginjj (COl rezultat al i11te:ra,cliei '3ces:te~ rndrua:Jii cu mediul a:rl<l'k;llit'ji~ supuse\1<p]omrii). a particu~!lrjtipJor 9i slcmnifica1iei ei reale,

la realita.t!e. d,omeniul de apJicabHir:.ue al acesrer cuno§fin.f,e este mult mai largo NotiunJ :fim.dnmemale de fizicli ,fl at,omului On particular at nucleUrUL atomic) stn! ~ndjspe.nsabi]e fu expllearea principiilor almr metede imagisti.ce (scinti.grnfi,Q iz&topic~ rudN)~ dupii cuminter.actii~e elemell.mre ~Ie partic1:l.~ei,ora,tom[ce S!e'reg~esc. C<Ii pre:miza fenomeno]o,gici., in mdio~jo]ogie ~'i r-adioter,apie.

1.1.1. Strlu;'iY'ra atomuJul.

Dilill comenta:riu~ care tru:o{e~te fig. 1 nu trebuie lnte]es Civi~\I]]~ 1:p18lR(l'tari,;' oomtmi ;;lIS~~ WWMlll!llli -il~;jjJ cum esie sugeratii de primele ,i modele' aparutela incepurul seco)u]ui nostru* (~i caee, in fond r,!U cuprindenead\e!l,riruri de ~e:1Il\1) - esre C:Ollrunn'll.abiH'i. Tr:e.buie desprinsfi doar

id~eaJ ca, mtruc:it domen i ul fe-nomelllD~Qgi e al a~omlU]u,i $i p..arl'icu~elor sale e,s,te un domeniu in eare legjt.ali.le fizien clasice nu sirn ap~fci!lbile, repl"t\2imtm'iie elabQm~,e ,e baza aeestera sInt neadeevaee. Sa ne ream~Dtim. in aeest seas, biae cunoseutel modeta.tomie .imasmat de RllIthe_rfbr:d iiI t911 (fi~2).

Pi~~], Un Sil1'lbe! sJ ,epocii GIQmicfl care nu are I1!inuc: O\1IHUn CII.Ii S'IructU:1'Il ammillll~, Figuri de acesl fulllpil~ delle(lri C!I senm.u de a v ertizare sau cae:mcleme ale f1t'J'I1e:l.or ag.c:J1tii lor ifltem81DolllI11~' ,i allOf organiza\iii CSl'EI aLII v~ Ie, '41tyl1'l 'eu. !j!l!:!.mul, Nu e~1.C Ilim~c tilu in aCiillil&t(l; d~ 1mp ligu-,ra ~Slt pn'l;'llfi. C:! UII simbol; dar Ilx,istl tnll)1;de!lulII.ll pli'rioolul ca unii din Ire naj ~;Hj ,Ii.e in~ in erQ"!il'~ ~i Si.$i iDCMPU1~ d in reall.itlll:e i'l:tom'ii a~l~ asti't-L

Atomismul model11 um~oeazj) 'iI,. deserierea existel1f,ei ~i cDmpodamenru~ui atwnului. conooplele f:'tmdarmenMle ale flzicl] euaatiee, CI::.eSi 00 permite (I e'Xprnieare cnerenta, a stalb~~ itari i lui ~i 8. pm eeseler fizice proprli mi,ttlJobiectelor care it eompun, in ooJll;oowant.i cu rezultetele ,~edmenmi,e.. Deooebir:i:le etien~ale mtre flZicacuanlicii fi cea cIasiciiJ s1m eoacentrase if!. COlli afUl'l:la:tii:

" in ~,iJ"milNl aCf:#W meloJe. a fosl .flaumf - Jlfpii emil se flie -lapful e6 tlfom1'u{ esfe 1111 Si$ll!fJj flIi,;: /fJflN'(lr dill'''_,rJJJ miderl ,oo,;mi. Cltp1"ta~iflJ IJrofooi ~I: IIf!'Ull~:mi. ill jUHlJ ciil'lliu "gro."tI'l"WHii" ",Jeel"W/ii,

:5

16 BAZBlE RNDlOLOG1E[ $W IMA{iISTICU MEDICALE

"'i;.2. A t(II'tlkl~ lnidrn~Mid alll1i Rutherford "-~tepeifer;t di 11 p\J rl\"I'llr1 de vedere ill In"llc:mic-ii elas.ire '(a}. D.II{JIrIlli "n!i:r~iei e'1~lro1lil!~neti("~ ir:adi8h! (C1J urllflllii!- II de-[llasaJll Mlrcinii !ui d¢t~tic('l. Itl n-nr pUi~a, '\s,lIprnvielllli" IIIml mulL de ~(i" ~~ldlild~ ~b~i' in ~'Cl!tradL"'U~ tu lool,c d~u~t.: e:o:periml:m<ik.

1. lllirilnUe lnasunHe {(l,bservabilde) tlJU pot lui'! orice valon=

2. c'omporta'rea sistemeler ih'tr~{I expe'ricnt.1 dahl !lUI poate fl prey .. zu~~ dedi statistic,

Din. prima afirrnatie f1li!'ZlIlWi d arornul, c:a slstem fiz;i,c de rnitl'oobk~c'~e, este supus regulilor de cuantificare; din eea de a dOtHI, d. in dcmeniul sall de ebservatie, deserierea oo:rech~ a rezl!llt:llleior experimen(ale se n;:ahzeazii, pnn formularea de legi st~dst tee.

1 .. 1.1.1" ,Cuamijlcan!CI otomului. Notiunea de cunni 1- Fieare se refera Ia Japurl ca m:iJlrimile fiziee care defmesc staren aicmului nu pet lull. decl'l vslari care variaza in salturi, adici'i slnt discrete (discondflue). Parametri prineipsli ~i Ilc<cslei stari re-aptita, expresii care: [;ootin de r~g!,lM constanta lui ptanck. h, '~,i slut multlpli int'regi sau n-actionari <In hll b. Una dil'llh~ com,'!tlJ'!l1ude fundameatale a~e fizicH universale, eensranra lui P1alliLck are v~toarl:;~:

Din aceast.a expresie reZlLlh5 ca c.bmc!lsiunea ei fizica deeurge dintr-un produs [energie]K fti:n1pl~ de!;i esie cea a unei ('Jcrhml (de LIl'Lde denumieea de cmmla tie ac:{ilme). In modal de manifesrare al fenemenelor hi, scara ,;uomica. o ciinliUUt de actiiiue: este 'in mod oblig<'l!tlOr un u'lIlllti;p1u de II.

Ma!·imea. eon 1al'btei lui Plli~nek eonstiruie lin cr.herhl de aplicabilitaie a mecn.nicii cllIian,tice, respeetiv me;('a'l1jcii, claslee, ~n aberdarea unui domenilJi Feno!fl1en-o,logie.: tiOlC5: pentru I!UlI sistem fiz~c orice uriabiLii d~n a miea 'nalur,ala' avlnd dirnenslunea ac~illnii (cOOrd,omHde spa,il'll'e. jmpulsul, momentul cinetie, vhezi.I; energia ete,) ,!ire valeri numerice comparahil.e leu "r{~3 cum esie rtazllJ,l nWfHululi).

comporterea sistemului trebuie deserisa in tennenii mecanicii cUaMlice. Pe de' a'lt1i parte, dadi nee-are asemeDe8- v!'1,ruab~~a esie foarte mare In raport cu 1.1, ~e£i~e fiaicii clasiee sinl v;[)'laibUe eu 0 preeizle $uficiellud.

DDlpa, cum se ~tie. tU'll criteriu slmi'~hl;r, vi1e~a [uminii t" (3 it W m:s-I}esre uti lizat in ak:gerea LraHiri i 're 13. tiv is,te .. sau "neretativiste" a unui fenomen :fizic: j) tl' .. uare n~ rolatij,vlsti (da.sic:a, este adecV',ata. ardica suflciem de prec:i.sa, daea toare vitezele h'ilplic,atc slot mici tn ICOillplilra1ie eu c,

A. En'ef'gia. Idees cuantiFiciirii, enel'g,i,e'13[oml.l.lui, principalul paennetru care ~i descrie sterea, <I fost m:a,teri~jz<lti de N.Bobr. prin elmntal'e~, pr~muhti dimre poswil.rlte]e care sm;1l la baza ,cl!l.nos~1J.lului :sau, model atomic sernlclasic. p{D'~rh<'il aeestui pastulat, ,energja unui f1~om (c(:H'lsidernt. in repaus) 1111 poate [U:1 declt va~ori dinn-n n1l1l~ime dis:c:reIJi de cnergji, E I. £2 ... · corupunzatoraces'tor valori, miseaeea consuruenrilor sai irnerni (elecnonii) se poate e'tfiectua Illlma,i pe 31:lumite orbhe "permise" seu orbite 5ltationare.ln care atornul "IIJI emlte li<i nu absearbe eaergie, AeeaSlll ii cOll.fera smrea SIO,iolUuii. adi(i:3 s;ta.b~liti;lLeti.

In cazul atornului de' hidregen, condi1ia de cuantlficare pentru S'I;,uea.,stabilii. s.t~ti0I1~r3. es.ter(p;Qt!l"jv~[ unui I?bsmlai'~ complememar at lui Eklhr) c~ mcmeeud dnet'~c brbit:lil~ L al elec'I.:rouuhl'i r(r0n'!<li~ de miscarea lui in junsl nueleului) sa f~e un trillhiplu iil1re:g el mirimii i!lbr. und~ II esre eonstama lui Planck

(1.2)

- h

L;l,fx-'j

2ir

(Penlru simp.llficarre, v~iu8rea, lint' este ~crisa de ebicei sub fonna ,It, €lX'P'f\CS ia (1.2.) dev~n i nd L::; II xII).

Trebule amintit cfil tn carol coneret all111i~dr~i orbl:tale ~, e,lectrun.u[u i, momemul c inet ic.l. este r--ezuh~tlUl peedusului dintre mast! de I'ep.~us a eJed:rotlului (J.i'!), 'Vi.r6Z!I lui pI; rOtbita (v) ~i: raza erbuei I'r):

Din expres ia l ~ .2.» rezu]t.:''-'i ca e}eclrony I recuI1Oa:§:~e un numir teorehc illfil'Dil de crbj~e sta1kDnare, .lieC'~rela cerespun:tindu-i Or rlLtii (cicci ,0 dist:anta fa~i.\ de lludilU' de mliriTne diferi~iL

Num~ru~ euemic It, pro\lenino din succeshraea nurnereler naturale '1 •. 2,3, .. , care caracLerizea2a. valoarea energiei

" MWjjt'"mr cimllir: I. ,;" I'!II"IJN elf I~ OXQJ este pro"~""lll Jhlln! imlllll~:ul filmi ('Ul.fCt 1fI(J{~/,-J(11 (md'HI ilreNa X Itil't!::U) ~'i di:>/(m{l:liui p;'ui l~ ",tii

• BAZ~LE R.O:NTG.ENmAGNOSTICULUI 7

tetale a 3,tomu[ui. esre denumh WJwJ:r Clltl'nlia principal. Starea g,talYonara, c-orespu~toa,re Htllt1iarullli cuantie IF] este Jt(1rea,fl.miJ~memaM. In care electrouul se roieste pe orbira cea ll13i ilpropiati de aueleu torbita sau paiura K) ~ar ,energim lui, E. are valoarea minima {energia fundamentalii).

In f;lC'~aSlii sitiL.W3Jt ie, d j,stanta d lmre eleetrea ~i nucleu ("plrilua filza 8 lui Bohr .... marcara prin flj este de 5,29 x ]0-11 m; celelelte HIZC, corespum::ind ,lui n = 2. ,iI'l = J. IJ = 4. au marimile de 4a'Q' 9aQ• respeeriv L,Gao'

Celelalte SHirl s,Ullionare ... coresp.u~lilzalOO:re nurnereler cuanHee 2,3,4 •... ,' feipectiv ()rbi'IDelo:~ (piturdow) L.I\tN .... slut stdrieA:chate.

Trebuie remarcat cii daca pl'imu~ poslulm al Itll Bohr este interpretat "ad liUeftmi~~,e' epare fals:. Starea "mai i~lIh~u dt::ci'a eea rlJndamt.:n~aJ'la Ilupcmte fi sUl{io[laro'i sau stabilii. deoarece :nomul se dezexcita sponrsn d'ifl :ls:lf~1 de sUiri. lntr-un interval de timp' evallJ"t 1" I 0 ~ secunde, tEste adevarat ell OI'ccst interval poa~e fi ixmsiderat lung la scara atomica a [~l'l'llpul,ui ~).,

lPo!!ltul.a~ul Hlen'(ional trebllie prirvi'l do~r c a o !",rima aproximare .in descrier,ca, unor fenomene cornp lexe, acceptiune in care se ",rad.e~te util,

Sliirile in care £'< 0 s.inlslii,.i legale. in care electrenul ~pill1ine 11Itomll.d~u~ da,cii E> O. eleetrorml devine liber, !" este energia limittiJ lntre starea leglllJi ~i eea libera II electwnului

Pentru a scoare din atom un el'!i:CI.I1Qn iI,n~t in Slare<li caracteriz • .lla, printr-un m.llmih: cuantic n, esie necesara () t!ne~'g:ie de ,exn,actie shu de iOH'izare £, = E .. - E~' aeeasta peate f pmdLJ$~ prin inci.'i]1ire. coliziune sa~1 iradiere, ln CflZU~ .uol"li'lu~ui de ludrogea, pentru elecrrone] ll'l starea, n= l, aeeasta energie r~o~:en,iii!1 de ioOni2are') esre de .13,6 eV"'.

[11 virtuteaeelui de aldoilea posmia,tallui Bohr. atomul poare absorb i :s.au ·emil~ energ ie, pri fl' ueeerea d! ntr- 0 stare staHonarii in tlU~" adi.:iC:i, prijrnLr~o tranzitie, ]11 eursul unei tmnzilii se emile: SIM.! se abaoarbe 1ntotdeallna c c~al11ii de r.adia~i@ eleetromagnetiea, sub forma, unui fOIOo** de energie IIv. egalj eu drferen\n di1'l.tre energiile siarii inl~ial<Ct ii starii fi~mLe a atomului:

(1.4) hv= Er- E

'Il 1 'v (t;'~qmm \'(1/1,) :t'JiOl'(!',('"alI1l1(1/t"<'1 J,r! ("It!I'gil! ufj,\1.IrMru Je 1111 f'h.'f:& If'fJ/l ~"~Ir~ ~oI! J'(~f;1lqil!(J;ui lllrl'l! tlrmii plun'l!;! afltiue ,81'1 0 Jijell:'n'lii «of! l'l,l.(m,"ul dft 1m wI/I; 'l'liii'{jMI mti";~lil hi' !l.~l'" J,tm.\' M J • .f'ml,!;!,

.'. F'I'I~!lmJ 1!!'If{i IUlnii1d(l !lit'flJ(H'I/f!Jl'd 1I t;ihijmSui r!irn·II'WIJ,rrgu!!lk. fHl.~'t'JillJ (} ~~~I!'Yi(' If = h ;, ~"i lui Jmp1ll ' 111)" I!'/ pultl!lNi. dt' tI~~,MJI!lk't,1. 1'1 /Hlqtm:lciti "It rlmia,

tl'l'Ide £.1 ti E, r,int ~nerg.ia atO[nu~ll:i j,n ~Hare.a 'ini!~!lli. res- 1P(."C'livfinalfi;;' censtantalui Planck iar v frecvenla radia~id eleerremagnetice, Este evideet d. datii EI > E, f!.itt,om.!l va fi abscu'bit;, el \1:11 fi emis d~dEI <: E,.

Dl.II.pa CUIiml se poare deduce. acest pesrulat prel!OupUlle Ill! num .. i eoanuflearea emisiei ¥i, ;J]ibsorb,iei de '[n!dia~ii c.llech"om:;lgr.u~'lice de catre OlIt.(}tn, ci *i f.a:IJhtl .ei radi~~i.a ele..etram.agnetica iusi~i are II,1i:n eeracter discret; nndele elcclrom9~etice i~i pot modlfiea energia mmmai I'riri~ r- p earnitate care este .IlInmultiplu inu'eg :H cuantei ellergi.ei fotonl:.Ji:lu 1 Will = h v,

Do. Cel!eE:ldte \'3iriabile fiidii:e" Oda,l~ CIIJ tratlrea starii eromului dupii cQnceplele IiiIwcaniciii c:uamice. s-a illnpus ~i cUaII'I:Ii1icilrea eliur ]'l<'immetJri c.e eareetenzeaza ace~s1l1 stare,

Mom-emul dlf(!tfC (N'/}i,ml U. f 311 el eeuenu lui este cua~~tificat prinrHlmiirui euantic [, dt'.I\Ilunil nurnar cuannc erbital .. Muim~a I'luruerica l~:'IodlJllIh memenmlu! tine'l[c mbiml esre d!ltol de relatia:

(L5) Iq=.h~I(/+i)" 1=Q.1J 2 ... n-1

dill care rezu ha en L nu poate lua declt valorile OhJhh x 2 .. h.J2 x 3~ ....

P'entru 1..1.1"1 III (nurnar cuantic principal) dat, I poate lua ULD1I lIlum[r de' va]oiri ega! eu n. fie<:are dimre acesrea fiind Cl.I eel piu1in 0 unirate rna i mical declt cea a ,lliIi fl. De exempill, penm.! If':= l, J a:re Ii) singura. valoare, O~ penlru It = 2. { poete 11.101 valorilc 0 ~i L etc.

(0 U'al~re dela.liMa ;J se!~nifica'liel mk:npru]ui CtU~ilil,lic I dt:pa~e~le irHen~iile autorului; numarul <I. fost dear mcntionat, Intruelt, 'in (Of'UiI1U3.re, va ap~rc--.3i ea element de referin(a in definirea alter pllramt!bi ai starii a<tomuJui. Ar fi de repnut, IDtu~i" eli flind expresia c:uanfifica:1a 31 mamcntulul cine-tic, el este un f.actur de definife:iil poz~tiei pos:ibi~e OJ eleceronului il1.bf-uJ! plan),

!\lojj.Hmttj~ mcignetic. 1m m:i~carea sa pe o,rbita, elecnonnl lncareat electric creeaza un CI!I,lrent circular inch is. cart! lda HtU,it'C!',e unui cimp inagneric odentnt perp.endicular pc C()nlm'ld acestuia, MomelHul, magnetic ~l 0111 mil~cilTui electrenului esse definit ~Jlin'lr"llm nJllIIm~r <CUl®ln~-jc pmprlu m, care 'penh'iIJ un! d:lt poale lUi loa~e v.II'orile d~ la -] 1,3 + I, dif:eri.te int're de: prin ,cite 0 unilate. Astfel. pe!l]iro I""" ~ .1,11 -= -I, O. + I. ]n genera.!. madmea numedciU a lui tlJ se inS!cri.e- in. ~i:rul de vallori O. ± I. ±2 •...• ±1.

([rnruei~ cimpul mag:n~fic rlU p{late fiid~crisdecl[Ulili~ ,zind 10ate cde trei coa.rdoHlIte spalial,e. m. ".are in ocm:is I ruC'~i:8 graned este Prol!eclia lu ~ i pc u nB d'in co,c:uilill'll at,e, e p,rimil oriemarea in s:p:Ji~iu 1!J phml.lll.li Iilne:ioro~C'e).

8 BAZELE R;o\DIOLOGrnl $~ IMAGIST~CU' MEDK'ALE

Electeonului i se 111ai erribule §li un memeerelnetie p;ropriu S'!: datnral rOlatliei in jLll.rul axei sa Ie $i denum,it spin, Aeessa ia, de asernenea, ftu'm!.li valori cuantiticllh,'!. m'l.lltipb SCI111intregi de It~ pentru un f dat, numafll1 euarsic Corespnnzi"Ior.", pIJN:li'" IT +~ Slit! -112, pOlrivit sensulul mi~{:arii. ESle evidenl eli, spinul creea2i~ fjii un m.Olne1l1l n'l3g,m&Lic propriu, coirui; i se alribuie num(irruJ cuanue i!t;.

Oesjj\,jj'~il"l,cl modelul ato:muiui hidrogenoid iii. lui Boru~ (iziCl) l:u:ilLnlica dfi 0 expHca,ie salisficfl'lO~re unor aspecte de esen:t;i, cum ar fi st~biiilaLe.a alomu~ui. condiliomHii de energia starii lui fi':lIindamenta!e. ceil rnai jOllsil energle ;:t sisiemuillipe care il constituie. In final, modelul CW11IUic al aterrurlui h]dllogeil'~oid oteri imaginea U:r.IU[ edi ficin intins. fii ra 0 Stir b iii tate deosehitiil, In j merioru I ci OJ: iii. eleetrcnul deserieo miscare relariv le!lti tcliJ7) in jerul uucleulu,i. 1,3 0 distan,~ mare ill rJlporl ell Ul1iUitih: natursle deflnitorii.

Pizka cuamica permite tl1 acel.ll~i tim,p ~i expliearea strueturii fllonwlui ell mai mulli ,q/e'(:lrtmi. care 111] era pos,lbil,a lnairne de elaborarea coneepteler sale,

o reprezentare COFe<:tii a acesrui tip' de atom t~blJlie s.i'i 'tin,ij seams, pe 11 ng<i roO::n centra Is de alraclie ~ IUIdc1.1Ilu.i. ~i de fOl1ele de [\espingere recipl"Oc3 a elrectron~lor.ln anaUZflr condl1ii.lo[ respective, douli conelezii impomnle s=<'l'IJI 'impl.Ds:

1. Eleetrenil din atomii mulu-eleetronicl se gJllpew energetic ~i spa,i3J1 liD ai<l-rnnnirc patiN": r!,h~c.1,.tmf"'f! (arbitali),

2. E:l('isti Q vM~ Ii 'lend imlL{5 de gmpare II. dl~ dol d~lronj. astfel C·Q energia sislemtllui Sa fie minhni. Aceasta propriesate de OIrd'in genera I :1.1 foo;1 CII'lUml1uol. de lPa~~ i ( 1 924) in termcniiprilicip.ruJlli ,~"(cllIzim~ii, polriv:it cardia il1la:-Ufi atom nli,! PQ,l exista do! electron] eu numere euantice ident ice; I.D fD orb i.la~ peste cu:prirnde maxi mum doi eirectl'0I1l'i. difuii,~ inure ei prin scmnul numarului cuaraic de: :spill'll (l:!W:c5. ·~liIltip3.rI!J.el i"), In .g,enen L. a~a C:UrnL am ma i JI r;N:;U. penrru un II dar, I va putea ~ua valori distinete; pc-n'lru flecare I vor exisra 21 + I posibili,tfi,t~ de orienwre s.pali,al,fl (deS:Cl'DSe prin mrl ~i peneu flcesre til vor fi pos.f,bil.e douii erlentari de spin" RC'Z~I'a di 1.111maN~ maxim deeleetroni pemru un n dot (lu'j'ncllO~te valorile poslbilre pentru " m ~i 3) va Ii dat de suma;

.. -I

(1.16) L2{21 + l};;;;; 2n:!

I 0

l'otir eleClroni'i eu un Ii dm 'V'Of face pltite dinlr-o p~t'l1l~'i; nori ele<:.tJl(mii ell i!lCeealii varloln~ iii lui' forme.o,;za rO subpiiir~~ (omi'~al). Dezvoharea Mester premize pcmllre

reprezentarea 3'~~-'lIlumite'i "configuratli electsemce' .. dcfinifodi pentru :S1are(! etomulul In reazul !;:ol1cre'L at unui anumh numar de elecU'ol\\± pe carre:l~ posede, Ti'll~nd scama de 'Ill,lmereLe euaruiee II ~i I,. se Ob~~RUie~[e netarea di feritelor stari ale e~cctro~D'1Iilor prln simboluri, Fieeare simbol reoW'D.ti'~e U'mL ,ooeficiren~ Blu,meric .eg;d cu nun'l;lf'i.d cu;mtic: prineip81l II &1 not<l1ia litel:'~.lii a numarului euantic ro;rbilt'!!] I dup5 s~em~:

1='0. I, ;2, 3.4.5, .... S, p, 0" f~ g, h •....

< De exern plu, starea pen tru eare JI = J ~i { =' 0 se noleaza prin s.imool.ul 15; pemre u =.2, e;<o;i,sla stiirile 2s!ii 2,p; pel1i1ro ~i ;;: :1 slm posibi le s[iri le 3 s, 3 p. J d etc,.l

1.,1.1.2., DualilRU1tJ pal"$lClda-lmdii. Una dint re eele ma i imporl:an{C earacteristiei oak, obiectelor cUfllinice (obieete til! c~jLl'Or cE:'volutie nupoate fi expl lri:atii d~dt pe ba:w fizicii euamice] cste Ireg_iitura dintre pro;wietifile lor eorpuseulare ~i ondulateril, Ace{lsraiegi'i,tuf1i, r;ml'l'I1ati de L, de' Br-oglie (BIN). const~ din faptul di fieesrei plu1ku'le in R'1r~1jIcare ii esle'~1a~atj. 0 !,Jodi, unda de Broglie care se pr'Cnpilga. lti djreclia ~i"Cli vit~.m pal1ic1J;l]ei., ~n mod recipr,oc., orice unda (cum ar fi. die e:xemp'u. 0 radiatie electrofnSlgfle'tica) rpresUfJune depla:s~reat unei parrieule aseciate fill ex.emplul dat,_ un {mont

lnrr-o a'IUi acceptiune - care nu este ueanhn agreata,piirljcula I'ibe'ra IRmi'~care~i unda de BmgHese idelllHicii; ill C3ZU,,] electronului atcmic, de repl!'\ezinta trfisil:tlir1 intrinseei ~I(! aces~'I!lria.

Propri:~litite de p311kuUt" exprimate prin energia E ~i hnp~,I,'S,1'bB'~ IJ (.egal eu p:rocl.iJ's,ul m ~ v) Sinlleglle de pro,prieUi,{i1e de ulliIdiJ (llC!cvem,a ~i lungimc3 de !.lu'ildil! ) prin re'l<.'i~iUe:

unde b este constant;} lui PlnnC:k.

D.acii partleuta in Inr~eat-e se compona ell rO lUnda. este

. ~

posibi I ea ea s'li fie dese rist.l: pri'l'll:r-Or funct ie de u nda ([;i!( r. fl.

uade f"~e refera la dirO;lia mi~cdrii. iar t la timp.

1.,[.1.3. Rela,iiiJ.e de ill'C.f!Flinuiine. A.~a ,cu,m am men~.iomu rnai inail.1te. if! ca,zul obiecteklr rcuanlice-. legile dimrmicii d.,asice nu ,'Sint va.hlbil.e; descderna 'COJect~ ~i generaliz:arrca l"eZllJtatelm experimentaie se po~ne face num,1li pd~l legi staJ~iS:1ice. 1n opcrZlt]C eu fiztca dasieli, care oo~lside't"'a vadabil,ele' dinamicc (Qbse~biJele) pent'rn un sisreom sa'll particul,a '(DOord.omu~le de pozitie. impul,sul. momenlul cinetic. v,octo'l"ii de dnlp ~]ecll'ie ~i, magnelic)

BAZEtE RONTGENDIAGNOSTICULU1 9

cafi1!llnct'il'i bine defin~lle. ce 'Pot f il,l principill misurafe ~i specmcalte o:ridt de precis, mecanice cuamid'l (H'eisenberg,. Sdu·,o.dira.ger., ] 9'2(;) PO:8ill!lllealza existents unel limi te fundamemale a preciziei C,U care acesta variabile pet fi euaoscute. AceasUi Un'li'IEI se datoreazil in esenla i[l~~ 3ctuunii diil!iltre sparatul de l11as~rn ,~IL miereoblectul SUp'dS masurariJ. adici illh!'ra,etiunii dinrre ~n obieet "clasic" ~i unul ciJ!!uln~i,e.Pe1!tilru oric.are dintre ebservabilele mentionah!-. tle:mllatul 'Ilmei m~sur,§t'~:ri nu ponte fi irnterp:re~at declt sunistlc. pe baza unul mare numar de operatii, De exemplu, tocalizatea unei parueule i:n mi~c~f\e sepeate ~e:lII;pai[rlull p!I"inll'-O lege st~t'iS'I'idl ee Ii ete IDlill:~ prn ha bi 1i1il~e::J de a gasi particula imtr-t1I:11 enumlt interval al unei coordonat:6: sp,a1i;ale ;, lin virtutea acesrei legi SI!! poaJte calcula pozi~ia medie a p:articulei ,~a densitatea de probabHihne in localizarea ei,

Recuncasrerea limitei meJl'lionate ,3 condos Ia enul'D'larea a:~a~fll1mitului "prineipiu de i:ncert,i~udine'" (1I1ledelerminare} !/,ii a U,fIQJr 'rcla-tii de in~el1~~udinli!". Una dilltre ac:est~'rei~tjri se refera. de exempiu, hi perechea de vl!.rjaibile pozi1i,oi~'r.!pul!1 ~i eondueela eoneluzia ca valerlle ,ate~tor variia,~ bile nu ['GIl fi niciooa1.1i GC:lenninale ell pn:dzie in ace'l,a~i timp. formlll:~ml de' Heisenber-grelatia respectivSI tire expresi a:

(I. 8) t«/!!p > Ii

undex esse coerdonera de pozit,e a pOll'lticuhd . p i,IfIPU~Slg ~ en:, ~ar tJ con stanta 1 u i Pla nek ..

De 0 man ier,ii Rla:l cu rind i rn,1JlI il i vii, mari III ile }.' ~i P p'ot fi cOl'lsidcrn!:e cal inex;aetit~,\ile cu care: pOI fi calculate pozl,~ia ,~i. inlpulsul !ilarticl:dei in spa.tiu. D~H;a se CU110a~lie .impulsl.! l cu (I eroare de IIp. arunc:i po~d~ja se PQ@t'e ClH'IOa~te cu 0 ereare mal mar-e :satJegllfla cu MIll?" (Tlil~tarea rigufQilS;J are~a,1iei. d!estlJil de complicaliL se poate gisi in orice :mafilml de tizici de nivel superior)'

U na dintfe eonelaziile I,a eare ~o11duce inev ii~bi I acea sffii rebll~ie este ca nOi~une.a de "traiectorie '" l~i pierde sensul dad se iacearei, reprezeatarea m:i~~arii e1ec~ronllllli in interterul al,om1!]~ui In ;;JJCCS1: caz, vorbirn de'jirQvnbilimu:« de a giisi electroliliuL t]g,tr-o li!!ll1lumi.ta. r'egit:ane a Spa'llllllli. Acel1sul conduce Ia expresia dill!' IWt OThiliaI' il'ie;c/rlmie (regwune' ,C!LI d~lnttate tlJRX i rna d~ pr1.llbalbilita ~e ).,COflre ir! toe1J,lie~te €onceptul de traiectorie, respecriv de orbits a electrunului,

In lumina principiurui de nedeterminare, rep~nt(lre@ struetueil ~U01t'niiu i (;~pa.ti expres ii ~ola'i ..iii t:erhe de modelele c]as:ice ~j semicuanrice. ln cazufatemului hidlrogeIDIolid, d~cfi se consid~'rii elecironul in nli~2lijfe', acesta se poale tlrtla ill tOl)ltc acele puneteale :s:patiu~lli in care densitatea de prcbabslitate este direrim de zero:

Flilr • .l. R~pre2eFUard illOmuIII i hidrtl¥.~lltlid i 1 s:l~rile !s 111= 1.' ... Ot 2s lIJ 2.1-0) ,i 2.11 til L i I rill "i2.iU.tl~ !!,~::lIl1~Cbi euantiee.

este evident ci e.iee'l:l'Ofil u I va trece eel n111 ides prin pu ncte~e und~ dens jllat.ea de' prooob:iJitate (-SU:l' masi mil Presu.plIl1ind cil s-at relJ~i,l fo'l:Ognlfierea !nomtlllu:i p.rinlr .. o ,expune:re de , dn mliil unga, a1'lll'lci jma gi n.ea electron til iJ i va fi nedarn ~i

\<':1 avea UI'!!), din formele din fig.J. i~ f1li!nE"tie de starea ill1 care se alia; s<e p08lte sp'l1me ,ei! fig.3 reprezi:nta pfezenta electromrlui "exlinslf' iiI'!. touJ)3:~iu~ sub fonna de·"nor".

In Ineheierea aeesnri ,subcal~ilo.J. nutorul ii[ permite s~ alraga atenila asupra fa'p'lllllui ca once Incere8ire de a eeprezema gr,alic un 3~0l1i'1 este soniti. '~ecllllli Urt desen .sugereazu d!O:1f1' ceV3J c€: porte fi observer de' proprii nostri cchi, Comportarea llluui,;}tom esre Insa ,nit de diferi'ta de eemportarea ,oric:tili'U~ obiect macroscopic, inc-it 0 V,iZi1:Hll~~'l'U'e di,ret'li5J este Upsi:m de sens, Acea~ul rm me iln}),i,ediica. si r,eprezen'alWl printr--ull desen unele aspecte ale etoruulu], 11:1 masura in care cOfiventB'ile pe care se li:Iazeaz'fi desenul S]lfl:t intelese. imOig~ne.!1 po~te' t~nsmi~e un mesaj. "Mod~l~I" atornului de heliu din fig.4 apartine eunoscuiulul flzlcian american EJ I.W,icfIn'13n1'1 (Un~v.er= s.i la te-a Berkeley, Ca I ~fom.i a), care nu ii ,c(lflS"ider{i, cit!.l¥i de PU\!illl, neserios. El este des'tina;1 sa reHcf~ze fapml eli in atomu uscri ,e1,e'Ctr{m~i se rl1i'~d foarte lern, dar rnai ales s;li~]sugerez\e: cititorulu~ ,ca. eri de cH~ ori va vedea

10 DAZE-.LE RADIOlOGIEI ~.I IMAGlST1Cn MEDICA'LE

un deseu al IJnui atom, I'!! .. icleu sau molecula, sa~,i arninreasca de "modehrl Wichmann" ~i de onservalme legate de astfel, de ,ro,prezen'tari.

Sistem fizic compdex, nueleul atomic este Conn;).!: dill particule subnscleare (nudreoIJai). care pot exist» $n dourt Slid diferitc din P1HlICt de vedere cuantic: prottmi .,i neil "'-(mi.

o spttde rDudeal1'i individuala ('I)uclid) este earacterizalii printr-un numar Z de ,protol~i ~i unul N de neutron], Num'ii~,d Z. care cerespunde celui al electronitor, 'este denumit numB ... ii1'Dnmie; SUITI:! Z + N a nucleoniler, explrin~a.r3 prin Ill! (A ;: Z + N) este n'l.~mi'irul de' mati al <I1amu1!!.11i

Nuclizii s1nt def~'ll1Ii,i grafile prin simbo~ul,e.lementului ddmic respecti v (X], la care se adal,lgii i(ldicdi corespunzatori numarului de masa (:al nucleo:DlJiUo['j ~i, eetui al Pl."otoi1lUQr:

~X (de exemplu !~C)

Numirulnemronilor (j\~ poate fi uedus 'cu u~ul'in~a dim operalia A - Z ~ N. Do,i Ilu,clhd ~u <Itela~i Z dar cu A d'ifel'it. stnt denumiti iZOlfipi.

In diferile siruarii, mal Si:llf[ u[iliZ:f:I'(i tennenii i:ofJ(}wi (pentru nuclizi eu acets~i A. dar eu Z diferit), izol'OIri 'tlucli zi cu t'!Iceltli~i N,d 1111' cu A ~1 Z d i flnit} ~ii izomeri (lIl,ucl~z:i eu masa ~i numir atomic j,demicc. dar care difer,~ prill.1 propriet3t ile 10 rrad ioac live).

ProtoDul an: 0 marsa de repa~, m eg~la 'Cl"I 1.{l01216 u·

,,-

(de] 836 on rnai mare decTt masa de repa.us a. eh:cU'omdui)

~i 0 sarcina eleetrica It!galiiJeu a acestuia, darde sernn opus (fJOz1livii.). Neutrom.1I1 est€: hpsi'~de ~r,cin~ eleclridi. iar mas,:! lu~ de repsus este de 1.008665 u. Alii protonul cit ~i neu-

• ronul poseda 0 miscare de mtalie 111 JURI I propriei; a::te tspin), matC'~U prin Ilmrn.~:re ctllDntice +1 seu ~L care le Cir.:mfera un mement megnetic propriu,

Stabilita~erJ rehl~ivii a nucleului se exp'lica prill e.xisl'dlta uner JOffe n.!lciec,,'{!.c~rre I'l!'agj nueleonii ~i cere no sln( nic] de natura ,e]ectricli, niei gt;}vita,i,o'nali (I~ sears nueleelui, ele s.i:nt muh mai Intense declt acestee). Ac,iunea aeestor forte se exercita prin schimbuleerumuu il'l~:re nccleonii de cele dOiiJ:i'i tlpuei (p'fOroll ii neu1ron) de' particule de I.e,gil'lur~, mezoll'l. din care rezuha 0 ;;'I,tnu.:tie de ~ip specia], ell 0 "tide" c'(linsiderabiUi,rnrri.i .... l1IaLog in fizic:a cl a si c,il. F,ol1,el.e nuclea re slnt cemral e ~i au 0 ~ de i.,ctlune foarlte mid (r:;::,. I (J.n m).

.. U eMf! fUlitOj(',Q ttr{.iIJl/eti Ill! ma.\</. egaM t:h h 13 ,rlm m".~d atl'"IlI/'11 «~ mdum. (lJkt~ r. M! ,~/(I " kg

Surna maselor experimemale 1llfJ' ",i mil' ale 1U~.uroil' III I1IlUni i ler ~i n:eIJI:renilor URn i rraeleu ~:S'~ d i ferita de m asa exp.edmentaUl a nueleului, M. Di:fe:renfll:

se:.fIiUme~l~· d~fecule mrun. Ac es1ej)1, n eorespunde energia 13·= Ar.~Jc2 ~., sau (!'ruugia de: legiimrii. care reprez:n.nl;:i en,ergia desfaeeri! nueleului in nucleenii oomponcnli saru energia care se eLibereaziL ijjproce~1tJ1 fom1iri,~ nucleulu] di 11 mvC'lean i .

l\ltilCihd,e lliuC'le'I1if'Ie-. In lncerearile de a expliea snuctura imimi.ir 6 fluclcldui .• I:IU fost e~l,!bo:mte, C'aI :;:i in cazul atomului 'i:nsu~i. 0' serie de "modele", care ofedi 0 reprezeutsre mal curii'ld intlJ,'iUva a aceste'i snucturi:

- modelul '~pi'ca!'tY'!"i:i'~ reUetieaza omog.enimuea densilatii nueleldui ~ ana'log~a miicarii nlJJc(,ooni~or eu cea a agi'l{ll,ici termiee a nuei melecule;

- modiiu~ "p.ahJ.lfil.or·'· su:ge~!.Iza ideea cli,;,istel1.~ei, u:nor pilturi en~er'getice clU'ullifk:a~e. in care flucleonb se grupeaza in pereehi de s;p~n O:PllS ii sernisca pe orbite ii!1d~:pellden1.e (s im tlar e]~et«ull1Dr tllUotl'l);

- moddll!lll • unifi.c:I'I·· 'oo:rlsid,e:ra ea ntlcieonul se mi~cii individual in dmrul dererminet de ceull!1~ti nnclecnl sl, ceneernitent, se depla:st31:Zi'i. eu ]lJ'j,lrnaga p~hld, dill care face parte,

P3lrtiiculele e.em~ntaire ole IUlideuiui, In cursul studiilor experimenrale efectuate in ulrimeje dtecelill'ii pentru delern,linarce~ naiuri ~ in~era:ctiilor nuc1ea:re. 11 fost pus. in ,evidenja un !'llUmar considerabil deparl.kule compone,me a lenuc leuIui A~estea au CI In aSi ~i 101L1'1. limp med i u de v itl'ti'i ex't1rem de \'anabHe $i au fo~ gwupate de FeYllnt,m tl:'l,<:iWlvll ca,legorii priRdp(fJe r'OC1'e'~e');

- Ieptoni (particule usoare): electreni, PQz:itmni, miuoui, nc:ulrlAi etc .

- mezQfli, {[}Jflj,cule cu mesa moore}

- barioni (par[ic"~le grele): proteni, neutrcai,

't11per-oni

Une]e ~Un aeesre particol.e {ailll cum sinl me~olli:i: 'p} parti(;i,pa nemijilod~ La reaH~.ani'iI fortetor nucleare, (:1lI:1!'e O1sigur.a c'()feziunea $i stabili't;atea J'ludellll.lL M.a.i uebuie me!l!tioria,t faptl.iJl ca fiecarei particule Ii eorespundeo andparl'lcuJ.J {ell l1Jceea~,i m.asli. l!pin ~i timp de vi:iiIi1. dar eu sOllirciin~ ~i numar barionlc difer:it.) ,i cipdndpalele lor ca.racteristlcifizk:e 5in'[ CUi! n1i ficiue.

]]1 uidmii ani. ;JnoIlH'iIH]e de manifestare II 1I11'ol' p..aflicu~e in curs,ul ex.perien~elor alii ta,lJIt sii 51!:; pre511PlJn~ e is('enp ullOr SU;tu;:turi slJIbel'enle9t3rre". q.IJurkuril.e .

BAZElE RONTG€NDIAGNOSTICULUJ .II

'f'a'scicuhd die radiati.i X sau Rijn~el\este un f'alscic!.d de fh'lolli. adici 0 radia~iie* el,ectromagnttic31 (II ei:reii energie este def'iinfta. conform mecanief cuanrice, prill! rdill,ia:

(,LI0) E= IIV'

ILlnde' E este energin, euentei fo,ronului. 1" C-O'Ds~a:~L!l lui PI anek lar v freeventa undei eleetremagnetice; !n consecinta, e~ va manifesta ~Qatepro!pr,i~a~ile' fu~'OI~ilor.

Descrierea acestor lfi)Foprietati illl, cele ce umu~::!:zJi nu este nici exll!lUS1iva. n[ci, absoiut riguf<03Isa; ea nu i~i pro:pu'Ile d~i[ re~je'faroo UnO,!' ,f;lspecte ne;m!jlocit legate' de practica il<u],~olog,iei medicale.

Bst~ tOUI$i neeessr de reamintlt cal{l~1()nu!, particula elementarf a dmiPlD~ui el,ectmmrtlgn~tfc, nu pasoda nid s;lJl:cinii' ele:cIJici nici masi de repaus ~i.ln cO['lsec,infii, IlU poate fI ~~'JflJ<Il.,gi'nat dech in mtl~~ca_r,-e'.

In geneml. faselculul de fo'~on~ poate fi deserts gee:metri.C' C,lI un ~, in lnter'ioru.l ca,rui.a, fhtOllll pomip de ~a o sur:si - rConsidera(a mn~od ldeaJ Cli pUllet i fortl:1a - di ve,-s: pe mjsllnll. C'C se indep5rt~a:za de aceasta acoperind 0 erie de p(f'oi'~'I·i.e' din ee in ee Il\il-i mare (fi'g.5). Rezultatul d.ivergeruei este sc:aderea inten.siul'Iii fa5cicuLuhli P-l'lopoi1.io.llal.il ell piitfalUl di:S~~Il'lej rota de sllrsi.descr1sl1 de reia:,ia~

(LH)

Aces! fenomen caracteristic are uurneroase imp~ iC(lt.iti de ordii[iJ, prnctioe., impunind. printre ahele. ul1e~e pifliltie.u- 1.[Il"ita~i lehn]c]lo.l!" de IGXi:!im]naF;e.~i tr.atament

IE:I expl.ic3j de Il!:sem.enea"lllIRa. dill uasiUuri.le fundamerrtale ale fomlir~:i imaginii rad]ologi~e, 'pN'ieeli~ ,OO;,il'i. to sfi.,il. ace!a,l\i~ fenomen deville IJn f-nctor impodan~' l~ pro[eC'ti~ f-a~~, de ;r~di~\ii.

~ r~' III JI' ··,-qJl'afif''' Slfl'i.ud/'(,-",j u« lJ'mISr'~FI r/irIJq!mm.f ,VNJrial th! ~ ~ au J.e paTI,'c.w!" 'IJQ,lll!riab:; iJi1t:1J""a, A·.'f{le""l_ l!tlni(ll/de 11'l1r1. • , inJ fo! ,,-·/e' hlji~11J ;Jlmrm~rl'l! t'ilf/it1tit".

11"11.5. [)i\l~i"gen~ fal;!;tC u.11l lui. de ru\l.\ii pruduc~ sc~dc:re3 il'llcru;itllli lui el:i pjLr-a~L11 dri;S'l.an~lil ':lq!! di: SI\U'Sil.

•• 2.:2., A t,enuaren

E!r~a prinelpalul proces Ilzic l;a care este SUP'lJiS fascicu]u] de fot,oni la trecerea lui prin marerie, frin atenuare trebu le in1ie1easi redueerea i nlel'lsib.3~ i fliS'C iculul ui d~l(Drnt~ .\'C'-tiderU mmJ'iiru/ui Oft /Ql(JJli iiu.~ide'lli. Fenom~nu! esre de~cris I~C re~atia:

(1 12-) I I·· -}ii

I • " _::::: 'o,e

unde I{J este 'il'llt,ensitalea. f!~'l:ili3 f imensiralea dupii pal'"C!.n:gerea unlit stmt de materie de grosime d. ~{I!r Jl ceeficieatul de atenu~re- 31 rnediulai sna biltiU. Marime.l aeesruicoeficient este conditionattil in principiu de densiiatea p ~i nnmsrul atomic Z al mediului, cs ~~ de ~ungimea de unda ,;\ j} r~dji'lliei. la ri~:cly]' ei invers p'ropolt1iona]j cu frecventa v,

La baza ll~emllid] fascieulului de :r3dr~tii ROn,tgen se simem ahsorb/ta I:ui de cafre llW<ii!l prhl ele:ctul fotQeiecrric (:1111,6) Jii d{fif.dlmea{impr,a!il~,eretl" 11liU ))liin efectnd Compton (fig.7). Da lmwt:ii acestuia d i 11 unTlla, 316011a.rea ere flu ItUn'l:3 i efecte'~] cOJl"lsecint,e cantitl'live, ei ~:i t.a~itati\le, :5QldlndtNt:

Cl.IlIPfirilia de fc:toni de eml:rgie reclus{! ~i cu direclie diferi~i de eel tlLl,p]'"jrl~,i in f:asC'iculul in~rial (:iJ.1cidemt).

A '_rejaJ modificare e'lernelli(rnJrn pe eare 0 poare recunoa~t:e fo~onul materializarea ,I"j prin transformarea in dou_~ piirticule CI,I mils-a ~j sarcina elecui-ca de seas opus (electron ~f, positron) nu se preduce in conai1liile concrete ale pracficfldi Riillt'gl!lUiic(gm:wicu/ui.

11 BAZELE RADIOL:OGIEI, !SI IMA'G IST1Cll MEDICALE

~1~6. Abs.orbti(! prill efec~ r(uoelec~ric. FOI'O.DI,d cede!lZi iiru;reaga lui energie 'llIIUli el~lrn:ll C3f1S p~fb~1I! af~mul;ae;est8 ~Ile un ion pilz,iti'll.

Feno.menul ;a:l,ennirii radia;peI poate fl oomiderat. ca hlVersul capaciti~ii acesteja de !J pe:D~tra mediWLI., In adevir; spre daosebi re de f'Otoni~ de energie joa:si!" ~~aI cum. sint eei ai ~lIO!mlinji vjzibile. f(ltonii X DusinJt. re,t1ecta~i sau absOIl'bW ta supn:€ata oc)rpt!!ril(l:r~ ci I.estraoo1t mmbUfiIl in cue nu dispa:rio W1tlia i~l1temct'ii.~OO'w :akJmii med'im]u~., I:ml p:r,adi'ca, sa obi~J\uie~te Cal aceasti triisiturn fiz[ci sa fie denumitipell'elr.ahiIJ'tale". In fig.S este reprezelltata "soarta" rQlto~Jiloi' individuaH ai fasci.c~~.I,dulla treeerea ~o;rprin nla!'l:ede (d~ 1a. Sfioga i3! dreapta: lot'on absorbi.t. penetrant, respectiv lmpriitiat)l.

1.1.3. LUminese.enrfa

Cu VarL!lnlie:le ei, jlup,"i!SC4n{a ~i [(Js/OI'escenla. esre feDQ,lIl.enuID fizic prin care fotanU radia:tiei X. 'ex:o.itilld

Fig.7. 6fecIIll Cmmu:on. Fotmild o~e:i!ri 0 parte dinl energj8 sa 'Liltui etOOlron oott: pl!:r§s~te ,:uomllt A~ un roton ell energjt r«IwI ~i ,cu, dirocl;ie modifioatlt.

,
\
- \
- fig 8·,

.atomiw. anumitQ:r ma~eria[e, pl\oduc ~ndirect~ in c!Jr~uJ de2:eJ(eiUiIID~ aces toni, 10 emisie de fbtcni 0l!.W WWlgiffiili de l,~da situate in speetml lum~nji vizibile .. 0 parte din e:l1ergia lor este deci conrverttita pe tl,loeasta carne Intr...,o liadiaVe luminoa~iha, p~r.c~tibili de c.i'i~re retina. In p.mcticar r:adiodi:agnOSlieu lui, prio utj~i:ur,e-a ecxanelo:r .ftuQlesoeo'w. fasciculul die ra.tii,atiw Rontgenpr,oduce im:agiolea mdio\S,copid..

Fh,,().resceJ~$Q este fOf:mQ! de lum.inescen~;fi, care se manifesm nruma~ a_na ti~ ci~ Iladiatia X inte:ractioneazl ICU materia.1J1!lI1, spes dsosebire dejo,jbrescenJd. peTSistentii un anumit. timp dlupi5 mce'titrea in"t~C'tiei dif.ecte.Bsfe evident CD. ]0 radioseopie Alii !p!Jal!!e fi utiJizatii dect~ f1.tlOro~c:e:o~a; milinife~,tarea fo,rloreseenr~i. chlar pentm. 1lUl 'limp sc'urt.prodooe ,illl lIeilt"Ji3!ne!;Itj, a Imlllg iII.'i~ care este sttnje.nitOOJie poo.1m ,exam:matDr.

BAZELERONTGENDIAGNOSTICULUI 1.3

Suibstawte'!e t1uf .. u~esoeat£: folosire""m praaticfii. '\110.1: fi pilezeliDltate !ftt!r~·o' aUi seqiune..

Dintre .J:ll.lmeroase.iJe efec~e ,de ordln ,c,himie prodluse de radiatiile X .. efeete care n"iau orlginea iniQ~~~tea ~i exeitarea mQ~eeu]e-mor mediului, eapacitaeea de ,!11. "mpre-si,ona G emulsie fow_grafiei este iargexp[oot:lttii in prillC"ti.ca radiodiagnosneutul, Ea permjte ob~ine'I'eal. mtlia.graflei~ adica a .imag:mii rndio~o·gice fixete pe film. Ra:.dr~og~fi.a, produsa to virtutea aceleia~ii p'rQce.$a.r~ prln care-seobplileunc~eu fOfogrnfie, este edmagine negatiri a ool,e~ oooel"!IIa:t;e tn radiosoop1e,

1.2.5, Efecm bilolE1,gice

C . ~.:I' ill' X d .. d" I

apacatarea tiiQ1at or '. . e a lORlza me 'm, pareers,

comuni unci cate~oriru largi de r:a.d.iafii - e]ectromagnerice ~.i looIpuscu~aFe - se s.itiUeari Ia bUll efeck,lQl lcr bioiogics. A,ceste ,3iec'te<, deooebit de c,omplex:e §i var:ia1te" srudjak' experimeDJt"a 1 de radiobiologie, smt ulmzar.e in pIiac,tiG:a~d,i.o'ter8~iei (t~ preaentul matedal ~e ,est,e eoasa~:nu UIl! ,c~piltd aparle),. In fig:.9 e.step,r:ezenrtlilt. ea ~empJII!!!. e.fecml itadierji aSllp;ra. il:c.idu.m~rn dezo.:dribomuelei:c: (ADN)~ pl~lrtat,otul iuformajiei genet ice. In urma i:onizidLof1, s-a produ5, 0 rup~ l:1Il'dci, (A}. respectiv dubHii, (8)1' ,3. legafudLor din,1:J)e spualelc mo10cuJare, cu pooibilitatea apadtiei unei mubl,fU.

1.3.lnlagjille'aradioiogici: m,od de fOnDue, semnilicape,par1itularifiti

1.3.1. Furtms.rea $i semDifi~a:tJia [maginii r;itwologiee,

UtHizareilll-ad[S!~ieiX in seep diagnostic se iba:zeazi\ pe posibH:i.t'atie'~ ob~me~rii cu ,iiju.~ond ei a unci imagini C3,I1lJclieristi ee, ~,pf!!rent-a pe ecranul radios( G!P ie san pe fj]mrul rad~ogmfic~ imagilJea' .mdiologiea. Aceastal esteo r-eprezentarl1l indkecti (intermenii uni limbaj modern. 0 reprezentare ··~Qdiflcatii"') a Ii)rgomelor S3iU !£egirvlll~l,or aDaromiee sbib.a'l:llte de fPd~~~ii.

IDmagmnel 'vl,zuala comu~i a elememeler Jwnii care ne m-colBj'oatr:8. b.1z:ata pe refleclare:a hi min i i de eatre suprnfu~ eorp.ur'J1or, este in ~e3[~mt~ tot 0. iIuagme codLDcarti pe care o ,creem Mla.lizaJtoM opnc;j:i cire~iiI erelerul 'Ii ,atribuie o antllmiti sellmilfica~ie. Imaginea: mdjo!og~eii nu are ifn;~ UID OO'J.itspotid.ent m~~elia.~ expHca!b,il ht virllltea legUof fiziologiei vedetii; pentm a-I destu~,r sensul real" ea. 1'111 PQ@h~ f pu.r~i ,s,imph!ll "citita". ci uebuie sa fieinlotdoo'Un~ illt.f!:rpl'etalii~ a,dica dec'odificatl pti!,dr-Ilil preces lnental particu[nr care implici un gmd imponaarde conven(ie.

Confomill teoriei il1fomni:~iei. ima:gwnea tadiologici este de. fapt un mes:aj ell privlr<e la s~ctw,a mecliiu[ul etil:am,mat,. tr:mls~is pe calea ra:di3J~ie:i X. a caru'i genezii [rebu[e expllicat~, ~o~sidet~~d dif"Cd~etfl I'DOmente pmprr]i unul

a~a-numit "l~mf inf~rma:lion~]'~ {fig.l O~. -

I 1. Suna

2. Suport

3,. Modelare

Fas·ci'cul de nu:IDiaJ(ii X

Atmnmrea fiLscicuWu.[ui inmedi'!!!

T~b ,ge'nerarO:f ...:I d' ··'X ee ra mill.···

s, P:er~1ia, (deaJdjficarea]i

,4~, Supan modelat

S. Reeepfia Rles~u1uj

I De~~iepe film ssu ecraa

I In ierpretarea imaginii

Imagine radjo1Q,gici inJ,rj z.ibiHt (fascicu] emergem)

1,4 lBAZELE RADJOtOOlEl $] [MAG [STICH MED~CALE

1.3"J .1. SUf'SO de emhere a mesajului. mal exact sursa suportulai pria care se transmite infQflfi,a,!,a,. ICSle reprezentata de tubul generator dWdi~. IH tubul radicgen, eleclron;'i ptli~ernic accel,ern~] de' dife:r,~nl:!1 de potential dintre elltad ~i aDli:C~tod (!lR(lda) suferi la n[\lelu] acestu~a din urm fenomenul deji'inart1 (fig.li h prin care (I parte din energia 'Iorcille'~icti se transfonna in f:a:t(mu X. ell cuanta IIV';

(1.13)

~

ml!'-

_- -~ hv

2

Frinarea este inle:mctiafizica dimre un electres ell: se depla~e-a~ In v~init3i~e~ unui aueleu 'atomic (eIJ sl1rdna pozidviH ~i nueleul res-pec'l,jv, SiCJld~b\ ell de v ierea ~rnlectoriei eleetrenului ~i inc'clilill!:efulcestuia .. Confomueoriei cuantiee, :i'~ asemenea condilii se emile' un fOiO.t1r a dmiL energie este pre~ev8la din ,ellergr~ ci~elrcll a electreeului. Rezuh<l.tul terlolnenu]ui diefrin;;;ar-e este deci i1ptu·~tia unei tad i a:ti i el~ctrrDmilgn~nic:e ( r,adjaVa X de Ftina re) ~i seaderea el1l.ergiei einetiee a electromdu,t (fig.It),

Trebuie imdes ell, in cursulinteractie! 'lor eu a'lomii ancdel, e]ectromii cedeaza energia treplat 9,i la intimp]lilire. fiecare act de' emisie ~tectroltl:Thagnel'ica. fiine:!. I1.HipOnsa,bil de 0 arlUmL'tli frecv~nt<l. En ,ansambl~l ei, radia1ia Rontgen produsi pesceasra calc C"Sl1ehmsstrablung")!lre un spectru oontl:f1Iuu de hl~lgimi de UJ1)(l~ii. UmiT3 illferi:oa.rii a acestui spectru eorespunde S it till t~ei, extreme ~~l care cllel'g'ia eJl1lelicD. a electronului se trnRsfonn a dintr-o data lrnr-o cuafl~~ de energie hv mllximi. corespunzatoare enetgiei de ,",ccelerarea:plic.aUi 13! bomele !lllibu1ui radiogen {e~primata ln, vo]ti).

o G •

o

Firg. H .. Prud~K'trce rndill~lI:l x de' frin:ar~. Pl.'lrllill din Jihlmen~ul cawduilli i:ulul'> I~ hll:al1d@ici;J'i·I~. ~'!!t'"lnlllii pl.u.:mi..; ~('C~kj',l!Iti ICC lroc prill v..:ciqlalal~a liIud~il(Jr aiomih_'r RlilOd~i sinl incelilliti ~i tit; ia!L 0 parte din ene Ill-~~ I(l'r Ilpi'li'e Slilb lonlt'll unei ClIl'Inw d.ll oodia!ic X,

1 .. 3.11.2. Fasci(;ui«/ de flldiatii RaI118~'n genera] in aeest 111.od constituie s.uponuJ p'J1o,ri'l1-zJs.al infonnatiei S':U1 mesajului.

] .:U .3.~n eentinoare, fa~c;icll]ru:l obl,tl'lul esteproiflct~1, as~pri1 Q.rgal'iu~~i sao regitnH nnatomic:e ,e,lI.am~'-'Hne ~i este 1.rtQ-delcu de: acestea, in ese~fi prin procesul de atenaare,

Am vaZUI ·ca arenuarea depinde rund;[Jnte~hll de gl'osim,I.'Q lJf!IUUal~Q ii mai ales de J~umt'i"111 ammic: til n(md'iu]u~ parcu!'S. f iecare fra!c'~iurle 3i faseieutu h~i de :rndiaf,i,i. d:tvine un ver[tabiLa.p!Elml de mii5urli. eareanaliaeaza phm cu plfll::l" in djrec~i;l lui de propagare. rnediul pe eare ~~ slnioa1te $i eapatii,~ pr~!I'I. g,ra.dul in care este ~rep.t3it atenu 11 1 •. e 'iiL'lcarcatura infa:r-maJionala. Else tll"{mSfCffl:1!5- irrtf-l-ulii, semnal ease Tli:lfle<:t.a. marimea paeametrilor melili~ionali. Cum reg,~"lI:U_C!Il ~iIila;toml<:a p;~n':eU'"n;ii de Intregul fa.sdcul .cuprinde snucnrri ce diJc:rii ca grosime, densitate ~i IUlrna:r atomic, atenuarea va fi 1<1 rlndul eo.!, dlife,iitol de J~ 0 Feghune 1~ altaa rnscicllhdui

1.3 .. 1.4. TotaJit<lleaJ semnalelor pe t;{l!fe le cuprinde fascicuhil mode1a,l. adicn. ilt~{l:gi'N'ea in 3ilS300bh:lI[ ei,fe,tle-cta d"ifeTen~ilL sail cO'U'I!~U~h.d fie caT'e Ie t:r,eeazii st.rucHU'ile l?:lIt:urse ill cee<l ce pri"e~n~ GElpacuata oM ae~n I!Il,enua tasciculul sa'iTac,lI. fi pene:t-raie-tl-e-i1eesta.

.. 1\.~l) Icl.!'iifam V Z1!.l!, iheaiului parcursde radialia X ii este IHopdu un anurnir c(}ejicient de alemrare I';, acesta :rezulLa din sum a probRbili~itilo:r de preducere, In mediul respectiv" ,3 eeler trei 'lipcrri. de 'interaciii elementare ale fotonilor.~1u1 f~wr~ic"efecrulf?mptonfi form3J'~a de pereehl de particule:

In limitele energiilor lj.tiliZ\3lh~ in pNlctic-a Ri5nt:gendi agll,O:5!t iculu i $i ti n ind seams de nam rn atolmi!or ea re ioin in compllzi,ia S'tru~fi:lrilor biologig;::, atenuarea'se prOduce tntr-o propor}je covir~iloiJJe prj'n efectul Compton. PrOb3[lilital~a de producere 3 scestuia depinde, pemruo eaergie data, & [otonil,Of, praclic tWJ!',I1.(li de densuatea eI8clro~!tlp,. mediuflfr. inlrn'Ctllludeii atomic~ nu plirticipii la efect,

liil!(r~o expresle sil'l.telica riJgur08!sii~ ~llIJo.I11nltia ctIJpdlf:iSii ~TlI imagiaea obtin-u:Ui prin f1I.di<'ilia X se ref em 13 detJ.~/taU!(1 r!J~/"O'1JiJar diu !liediu'I''(1I'Clirs., :adb::.a la u'!oltrmarul Me-Atom pe urnitale.a de ''1,1o]mn.

1.3"1.5 .. hnag~lm;ea reiil.~izalta, prin modelare r,amine insi.! nedeteefabiUj peliilIDI noi, intnH::i •. organismu~ uman nu lPosedii OleW un organ senzorial capilIbi] sa pereeapi ditet'l :rndiat lit X.

BAZELE RONTGENDIA.GNOSTICULUI 15

Ca situpli !C~rjozitate; lrebuwe men'I'iol[!~lt faptui pe ,C'M-e l-am sesmt in pmctieli. tlm a-l putea vermc.a,pe (I scam mai 1qa. cllictma Q.QJ' persoaae pereepe totu~i rad!i<8:J,ia ROntgen, sub fonna de 'pete de ~m:nina~'.

In pr,act iei!!, pen:rru a putee dt.nec'tl mesaj u.~; iilict}s,ta w:ebaie sa :fie tmdus m .se.mnftle opdce,. folosiad fle un earan fluorescent, fie un filmtadiografiic., D~torita lumirnesnenlei 13M! impl7eSDona_rU emuilsiei futogmfi.ca, f,nagi1Jf!:aprilnrtrii sau .lati!lIiii' ,diev:in@ 0 lm(Jgi~le vizuaJd., m .. esa ju! ca!pita po$.]bi litatea de a _fi receptlonat. P,roprietatea mettiu~ui sWibatut de a atenua sail de a fi pe.ne'l:rat in:tr ... o atnmutilJ masl1.ta de ciQ'e fasc 'cut devine pt1iprietaJIteli!J dea fl mai mult sau mad puNn raiJioopa<::J respectiv null()tmnspt'J,~m. In aoest :madl. el pw1:e fiinregittmt de orga:I:II!:d '\I'i'2"iil!IID ,Ill, e%~minato:rului.

1.3 • .1.6" U:rm~~i in sfir~it eft informati,a ee r,ezlIi[tl din tetalitatea semnalelor pwtate de fasciool si fle deca.tfijicali. adi.c:a ill'.terprel'Q,td.

Deoodifi(ar'OO este in reajjltate un proces me:!l'tal deooebh de compiex. Ai8 cum am vazul ,semoalel'e se fonne:,aza prin pMCurgerea s.tot au Sb:;It de ciUre fasc~c;ul a rqgiurru ana~:Cilnrnc.e ex~mina:le ~i prWsl1_maeiii: trep:taw a huo.fll:U),UHCi C'l@ p'rffiv~re la capacita.'tea de 51reDUflm a .strud'llllrilcr mu c:omllone'llfa straturilor sueeesive. Numan.d ',aces[Of senma le pre.rentein imaginea l"2iHologicii, este mens; nu toate ins! siot utile.

Precesu] d~e(ldIDcirH trebtde, ~nl!linte de tna't'e, s.iii. reaL~eze un diticemamint ~ i 0 sdeelie a lof., :reU¢Plnllu-le pe cele eaee pot avea 0 S'e:mnificJ.tie iUI;11IoIno=clinici ~j care oOIlstituie de Capt 0 proO:porjie fbarte .redusl. Pe lI:!aza. aeestors, unneaza si;i fie idenfific.am stmcturile ,C:ll'l:'e le-{'I'u gem'x:at. astf!el 'W.c~t im~gillea 'si'caopew sens:u] unei repr-ezentiiJi anatomic.ereale.

o ra.diogrnfie ,obi§ru1ita nu ar puma ti de5ICifrata san deccdificati, deei DlI.1I arpntea d!eveni, 'Ilmj[ imIJ!;mmen.t de diagwu)st[c: clinic, daci Du' ~m poseda, a!llumite p.rem~e~ care eenstsu in ese'wt~ din:

- cllllow;te.rea exactii a anatomiej regililii:iii exa~ mililate, a fonnel §j fopo'gWei org;me]o.r §i strueturilor cuprlnse in aeeasta;

- cUllQa~terea: capaei.tifij de at,e:OUaI'e III fo~aliunHor Ha'OOmlce ~i ,structQr,ilor pan::urse de faseieu], care coatribwe La formarea imaginii;

- OOIIoo~:ooroowginiij ddioklgice !!l.QllmaIeo" care odati fixaJti in m.emori~" devine un v,erit~bU el,al(:i:[! lQ p'wQCSul de decodifica:re a oricareiimagini pat1ologice;

- utilizarea U nor manevre tehnice eomplemeatare .. care ,eoo,it diseeierea prnm'l.l!rjtot'~ fo:nnare3! ulilJej reprezentiliii m~~:taletridimens,icaa1e a orglIi.e]or §,j (ormatiun11o.r enatomice ,el{amillil!a;te.

Ia procesul de fermare a imaginii rndio,togjce se maiRii"~ti itneviMbil pfoprie:talil:e f3Scic!:l.]!,iJlu~ de mdiat~j; cHntre a~estea~U'nele jn:fluentea~5e._usib~~ uas:lUurile ei optic-e. ,astfeA incit COJIS idernrea lor Sibmta este iodi-spensebi La l!!!Ile:i mterpretiri eereete,

1.3.1.1.P'roiec.Jia cOl,icG. Datcritidil;~rge:fitei~if()mud coll'ice a faseieulului, imagioea madiolOl,gid, aunui obi~ct I(organ sau fOrm3'(wJUlI.e 3Qat0m1ICa) este into'~de{.!unS! 0 ima,g;ine miiritd. Bfectul de mime poal!e 1i evaluat 'prin iPrjs~a legilor optiee aplicabite ~j lll!llminii vizffibi1e; e] este en ailit mai pW11funla11 euclt obi ecml se ga.se~te m3!i apm.ape de surss radialiei: (tU0U 11'ad.iQg'eu) §i ma i depane de p~~_nul de proieC'tie, ~epreztntalt de film sau eeran (fig.12). In pI ... cti,ca~ penuu a dl!illl]!Iliua en: fTI3j :mllll:t eiecrul de IB:i:rire ,(teorefic, e~ ou. ~' fi Die iod!ata fi'hmiDst), deel pentN :lI obrh1.e oim~mfl CIJ dimem;iuJu cit mai aplriJp,iate delCie'~e reale ale obiectului. adlca iRl3ginea iZ(lmetri,d. este neeesar ca acesta si fie situat cit mal apr,oape de film SaJU eeran fi eil mai depQriIle de Lubu~ radiogen, adiei de sursa raSiCjc~mului.

Crefterca d.istwtei dintre tub ,~w eeraa este ~Hmik!.ti de eoasiderente tehnice~ 01 mdm,grafie efecruBrti eu 0 d[smnfj ~ursi-:film de 1,5 -2m, Jd,iGi o,tt/erudiog1'afic. Qferiilusi o imag1mle a card miirire poole fi apr-ec.iata C~ ne.g~Uabili.

Miiri£loo imlginii om,ec:lullli fEU este singut!l, cOI'Isecmti a formei conicl(: ;a f~cicli!lullli; pentru irttIfi1e,gerea: '~]QdaUe. este neeesar sii se alba 10 ,'ede.[ie faptul ca fascicu]uJ este c'Ompus dinm-o, regiune ,c.entralti (a: carei e,xp.ms.ie idewi este !tf.1~aeen,tra].a"'" adici W1i.Lti~~, geo:r.nemci a Ctll.nu~u~ de rad~Jl,liO. care are "in mod obi~n~h 0 din::et~e

,F

Fig-H. Oependenla, m1!m imssimL de dislftnta oblul-sl!Irsa $i ol:liecH'iIm. 1, 2. 1 - obiecle de:lllCe:~;j ma:mn"¢:f - ~rn! IUbLdw nldlogo; , -film,

16 BAZELE RADIO['OGIEI SI IMAGl8TICII MEDICAtE

FI,.13. bnagi:n~ radiiologicl!!i unei sfe.e obrmi.ui Cil \:In f.asciepI pr!'rpt:liciicut!H' pc film (a) ii IJIllIui 'lJbHc (1))1

perpendi!m1tar,a pe p]1lrlilul de pro[ecpe~ in limp 01:) r.esml eomponenteler fascicululai urmeaza UD traieet din ce in ee [(wi oblic, pe misuJi lie se situe.aza mlli depsrre de nceasti reg;Wlof!. OMicib:te:a mS-clculului falii de phulld de proiec1]e produce iuss d,'ejQ,"lnwwimagin i irezul t,ar~,! eonform ]nincipi nor g,eometrtei opti:oe (lup'a. care se tbrmeaza umbra corpudlor in luminaviz~Ibmi~

Aeest f:'apt po-ate fi 'U~or demonstrat d~ca inoerd. :sa obpnemi.magil1lM1 unei s.:fel'e fDlos:imd unfsseicul perpendicular pe film ;i unul oblic 1n rnpol1 cu filmuL In prtIDul caz lmaginea sferei va fi reprezentati printr-un, cerc, i'n 001 de aW daUea prtnlr'"O elipsa (fig. B}I.

a

b

R,e;roJtl1i decE ei~. d.at.()ri'u' p[op:liieti~:ilor eptiee ale nsciculului, imagmea mdiQ[o'gid est¢: mu mlm.aJo imag:me mii.r~,~ ei ~i uea de/onntJta a! obiectului: reg~'\'lInea lui. s'~rab:ituti de porfiuuea centmHi aIascicululu! 'V~ f'i repf-e,21e:ntati in ~mag;i1'Ie mn pro:i.e.etieiperpendiC'~lQm~ a~md dimeru:iuiiID 8PIOpi(lte de eelereale, ~llItim.p ee IegiUfliie coresfi1i.!iiM:atoare perifarie:i fascieulului VOf apirlea io proiectie obJ'icii deei VIOl' fi madre; in ansamblul ei, imaglm'J)eiiil va 11 a.stfeJ ]nevifabil d:efofmle.Ui. Efectl1l die defo<TJ)1:arepoate fi. il:lmte promunJ!:att in caml nlrma1iuni~or anatemlee voluminoase, ~a, eumeste de I!l<xemp]u jnima, ale I;.iuei ntillrgioi 8e'sim.eaz;a, la ,dlstmlti mare Cali de patrtea cerumJa a orgamidui

renfro, ,3, lidimin\U: ,eteetu.l de defom'lif!lre, fas:cicll~u] de tadiatii Val trebui si.fieasd;'e~ 'ori.Muat ilIcitraza 11.0 ce~troli sa oadj perpendieu]Olf. pe flhn, treclad pria central fl)'rJ1l.atiunii seu seueturii anatonuce cere prezinti eel rna i mare :iDlteres.

I~ afara ai~/iei wcicul u1~~ fata de ~bmu1 de proie(.1~e" un element important io fermerea irmllig~n~i radiclogicea unui obiect este orie,aio!'e(:l acesnua in !',aport en fasciclllui.

Amncidnd mS;-CJcu tul es,te ~rpe:Jlldjcul3r pe axllllun_g al Qbie.¢hliiiu i. se obii.Elie ptu,jectia longituoinald iii. acesmia, Daci el este astfe1 oriental inelt raza celib'alil.i. (;o[te;spunde liOO!I]ui organuIDu.~ se Qbpll1ep'roiec~i2I axiala. sau ortogradi (fig.14 a~b ) .. In-e:i,dle$ ·ol:d[cl a faseicu]uiui furta de obiect poore produce 0 imagine in care obiectnl apare mai seurt sa~ dwpotrivl, mai IUDg doc'it in realirate (fig. 14 c,d).

In p1.1ilc.tica obpnerea unei imagini eoreet interpretabHe ,obligj Ia 0 riguIOU~ '''poz;j:tj,Qn~r-e'' a regiunil anfllwmioo 'SXSlm]iI1Iat,e in raport au fasdcu ltd.

1.3,.2.2. Sumap:apJQJI'fI"riIQr~ ~~, cum am vazut, ima~ ginea radioiogici se fonnea:za pliD ate.n,'!if!!re~ trepta!till a fQciEulul'lli de rndlatii care' s1raibt!!lte pJan ell plan regia-

c

P:tg.U .. im~gin~. rodwlog:id, umli ~iDfe- oo'ri[u.1~ eu .rQSCic.y!ul ~lidiQtlla:r pt uu\ ~\l!llIg {proiec!ie ~oll.gifudiill.idi) (:Ii) Si ell f~lIliiJi orit!ntat in direC$ia acesl:l.h, ~ (pl'Oi@c~~l!)nggrMi say aK.i.al~) (b), ]41 ci'i t'I fucicllll.u,1 orimtMoblic fi3iJA de MIl.1I h':J.[lig p.l"O&tce 0 rrma,g,bn: WI.!I1II"Ii, :respootiv llhm~t! II dUlItelui e;c.aminal.

B,AZELE RONTGE.NDiIAGNOS'fI,CULUJ 17

Fig, ls..lEf~tul de £umalie a pta.nurilm. La margiinil~ patmLilIip:ipOO:u" lui" rubul. rl~uDtfud WI ~-Jfi dM~. PrMu€e WI slill]ll;us de opll~i!ite., In limp ee sfe:ra 0111 COfllilTUI aene r<!ilizem prill ~l.d:~r>tr:aclj'e ,0' mm1inmi tram;pa!'e.l\li.

ilea, anait'Om'ioi e.'1!:runrunata, Se ,nate spW'.Ie ca ea lu:meazi atenuaeea p~ CM"e' Q prooue eI~enkle stmctura Ie si~a:t,e in wferite~e p,laoori a~e regiiWI.i; respective.

Aceast~ 8:ta-:z:isa "lege a suma:~[ei p,~aDlu'ihn" este trasatU:r3l eea ma~ c8!J"3c'teristici ,a, fMagbruij 'l,adio~'ogice ··,das~c'en. DatorWi e'i doua, S3iU mai multe ebieete rndioop,aee, situate unti.l inapo1ia eelujl:a~T, VOI' forma 0 ,i:m~,gine llIlicB it nu vor pu~ea, fi direct indlividu.ailiute. Qnm:k'ibuna, mecant:ia fa fbrmarea imagrn:El~:i va fl ~ntd'usi doer :prinlr-UD surplus de mteMitarte ,a_ opacitilijii (fig.1S).

Un exemplu Uust:raC:i"ll' in acest seas n l'ep:r,ezmti. rorma'tiuoea opaci ~itua:m in cenmlll rumaginii radlto~ogjce . :a tom.,eelu.i" IdJcheta.ta m mod ICllrent car~~opa:citate csrdieva,s,cu]ari", In J)e~di~e. aeeasta ,e-s:te forma:m,p:rin :srum'aliaJ ,colO-Mei vertebmle. organeloi mediastlaului p<J't,eriof. eordului, vaselol" mad ~j stemullii',

U~C:Q[!ij,llil!r al e:fec'mhti ,de SUITUII~e it rept:ezintA surutmclill, care trebuie ln~l,ea:sa ,00 tedueerea i!mltel:lsiti~ii unei ope.'CitiP, 10 ~l in oC&e tfiamtea: sau mapoi,a ob~ecrullii ce ,j) creead esre sitru!:tii 0. stmcturn radiott'MSpa:renti (fig. t5),

Astfel &~ ionneaza, de eX!empl!!ll, ~ radiogratla toraoe]w~ banda 'tmmpare<mti vemC3l~ dispusa pe ~'iniil mediana. in dreptul primel.of veI'l'eibre t{lm.caJme, care se dat,o!l't:m traheei, Orgaflll ce c:ontine' aer i i este deci ndruotmllSparent La fel, tOOJ1l~:i]llutum ga:zos ~d stomacuilli .iii col,oDu[:ui 'lp3l(le sub [aooaJ. de im'iilgini tfmlS:1,ri;iron1ie:. prolccta,f:e peste opadltta,tea tIIbdomln!ilm.

Efecrul de sl!IImatie este Wleori lIiIl.tl!ctt.r filv,(l,rabilJ :in {ormare;!l imaginii radiolo.giooi, daroriti lui este posibi~, de exemp]u. ca fQItUatiuni op.a.ce de dlffimsnsiuni i(!lam' mici~ care mliU pot avea q) r-eprez.en1are m.dividlJru:i~ si i'orme:ze: pr.iJll sunt3Te mma,gini deeelabile (mic-fOnod:'um din lubereuleza mHi$_ri) .. De reguU~ el este-insa stilljenioo!f, pelltru di face impctsibil de Pfec:iUllt dacii. 0' imagm~e' pre~e:ntai in rad:i:Qgrafie se datJlrea:za unei singu:re stmcturi sau mal multcra situate in plaDllr-:ffi s1Jccesive.

,l1ig,m 6. Efeerul' de p:9.m!axa_ [oIlO2ilIi:a (a a tuhl.llui, (lorpurile A $i B se s1Jpraplilo. formind ,0 silllgull'.T imagine. Prin, iiL!eplasarea luhu'iui, :ill ~ti! (b), ilPlaginea coJpllil.li A. mai :apropiat d~ lII.b, se va deplasa l1I:ii nruDt, di:SO!i;:ii!!d'u:~e de ees a QQ:rpu]ui B. :;;iro8t msi deJI:liJ'l£ d~lub ~i mij IIJlI'O;!Ipt d~ ,pli!!l\1.1i1 de: f!!lll~CClie_.

Datorita lui, illil1'lliii.ginea :ra:diologj.ci devIDl:De cQmparabi~i eu I:) p,agini de ,carrie pc GaR; euviarele au fost mpriimate: nu ulIlu'l dupa c~lalalt, ei lIDU[ peste' Illtll1. In aftsamblu] lui, tex:tul con,ine 0 mare can.tiiital!:e de illf)o:rmil.\tl1l" care insa poate o;e'llcni :litiHi liI.1IJ!ma,i: ,cu, oo:ndii!ifl ,re;c'l)]ilst:imiri~ 5ec1mi cuvmt ;~ ,lJ. ordiRi1 in C3JJie cllIvmtele 00 fuB:t fuMprim::llJte.

Inliturnrea inc(mve]"ll~ente.t~r C[,oo;lIe .(i:e sumatia ilWadu.~ riler se ride~tedifieil:l in pmctiiC;i, Ea impuRe., prinn,e altele regu~a ca eU.I1U:lDII:ruJ mdLo]o,gic si fi.e ef~ctuat tntotdeauna: in eel P",hlL daua, pbnur~ de prow'eeti,e perpendicllmare i~tre ele, in general, 0 rndiogmfie in plan fronb] (de f~t.5) ~J una m pian saglMI (depro,tU) •.

Unele telltnlci speeia.le)lI~a cnm este tomogtaJia. ~d~,ici" ~ mai ales, tomografia (:o~puterjzaiW. permit e.limUtaretlJ ~:Ncfu~l1[ de ~um~ie'! ofe:rind imagm:e:a nUL singur plan 1lI~ regjll:!:o1W ,ex21Lnilila.'le, respectiv a stroctutiJOf si®M!ate in aeest plan,

1.3,.23. E/ecttJ de t.lt1mlaxd. In cazul in eare fasdmrnful de a;;adiiatil se depfaseazi iWll rnport: eu obiectul e.xami~a,t, parmle ,00 plsJlJ!.:I!· de proljectjev~ pUle.a! Ii oooerv:alti ,0' dep]it~ sere in sem mvers III obieel!:ulm. Acefim deplasare este CII a~t lllai mmpopmti:, cu ci. obieG;!m~ este swat mai ..a.proape de surs! ~ci ~nai deperte deplanul de pr,oiec'lie (fig,. 16).

Da~'o:rit,ti ace;sh.a\; qa~Dumi t <"e&.ct de panm~a!Xi". se poate ,e\'liIl]ua. in, I!lInele situatii. aliiru:im,ea unei structuri; adic3!, distanl:iii ei relativa: [a p!arnul de proiec,ie, jn (\merie de gradu] de dephlsm-ea imaginii ac.estei~od .. iji Cl1 deplaslWea, sursei, D'e asemenea va put:ea, fi disodatii, prin deplasaree s1lrSei~ 0 imagine wm8ti prio proiecti;a, supm,pus:i!it mal rauljor strut)twi, disp'Use:m planm:i d1i:ferJte: f(llmaplilmmilljle scituate' Qliti aproap6 de Sl~rsi sever d~pll<'Jsa mali mutt in rnpQrt eLI ,ce]e~he ~ se V.(l:[ profoota imiependtent in imagm.e Olgi16).

1.3,.1,4,. orLegea inci.dente1or lal~enli"le·"., A§a cum am Vfi,z:llit ansambhd imaginll r,'iidiob)gice' este fOml3!t p,rin

1.8 BAZELE RADIO['OG[EI ~I IMAGlSnCn MEDICA.I.E

Fig,! 7, ·1..C-~t.Q. l,ucidcn!:elQ(!' taDSiifD'ti.~te··. "1i~ieuM la:ng,eIUIII su.pr.aJ~~l,'~ ~rbl;; ale diiaJ'j~ei (plllilcle Ie ,1 ,2 ~5) VII prQduce OODtururi n~te,. ~n timpce: ~!~te (pt:h1il1Cl1!:le 3,4).]!W;eMe ca.de pt'liJilCndieuhrr .v or apltea fte,rse.

materitdizarea direreD~lor de aJoonuare a fasekulu~uj" pr-opdi diferitd:w structari ale feg~lJllii aanUnate., Cu clt acesre difefiente au ~ontrasre' Simi mai pre,gnmte, ]im.ite~e: dip;l:r\e gtmc~ile L'~spetli'ile vor fi. mai evideute iar pe imagine- VOl apdreil conhll'Ulli'i nett, c-arre tnarehem ace~~ [im.ire.A...Semene~ oon'tumrl se ]ltOOuc f1bmci ctnd :&:scie1!li~ul ~st.e tmgenli.ai 'La 0 sUpr3fu~pbmi seu eurbii. car'0 s-epmi dcw:regi.unm sa1!W structuri <::u c1lpaeita,te de ,at~uaredffi.:iI"jm (de exemplu, !liwprafa,ta, unci d~aflize QS'D,~5e). Ocilnpotri"lla, data el eade peqrefUd~cu]a_rpeo strnctwil. care se imtgoste[lZii, trepta,t (0- c~ast:a osoosii). l.imita acesteia va .fi rrepre:l!entati prlntr-un centur 'mpnlcis" ~desen §ters.! [leciee,eiabil (6g.17).

IB.virtuteaacestei "Iegi", specmea opticii l'adl~aliei X. pe imillgjllea radiologica pot apii:rea detam (o'p:aciti~i 1iniare) tare nil au lUll corespondent a:Jl{11tODl,IC e~pLic:U (e Ie trad1Ulc de~wvelir~ de fom'rua conved sau con.cava e.le unei form£l,l~uDi 'M1atolrtJice~ la care msciculul de r:~di3~ji este tatllgeD~ial). De ~menea, Ia mici varjatH ale incideu$ei f3'ScitJi:l!~u[uit PO'l di sparei1l, din hnagine detali.i semniticative peotru l'¢,giune.a exammali.

Ia 'oonfQ.['!.Uim.lte eu moria in'bM~liei, la care am recuss in lmlcen::are,a de. ,8, explic;a, fOfmaJlea imaginh radio-

'lao] 8'., Sma f6:'lciC'lJlhJliJl eSle fOCll'I'IIJ o;pdc al rubulu:i. C - catod; l\. - an~C!ltocIi P,o. - r~r optic.

logiee, pe pM'eu:r.suJ la.ntuhli de proeese ee se succed in, uansmjterea unul mes:aj pot inh!rvenifactml de perlUrhare. ,&are aitereazi runtr-() misllfi VMiailili oonlinu'tui 9cest'!l!.illl. 1m. pr.a,ct lea r:adjo~ogiaa. asemenea fa.ciori sint oomero§ i. ~] de nattrra \I''ai:l'i.atm..; in, majcritate" ,ei slnt eenseclnte ale abaterilor de la ~~Uta:~*-a, rehflidi. d~examtnare ~i pot fi ,evita1;i. Altii insi rezu]tii ctHar din ttasa,mIi!e fi:zice a]e fas.eicuIDului.

1.3~" I. SU1'S(1 jas'Cl'cu:I'ului. Atune] cind am descris g,eometria fas:ci,cu]u]ui de ra4iatii. am presupm e s.ul~si ide3i1i~ punctifQrmi~ de la nive~u'[ 'cir~~a fotollii div'eIgI ]M,cri~mKIu,-~ ink-un ICOO. rn realitate, sursa n:u peaie fi ElJiciod:a'ti PU.QCt~f011lli; eli estede fl:IDpto' zonadln su:pr,afata a~tic:atodeij bo:mJbardati deemecrtronii acceler,a,i, a ,ewi. ,ro~eetie ortogr.adii es~ denumit5,foCQn.~l optic al tubldu~ .mdiQg'en (fi,&.18).

o prlmiLQonsegin{i,a.a"oe:.;t.ei partiQ~blritlli die,o,rdin fizic ,?l tel1nic este &ptul ~i in eric.are din puuc'telemediului ,ex;ammat . sosesc fO·tOD! din diferitepllilde a_k suesei, avind 'inclinmi dliferite fat~ die plaJU'tll de prOiecl1e. La ruve]u,] con'l:lll!n:mtot unul obiec.t (stmct!;l!diI 5111.'.1 [brma~iUn'e ana'tom.ica) se va ;:moducea ztUID, de' pen.ml'ibn!i. care ft~rge

A

B

,1;g.1I9 .. A]'iat'i~ia plmllllfi'brei ·il'l 'li'e-eiD!l~l:ea C<li!tIlW'\lIilor imag~l\1ii oo~ecIl1iUI re,'seclltOtcllzill fo.:rmeiliniale a focarulu:i optic (0., 0 sur.s~ :pul'lctifomlA IiIlJprodllCe. penumb1j [A).

net~btea 3Ce:skiJr oontururi (fig, 19). z.on~ de penu!I11brn esre co a:tlltmru liiJr:git~ en cihIJJiect!UJ[este sitWl.tmai aproa:pe de sursa §i,j mai departe dcptanu~ de proieclle (ug.20).

o ill d'O'Ll!aI, cQnsecillt§ este aeeea ci lIln ebieet eu dimensiuui mal mici decit focaml optic nu va pure II, fi I~Jlrez,eIlJ". tat net In imagine; ~maginea lul va fi vagi~ ,t,esl'sa, ]RtruCl1 ea se formeaZi nunmi ill condi~ii op,tice de penumbrs (fig.2(J.~).

In practicl. peR~ ob1inerea de detal ij structumte de m1lire flHete, esee neeesar ea penumbra sa fie 'lm_usi in cit m~ mere masur-a, deel' ea fcc;;)[ru~ op'trc sa ,fj,e foafii:e mic. Ac:.easta se obtine pria mclin-area suprafetei anti,catodei, care redsee lC'oDsiderai:rji a.ri31 ,ei de proiec~te Q,fitcOgl'ada (fig. 18).

1.3,.3.,2. Radialia di/Ifmta. A~a cum am vaZUl procesu] de ateaeare a faseiculului se produce ill CCSi mai mare misur8, ;prin efec'lw CQmpltQn. Daf,ontiJ!1cesmia. in mediu~ strnb~Uu~ de rad ial il ~a!lll na~.lere fot,oni de energie reduScii ~i eu directie di:ferita 1.11 raport eu fOil<cl'ni] inc.ide-p;li; ei partieipa]a forraarea imagii:lii :tilodioscopjc:e sau radiografice intr;,.o misum PIIQJH1fitlO[l.al,a en v,oJumul euprins

,f

IF'ilm

ig.%_ ... InlJ u,en;ta mruiimii obiOClUllli :in mpoort eucea II focaMUi"1ln1 f:!uJ;~ il:w._dni i, ln C. obi~lJ~ IN!i rnk rl~il: 10000000i, ViI fi lip~f de con.......... , htruci.l: proi~lia a,.:~tora poe film OO'r~de ~nel de peDlllmbrili.

ttl fasc:icu~. Ap:uiUtli rnciia1ie] d1~fuzate produce ~b:rgerea: neti1iitH l&Omwl1.lr.iJor ~i scider-ea ccntrasmlul iilmaginii.

Pentru diminusree sau eli1n:i!l!3lrella:cestor efeete, se felosesc 2i4a-I111Mlrele "grile antidifuzante'\ care se i nterpn rnlm corpul p:acientul!:!i ~i eeran sau film .. Asemenea grile sind'oll"lllate din p,]a.ci metaliee subtiri,. pe care shit mont'l~e beuzi aibso:rbante foa.rt.e i.nguste. dispuse perpendicular pe planul de proiectie sau orientate oonve1!e:nt Sp'OC fccar. Fotonil rndiapei difuzate care eu o directLe diferiti de eea :a fotonilor rncidenti vo.rfi abso:ibifi,. as~relll:ic~t. ~' ecrsn sau pe :fUm vor ajurng,¢ numai fukll11ii cu accea§i dwrec(ie ,c It a .tasciC1:J!)u]u~i neidem (fig.21).

1.3,.3.3. Mifcarea obi'ecl:1Uilui S,~lJ ,J surs-a! lntimpul expunerii produce §,tergerea, contururrlee obieeselor n:prezel](,are in imagine (a~aF"num.imL "flIOD elnetic"]. Imobilitaite~ abso~ulii a ,pacienrului reprezwti" de eeeea, (I 'CQuditie. e-sell~'iali, a oblineli~ unei radlografli de calitate ecrespunzaeoere.

20 BAZELE RADIOiILOGlEI ~I IMAGISTICJJ MEDIC ALE

hi prnctic.ii. ![Ib~jnerea de oo3gilI1,i nere afe org,andor ICU. cinetici plit:lprie' (in s:pec~al "Ie corehrn]ui ~j vaselor m~ri) Qblig! ]3 ul:i"i2area unui timp de expnnere foam scurt (de ordlwul unel zecirni de'secluidl).

EfecttU\lW3i examenelor rndiografice ,ale cop.Jitor foarte mid. la care imolbi I ~m~,ea ll!!!! poate fi rea,Uzati. so!id1:a~ de: asemenea, ew.puner:icu dlJlfmta mllli::.;,im:ai de aeelasl o!diif!.

1.4~ 1'ebn~c3, geoendi a Rontgen.. dla,gD,ostic1lIu~

1.,4.t.lnstalatia de> RtiDtguulibgnosti,c conven .. 1ioD;a~ ( Iclas.ic';).

o insud~Jie el"emenwii uliliz8!ta ~I!!I Ront,l,'endj,apocS.tic cO:Jl$Ui,in prineiprull din trei companente fimdament;'],e; tubul radiogen, transfoml.3!toml de inaltd renshme ~i dispezirivele die: cQmandj ~i (ontrol,

1.4 .. 1..)., Tub,ri radio.grm utUiz~t m prezent (fig.22:)1 rep.tezinti (I fomJi J)erreetiooa~, teM[C" in grade difedte. <lII. tubului Coo!jdge,~. a.d[ci un tub cu un v[d 'f.oane 1nflrnta/t (lO-.L.IQ-l mID Hg. reS'peethr 10"""" Tou}. Ia e>:tllemititile niiru.ia sint mOD'tati eel dOl elec,ttozi

Casodul este constitult diul[Y-i(j, spira'Ui, metaUca (fi ~m1Iiient) din. tungsten car,eiu timpurl fimc1't()niri~. t.~buluj este ~d~s la incooe-scenfii. Inaeest :mod!, ,ern e~ib et,ena e[e-etto~ 'i:nu~t.tn r;JiuWlir prop:o~,ollla] eu gr.adul de in:tAlzire a fU:.w.eri.'ll1i,ui~ respec;tliv cuintefl'lSitat'ell cureEl'_~u.~ ap~'icat aeestuta (~·'effii;siune b:;"rmoion~,ci '), Pilamemul este i~conjura.~ de e p]esi metalica cUind:_rmci~ avind tQ~lU de a coneesea ~[ foc8I,]iza ekctt'Oni.i emii,l grupindu-i tntr-un faseieul conmc eu vi:d\d siwat pe mod.

AnodUl(SDticatoow) este cOfl.S'truit In p,dncip,iu dintr-wn bloc metldic', hi care este tnco11porat un disc d.e tungsten, :m.e~al co punet de t'(jpirre; fOatte ridioat (3200QC}. El eire destina.t m_na~ii eleetrenilee :prove~iti dm ctltod :!i,i p~;ternie acoe:lerap_ ia limp"l 'mnefioniaFH efective a mbuJui. In cuml prQoesolui de fdnm-et apro,ximativ 98% din energla elecirenilor se Uaflsf'Onni j~ cahl:urii §i doar 1 % in e:n.ergie cua'ITt~c~ trao::;fer.at5i fiO,t''OinUor X, Aeeasta Qb,~igi h'l pa;rQCU"~:(I\ifi1i,i co.nm-uctive doosebtt ds le,labomte .. pentm a fie evit,a_ detedon.!irCil anool!llilui.prin ~QP~rea :reSNllnii snpuse impa.cfului electrorillor:. ]:n afttra dispozitiv,elor de me-ire (in doui san mari muUe trepte), tuburi.e modeme disp1!lin de un aned 111 ionua d.e dise, eare sero~,te en mare frecven'i~ I(pled€: ]000 turati] pe minut) jntimpjli,~l~ fUn.cti!onirii (aood rotativ), In acest mod Z()'J'l8 de j,l:l1lp~ct 1(,<foGaml termic") se dispemooza pe (I sgp'ra~apf,o~e

1'1e..Z2 •. 'ftlb Isdio,gm au mod rotativ. uti~izil~ m )t<inISend.iagnostic: ] - dil)culanodllllw; 2 - Ix.lil de rota tie.; )-rotoru l-anodutl!i; 4 - filail'llennil !i810(h.i]~i.; .5 - poej~1Id~ de siiclJi al rublt!ui~ 6 - S1.ia40I'I,d lldItOilllJui,

mare, in Urn$! ee foearul optic, in care ia n~tere radiatia X. millime de d.imeMlSLUJii micw. peml~!ttnd (I buns calit3Jte a .intagifli.i. CULllaWI vizu.t m~i ~nain1'e:" 13 :reducerea dimensiu.fiiLor f.oeanduw optic eonttibuie ~i incIinatia :suprnfttei i!tuticato dului.

1.4.1,,2. fl"nnsfortn'a{Vrui de iuollii lellSiWle. Bazatiji pe principiul imincl'iel,electro:mll!!gnetioe; ae.eas[;1. OOIl1pOnenfa a i'nstaJ~ape;jaJti' ea s.copt:ram:fo.nn.'uea c1!Ifllmrl'lJlllluj eleetrie din :J1e1ea.ua dill alimentare ]Ti.'tr~U!m curent de ~elIlilil.h,me ridkati" aprop'l'ia:ta prodl1ce~il radialiei X,

funsfo.tmaItoml cuprinde Q bob~itD.a p'rimadi~ ,aBmentaUi cu eueent de tensWnejoas§ (220-380 V) ~i inknsiil8!te mare ($ .. 10 A) ~i una secundara, care produce ua cure-nt de rens,iul1e lna~m «de ordinul k~~ovolplot') ~.i iBtensi(ate mio~ (de ordinul m.iUampefiior)~ care va fi aplic:at bomelor 1ulblll~!.li, '[11 soopu.l acce]emrii eledr:anilor plio d1iferenp

de potentia 1 CI~ati. -

In aiara. transfClmla!oomhd principal descris, alli trimSfomtaltJli fumize~za, curenp cu-paramretri diifuriti~ neeesari, deexem:p,lu, mcib:irrii fihunentl'!l~i catodwui ,i aJim.enif1.im a1rtor di,s])o:z~Uve,

Q),neomiten,t eu r~d.i(:aitea te:ns~\liilO!H. se reallzeesa ~1 red,;esal-ea cl!ilin~nuh~i Il!pHcat tu'bu~ui. adid, 'm.nsfonnarea lui intt-un cl1lie.ntpramic ,oontinuu.~ can CifCl.lli dirr.spre eated spree ,31100.

1~4.1.J. incluse 1n ,a~a"JiIu.mit~ ~-masi de comail'l!di~", disp',Qzitil't!ie. d:e cQlm:mdti .ji comrol permitalegerea p:fJlfa.me~rilolr fizic] ad elnra,ti e",am.iDirii~ respecriv lmensi.taiea ~~ tJliji€tgia .fadiariei XJ, ea ,i limpul de ~pflnere (in radruogmfie) .. PaUl_me1rii respe¢li vi pot fi oontroJati prin ,a:pante de ~asuri co.respnuiro.are, mOmIJta'te In a:oeea~i 'ma~iL

It~ten.JiI'(1'1:e'll fitscic:tIi~1I!ii~ui de radiapw depinde in pdl!lc~pal de cea ~. f1.u~]ui de e[eo.tmni ~li poa:te fl: va.riarti, p,rira

BAZELE RONTGENDIAGNOSTlCULtn 21

mod.ific8I:rea g:ra:dului de i.ndlzire a fi]OJme~~Il~ui; se exp ri mi. jn mUiamperi (mAr) •.

Enugia C"duritatel'} fusc.itul~IJll[!ji depirnde. de em:er,g[a e:Jeotro«ilor Gate Ioveac U1odu~; aceasta este dete1'Itlma:ta de djier~ta de po,~~IlItial (lemil!Jnea) aplicata II bomele tubttilli ~i .'l'e; e'xprimi. in kilo¥olJi (kV).

In. :wucfie de Qerin(.e'Ie ex;;uneDlllu:i~ pot fi fI010sire radi91ii de ef]e:.rgi~ s!a:ba"numite c~i "'m.z,em.oi"'· (30-:50 tV). m~d~e (50-70 kV) SIll m{lf'e:. n.wte,§i ·'rn~du_reu (8,5=130 kV).

Aru~c~ chad se faee: referire l:8 ace.sl!~ valoT~ numeri·ce.

IlI!W. uehuie s·a se pia!id:li, din vedere fa,pfol eli: fa;$ciculul de aidlifJI~i X este '0' mdia'~e de fri.nare~ de aic~ deeurg doua ,oonsecinl'e de erdin practio:

1. Cjffe~e f,especHve exprimi nUQ1aJi ,e.ne:r:gia miillxnna ,atiotonHOI in f@sdcul; ImRa Dlajodra.te ~ lor PQsedi 0 euergiemuLt mai joasli.

. 2. F{J.sciculul de: rad1arii recUlnoa~te un spectru. cantinull de 'energii , cllpriDs intr,e 0 ~,i ell.crgia maxima. Fotanii cu energ'ia eea maijoa!j~ nu contribul e La. formaeea imaginii, fiind wta] ,absomti a,proape de suprafsta cOl:pIl]ui; illl schimb, ei iradiaza iImlutil paeientul, pl'M1l.llcind efecte biolegice lledor~te. De aceea, la iesieea lui dln tub. faseicuhrl est-e <"fihrnf' pein injerpunerea Mel plitt din meta 1 'llfOl (aJuU1 in.iu ). C$,e 31mo.a;ibe poqilJr.lea din S'peG tm eucea mati marc energie,

TWlpNltk expu1Iere se 'expr:i:mii~ secuade sau .fractjuol zeelmale de: secundii (~el!:)imi sau sufimi],

In practicii este fo~osit ca p;naulew de lUC'nii ~i produsul [int.ensimte] x I[timp]. de caire depinde O'm!tf~D manieri IO'31CC~ 'oomtp;ln'<lIb~Jiicu cea din fotografie) yadul de !nIlegrire a: firnudui. Ace'st prod'll!):, care expIUna de {'apt dOUll de !I'l!I'di(l',ii ,absorb:i:ti de tiInt esre r~dat in miliamperl.secunda (mAs).,

1.4.1.4. Un m.m:ilk ~mponaJli( de acc'f!sarii. :nDt neeessre in asigumrea ,condit~iloI deadaptabililate ~8! cerlute ~i de H:alJmt(lte Ii in&talatiei" ea ~~ de protectie aJ penomlilulrui. Celemaiimpo:rtillQtesint.repre~en.t:ate.de;:

- disp.o~tuivele de d:iaJfrngmare a msej'!6u)y:~ui;

- s'ta'tIDvei.e de diver.'l~tipu.ri,>·inclusiv eel !puniltor ~I

eeranului radioscopic;

- dispozitive de stJS;~inere ~tfmare ,;\I, casetelor;

- grilete antidi'fu~nre;

- djspozllive.le de eentrare (meCi'ID]Q6 san

1'WI1Il~oase);

- d.[sPQzitive~e de loo.p[-esie;

- ma,'.eriale Ide' p:ro,1eetie (minufi.~'o~w;i

pht:l'Iloote ete.)

1.4.:2 .. R.l:lfioscop,:io cn eer,9Q eo.oy,entional I(fluor'o~~opia) ..

Imaginea. r1uiio.scop,iea se MrmeW. cum Mn V3ZUt. in vi rtutea fe~ome.li!.ulJuci de flu.or-esCl!tlta p.rodus de anum.He rubst'an1e inm(iim~ntu_l in ca:re s'n~ s~:mbllute de faseiiCUI100 de rodia,U X. Ea ~ftJ:d1lWe ~ .ZOT.lt: mai lumiDrntse si 1'l!Hlli lntunecate regiunil~ m~i pwtiD, rcespectiv m~i in'teuJ5 a('e.Dl.Ia~:e ale vc,lumului a~at~mic examlnat; (51e died 0 ,im~inf.! Jif).zi,tiv4~ de t(.P' a:nalogic.

Este demnn ita an,alagjei!i 0 imagine: obpnu'ta ,di'J.'iec! sau .indirect pri_Btr-un€actor lure eare intcJ'a~tiQneazi ell mediul 3!1ult(lmic .. firi! a se recurgc= ~31 mijloa:CI~ de procesare infonnafim.

ECnJ1Jui Tfldioscop.ie "clasie" es:1~ cO'llstiruit dintr-o ftJai~ de' mail:er:i3!] ce.hlD!]ozle sau p,l:asticJ pC' care este d~spe:rsat Wtr-~ s.tr.m su.bt:ire·( CCII! 1 mID) ,i uniform oompWlu] ~ihlIuic fluwcsoo:nt

]:ni~;d. aeesta '·3 fust tep,reDn:tat d; pLat~n,ociafiurn de ibariu,ii.poi de ta Dg~tatul de cadm iu ssu !luJiiilra: fie zinc ~i c.admiu. In prezent sjntumiz.a~i din ee in ee mal 'freevel'l't eornpnsi si cesiuseului, Hni'n1111U~t yt",:i~m.u.lui sam pimlnt1MHo.r rare' (lanlarude).

A'CJeea~ eVQhJ:~ie ;io ceea ce p.rjv~~e srNctun au Umlat ecraaele intiiritoore <{i7olUle) utdi2a~e in radiogrme.

P.rin.cipale[e tri.litturi C8J"e definesc calitatea ecrenulul radj(llo.g.iC sat reprezenr!~h3 de i:nl,'ttlsilat€a. iumt'oo:ritiilii ~i CapaciUil:e:a d€ rezolu,il!,adio.i. Jine'lea atrueturilor pe care le po~te reda De regul1, i.olr:e ,8A:este lrisit\Ul se cre~ 'eazii i.nev.imIbU up'grad de antsgonlsm, intrl,.lct't ambele

BIII.n. [inag_ine rad'i'Oocopic:!. It lomcelui, fOm1!1l1p;unltc ;maromioo jn,teliSi IltSlllIli!l.rttll!l (ndOOill:sti!lI!.lI, abdmt'!;enul. aICiJlriJ'e OGshl.le) !lpHr ea :ZOIll.l;l mchise. ln t'irnp. Cl¢: plilfl1.nif. ('()IlJin~!l:d aeT' p~~ill !\~nll!IL!lI. dIll[ fl:prJllzemali ~II mnele (fescb:i:se:, "·Iuminoa.!le'·" ~Ii rndi~eopis, priTine'];; !Oint ciich~Ill;le (<II wIlle Qpace (opaciU'lI~). u:11.i.rmcle C~ 2ione ttlulsp-aJ:'elite (lra:I1S~t~fi~) ate ima,ginii.

22' BAZELS RAD]01l0GIEI ~illl:l\ilJ\:(]lSnClI MEDICALE

sint intlueniafie, datin sens contrar. de mari.mea gnmula~ei ,c,ompusului I;h.i.illlic fluorescent.

In'lmC<it radiatia lurni_noasi produsa p:rin fluoresceJ1ta este foam slaM. radleseepia daslci nu se poare prllcticil <).ccc'ilt ~'l]jcQ]JJd.itii de obseeritate pe.rfe-e:li, Qupa «;I 'buni adaptare la lntuneric (IIex.amiPah:in.d'Ui. Acest de:zayan~nj. La care se adaup eele ale' unut nivd rldicat de; uadi.er0 a p,a!Cierdului ~i perSoilaluhti de rndiologi,e. precum ~i lipsei po:sibwl i.lat.i i de conservare a imagini i, au condamn.a.t prac'lie ,aceasti tebniCil 1a dJisparipe., cl:tiar dad principiul in sin~ ·~U radiosoopi,ei "l,i viide~le utilitatea, mai a-Jes in studilu~~Il:Qr preeese dMl!:rmice.

Tr,anspuneJiea jmaginiiradiio~cQpice illltr-o Imagine sparell'm pe un mon itof de televiz.iWlle este posibi Ii prin utiltzal'ea, ueui dispoziriv intB'rmedjar~ intlinroJi'ul'elec..'lI'Q:nic de inlUgine.

... IT' 11 I -,,,

Prelwod ~tr!l!igi.nea de pe un ecean co. sUudufa "e~~s~~ •

l!.lI,~ rub elecnonie hll2aJl pe efectul fotQdecttie 111 ,ampJifidi de 300Q;.5{lOO uri ]utninoz~tar(e~. eeea ee pmn~le prel'1'i1area ei CODS!M:udv3 die cake 0 'came!;i de televizhme ~i red~tt pe un monitor TV obi~~'!;u it

Piistrmd triisituriie mndamenilt3le ale fluoroscopiei. fadi 0 soopia, ~e~eviz~rtii creeaza ineontestab He ,i)v,an·taj e: poojbil~ta;le3J redu!Cenl ooll5jde:mbi.le (de 3-5 ori) a in1ensitiJtii fascieulului de radj~fii (decl 31 iradierii paeienmlui), posibilitatea condnceri'i de ladi.stanli a eKlImenu~ui prill teiecomandi (deci pf,o,tec{ht tot;dtli. a persoeatului), posibilitate~ examio@rii It! Iii.umna zilei. Cel rnai important a:v.a-nlaj este reprezentat insol. de CR!a:rea CQRditiilar deT.nregisme Ii. imaginu. fie sub forma ei amdogica (pc banda. margne1tlci iSMl disc v ideo ),' fie dupa p:relu(ware dlgi,.aJ~.

1.4.4. RadiogrlllUa.

Tehnioa radiograflci. in foarle·lIRIme'roa&e~eei, V:ariMt:e~ rnminf' princi:p~lul precedeu de obtinere a unei Lm.agini radiolegice 'fixate pe unsupon censer v abil (:filmu[ radioLogic). A~a cum am v8zu1. prrncipiuJ radiografiei se bazeazi pee acthllil'le"k} fowl£lh~jiCi .. [adill,ti.ei RijJ~tgen a'Supra emulsiei fot(lsens.ibile ee mU"iin struemra fllmulul.

AOe8sta ac~jY!ne COltS'1ii de fapt.din ;dibemrea - in masur.i propotJJonali cu mle'llSitatea ullldierii - de !H'gint mdalic1 din bromura de argint t:!W!prinsi in eIDu]sie; arginlul este apei oxidaf in cursul proc:esUl1u. de developate, Aceasta conduee tilL l'lin.neg.rirea'~intr-un grad. variabil a poqiuu.ilJor de fiJm expuse,

C'

f ~a.

F

Fig • .';l4. Obl;'uere<J. imagiilil radi.{j~;afi,ce [Inn Illilil'are:lJ d.c~ rom (~fline iIllL!rimare). f.as_c,icuiul rl:e tadillH impfC&jo:n£atd direcl fillmuft fPUnin<l (I dubl! emui~il!!. (l ~ 2'). 111 a'C!el~i d:mp" eJlill"O£luce filllJJe&Ccol/li Ictlor ~u.a &crane; em€: 'va impresio-m sifnulWi filmul, iill*in.d ]11 :[I~I. Mod ef<lCb.l.l c.l:iimic pc bali! ci:!ruia se Qblim: mcii,ognl.fi!! (3 ~i 4).

I ,2.S,4 - [Qltolli :lI.pat1i[llLnd ra~i1:II.II'IJ.~ui incident Wi radia\ii: c - CllSel~: (,8. - folic an~ri,oari; f.p, - foli.e pO;wriil!!m; F - I'nmuJ radi·Q8J1IJ;c; ClJ dubl! elm.!~!~,

In mod oblsnait, 1.npractica ro,diogrni1.e,i stnt ntilizate "eeraae tnCariklare" (fom)" care in tunpul expunerii ,emit (I radiatie din sp~dru~ lnminii vizielle, la rel ea ecranul radioscepie, ell care de ,altfe~ mitt silTli~arre din puncl de vedere ~I compo:zitiei chimlce, Impresio'nM,eafi]:muI~i rnd~ogl'.nfic: se reaJizeaza a~tfel m eea mal mave m..asuri prin fuminescen(a <[<:.estor lom. pl~sate intr-o caseti pe ambele suprafete ale fiLmului (fig. 24) ,

1..4A,.1. Film.uJ n;l(ilograjie ~ste eenstituit dintr-ua su.port de aeluleid sau poliester perfect emogen ti transp~ent~ ,pe amb.ele supmele ale acesilltliia este dispersiu materialu! tadiosensibi,t {cnuIls,ia de bl'omma de $f'glDrt in ge.la;l~na). flxsr.de suport printr-un strat adeziv ~j ac.opelit la ~up:rafaf.ii de 0 substanta protectoere (fig. 25).. In vederea ffi:lmipulfidi. filmul este ·'if.lcJlr,eat" In easete metaliee de CiO,~s.lI'llc~ie speciaHi (fig. 26). apHJplate dimensto:na], penlru a fj protejat de h:mrinii.

--"" ,. ----

---""", "_- --

:: -. _.. _'~ .. - ~~- "'-, .. -

~ :,~jJJii[!b !Ililli iL' ',lilU, ihn'l'~ jUU_jij II

Ilg/25. Struc.tI;JiI'.Il ilIf!tulu; mdi.j)gJa:r~c, I - :s,tf.ll,'t prot'ector~ ;;! - eTril.llsie; 3 - s('rat adeziv; 4 = :surpod

BAZELE R:ONT'GE.NDIAGNOSTICULUI 23

f~.2.!I'l\"CO](lStl1!leli~ C"IISLttei §t mooil~ (:It;l'<l.~e2Bre II, filmllll.1Hn aceasta, I - peretele I!lIteriOl" <II caselci (diin alutnil'li'U); .2 - f(llte antcrioa:ra; 1 - film: 4 - fD!i3 poslerioara; 5o._ pis:I~: G - p¢Ji'elds poSterior (din m«al rOil:l1!; ahSOlbilnt),

In praetiea slnt folo~ire dimensi\lini standariza1e ale fil.m,eJof. res:pec:tiv~setelor~ care pe.rmit llooptneala regiunee ~na,tlOmicii examinati. Dime[iilsJooile uzuale sin, 131 18, 18124. 24/3{l~ 30/40" 35/35 em,

Pw:il1cpa lelemisitrwieare det.erm Lui calieatea filmulni mdiogrnfic s'intrepr,ezenta,'1le de proprietiirile SenSil()nte~ 11·;(."'£, M.ieiseIlif>ibma:~ea emalsiei sale La radialiili gl'adal~ia (capa~itarea de a-si modifica gradu l de T.-i:in-eNi ee 11)1 ~ria1i41 p',amme~rih)'r expuaerfi) .jinetetl gran ,.,la{i,(j}i ens ralelor de bromuri, de arjint C-are intluenfew, finetefl imagmJ&) ~i uaele pl'cprieffili de ordimtfizic ~i me.canfc~ ure~s~gurii manevrarea ~i censervarea "in buae condrlli~ i i .

In urma expMeri:ii. 111 stratal de emulsie al fi'lmuiui se crea.z:a, p:ri~ efeerul rotodJiimic. ~ imagine ~·iat,enta.·~, c~re nu poere :fi reliefa1i (ea ~i in c~'1 C[i~eulu.i fi'o'tografic) declt printr-o suita de manevre reprezelltind d'evetQparea S3'1l pn!lucrarea.,

P'rocesU] develQpiiri i cuprinde doua D\o,mente eSeTIti~te; re:ve/area" adiel5t1ipmillerea filmu]u,i La lu.1i~e!il dhimici till substarn~eh)or ce l:!ltrn in co:mpozitja re'll,e:la:l\Cnd~ i ~l csre aeeelereaza ,i COl:Oplet~az3, elibemf\e.;a i1Irgintl!.dw metalie, prcdaclnd tn eJ9Cla~i timp 'o,x,"dma acestuia, ~i MtI1v!Q, p.rin. CaJU:l; se re3J.i:zem. diaolvarea ~ie!imi:nM'ea hro:murii de argint neexpuse,

Intre rete dO'l:la IlWte'!lre ~ to fimt~ fjjlm;l[!!) este spSla11ntr-:o bate de a¢:. apoi, du¢i US~, el poate6 ,ex.amio.l]o Iwrn:ma.

Intregul proees se efecnieaza, evident, In camera (!bs,cu.ra~ ]81 ~I:lmirlii rosie, care nu irnpresio:n~azlli emulsia, Utilizaeea i:lil$talati~lw de develepere a,ut~m~ti asi~ri 1.U'IJ grad sporit de fi~biUtate. facilitate fi I1lpjdi~at!f.::1iI !lnt'[~gii sane de msnevre descrise,

1.4.4_2, Trii$alurile.' imagi~ii f'fld'iografice. Dqi este rum tehniea dm ffis*oria radioLogiei ($i imagistic'll iizic(l' -- ~ eneral), radiogra:fia limine procedeul esre ofaa eea , moue nntitate de [nfo:rma~ie ee poate Ii tttu::gisbam _ nn pLan de proieotie ~i in cOMedfl'r!! 0 'tehm.ic'3 ~tala a radiadiagnosticulni.

Flig.1.i',. Imagillle o.tdiog;rafkl:! a loraC'tllli. Din compa.r.alia eu 11!!..23 rcz\lh! il:xplicil caracrerul de "Il{:gl)liv" in raperl cu imll:gine-a .rad,&oscoptt'A-

AjD com am valzut, infonua,ia se refer;. de rapt. [a clifereEitele de denJii~3'1:e electt'ol1ic;3, ale structnrilar atemice, traduse, pe calea a'Lenl1a.rii 'Cor,esplHlZatoare a filSClC1ll]~]ui. in cliferen:te:' de impresioaare lID fllmului. In virtuteaterminolegie! create de procesarea fdogr.afica, filnml rndio]ogk este Dill IfBgaliv l(fig . .27); 'in termenii im~gi~icii, rnoderne, radiogrnfia cODven1ionala 'C"clasica') este 0 imagine Ull(1,logicii'. adi,aij, este produsi (CIl ~i radiosC"GpiaJ) prin aef.iune.a ,di recta I!l! faemru lui :fiZLC tblosit.

l)in1re tmsatuli"i1e care pot deveni, eriteri] de epreciere a caliliif~~ radiogrntiei. ees mai importanti esie Q(Jlltmswl*.

51 [p!leSUpllnel'l1 d ~R151ginea radlografica este {annala' dwlr-un IIl!limlir infinit de pwcte aJitura.tej fiecareavmd 0 enumita " tona]i.ta1le,n pe scara Yast~ de nua,ute de gei cup:time i[Jtte alb ii negro. pe care 0 ,creeiiM impresienaeea diferiUi a emulsieL 'm aeest eaz, coutrnstul corespu nde C-aiPaei1A~iifil:rtl~u i de a individua liaa 1m Il11lmU mi31i mare de asemenea tonalitili Sa"U neante, de a Ie distlnge de cdc apropiate,

In stn.nsi.i .]e!~.na.ra e~ oonll":Uru I ~i repre~rmDd de mpt ~pectederivate, mai (mt utilizate nul[unHe de,1EZ(.liUfie.(capaehetea de a traduce in. imagine de1a]ii structurale foarte fine) ~i de netita(e 6 crmtunwilor obiec~e[@r md~ogmfi:at~

COrUras'tu! rodiQgrn,fiei rezuUi din suma IlDO,r Qonditii de : acmro vll!natii,. dinrre care eele rnai importante smt urm3:'toorele:

• NQ{iWlnJ cil! ··contrast" ~1e llfili;Qtci in .QPI~ f1'N'/ormameIQ' (ct1i1'iij;i ·'acJriBJid.") OritojlW'id 4l"~f'iI;! ",e((lJele INU1,cgi:Jlice. Q/eluale,

24 BAZELE RA.DIOLOGIEI ~]_ IMAGISTFCIII M8DillCALE

a. C01,i'tm3tf~'i "~'atural '1 al orgarne]QJ: §,i strueturllor exam inaiEe, care deriva nemij ~oc;:,it din dife:rentele ~O([ de etenuare in rap urt Ctll ved.namma imOOj~ti, Conlrastlll utural este cQ,D.!lnut -m. fasciwiu! !;:lti!etgent de radiatii. modela~: to cursl:l~ explI,Uiler]i.

C{I[u;tmstul natural poate fi ,amplificat de examil1aklr tn mwmte sib]tlti i." prill uiJi_e:a ~11I0t s,'ulblmn1e care cr'ee~j U n COJiIDtrast artifioiat Acestea,poosedi II!!fI. coeficient de ateIlluare" fie foarte r.id lest (eompu,i at 'harlumuh,l.1 seu [OOU" lui), fie f:carte: scizu~ (3.e~, gaze).

"Subetm1{ele de contrast"! respeettve pot fi iDtrodllise ill lumenal Org8ndor cavitare §i tUJbulare., in ,cavM\1 patoLogice ssu in in1el:stit.i. De asemenea, pot tlvebicola~e pe' cale ,eiICI,dat'[I'["ie ,i fixate '~emporilr die unele ~,esu;turj p'al'ieJlclJUnl!ito!ase. din ca~ se elilmiitd ,apo;i poe. calea s>ecre1;iei acestom (C8J2U 1 slllbsl:mte[or o()rgal1o~iodi3ite ).

W prezent exisl:i roart'e ,DUnl,etO:lSle preceduri de utiIizare a sub.stantelor de contrast a!rtifi'ci'!l[; celemal uZlude \lipr fi deserise in eadrul eapltetelor de 1emca specia La.

Pe scars d.e gradafie a muulteIDor de sri euprinse Intre a~b (at:enuarea wUidi a fas.c.icu~ului) §i :negru (.a.bsOOfI'lota]ti aatenuarli), ochiiuID peste face cu difleultate disti:ncpa liUttre mai muWt: de 15-20 asemenea I~UjiJHte- In pradica se ob];])ue~t,e sa se n:rurga ~~ 'cwm'll,a ··trep,te-e:'lnlQH·'.~ cere pern:liDt 0' evaluare a,p-roxima:livii_. pdq comp.anlJ1ie. a gradului de' arelllluare coresPUnz:9tOl'.

l'reapta eea [11;ai redusa es:t~ r,eidiz!H:a die: iilililiaginea 'oon1pnuru]ui acme SIlU ga,zos ;;I] ~!I,vmi1no!t aaturale; ea este foam apropiata de negru ..

A deua treapm CQres.pWilde {esuturHo:r mmoi (gdsimet ~e'hl. ergane perenchhnatoase) ~ipo,ate pre21entl;l. nU~!Ilile usor dife.rife; ee pot fi perceptibile (d~ ex.em,,]u. gtisim~a fu}t~ de m1J,l~cb[ sau de ,ofga.oele: p3:rel'lichimalc(lIse).

A treia weaprn este repl'ezen.t~ti de imaglneastucturilor osoase, care creeazi:i. Duante de gri roart~ deschis, apr,opi- 8.00: d.e alb,

A patra tr~plfi, "Qpacitatea metalici", eea mtl~ ilmitensiii. 'ce,respunde cll,[cHicarilor. obiecre·lor met;alice ~i substan·t-e~or de eentrast rad ioopace: pr~l:ll'e III can1lita:te mitre i:n ,cavitali ~i eanale naturale,

b. CootMsm.l del(trminat de oarocte.rislicilefos'CU:ulului de pariialii" eare d&,Dnde de eonstantele eleetriee t1~es:e pentru eXplllfi.ele: ,e'nergia, fascicu$ului (kilo'vo~~aj) ~i doza de radialu (prodosul [limp] it [in.f!ensitaw), adici mAs).

KiLov'oltajl!J:~ rOMle ridimt reduoe p.ropc:lJliom!i ,atenu!U-ea faSciCldu]uj 18 ansambhrl S:lnu::turilor parcurse; Duant·eJe de gri de&ahis v.or UpSl din i'I'!1a'gine, ,care va cupril'l..de numai 'lioow,d mchise" a;pmpi~te de negro On~31gine supmexpllsa).. Dimpotricv;ll, kUovo~~jul s~zurr~ ace..eniumd atenll3rea va, produce 0 ~m(ltgine dominaila de tOP'uri lieschis:e. in care

struetnrile ~t.IDd !ti.-~j piiM'di individuaJlirt!lJt.ea (ima~:in.e suooxp1!.llsi).

Variatiile dozei (mAs)" '1mbo§itind" sao • sa*ind~J c~ntit:aitj.v fascieulul. eondae la, re,z-ultatte'lilili liMi mari similare,

'C', Contrastul detenni~llt de mlittlfUefil1mdui rodiQgtafic~,adici de em1I:t:ita,1;ea de ha.logel1Wl.t de artJ.n~ cup:rimsii in stmcluro ernulsiei, IIlirimea crjstaleWor aeesteia, trnlllitsparenta s:upO':rru;~uL.ve,ebime ~i modu] de coeservare e,tc.

d .. CcmtTQsul de'termrftfd de p~t)'Cl'!su.l d~ de,-,elopan. 0 ,developare lco&~aare ell SOQP reli,efilrea exacta a efi:cmiW fuI!Qohjm.ic. mmisura inCMC el a fest, prOOus de expwere, deci a co:ntnls,tll1:ull'i natural ~~ 21 celul ereat de' parametrii eJectr.ici al~i

Preluagirea 'mom'enh;a.lui relev,irU se so[dead eu redlucer,ea unel c.antitatw de bromwi de. arrgjnt ~eexiPusii ~i~ in consecmll8:1 CD 0 "1nnegr,iren a fllmuluieare nu mai retl'ec:t3 ,aces1e co:n'tnlSte: (rum supradevelopat). D[n'lpo~ trivii. wVle:],are!IJ j]lsl1fic~enta oJcidealzi numai par1j~1 arginml, trnductnd in misuri .incomp,leta impres~o[J];are,a 'e:mlld!';iei (fiLn\ wbdevodopat).

Fixsrea in(Jon:J;plet5, ~Q~,e:rvi mtr-~u. anumit gmd sens~bmtarea filinllIDhli ~a lumin8i ~i produce de,gradiarJ'ea rapidi a H'mIa,gi:nii. dupa deve]o:par.e.

Trebaie :re{inut faptul ca in caziIJ~ radiograflei CO.nVttIlPQfI~]e. HQtiunea de ~oonua:stn are (I s:enUl.ificaf:i!e diferiti de cea pe careo ci!lipiita. In. cadrul lil1UOF meiotie tmagisti:ce, bazate in .eseO{8 p~ exp lerarea de straturi m.gl!Q[sm ale med'~ului mJ,::litomicm Pemru aeestea IDIii lum;\ilJ. cm;lit[aSM~ creat de dii~re'llt.a de ibnalitate 1I e~emef:itelor im.aginii. poaee fi privit ca 00 propriemte iotrinseca a uwe~ mm:mite struemri. De unde ~i posibmta't:~ de III icaenlffica natura ~i stareil unui \e-sut prin '~mlis.umea· ~liWtensimtii aeestel Klnal[tati.

lma.gin-ea .r.adiiogra:fi.e;1i, se mrmeazii i~sii prin suma1:is foarte numeroaselor p~anuri p:a;l,'\CUfSe de fascicl.diul de rodiatii astfcl iudl, de olbicei. (;I anumha ]:l'uanla de ble:grin~i a filmului nu. po~te fi. atribu.iti exp,Ucit UDU@ anume SlJbstrof §i cu atitl1lai ptl.lin wei allllllmite COli 1itip intrinseei a acestula,

Pe de ,a~ll:i pane, am v8zui: ca, ]:11 afa:ra ,co~tr~stului '~"u!ltur!llJ'" creal de: diferentde de atenuare (m, spela de de.llS~mt'ea ,eiectroni'cii) ale m.ediu.1ui MaJoomilJ, nl,uner,oii-i ~11i fll.ofttorl de: Glofdia tehniC:rsup'u~,i la im:p(lrt~R'1I:e wria,ii. partidp'a bl obtin.ere3J (}ol1:lrutu~ui fin.sJ, rn;regis,ttil:~ de film.

BAZELB RONTGENDIA6NOSnCULUI 25

Es1:e ,0 tehn~d d!e ~~v:esti,ga:re mdioLo'gica: im2lgint'!'ti ~i realizata in inte:nfiade a eUmina smnaltia plansriler ,i de a otrtine imagin&a Iilnui singur phm~ rnai exact a ililuj sinpr 5ffi'it a] meditllui am:t,omk:. exam-mlliit.

In principiu, tornografia conventriol'lali!i este de fapt 0' roliiopfie erecruQw. C1.I ,0' expunC::'r'e [u_ngi (cUeva secund.e), in cu:rsu~ 'CareL!!. tubtbl tad:iQgeD se dep~asew unifomh smcron Ollt C3Seta ce PO'MtR filmul, ~i m. sees opus futa de aceasta, MI~dirile St1 proouc injund mmi puaet de bMelll~3J simlt 10 planum :S\IlIPus exmnmmii. S,tructurile s.iNate-m acest phm se proiecteaza pe roa.ti durata 'eJC:PUrumJII tn <'liCZel~§j punct al filmulai prooueind 0 im:agme Iletaff struerudle s:itWLte rn relela1iW p,la.'l1l11f.J sevor ~'~erge din ima.gine.,. d{ilit~ rita sciatimbirii o~mrinue.a poziliei lor in rap-mt eu filmul (fig.28 ~:i 29). 0 pmectionare sensibiMi a catitilii ttnaginii iii fost reSiUzaHi ulterior' prin ititalapi ee lPenni,t l"'OOucerea gJ1o'S .. imjj iuratului ,anairomJc wV'e'stigat.folosincll dife<rile tipuri de ~care a tllbului (circulara~ spirali. complexa).

Tr,ebll~e retimat CapillI d., a,a 'CUD1 lreZul'ti d~n princ.ipriul ei.t:OJ:noi~fil oo!'!IVe.Jl!PQn:aUi IJ'1It prodru:;e w.lflginea unul singur plan. ei 0 imagine mn care Fm sinlP~r plan (planul de balS'cu[Si) ess« ne'! repreZ'l11ttat. C.apadtllltea de [eHe£are a acesruia~ prim ·l~elig/ere.-'3" im_aginii p.]aourimor adiacente~ depmde de .amplhud~ftea. ~i t~pul de mi~ca:[e a hlbu lui, fine~aJ .foojljj_rului optic al aeestuia etc.

3,.11. Pflocipw'IIQIllOgrafitj ·"lini~'. In ti_mJlll.!!1 mi~Clriiilllbulw _ l!!i}ill ,1\ inA], 1llmul s~ depl8S~ din. poz:i~i1 Ii fuBJ " Pufi~IU~ I, • iD planLlI de bascu'l:i (PIi). ~. va proieet' p!!ntliiiDllnt ill ~celtl$i Joe. D: pun.cl'ele SilUll.re 11li .altrz; planuri iii scbimbi ~oru] d~ (lroiec{i~, p!;C;-~ ffiligine ~~AI,

1Fi1l.2!l [J'IIIilsil1elomQ\S:rafic:ll a 100':10019.1'- !Jill rem:lloc.!ll (pli'an com])aJaiie eu :lig.27) £¢]lliizenbliJica IDCl3 ill kilurilor pulmOO?ife (s:intaJ\'e to planullk i:l!lsruf51 p ~[f!IgCMlI aICurilor cool8le :$i davic:ulei.

Rep:t'Rinti tehnics de tnrcg_istrave gnlficii a im8!gmil rndliologice prin manevre desl!i~ur~te "la uscat" (fiTS utiti2iil11)C'a de s1llib.stan~e die ilevelopill-C:' in so]u.~je).

ff'incip:iul O'ILJeroIadiagmfiei se bazeazA pc:: capaclterea md~aJtiei X (Cloml1![nli C"tl8 I.u.miniiv~ibile)r de a modifies. rezi.s,tCIl:P el.ectf'icij: aJ uoor ma1eria!e semioondtl:ctoofe" cum. este se~eDiul (efec:t .rotoe]ectric).

III ~ocu l fin.u1i1!1!i :mdiografic! eSI~ u1mzata. ,0 ptaci de

t •• . ...._ "d -

a&l.lmIDllll. CODe serv~1ie Cal slll:p:nt:,~ caw~ze;Nor ' .. e mcMeue

e[ectri\C'iiacop.miti ou iQll'I strat sUlbtilrQ ,df; seleniu. In timpul ~ooe.rii ]a.md~atii a regiwii llllatt'OlllII[(:e explora.f.e.peplacj se formea:m ,0 imagine ta!el!lm, i3!\fhtd ea substra1 mCa['i~3 eJectmstatioa: pozitt¥i a diferifelo ei po.rt1uni, proport~onl11a cu iute.J)Sjtare.a~iolil]uh!lru emergent la nivelll!mm acestora Sa a!pUc-1i .. apOi] 0 pudni. de ttamfer oonl,inmd un pigment cOllora:t r~lier"). 8Ji,e; c __ i particu]e, mcti~at.e eJtecmc negm:iv~ se depu'D pe (i,hlCi CD 0 dl0:[lsLtate lC'c'respwWi~'Oallre s·a.rie:mH electrcatatiee pozitiv'C dobtllurte, de aeeasta, finagwea obtinuti astfuLpoate fi fulogmfia1i sail til!"31lS£emt!p~,o maie de hktiie de ca;l.ibt:e tatp!iopriafi.

X~mmdtogDfia POc4]W oferi im~gini bog~t.e in d:etaH~ r(fig30)., mai ales in reprezentarea s,tructuriiof pu~in albs.ofh-ante (jeSlltwi. moi, :regium 1,!;J1@to~de dimeosiu:liw miei] ~i T§i are iIlldli.calii mat ales in lllrvestigarea si~u~uw • ladngelui sail unor .·[inni Jlooiatrioo.

26 BAZELS RADIOLOGtEl ~,I lMA.GISTIcn MEDICALE

Ima,giJleill! Kemrndio'I!1Ificl poate '11 r-edatii in poziti\! san in negady.

In virtuma tehnidJo:r desertse pin! acmn. iAfo,rmalia radro~ogicj cOl'llsHnd diJJi dlferitele grade sau ID.usnte de aJtenuawe a, f.Mdool[lIDui demdi ~4ij Rontgen este m'ldl1sa d leeet, pnn f1uo~enfa eeranului seu lmpresionarea filmului,inlro ,intagine rndioscopica s@umru(;:grafidi"pel care' amPllJlll]ll'1- @ ·'ana~o,gici'''. lnTIic!Jiogmfre, de exemplu, i.Q':iI'nna1ta rezulti din eorelarea locali I) nuan_telor de gei (cuprinse 'lure alb $~ negro) eare oomultJie a_nsamblt11 imflgmi~ ~i care core-spu.fid gntdelof respective' de a1aliu8!re.

,Este t~[i p oiS~b ll, in condi ti i le practicii mode.me a radi'odiagoosticuilli. ~ 200asli inforn:mt,ie sa fie transmisii U!'I1!lI1 ealeulator dot:.lf cu capacitltea de a 0 inmagazlrta, preluera ~,i redo, IRt'r-o' reprezentare imaglsticii p:ropri,e", imaginea digifaid, adjca o jmagineconstituil~ pe baiZa nnor valori numell'iee""

PJ:,oecsare3 digi~3Ui sau computerizaHi PQIOe~re de la 0 ~magil\le anal,ogici initial~ rumiz,ati de obii:cej de un amrpijfliCa:tor de imagiill1e crt) losit, cum am viizut. 'H1 cazul mruOOCQp~ei tell:viZ3.tlf.:}. Aee:as,ta este mal inm descompusa, j'npol1wuni indlviduale, mai rnuh $aw mai putin nlllmem,ase eare devin eilieflill:ente ale unci grile saum:atdce. di S'puse ]11 rinduri '1 coloane.

• ~d.I'f! dig.ital dfl' ~j'r-egl5b';gW! # uda,.-/t. iJ inforollJ1~ru /t,<:le II/iNzet prl1Clic. de pi~lJi!tlrJrilt! imagistic!! modeTlie: de aCL<m. lmelt'! QOlirJlli cnprinse ~~iJ tlct!.Sr sl1lN:apimi si'm lIlile jl1.leI'egtri-i!m'llmril $1 SeMmflOliit!1 i''l.ffgb~iful'' cl:lrac/t!:r-isHoe (/CftsWr pro-edllrl.

"'Mirimea" ml'tmC,e'i exprjrn5.111llirnlirn i 'total de elemerse pe cere le coatine; ea traducegradal de diviaare a imaglnii ~i imp,licit mirim.ea e]emeRtd:ot in care aeeastaa fost descQmpns i. Deex_.emp]u~ peiltru '0. imagine ini pa 1i de a.ceea~[ .mprofilll,a~ 0 m~trice 256 x 256, adidii formata run 256 rindur:i ~i 256 eoloane, ,oon't'ine un numar de ,65.536, eiemenm. iar Utliil S 12 x 512~ Z62.l44 elemente,

CD ilIjut()ru[ lUlld tloillverfor analo:gtdigit~[? fUDC1iQI1ind pe principiul efect:u.lui fotoelectric .. fiecmia din ~tHlil'l.le]e de :gci coresptmzih:i:ue elemenm],ol' metricei ~ se atri'buie apoi 01 valoare muneriei, pe '0 scwi GU un :Illlmir v,!lrisbil de trep:1:e lutre Bib ~i negro (fig.32). Astfe~:i aeeste nUi.mle devinmir1.mi cuantifieate ~i slo.t intreduse ca. arare in cOli.]cu[artor.

Se 1nteb!ge ca .. pentru a deveni opeamte pentru computet, teere vallo,rj le D.l!l!m:erice Sint transc.rise' In sistem. m1ta'r ~ deci s~bfuffi1i de 'eiOJ'fibiI!ii'llifii de 0 ,~~ 1 (de ,e:x,eullplu. numam.h 1.4, devine, in fomla bmiltl'a~ lItO).

Leeul indtvicllu3i1 all numim.Ilui biaar este demmnt, cum se ~il:ie, I:!#: ;,wesw. rep~JtIUi umtaltea de :muuri'i a: rumtitiilii de ffin.tbmJ;liItie. Oda-ta eu mfuimea uaei valori PIlmence, cre~te §i canti1atea die hip necesarapentru 11 10, exprima, Astfel. in exemplul dat mal Inalrrte, tmnsetierea ndlarului~4 a necesi~at 4 bil[~ cu 8 biri (SilU un lbyte'1 pot fi ex;primaru valori mimeriee pma 121. 255. Lac en 1 0 b~Ji. pi:nala IOn.

figrmFjle 31 ~,i 32 ihrs{reazi {oant schematic medal de trartscrlere a infonnapei anah>,gi:c~ ill informalie 'dig.itala) prin aplioorea sislemului binar.

Sursa i'nilia:lj de il1fc'm1stie peruru 0' imagine digtit81ii poate fireprezent!:IJti ~i de 0 foUe dff ;/~i.lj{lgtl2in(Jre.

Aeest t~p particular de folie, (are foloS~le pdneipiul eu:nooeWit alluminescen,e], in ldeu16b:!1ului radiogr1l:Hlic in timpu~ ex:punerii, :~cjtarea atQ:JHn(l~, din c:.riistaLeh.'! com~ pmtente se pn)duee: 1ntr.-,un ftl1mru- ~i cu 0 distributie COllespu.nzito:ne intensitalii fascicu~ldyj incident in diferitepuJlcte, reaijzi.ndru"'se pe a.~e~!it5 cale 0 imagine lanmta.

A

fi,g.Jl. TrnllSCriere digi!ali a llllici imllgiru a.ib.lli!gJU. PCi"te imaWne,31 arigiill:llU a.Dslogis:a ~, lileJ:ii1:1. (care l!I!!l 8.'I'e Illlanle irllermooiare). este O}pliCB'Li 0 matriee I (I x 10 care .0 dl,!SCCmpl!IIle]n 100 de clemen(¢. lilJ. Albtllui i se .9tribute vaI0800a 0 jar negnilll.lj wloar~ I. 10 nranstri~a. digitalii (e), ~rep'tel.e d~ Illi.miDoz:~till;t(i fl:!,e 11@(;lrt.tilli din '~lefI!.elltlllt m81f1.daie pot fi IDIp.rima1eell I bit, n=spt:c~iv prin I) 5-99 [,

BAZELE RONTGENDIAGNOSTICm.m: 1.7

Fi,g.32. llinseiie~ea digimUi a BII;IIII~l(lr in~.ermOOi~ il1'b'~ alb ii neg_ro dinlr-o imagine. al!1!aJogicl, Aeeste l'llli!!!1.I! de gri au {osa impl"~l~ in 16 trepw: !li:;1 iIiCfJf.l. Pe oColooli8! diill dre-~pra esl:e ma.tcatawo:.presilli liilJlllerid bin~~ a va'~DrfIOl' aUil:li.litl:, fI~re[a din ll'Ces'le tt(pt~. felo- 5inihl-st 4 bi!;i.

Caracteristlc esre fatprul ci, dezex.ci:rar~a este piodUs3, de ,0, r.aza laser, care parrcurge sllccesiv pnnctele foHe.i; ernisia de lumina corespunzstoare este tOJ:iegi~strafa, de un fotORllUltiptiiCator. peD.~ru fiecar.e puuct I.tribl.lmdu-se 0 \'aloare npmeric:i bi.Qaro a intensiitiltil lumieoase, care este transnmii compueerulni,

Pfocesul de redare ,it irnaginii ears irnplliica de regu.li'i uli~re(ll unui convener digitalllamt1crg ~j consta de tapt in reoons:tim.r~ matricei initiale:l se soIdeaza cl:!II.Qpaltitia aces; teia pe un eceaa video, pe un fllm rndiogr.afic sau in ahi fnl'lDi de repre.z.eDtare grafid.

Ca re;ru~ta~ al a~estuj proces. ~ru~ginea digitala apare Ulfiim! produsul al:imriril uaui numar variabil de ele-

menre ssu pixeH". fieeare eoresponz1nd unui element Ill] mah'i.Gl'!:j u.tiU:zate ~n momentul desGom,punerH imQlgi,nii. ~i purrtnd Q IlIlUInPi de gri corespul1Zi~oare valOJii ee i-a fos t aln'buiti in momentu.l :r-espectjv.

Spr~ deQ&ebtte de repreaemarea illHa~ogici fotografici preprle rndliogrnfiei conventi,Qnlillk. 'in care to.at-enuantele de gii smt pareurse eOn'tiuul!I, de ]a alb la negro, mimagiB a digitldi aceste nuan1e slnt, cum am vazur, cUlmtifi~ cate in trepte dis-crete. Imaginea prezin'lii dec] un grad de dsscoatlnuirate struc!lluaUi mal rnult sau mal pu:t~n sesizabila.

CIlI~ita,tea imagiaii digltale este condiliol!lt3ti de dOl parametri; 11IiII'imea rnmricef{respecnv nUI11~ruJ. dep~xen peeare it con:tin:e ~jt implicit" dirnenslunile aceseora) de care depillde finetea detalillor ce pot fi feprezentate, Ii'~ mum;nll de tYepte du gri ee pot f afribi1ife pixelilor, 'care asigurn re,li:efurea! pdn cofttnnrl: it acester detalii, in pncrica irn.a.gistica m,ooieaia sint uiiilinue maJ~rice eu mirimi sitllatei:ntre 256 x 256 ~i 1024 x 1 024, resp~liv 512 seu 1024 trepte ,de vslcri ale griulut Istinderea s{~irH trepseIOI de gri este denumita ~~ !'ad.ll'lcime de lnmagaainare" a infonnartiei. InI:llleti1~ Slcestor prumnetri asupra imagi:nij este UUSb"3 iji de rig. 33.

Evident ei, im primlcip'tll.~ este de dorwt 0, imagine care s:l.i conpni UTI DllI11<u cit mal mare de p,lxel j ~ i de trepte de gri, ell alte euvinte sa posede un grod cli~ mai ridic.at de rezolulie ti contrast In lexlinderea pe!l"fonnan:~e]or in1eryin lind factori restrietivt de erdin '~ebIii,c ro'Mte variati (de ex. eel a[ spa~juluj de depozkare a tmom:Ja,liei). ca ~j de orwn economic (costu] aparalurii).

Ttansformarea etemente:lor irnagim] 'in \11'! lori m:.Ime:rice ,1 inlJ'dnUc.erea lor sub acea.sti COrnia in menaeria calculat'OruhlLi creeaza nu numai 0 remareabila facilitate in censervarea ~i reprocllucBrea ei, let ~j PQs.ibin'tatea lU1Ci pr-ei1t!lc.rari ulterieare a dateler Jllregislrnte, tn vederea cresterii vaJori.w ei informative.

ModaliliitiLe de preluerare bazati pe aceste diate sint mu1t[p~e; in general ele impLici prncoow-i cornplexe. care l1U pot fi p~e~tate in aoest eadru, ~ n ce I~ ce unlu~caz9. vor fi doer eeuntate c:iteva. dintre pri:nu:ipalelc' cbiect~v_e ~j :rezilYliltate ale acestei preJ.uctiri.

I. Subs,ra:c:liu tilem'f!nleior imagi.nii este folc-sita ma~ ales 1m di ferite teaniei de 3ngiografie. Sa permite

• Thrrlli~mll "pi~l'f, joorte jn!.1JY1m' j"fib;ir til' imagrs!!"cii. esle forma CQnfr:actlltti Ii' sinltJgnnri dill limba ,engA>zii "~rmJ d&!l~U ,. (eI~m'Wir al imagilliO. U/[.r!Ol'I- tll rm~I()l()si1 Si f1t/lltru JeliNHliT'CD elemwlleiOl'J" (/f!_J"OOIl1pW~eh! ale' ml1lrlcei inili(Jle_

18 BAZELE RADIOLOGrEI ~! l},ilAGlSnCU MEDICALE

Fig"]],, Influenta paramelrilar UntMi'l1WJj nlil.~riCll:i" ~i "n,.II:nl1ind u.ep\dor de :I1r\'"' rultlp.rii 8S]Jectll.dll~ 'nIDfllgillii dig]liIlro.·u; - ID.alnc(; $12 x .5,12, 256 !MphI' de 11;1:, b - mlm'tee 64 x 6-'1.156 Impte de gri; c - lIila,tric.ell2: ... S12. 6 to'erne d'¢ gri.

eliminarea din imagine a unor shllicturi deinteres redus san ,chiMa Eondtllu.i imaginii in totalitate, reiiefi'nd preZCl1ta. substailltei de ,oo,ntra.sl ehiar in formafi~rti vasculare de 'Cia libru redus,

In fig.34 este ihlstnua slUIibstrac'lia r a zei. ;a.ne;ria1e in ~i,m!pu1 fluxului cireulato« al subsrnnl'ei de contrast, tm vederea evideniicrii l:nai precise a fonnat.iundor venonse regioeale.

FJg.34. Angi(),gmfie Chi sub~mclie d.i,gitam a Jiorma\~un1'tm il.rte~iale..

b" MilT/rea s,egnumJelor itidivfdua/e ale imaginji f"dectru.1 zoom"). J:w.tr-o regiun.e se:~eCljo~ati a imaginii, flecare p'i.x0~ originar esie redat prin n]:ai m.lldti p~xeI] j l!ixtap1il~i. 0003 ee conduce In obtinerea unci rcpn:::zentiri mariie areglumirespective,

Este de fe1inut ci'ii. prin prnce'sul de marire nu apar elemente informatIDo'nale suplirnentare; elernentele reprezentate eapiiHi. dOIlf dimeasiuni mal ITI~lJri.

C', Tral1,iftJ'nnar.oo 'WtIDrU gri-ului. Din scam ini1]oUi t.otaUi 3 V'liorilor de :gri.l1OliItefii se1ec~ionlBJti 0, PQll1UIlC (·'fereutfir) care cor-es]u.lAde '~I mai bine gradului de atenuare "rnediu" lEI.1 :fOf'l11atiuJ'lilor de lnteres pentru examinator. In aceea~i regiuae, PQate fi modifka:t ~i c(jntrastl!Ji~ 'i:1:l,tre b"epte~ie corespunzUo:a..re, ceca ce permke reliefarea user detaHi. ale im.agin.ii

d AI ·1 Ii..'''''' •

I • ncce"tuaI'CQ wntUrun ""st: .o,upne.. In pOflnc~plu. pnn

sub:stractii ,i sumalii sl1~esive de ima-gin], ,euparametrl pai1i:d modificst i s~u prin adiug.area. fn regiuni de mid dimensiu.o] ale i11'lagiI'Dii (''nuclei''). de pixeli. ;sup liment;,yi. C!!II va-foote dlegri se h!cfic]'liatli.

Imaginea preluc:raw poate fa. redatl, dupii 0 ~cOD"etlire digitllll.lana]ogti, de un monitor video sau poete fi iluegi:str.ui gmfic ca atM'et sub forma nnei radiog,rafii digi131e.

1.4.:9. Tomografia, eo:mputeruam (CT).

E'S~:e' 0' 'tf:.'hn:i:ci parli,'!;';lIJ.lam. care u'lil.izeaza ca fa.etoll' fiztc ~dia.tia X. ea procedeu de explerarea medium; seei,lunea tOEogrofiea 111 plan, tra:osversa] axial, [ax ca mod de redare ,(I informatiei, inlaginea dig~mm.

B.AZELE RONTGENDIAGNOSTlCULUl 29

D

Dezv,D:ltat! pe baza CQR'ceptului ~nitiatJ el lul Cormaek (1963)'lo cu privire ~a ·'mlis:u.rar:¢a, transmisiei r.adia1isi X de-a [ungul unor Hni! paf,3Ie'le ~aun mare !Illillmiirde dire<:l~i diferitet, tomografia comput~riz3t2i a foot Ielliza1i rehnic, in prima ei foooii dif!, ] 914, ]<'11 Oe'lltml Medical UQtversi.tar Georgetown, SUA. Numereasele perfe<:li.oniirl caJre i-an fo,st aduse, pe plan tehnotcgte, fizlco-mecanie ~i W:form_a~i,onal. i",3JU col:llferit cal Wili rematcah~]e M eeea ee prh'e~te ca_pach:a:tea, de a t-faduce ~ili :imagine trt.dt:lllfi esenlil~~! rue mediului ,a:__natomic ~nvestigat In oonsecinta, ea po.ate fi oonsidera:tii ca unproCooeufWrldamental a] R6ntgendiagnosticu1ui si, i]J] acela§i t:imp" al imagis,t[cii '" ·ce modeme,

rincipiul tottl!ografiei computenzare se b~e.a:zD pe nDsu1'3rea atenH~ri:i unuifascieul mgi!.list del'~di~lii X~ care m.,ug.e" prinb'-O mj,c!I!re circul.ara~ un S"tmf ecl'iLvab::nt Urgi:me din cOij)U~ examinee, Valmile n'iJllmerice ,8Je; C!s;D:rj-i[orii, obtinute in cursel difurit:e]orpozittii a~e sllInei . ii sint apo-i tmnsJ'omlllllte'ill difewile nml~ de gri,

b

Jig,J5., Ptiocipil:ll si;s.teooului on,giITlllI ACTA de obliD':ie a imagjlll.ii t-CImograf:u;:e j)"'iale oompbltr::nizate. 'I, Un "pas" al !iaj,Mter·ul.lIi (dlis,pozi!iv ds 'b~_leiilj). care ,roduce !.Iill profH d:e Dflt!!nsit!!tc (P). T - liUbul (jitliQg,en; [) - det~t()r. ill. Ilomrea Cl!pllitl:li tllb-de:!~tClr 'w ci~e I~, pemru oblinerea

}lil$iJm- urmatori. .

al carol' ansamb]u constituie imag~lIlea dliglta;li a plaaului des.'flg~ ilIme;.

iIn disp<lz~tivul oo:iginar ACTA (Automatic Computer=ized Ttillnsv~csAx_-iaJ Scam:IC;:r) - fig. 35 - ua fasckul pu:t'el'~ nie d i;abgma~, de tadi at~i X este d i r,oci tMl;i1lt sp~ corp; 0 p@rte diD el vaf absorbit" in limp ce restu I, este reeeptionat La ie~jre de dilt.re un detector (UIiD! cristal de fluomr-il de ca1c~u). proo,udnd. 0 emisie de ~l:IJti ina p entm fiec4ItewtoI'l X care '1i parvine, Un fo'tomuhipHcatof 'tral1lstiI!H'ma intensitstea luminoasii in valori eorespunzateare de inten5j~te ale uaul cure~t eleceie, 1Ca1l'e po~. Ii misumte §i inNgi strate,

Fasciculul ~i detectond ,execuf:{i 0 mi~care par.al,eHi ~i SD-Cto,M de tr:'arIsla~ie ill pluw de sec~irum.~ dint):'-oparte in ceatalti a paeientului, m '011mrsul direitil se ~fecmeaza 60- 200 de masuliitoripe 0 di:stan\3 de 2:5 - .30 em. Aooasta b'Ms[ape oOl~sthuie''u1:i. pas" "1.-seanne:r-.tl:hiJli (dispOlil-l\l'1llL" lui, de' h~;'I_«:i,!lJj)" i~r rezultatu] miisurato.rifo:D' respective rea~eW un ''''profil de itltensiIlta'le" {fig.3.:5.a).

3,0 BAZELE RADIOLOOTEl $,1 IMAGISTICII MEDICALE

~i:.J6. lmil~;ne cr imf-IJI! pl81l de, ~cUUlle alixlominal. I - fiern:; 2: - filllichi;.3 -ilonA; 4-spl~nl' 5 - "'i:n~l"

C1!IpIl!l!] fub-detectof este apoi mfit eu 1 G ~j.l?ri:ntHrn I.'iiOU pas) se flbtine un alt pn.wl (fig;.3S. b). 0 SfeC1;i1ml11:e tomogndic1 cornpk~'1a compQrta ~ 80 de asemenea pr1lfil,,, illlI in. cursul ob~rii ei fieears pnn.ct d~n pla:nul de sectiune est:e examioot',. dhlti-O pozi1ie difefi"ti, de ] 80 de on

Celie 180 de prefile s:ii'ilt 3/poi prooosatre de comr:miter, eare iQrodlJce ,cQeticientu~ de atenuM'e integ(l:I.l al fiecirui P1mCt iIrt1'-o annmita nmmtli de gd.lmaginealfioa1a ~[ta din ~nsamb]u] punetelor $1 poaee a]l8lrea pe un momiit,of video sau este inregiSl:JI'at'fi gnu'ic (fig .. 16).

Pennu intele;gerca trosiillJrao,r §i S'em1i'inea~~ei imagjnil orerit,e de cr. trobuie si fie retinute urmiloore1e:

a.Fieeare element al imllgtnii (pme1) traduce coefieienml de atenuare al uaui volll.mJ ~i$ular det6nnillia'l de litistMta dfuu:1!re dOrua puntre de miSlll1lre ~j de lrugimea fasciculului (irnp[ic:i~ de gflosinlea stta:h:!tu i examinat). de ex. l ,4.x 1.4 x 7.5 mm; a.Qe-st elemi'-lnt de volum este denumit v;~eL In all;i tenneru. va$oarea piJi:.elu1ui (nu:UJ1a Jui de: wi) est.e~plidt detmninam de atentllilCe3 mm8lti.ei intr-u.Dilm1l1!L'lit voxel; ill OIiust, mod, ef~crul de sumati,e care p\1erm::Wi, mWilgmea rodi,oiogic;fi este prnctic eliminatin totalitate.

11:1", Sc;aralruplei.or V'a~()rice de gri [sau "numerele" siistemului, scenner) ee pot Il anibuire p:i;xelului G~prtnde de obtClei 204,8 de Hu.,e,

De fapt p.ornind de ~a (I valone 0, care corespsnde arenu5rii apei, scam este fonnatii d~EII. 1024 nuanfe situate deesupra ~i ll)24 suI:) ac:east3 valoare.

In c!.U"sul :u::,tivjtal~i practice, s=a VU\lIi ~a este preferabila lin'.!:itilltea numjirulul de: nuante 'i'l.fi~ate'l< I~, un

• Af(J ,cam 11111 (l,~r1it, achiul QrJel'ili'tllaruJui dlSHfl82 man'IJUIPi 30 dl! mUJDJf! de gri rk f1moo 1.5-;0 de mlaJ'l,W); (Jj11t11'M cmor {MJtr 2(j(J{} de Iltilori or [ace l'IIJj1OkibJIU tiMt{lIgm:tl dife/".t!;ijJrMOI' mk-J de ll/tmmJll"e (lie SJroCilJri/OI" W!Cil,rt-

Fiig:.'3'1. SebeOl!! deplaslrii m.~$1riC~B lubului R1dio:g~1I ¥ dcleelori lorin ill~glil!~ile CT dedh'er51! g~neratii. ~,- prima gCIl1l'ra!ie; b- ~.eIle;f3tia a J-a~ e - &e_oetaI1 a a 3-~: d - g:ene~'!I,i:u 4-9_

Spe-clru ilIpropriljlt strueturilar de ~n'l:elres pfl,_rtku.lru:. Aeest speeiru (Slilll 'l~fereas.trtt1' est'e det:'iru~ printl:'~o ! me-die" ~i 0 "rnrgime". DRca, de exemplll, media este 206, ~i ,Iiirgimea. 14~ l'iuanJele afi,ate VQr fi cuprinse intre"200 :~i. 2B. Scara va lorica este as,tfel: mdusa la ] 4 nepre, la care va tl rapOl'lat'i intensitatea pixdilor dUl imagine; eele sU'pe~]oore ~'i cere [:ni:ricn:llre ]imitelrr 11I1ese \!lor .apareaca alb, respectiv nego'!.

e, Redaeea imaginii se realizeazSi de ,obi~ei p,dntr-o matrice .256 x 256 sau 512 x 5 ~2.

Sis.renlul de obtmere a im~giftii care a foot. descris mai imrin1e apat1me primei ·'g~.emtit> de imtalatii Cl';gen~m1iile u~terio.are sm~b&a1:e pe forme C"l1ioouri') ·diftrire de rea ti2a:re reiwi,cli, a,primlcipi~l\l:i '(fi&.3 7). Mooi.ficarea mi~ri~ meamice: at tubuwi ~~ detectorilor !1mrare$t~ in C~[ aeester m,odnri. smelierarea im-agiinil, dar mati ales sCl1f'1are:il timpului de desfitf;W\lre 31 exsmenului,

A doua genero~iefQ,lo:!;e~te faseicule MuU1ple (fi~:iQ o(m~:spunzifid.u-i un detll:ctoli: s.epm'a'l)~ di:isptlse jn. evantai ~i 8Icopemind u.n ungh~ de ]0-20"\ ceea ee permite exa:_min~reiil, jn cursul mi~clrU de trnnshll~ie) a ac~lllia1i punct ,din mai mui,te unghluri. Aceasta race Jl'IlliS,ibHi reducerea ncmaruhri de mli~eii!'i de rotatle (9~18) ~.i, imp~ici~ a timpu1~i de: examinase (fig.) 7. b). .

Ge.nem,liile ultertoeeefolosese numai mlscarea de rota;t;ie; aeeesta esre efucruatii fie simnltan de ca'lre tulud radiogen, eare emne tm fasclcul eolimat in evantal ~i 0 bawrie de deteetpri ,o:ri.entata spre S,UlS! (geI'l.er,at1:.li 3-8, fig.37. el, fienumai de catre tub. in timp.ce de:aeetorii. in 'Bllnmr variabil (de eXieJ1l.p]u ,600). sant dispu~i dn:ularlu J,llnJ pa'c~enN'luj (g,ene:ra1i~ 4-,a~ fi,g.37,d) ~i prime:s~ d:llte pe IllisUrol ee sursa se deplaseaza til juml !p<lcientului.

BAZELI9: RONTOlENDlAGNOSTICUUJl 31

Fill" lB. rmptii~li,ema peste imagine-a ~Di!~a.ta (~Il) m l,Ine'i sl!'C'liuni din, ~ttt.il nMimere~or cr (liu.anle!ur' d'e, ,luml1tio:zin:.al!t) relit!t79iZl! or:g(iDe!~ pUli:IJ centeasrente (fiaat. nniiChi. pancreasJ (jos,)

Avind in vedere ca rezultatul tomografiei computerizate este ~ahizitia de date cme se materialiZieaza inlr-Q imagine digita]i. devin po-sibile. prin v3!U'ialH Bile progn.mului ca~Cl11il1lorullli,o sene de "mampuliiri" aleaeestor da~a, care le ~jrg",S'c s;e:ftsiJbU ,capa't:itiillte,a hl£Oml£'lltid pe plan anatomo-cnnic.

Operasoru l poate ,obtin~~ de exem.p]w. (I por:li UIIle: mirila aJ imaginii (ef~c:t ":zoom')' in afara selec~rei fuitiale 8 Inediei

~i Iargimii "ferestrei", el p03te "dlspersa" peste imagjnem, obfmuT'i 0 stic1:iune 41 sc;ki i de I\l\lante. pemru <)J reli,e':;! ru:lum~t'e strueturi cu difemnte mid de ateuuare rata de vecmanne (tig..JS).. In fine. el poate folcsi simultan 2 Scali .3 rerestre. cere, pe fondulaQe[eia~ i irnegini, crese net'ita,rea u:JI1QC fcrmatlunl anatonaice foacle dife.ri:iIc s~b aspeetul dcnsitli~il lor relarivc {de ex. tesutpulmonar ~i ,organe medim.tina]B).

Imaginea. i0btilluHi, d~h)liltjdiier~tel(l:r de aieeuare <li;le iillleditIJ~ui anatlomic, permite stud:il.d lui pim identifiearea de strueruri (fJig.36) !tia:nomIllW sle acesrora ill condliti.] pato]ogiee ~i p0itt~ fr utillzati ca alan: in diagoooticul clinic • . ElI eorespunde ins:i: ,~i: unei Imste de "coduri de dens it are" lnregistrate de ealcalator, eeea ee permite nuislI1'areg demi1iitii strucmri lO.ttn.tr--4~je se lee tionaUi, deci Ufii smdi:u cantL'taliv matesializat lntr-e Ilistogrmmf~ care, ]n unele cazuri, poate devenl un elemen1, de diagnostic etiologic. 1.1'1 vinuteae :ac~tei capad®ati. tomogmfiei tomplI,Iterizam i se aJribu:ie ~:i denumirea de r:omadml~il:on;elne.

Aetuala t,ehng,lo:g~e a cr 'Pl.'lmtire. priu reeenstruetia din mali. multe see~iunj transversale adia.ce:nw. ob1;ineteJ de imagini obliee S!lMlll1, p]imuri diferit ~rie:nt<'1l,te spalia'I, de e.xemplu rronta]e eeroaale); de asemeaea, erearea de imagj[!~ rridimeasienale ale unor fennatil!fli M,lI regffillni anatomice discr.imimlite.

(J) fme, mai trebuie ~neRUonat ell este PQsihri1i!i cresterea con'l:l'astull1l nJ8mrsl ~1 unora ,~Hn1:re tesunmle examinate prin adm~ni:strare de substaJ}l.e de CQfitfa.st Cu. elimlnare re'Dali Sfl~1 biliarii. lexa;mefll.d fiindpfilcticall31 un jntefVa:~ optim de La injectarea acestora

'C,a pltolu I 2,

BAZELE FIZICE $1 TEHNICE ALE UIAGNOSTICULU') ~DIOIZOTO'PIC

Practica d i3~fH:lf;tktd'ui radioizotople • a m.edicinii aueleare ill g_en.e,m 1. 'e3U:: ht'l:z~'tt pee U~ ilizarea radJatie i em ise de nuclei i unor alcmi in cursul dezil!llegriri~ lor. De regula, asemenea atomi slnt lzotopi artifieiali (obtinll\i prin preluerarea i~~ reaetearele mscleare] ai uner clemente naturale, in mod obi~lulil srabile, Trebuie reamhnii ,ea stabilnatee naeleului atomic este cendiricnam die a~~~:uunlit.1IJI1 de/(!l't af' .mJ.!lI'l. adi,c~ de 5[h.lat'la, il:lc.3i~ masa lui (im expresie II'CI;fIlivi!i,li.i .\J'= I!Jc~) este msi mic.;i decit suma masel or pro'iorl i lor $i ue ~\troa':Ii,lor care ~l comp ua, Atn"tnci Chid condi~~a de sHlbihia1(1 nu este SA.tisfictH.fi, are lo(; de;:jlllr:gntn'{J nucleului respeetiv, care devine uu 1"tldiaml(_,n~/. Intrucft procesul dezimegrirh este Intotdcau.na 11'1.SQ't]t de o e III i sit: (!)!I u 0 asce iere de elJiI1 ism de :radial i i a I fa {Ilud e I d~ hel i u l, beta 'e-I ee rron i] sau gJ rnma (radiatie electnnnagneuca). Rezultatul dezintegrari! esie f1par.i'li,R Ibmll.l~ If'[uJCb~1iI stabil sau in starea \1'CCilllii stabilit€ill] C'''melasoa bi I ih'l1-t: ").

EmiSIOt de radi(1tii alIi! (0:.) are loc mai ales in cazul detintegri'ri~ elementeler IJldi~JilICEh'e rl1Iu.lirnte (de ex~mplu ':~6Ra).. UI'lI nudell i nstabil '\)C care se dezinteg1!e~til, em i find rndiatii alIa se lmnsfonnfi iIHNI'~ nueleu ,\ .. y, dupa elib!? rarea line i pan ieule ;) irn.llldi.c;'l a unu i n ueleu die' het iu (I J [e).

fonrnl.l din dei pretont ~i do~ neunoni, "

ASlfel.

Emi!,iitodi aJfa si~t rareori utiliz;ati in praclic'~ medicala, dato:rita. efectelor bielogice dcosebu de intense ale p~:rtic'IJleLor respl:C'liv'e, I~ unele eazirri (cum este eel 8.1 rad iurn- ulu i). ern i s'lril a I fa este i nso:tit~i de 0 emisie gwn'lm~, care i~i gise~le aplkabill~te practica,

32

Emisin de f't!ciialii bew (fl) are liQ€ in urrna unei dezimegrori Yl care nueieul instahil \;K este rraasmutat IIlIHU'I flue leu lzobar, ilil carui numar ~tQmi .. Z.difer-,4 cu 0 unitate:

AX' Ay..j-

l ·~lT9· - e

A X" Ay. + of

i "-).1::-1···· e

sau

A~~ cum se pO(l1n:e deduce. in cursul rclatiiler elemeniare respective rezuha 0 p'<lrlitulfl beta fe[eclron nega.liv ill primul eaz, eleetron po,ziliv sau pozil:lI"Oti in eel de al

deilea). .

La baza aeesrui tip de dezintegrare sesitueaza transJorrnarea UI1J1i neutron ill pn:l'!m1l, (II ~ P + (1. ) sau a unu:i proton in neutron (p' -+ ,~ + e·);, acesre tr~!i!s!1:mfn<;'d 51w1U insOriLe ~~ die! erniterea unei partieule ueuire. ell masa de rep,Bus C. ",.eUlrimd.

Elilisia do tadia,ii gamma (y) aJ.HII~e ea urmare :3 dezintegr.arUor liI]f~ ~i bela. care' se soldeaz.li cuexcitarea IlIU.uc]eu[ui respect lv, Ln '~Jl.u"S!.d dezexc'itfuii spon'la"lilt: C3r~ unne~z;l" se prod,uce em~,si!t unui fOlOfll,,J C~~'iUj energie /Iv reprezinta diferental stiril~r energeiice initoai,a ~I, finala ale nudeLlth.l,i; flo\' =:c E - E: Dezexcirarea se noatedesfaeura CO

I , . .f"" - Y

proces unic sau in d01J.a rrepte intermediare: in acest ulrim cal vor fi emisi doi lbtoll'lli. (:1,;1 ene!rgue mai mid, In general, cl'tI'lifjia [mmma nu modiric·it srructura alomullJli.

Fmonii mdj!I'~,iei garnm a posed.a 0 rr,t!cY'entii (deei Q energlc) sU(li.l~rioori celor ai radiatie] X. '?nLruc::it diferel!'i~e]e de ene:rg:i,e din care provin si!lIt considerabil mllli mari.

In general, un rl'ldi:cl'nuclid poate fi c.aract.cnlllt prin tipl~1 deraJicllii emise ln cursu I dezintegririi ~i prin tUM11gia acestom, ex'prlimartii :in MeV. D~ exemplu. iodul; 131 este 1.111 em:i,t~lOr de radiatie bela, cu energie de 0.8 M'eV' ~i de radiatie gamma eu energie de 0,35 MeV.

SAZUlE D"GNOST[CULU~ RAm01Z0TOPIC 33

Procesul dezirl1egririi radionudizilor poare Ii: eUJIlIIlfi5 ('31 dupi 0' reguJo1stl1tistica ~xPQnen~]aUi. Din :st~cliul unui mare gruJ) de nuclee radioactive ideruiee, rez.Llllt.a cii lf1lr~ TIumfllml dN de nuelee care 51! dezi,ntC'gI!:3Z;] 'in irnervalul de timp ~i numsrul nucleelor nOOezinleg'mte. exi:Slenm Ia momeruult, se poaee stabili re~:ltia~

(2.1) dn = -ANd!

unde A. exprima pmbabinta,lell dezinregral"ii, nudctlJui in Uf.I il1tatea de limp' ~i este dcmJmi:ta COIlsl'allflll'aclio(Jcliw'J, Numarul N de nuclee care rimin nedezintegraie din nurnam] inf~ulllV(J' dupa trecerea intervalului de 1imp 011. rezulu din ecu3!'iia:

Din aceas.lii relatie expenenjlnla rezull,rl ca desfli~.uf~[~ in timp a pwc,esu]u i de Ch::7j,llllegr::Ireponl~ n des'Cfis,o eel mai bine prin atribuirea radienuclidalui respectiv 3 unui fJmp de i''ifm~1(lfiirire fiIi,". adici imervalul 'in care 50%, din elementele lui au f:ost deziruegraie,

2.2. Prlindpa,Me arp'ieatU {lIe rad~olnucllnlo.r i)q dffingnos:fiicul D11e:dica II

,

Piil1ci~i.J:1 pe care se bilze3:Z~ luilizarea radiol11JJfcii2Lior 111 diagnostie este administrareape eale inrrnvenoasa sau orala, uf'lnalii de detecta.reil SllIU miisLlrn('3 mdio<1:cthdtiitH [ r I:J nivelul unui org;;L1l sau 01 intregului corp.

2.2.1. Forme de {m:estigure. Obtillerea imaglflii u nu~ organ este principala forma de i!we:Si'lig.a:re radioiz(n:opEca pmprie practicii medicate acmale, AceOlstli imagine. fIlI!rrtUna, rezullili din suma sernnalefor prodnse de ~i.~IO rndloocllvn. deteceate ~i mregistrale: b'TI!i1'ic. plio uti lizarea 1.1I1ie j apara turi eorespuazjuoare, Prin cipale le uane care be11.efklaZii de aceasli'l melQd~ de exarninare

51 I • una, ticatu~; rin ichii. spl ina, sisremul reticulue oh:~ial. oasele, creierul,

SnHii!llllmc(itlor Jhwmir.e ale crglll.)1elor (]Orin determma .!.':! fracliunii de flxare a radionuclidului in crganul - pectiv, dupa lin imerva] de timp e:w£OI'l), examinsrea IribJ1iiei rmUnlrlu.:Ji(hllfJi in tnuegul corp, C::I ~i zarea in .,inv a unor cl)mpu~f bicehumici. repreziorn e d rnenii posibile de np,Jicab.ulilal.e.

2.1.1. Cril(!rii de ateger« (I mditmmd'id~ltji. [n investigarea r3(hoirotopid in ivo, alegerea unui radionuelid pOlriviL trebuie sj lisrunda in prmcipiu dezideratuhn de !I ore.ri maximum de in1orma1ie co mmimwn cj,r~ iradiere a pacrcntului, In praetica, intervm, de asemenea, eensidereme d~ ordr~lllehl1ic (sensibililatea aptlfiuurii), ~i economicor,ganiz.nonc (posihilitetea producerii ~i furnizarii radionucliduju i $i Lm nsportu 111.1 1 cOorespunziilcf, co ~i costu] 01(; es lClIJ).

Decarece nu ex is Tli 50111 ri i ideale, aJ egerea reprezi ntil de eele mai muhe on un eompromis ]fnlre diversele matlJiri ale radioizotopului can' 'l.'Of fi enun alec 111 conlinuare.

{I, '·nmpmf de tiyumiiu;{ir-e", lrnrucit acest dmp deterfI1jn~ in rnure lnii51J1t0l gradul at: expunere al paeienmlu], 1!511: de do il ea el sa fi~ ,c:il mai scurt,

Penlru Irei dimre radionncliaii mai frecvern folos.i~j. tcchnetiul 9911'1. ind lui 113m ~i rodul 1 J J. timpii de irajumaUitire fizi.cii sint de 6.05 era, 100 minute, respectiv s zile,

In afara timpului de inJumartqirc !]ZiC'3,. meruionat mni inamte, care depinde de constama radiea '!iva 8 nuclidului. rrebuie sa, se "ina sesma ~i de limpul de injumiJ{{l{ire bfutc)glC'(i, adicii de inlervalu I de limp in care C<lmilal(U de fil1i,liorrllclid inlrodlJsa in organism seade 13 jumlil=:l'!C. In mare maSlH:,ii, ace~sta lr.is(llurti estc eh:penl"lentil. CUIll vom vedea. de traserul folosi].

lnrr-o expresie slntclicfi. ~impii de ].,jLlI1l::U,~~ire fiziell $i biologicA C'~reea7.n l'lOlluI'IC;J de '''viattl medie efecliva ", a earci IMl'inh: ar trebui, if! mod ideal, sa rae C'i~ rnai apropjmdi de durara examenului, peniru a rm crca iradiere in'UJil1i a orgarusmulur.

b .• 'Ih.twm mdidrit!I emis« ~·i "'lI'tgic1 acestei«. Ob{ifll!f'!!a im(l!;in.ii radiuizatopice necesire 0 nn:ii:l! If' cu energia f>uticiem de ridicata pentru III purea fn dewclal.a dupfJ pareurgerea unui SLr31 de [esururi de grcsime uneori lm pnrtan D,fl, In acest sens, !llilt prefera] i ln prezent radioemi\a~tui gamma de encrgie rnedie, sulicient de penetrania, dill care nu expune In execs organismul; pentru doi dimre cei mal tltilizuti in <J(:CSi S~Q,P, wdut 13 J ~I technejiul 99m. ,energia emisiei gamma este clio! 0.360. respecuv 0.140 Me\'~

e .. !(iniMI't:'d ~t'h'C·.~I~l·ti a radicnuclidului fata de anumite ergane, care irebuie duhlad de abwn~a u)xicl'l~ii sale locale :}! generate ..

DilUte tel, ~lproximal'iv WOO Lz.olopi rodioocli .. d !ll1it1ci,al:il pl'odu~i Tn preterit S:ltll \!~liL:izati in mod cmt:n~ doar ciliva. care corespund il11r-o milsura a,ceeplabili dezid.E'ra.telor expuse; le'Ch~~IJI99m(!l1~~ailii]) ~rc). indilllllli3m{IIJl'iI]n). i.ndiul 11J (llIjn), iodul 131, '1IJlq. iodul 125 ,i!~U. seleniul 75 C~Se), aarul ] 9'8 (1% Au',. mercuml i.97 e~lg).

34 BAZELE RADIOLOGIEI sr IMA(llsnCU MEDICALE

Un numnr de radienuclizi prez]li9:li:li o afinitate 'selecdva illere~ti pentru parencbim\4] unui o.r:g:mrn (de ~em'p]J!!,I iodu~ pentru til'l)idii) '~i pOll fiilidminisb"aU CIlIi atarn (mai exaet, sub fQ1'1ua unci molecu Ie a:norga.n iee usor disoc iabi Ia. eml,} este cea de i,odurti, de sodiu). In abe eaznri, cencentrarea nuclidrului ill o:rg<'lnul viu:ulu este posibiUi dec'ft folosind tropisrnul udor molecule mai mult san Olaf pu!in ,complexe de care aeesta esteleg~~ a~aernlmhe molecul« nmrcole..

ComrPusul ehimic m.olecu1ar care serve;M ell "vehieul" radienueliduhrl este denumn trasor nulio(l,atfll.

Uneori se folose$te ii termenul de "preparnt radiofarmaceutic", desl el flU are 0 9t:::1i!llll.e -farmaccdinarniea propriu-zis, servind doar ca IJ.lijlo<c nux-mar de diagnostic.

Fam:ma trasorilor esre foarte i3Jrga ~i vadata. 'in compozitie,

ill i~",er~], un traser trebu ie :sa lndep Uneas'c5 usele c01Jditii de ordin chinlic ~i biologic. 'care n fac adeevat investigalid nl<::dicMe~ 'pu:ritate:a~ stabHita:tea. 'loxil"itarea r.ed,US:i san absents. perslstenta in cireulalle pe un anum]t [nterv,al de j~mpl conce'ntrarea tmr-un amumit organ Sa'U te:sutf exeretia rapida~i compl.eliil pe () 'Gale cunosculi.

In' praetica iletu~Ji dnt utillzate urmatoarele. lipur] priaelpale de tt,llsori radieactivl:

a", Laniel. U nele radiofarmaceutiee sint repre~n· tare de molecule loo.rganice: simple, care, in soIu,ie" S~ dis,"Ociaza r;apidln ieni, foios,iti-ea 3'1are (deexemptu. ~Tc= sub fornlad~ ieni perteclmetal TcD.,-. ioOO] 131 <:3 ion de r'oduri 1-).

Capaoilta.tl~a de t1aSor aJ i\cestora este conferitl de in:corporarea ler incorepusi organici, de posibilharea de a mini in J1ea.cjil de s.chimb cuiepii orgarusmlLllu.i eau de 11 se h::ga, de proteine]!;: p~asma.tiee'.

b, Q'priJlziJui molecule o(ganice de ¢omplexilate- variabiUi (poUpeptide" fIItlQiia-O'2!c:izi l' proteine, a~bumj!D1e, hormoni, acizi gmil'i ~i Lipild.e!, vita mine. eitostaticeetc.), in care esw inclus llidioo'lll!clidul. respeetiv (de exemplu, .1H], ~Tc" USe ete.)

c. Suspel1:iii co/aii/a'Ie.. in funelie de o'biee~i,vul illlve:stigatiei. aeestea pot fi fcrmate din partieule cu dimenSitlJ.l~ V3.f'iale. cuprinse imtre 1 nm ~i 5 ~mt marcate 'en radicrn:ucHdu] ales (mai frecvent 1l(;{l.Metilll199mj.

Oo,loizii inej!l:ct.al i .slut r~gociq.ti de ltli,crofil.ge1e ergamsmuI'IJ'i Tn :s~st:emul reticul,o.-entiotelial, in 9iilfe S1'nt mai int]l tta.nsportati ,i co:ncenf.r1l.It. de unde posibilitatea unci bum: reprezentarl a o:rg,anelof bogate in aeest ~Ul (fica~ mJaduva osoasa, sp1ina).

l

Di-s,tribulia traserulul eeloidal este in cea mai mare itt'laSllla depelldeo,ta de mirimelll patticulel'or sale. Astfel. [patrticulele 01,,1 diIDeti.srulli sub 100 nID suu: fug,oeitaoo in n-rnsum mai mare in maduva oS('utsa d.ec'it in ficilt ~i splil1a; cdc: de ,dimensiuni medii (30~ 100Q om) sial concemrate mai ales in Befit} iar cele eu nlirimi cuprinsc intre 1-5 p.m. 1n sphni.

1.3. Imagtnea radi(j,izot&ipi,ci

Concentratia dif,er.eR'tiaUiI :31. trasoriku: la niveh.ll~ 1!esuttlrilo.]" ~i orgamelor permlre, pe celea detecUiriii ~i iltlie!?;ist"rarii emisiei gamma 3J. radionuelidului, oblinerea unei imagini 'caracter,istice. capabHa s a (I fere rdafii cu privire 1~ starea mortblogic& a, acestora, FOm'larea mUl_ginjj implicii un l:mt tebno,lo.gic des,ml de complex; elementele !lcestn1a. ca: ~i perfortnaI1teie achizltiel pe plan Informs,i.ofla~. depind de tipu[ iAstiilhljiei utilit~te.

Psima diutre insta]alij.le care au inUullit condi,tilie unu-i ~tistrume:nt de investigare mediicahi:; sci.ntjgr<lfu~ liniar~ include in mod Decent uI!n,iito:uele compenente fuadamentale:

a. Seman de scinlilaJie; C.Me euprinde unul SaJU m~i multe cd-st~h~ din lotliuri de sodiu, de dimensiuai variablle, ~, cMerudi~,iiJegan'!'fIHI, sint tnnsfonnate in semnale luminosse; acestea slntpreJuare ~] amplificaJre de un fotomuUipl.i.ca:to:r ~i. ill final, traduse io i.l.npulS'uri electrlce de ampHtudine prcpn,Itiona:la cu intensttatea radiapei gamma inr:idente.. Sanda indepUne§te deci, prin cristabjl sa.!.!! cristalele iRcotpara'I~, tilncfja de delector al e!uisiei radioactiv,e. In aeest scop. ea ponte fi deplasa'ta,. prim curse suecesiv'e.pe 0 arie care acopcri proieetia organuhti ex-am~nat.

Pentru a puiea deveni sursa unei imagini explieite, fascleulur gammaemls de radienuclld trebeiesa fie /ooolbrll., astfel lncit fleeare dln pU!ii.ttele pal'e'U1[Se desondi s.il eapete un corespondent individ-Uli elar reprezenlart. - A(:easta foealizare este re:aHzaLti prinrr-un co[imatQ,r corrrectiollit din p'hjmb~ care lUl1iteazi faseieulul divergent

prov,enlt dinfiecare punct enl~~ioor" Oolimatorul este

inco:rporo.t~ ea ~j ~.ulhUiI ilotomultiplicator, in .msambluJ com;,troctiv al seadel,

b. Analizorul de pulsuri. Impulsurile eleetriee produs,e de fetomultiplicetor stnt transferate unui analizor care le iri£egistrea.~l ~i le atribuie semnificatia

BAZEU3DIAONO'STlCULUI RAQifOiZOTOiPIC 35

corespunzatoare intensitatii radi;a~iei, implicit c3Illtilalii de rndiomB:did care (I g~.nerem.

c. Sistem'ui de. redare Q inrag.inii. Wo.rmatia oferita de sdntigrafurn liniar pilate fiioregjstrat.a in final, s~bf;o,rm:a. unci imagini, pe'dwrerte eal.

Jm-egMtram(l ml~ctlJlicii se reaili~z5 prinlI-l1n cap' de iinregistrare~ care, cOJeSpunzatOI !moi amunit numtr de impulsuri" marche:a7ii un; semn gnmc (de Qbiooi 0 matitua). 1'IrrtJgis.trar(]lJ /otogt''4ficii mmplica un '~£hlli;i~Oi fomelectric, care 'permite tt{lnscrierea. semna1elQf pe W'I, filllD radiologlc (fig.39) ..

S,cii:ii~.mgrl'.lm.a poate fl redatii ,~i in_ cu.ffiori" pe htd,ie' f(j,to.grafica~ fiecM,e grad de densl'ta,1ie" iii sernnelelcr fi~i:nd ech[val a:t eu 0 3filiUmita Kumti. cromiil:tic.ii, ceea ,00 pe:mritG o mal Uf.o2lit'i dlistimm,gere 3, oo~tros1TI!mnt.!.i dbJitre dile-rite:],e zone afe irnagini i.

Redm:-ea pe woni'ror a fmagini i fSte posibi1" plifl_'cup~area sis~mluluj de ,obline-re a, ei au 00 circuj~ rril:ilii:s, de tere~tm,e, mtmtomI de imagme'.p:ropriu aeestui circuit, penni~ ~i pn!lu~~ ,i redarea 'e:i. ,dig~wUi (flg,4{)~.

Un fW'ogres subslaD~;iQ:l 'in mpo-rt 'ell scmt igraful tiniM, sub sspectu l suprinlirii ba!leiajul'lllll rnec~nic ~i ,al,c-re~rerii vitezei de exptomre~ i1 repre.ziruta camera de: 8'Clnfi'tlfie'. Aceatb, se bai2leazl ]a priJicipiu pe utitiz.area rulinui crislai din ioduri de sodilll de marl dimenshllri (30 ,tID diametru); mma~ gamma, C3l'e: provine de la in/~ re,giuneexai~adi, in. ace~lUli moment ,este ootim:!l!tiiJ mtr-1m 1l'I:are Doom: de fasc[cul,e; il'l.gD!ste'i;e pl10duc scint~~atii independenM, delectate de IlIiIl sistem de tuburi fotomultipili:~t(l:are. eJ~p.]~w optte 1031 eristal,

Ac-eSife~ siBta:poi b'ansionna~e il'iin:lp!J!~S.m electr.ice, care pot fi I.fi~'te" potrivwt poz it~e,i im(lal,e a scintiLatHloo:,pe un flllb ca1!odiic san itu-.e~g~sh:a~e prin dife-rite p:rooedeegratice.

Aceasti!J devine posjb:i~i di_11 p:tll:lni.cl,d.e vedere t.ehnic pirinfr~ c-ombinalie a prifitipiului ba~ierij( d~n scm.tigrafia -ti:n:iarl) ell u.irizarea ,c-amerej de scjJitilai~Jie. Paciemul este .a1jjezat pe masa de ex,p,loi3m"e • care se ,deplasea!Zi mecanie in faita sism:emJullli, die :deteepe~ astfe,l itiC'itJ in final, este mregist~ distribUfia radioillucUdului i'n mb"epl corp'.,

36 BAZELE AADIOliOOlEI ~I IMAGISTIC!] MEDICAtE

Cea mali, import:aoti indiicatie 31 ,a,cestei tehni.ei () reprez:inW investigarea :scbetet:u~t1i", to p@rtic'1!iI.lar:1D sC'Clpul evidooiieri~ metas'tazelortWitlocaiit (fig.41 )"

2.3,.4. Tornow-ala eom:pu:te;rlati de emisle (I'EC),.

COmltituie (I tellDJdi de repre:le:nwe a rndiQ!icmivifitii lntt:.o ,anumitli s'~cl iune aoorpu,lul (loJ')gi1\l.dina~5. sao axia_lj.)~ La baza furmiIim ifJllaginii:s,e: poate s~wa: fie emi'siaJ

gamma, fie cea beta pozitronidi a UmtlW tadwFJUiclid. In ees de a deua v'8J;i.a!lJlt •• este OOrnOS.wl efeetul de "wnihi,lare'" :1 pozUroU1!il]1I!Di~, dm. care r~ZlliJ.Ui 0 emi,sle l;imma ere poate fi. derectatl ~i ~h[regjs1rnti. ElemeD~'eJe esen\i.ale pentro obtin~ea im3ginij;mdiloizotop~()e (lco,umat:03,J,ia, eriseale d.etecWf!lrej,,{01omumripiieat.oare) sii!1Jt :reaUzate Iii asmmblate de Gtmamerij. cOIJliP~exi. Ca ,~i m cezul CT~ i1l'l!!J.ginea este mndta.tu 1 preluc:ririi Id~gita]e a ~nfom:tatiei. lim :s~stemele de afi~ue se fclosese in mod ob4n~it mattice de 32. x 32 sau 64 x tl4pixeli" Cli!. 16 tr~b;' degri, respectiiV 'f!;1!.II3Iote 'CfO!II1lr.Ia'tice.

Capitelul 3,

'BAZELE FlZICE ~I TEHNICE ALE ULTRASO OGRAFIEI (ECD'O'GRAFIEI)

Sp.re deoseblre depfocel!urile de brvesti,g_ape deserise pitta acum, echcgrafia udli~eazi in ob~inerea d·e infomn.atie :9IIUDmOo-c1:iI1.i!ca, ~!1l agent fi.zic cue lJU fa.ce parte din e:atego:rj.a r:ad.walinor iObizant'¢ (cum sin,t radiatia X ~i. gamms), ~i aaume u~trnsunere,le-*. ModU,ill in care difer:itere structuri, ncrmale aaupatologice, refleeti, aeeasta categoric df; 'W"I1de (d.ecw i,i ~panire5it~ capacitate de medi!i difent "echogene") este tradlUs'in semnale opdoo. at ,camr a[Jsamblu eonstimie 0 imagine ~ru care ,ofera. mfQt"imap.i uiti[e C1!lI.p:rlvii.ro [31 D=.liNra: §oi. stares a,ooski'E smieturl.

3.1. NOIJluDi elementare de fiziei D, ultra sDDete~O'r

3.1.1. Ullda sionori.

Pllezenfa uRui sunet c,oI-e.spunde varjatiWlol' altemadve (c~ ev(l;~~.lie Sifinso:~daJi) de presiuae, ce I~Ztlilt-a, dim punerea in mi~C'arefongilud.i':narnii a. p~rt~culefm oom,tituuve ale med[ului de p:[\(l,:pag~

O.l!:. ~ 4'A • - fi' .

_ unaa senora este Cll\lmc:~e.nza,ti .IZ1!C pnn;

a, F¥ecve1lJQ F ~ aeester varri8~i:i1 e:qnim!3JUi in Hz {l'iertz sau eiell pe secllltmtdi}. S~netete .percqi~te: de orgauul andiitiv umsn au 0 frecventil caprinsi mtre 16 ~,~ IS.000 Hz; ultrasunet.erue-- furunsite 1'111 eehografle roeCU!10SC 0' altmi ~:e rte.cven!p (!uprmsii mtre 1-15 MHz (1 x. 1 ()Il- 15 ~ ] 0" Hz . In ediiognfia, medie;aUi (de es, eea abdom....iI:mli), Sf:

i.zeazi de ,ohioei trecveD~e de 1-5 ldlIz.

b. J'f leza de prop,agare V. AOeBtt.dqlinde in eseqli de I' I u:aversa~: 33,1 mis, in ,~eT~ 15000 ItI1s, 1:0 a;p~. 4080

.,.

.:u:aI mof-flol as/I!: e1lcllefal6. ca neimmrl~rii Si,JU I!'~~ivi.. pn'll <7 relie.findu.j,-se cOl'weul Ilpsit d(! ;lad~iIQl'e.

mls in ,o;s; pentru ~llmlri le moi ale carpl.l~jji iU~aifl. ,ea pnate fi estima:hl in medic: la [,570 mls.

IC. LUll'gi~~Jea,de unJi iI., ,adidi disum~a pareulSa de ~ndi In timplli ullum eicln, care depmdc'. peil:litru un ~mediu dat~ de fi'eevenp' A"" YIP: De ,ex.elln'plu, m. a'pi a=. ] .:50 .mill pc'ntm 1 MHz ~i O~S m_m p(')ntnli 3, MHz.

In practlf;lat ec,bografie,j medicale. ultrasuaetele siAm. p'.rlodus~ de c is,OJl:dii emi,i~(I:lf.e., COlle utilizooza efecml piiemel.ecttic'ii CMe;, ill vinntea a:c~luia;i efect, :!l>t:rv~~te §i ca. mgeptor al~llI,delQr re,ftectere oC"eGourilor'),

EJectul pl'ez,oel€ctric. ApHc.are~a. unel dif,ere,n,~~ de p01Jenlwal electric alternative pee fe~Le Iilinui e[istal (salt ~altle]e de .cer.m:rioi) produce 0- vari.af:ie a gro,simii ac~teia, care. Is nndo'l ei, induce vibrarlia Dledlu~u£ dep:rope.l~r,e. In a:ces~ ~od. este g,enera!ili, (emis~) tUlda·Slonori.

De 0 manie-.ra .reeip'ooci., vibmtii!Ji eristalutui lov:it de ,0 umiii. so:nori (ill speta. un ema~) ,genmiM2i tlltre$el'e~ecd:st~!ulul 01 cUferen:ti de potential prO"iPoI1'iomlia,~11 eu energi,a,

~ -

acu;s:t]cil rreceptiOlflltili. De.f.e.clarea ,atestll:li OOp'I.Ill$ e]el;ltrjc

repre.z:intii reQep~a.

Emisi(M"".1!ic~plia. A:p ,cum am meirltoMl,. sonda f"lrans:dueterul") fumcl~o"J1.eazi alte:rna~iv ca eJnitiror ~i eareceptor. D'istul de ,ooramic~ i:ti sondew esltt supus unoo1' stimuli foane scurti 'J~lisafi"~ de carD',e !ll!n~ciJa~O-I ernettronic. Intre emwsiil,e P,[iOdlU~, '1m. int.efi!llIi~ de timp mai IUlg per.mite '~uC'IJltareiIJ" medlulul ~.[ wregistnma: e-eouril(lIr. Cielul lem:is,i,e-;(ieceplie se repetii de 'Cit.eV3 on pe secl!llnoo.

In .insta]at~a de eooQgmfie liDedl~GaUi;, ,crismlll~ (oors,'ft mica) are: fo .. a unui disc, cu gmsD1.ea ecmmuin[enti uiWlui

\ \ \ , \ I , I I" 'I I I I j I' IJIJ'i

Fi~ • .u. Sonda Crn~~~l'Lnal'C·nX'\:'I'iWillre. I - !.;',lV'unit"a p~<~I('.l:trid; 1 hh)(' ;!'morll,tor. 1, re~~~tf~ ~~Hlldlil;.j 1~)CiiCllIllIIl ~mur;. 5 ~\!pr.ln: (', Clllle1'!H1I11 .;:1~Clrh."'C,

mll!~ip]1JIal cmilungil<n]i de: utldtt "JI}J2)~ el el,rt]te Imr-o banda re5tr~~.,a de freeveme, in eare ceil domin3lnli devine fr~eve:l'i'I:~ liL01Ui!t1;},tivi,i, a sondei. Adaptare ... a in:s'!ahl~i'ei 1;.1 diferi1~h:: ceri'!l~~ ;:I.n~HamcHLi:l1'Ik:e ,itrlipHc.a. dispo,nib[ti'J1.ea unui set de sonde. ale caro.r crlstQ:~e. pe nng~ ehe pal[lku~ huititi constructive, au gros.imi \'ari~te.

3.1.3.1, Re,_fl,ef.;ttln!tl SWlt'mlm'. Eeeul eorespunde lIlIui semnal C8f1t:' este inregisU'l:u aUI'J:Lt:j dnd 0' 'parte dill1 energia50nie,§ cllpi~'IilI!j.a i'~ fa:!;ciculu~ '~l1c'ide,nt i5C reintoaree spre Siond!il. Dacn. Irnreaga energie eSle ref1ectQ[:iI. nici un sunet ~u. $Ie propa_g..fI d~iI1I.co'lo de 'ObSt3;C'l!llul ill'lilrn.ll, i1C~stl1 comportinclU-Sle ea un V,t!l"ilnbil'eertm. [)aJC'a eacrgis nrtloclialfl este ruai reduse, 11Isctc:ulul este doar ,Heims,! 1.:1 treeeres pr:in obsmeol ~[ va pUl\ea produce alre ecolli;i in [t:giuini ma'i indepfiilrtale (lig.43).

C'li.iInoliil~terea Vil~e2iei medii de p:Jfo~gaf\e' II s!.Inetu;llui (in corp.ul, tltmllR. t!::lI!SlC de ~ 570 'ollsl pern~~'e SOl se evalueze pozitl,o) obieC-lul,ut ecogen in rapon cu emi1'3'Do:ml.

Pernru aceasta, tirnpul scurs lntre emisia unui "1.'«:'1'1 de unde" ~i receptiaecoului SJe illmul,e~'I'e ell valoarea vitezei medii; rczultatul S~ impllne ~,3. doi.int'l"uci1 'l'renlll 'p~H"C-UIg.e lU'I, drum duSo" rotors. ESlC' evident ci acesie opem~h,uili. se cfbc~~~,eil:zjj autornal in ~impul lunc:~iml~ri.~ s-om;h:i.

3.1.3.2. Jmp('(iwlJa cu'-Wi/lea. Rdlexiii '!lOI'il:o'rn, "''1: produet: aumci elnd con.ai{,il'ole depropagare intre doull medii pan;l!J.IfSe sueeesiv de 1r~lull de unde se s'd~imbtl hn~sc. 'C~Jlldi,'uil,e' de proptll~1j'f'epentm un medie dat slm rez:ornate ]n imped::uill~4J 3iCllSI,icf! Z. care este ega!:l eu predusul d~ns.irfll~l hv'cmJ) !;U vit!;':ti1 de p.ropag,ilre :1 sunetului V (em/s.)!:

n.ll Z::: pV

Fig..-43. l:tunnJr':ll- .~!tmujkH Fic.: .. r.· mooiu VI U·:1\':I1i~' dL..' r.'1~I{'ul ..:Me l'maClcriL;U rrinlr.o iU\'P..:d,;:ul{;!: :ll'j.I:>liC'tl, I. 1.1 Im'dul prl'illel "~nt~ r1'l.'lc· II ~_ (a~cu:u ~1l1 utc n.l.cill i ~!!I f~ m !'I' r..:,n.: ;d~ pi:lr\illl ~ R I' 1?1l."·,,mlil~ cit! CII,.,;-r:t'-.~ ~fl.':t·181 ~PN ~ClilJt! e;_o,h: ,i.lllqk· d~ \-'LW.i~i.j 11.11 1- I)a~a 11 dmlil ''iill.:rf2lt:il'· llnu \:':M f'~.rp.:llilictl!illr<'1 f11!' a~ullui, 'liJM;ir.:lllul, !lu:iLi!:IH I $ufern v n:fr~ell';: r.~L l' rdl"''''1t' 'P~fll~h'l R., care nu m~,i oJSI":

dirija~il, ~~f\,j :-amd::l pq_' .

Valorille impedan(ei [j,cltIslke ale chetva din me-di,"le-de

~I:l,~erespemru ecl'l:o.g,fa:fia medicalia sinl urmetoarele:

aer: Z = ~)<.0004 x .~ O~ g/cm~ x 5,

apo; Z:: [.48 i( I 0" ~CIII~ X s

(kat Z == 1.65 i{ W_I. g,cn'l~ x s

lOS; Z "'" 7,00 x W~ g-em- x s

i"mce'n'lul d~Il':I1£rgifl fascicululei incident care' este n:l1e~lal [3 trecerea dirJIlr~iJfl, tnediu I tmr .. un mediu 2 esie dat de fQnnuia:

{fomn:da eSI,e''imhtbiHi m.ll11ai 'pemru renectarea [a un unghi de 90°,. adica perpendk~I'I~1:3 pe p]~nullnrn"it de Slunel).

In o.rga,nism, fOnl'iOiI in princip8i] din medf apoase, fasdclilul care imilnlC~te brusc un medlu cu imp~'-danl:<1 3C'!-,sti'!,;"j foarte diferiti (aer, I) , cakificarD va suferi 0, reflexie foarte import<JJmu. lutreruperea propagiLl'ii f!llsdclilullli J~ nivelul acestor suucruri creeaza () "lIm'btl'f" slinjeni1oa.re pc' imagines abli,mu1a pratanumitc tehnicl fchograficc (d'e ex. echotomegrafia),

Acel,a~j fenomen {nee necesar ca sotll.da s-i' fie <'IIplic-3J~a pe p~~ie: pri!:l 1ifuenn'~dnul unui gel sau ulei, care suprhna aerul interpaa; de asemenea. ~il! sa se evlte deplasarea sondei peependicular poe oase.

Con'il1mlu1 ga2:Ci'l:i intesiinal abundeni, ca $i prezenta unui pneumoperiteneu. pol produce esecuri .rde 'eX3- ruenului, in II'1<lsur-a, in care oprese prupagme3i \Jltr~su netel O~.

BAZELE ULTRASO OGRAFlEl (ECHOGRAFlEm) 39

]n'ter1si'la,:i]e relative u doui!I nivele soaere de ~ce~a~i frecve111a slm a,precia'!:e ~i masurste C'ompanniv pe 0 scar:' ~o.g.arilml]ci in dedL1tlh (db). Difer-enta tnrre dQu1i sunere de imensitau~ 1, '~i l~ esie daJ'r~ ill decibeli, de rQnnula:

Energia purtatii dl~ fasdcul se atenuea ·il pe maSiU1'3, indcpa:na_rii de $1000<1 emi!,iitoare (da'iorila inertiei ~i i1."'t':irii~ :inrre ele a pmicu]eLor medi1!lllUa, ea ~i neeiasticitii'l ii ~OC"Ulri 10:1"), A:ceo:S:la atel1uftr~ este de lip ex:p0ll.en\:ial.

C oeficieneul de Ili:h~mllare cllepinde de frecve i11l'1 F a: !J_!]dei scnore ~i de mediul de propagare,

A'De~1.L1I,a rea este praeric propol1 im'li!ll,iji C'~~ free veirta. ('eN ee insen'lln."I L'ti" ,odata ell eresrerea frecv,en~ei, pareursut undei sonore se reduce.

Medlu[Yl traversat ii esie 'f,lropriu lin eoeflcient de aienu a re propri 1:1. (l \im:depend em de IreC'v,enl:a. M a,rirn] le "1!:~es~tliJi pemru clteva IDlledi:i biol'[)gice sTn~: :singe 0,18; tical O.95~ os 20' p!!al,1111,1j 40.

b'l orul.f(l','!;ci"!tluJul dmi,~ obI ec te apropiaie intre ele nu pot fi idl!:!Hifkate separat in eehografie dec'!! dacfl !il.IU separate prirnr-e dis~an\deehi alema eu tUli:I,lluullillhJl al IUllgimii de lJiudii. adicfi de ordmul demarirne al treeului de unde emls 13 fiecare impuls. Rezolutia '''slandard'' este de 1-3A_

JotNI1I (I;,' perpt'ntiicuJal' pe .fcm:ic:uJ .capa,citta,h:a. de iJ distinge dou;}, obiecte lnvecinere ~ rezolaria) depinde illl L~=ru mai mare masura de dial:;ne[m~ fa!scilcuLului: eu ,eil aeesta

este m~,.i redu'i'l .• :rezoau~ ia tr~.~lt. -

Di.a.melrul! fnsciciJI'luJui esie 103 rindll'l lui. conditioll.al de fr~cvelll~<l ulrrasunetului (1n prineipiu, el estemai reeus ~I'I cazul unei frec'llente rDdic~Hel'. de dialffie~ml! erisralului li de depiil1area, 11111'1 dtl: sOI1(la. lnemcit forma t'a,3dcLtliUluj esse, in UnH marl, coniea, cu rendlnta la dj'IJer,gen~ii, se p are obtine 0 iil1gllst::JIr-e a, 1,!.I,i prm plasarea ill fa'l:1! Cl'jstOl,~,I,.Ilui a uneilentile ~:cUij;I'k(l'. care cQ,rec!eaz.'lipaB1ial i]<t':casta d~ \ ergem;i,

Trebuie remarcat rop'hl~ co, imi, ~nJilb~le slnmfii {:fIpar eitarea de rezQhJli~. deci tifietea if!lorl'l'Hltie'il eehogratlee, cresie pe m1i-SUrll, ridicirii frec\'elliltei undei SOfUJ1!:C. Undele sanore C'lI frecv,er'lii ddicalli au ]I'lsii. cum, am \'aZUl, u!n

coeficielil,t de a~enu,are mal ridi,c.:lIl. eeea ce Insemna ,cii parcarsu] lor prin medlul investigat va n mai redes,

tn alegerea sonde] ,i ad3.ptarea La condj,iile eencrete die' lucru, op:e!f8lmnd trebuie sa ,il'la scame deeempromjsul ee trebuie re a hz:al Intre p~rfOmlaflte'le de "penerratle" ~~ de reIDhli~ie crease prin cllns~mc~ifl ei,

Inf'eg'lstrorea aemnalelor-eeou poate fi realmzatii in ,e,ondi,ii tehnice diferhe, care stau la baJ:!~ ebtinerii de 'repre:zen~iri grafictl co:respu:~iifO!1rc. ~:i-numile]e m&iufj eciwgrajit'e.

.ste unul dimre primele ut:I:I;intc [I'! pracriea medieale, in ~'!fI,od pn,rliculnrin eeho-encefalegrafie, perun! creceb:itlea, 1.1I10ir prncese expansiv~imtmcra:n,i,ene.

hll general, acest mod poate fl practicer CU toste ifrls;lalali~le de til cureWl:l. EI neccsiHi 0 soretdli em,~t9i.o~rereeeproare Ube:rfi. cOl1echui la un sistem eleetronlc, Illtbnnil'iiile ob~inu~e silllit reprezemate sub [mme de trasee, eu vlrturl de' deflexiune elect ri(.·jj oo'reSpI:IIIIlZ,ilIIO.l!l',e inlerfulel.or eehegene. pe un esciloscop (ecraa video) ( fi,g. 44 ~; aceste trasee ,pm.n fOlogra Iiaie,

ln prlncipju, tfh~,care eeou este apreciat prin alH~pldudiI,~al vlrfu lu i de de flex i~ln e 1I'e ca re il c-ree.;Jzj, mas ~.r<n5 In dcdbi:li (dB); pozi~i~ et::ourilor 111 rapofl eu sonde este rnasurata in eentlmetei. Analiza ::;cmn.ddor se face poruli:l'l.d de 1a sonda emi~3~il'3]·e-l"ecep1'(}!ilre. il1~ungu'l aXIJI!.Ii de pfl)'pagare lJ ,fasdcuiuiui,. La, U"eic ins~al(llij" IJn cursor electronic per-mite ~'iI]asura reo di:!lt;]lltei ce :S'e'p~r<'i d:01I3 vtrfuri (ecouri) ale lfllcseului. Pemru eerectarea a~e8I.!arj,i iuevitabile a f2J:scic[lluh,!i if! II~s1.Uur~. opemterul dispune de po:sibi lililu~a .nIl'ilpl'j,lklirii semnalelor, case ponte fi gl,oba,llii (~gntd pel'itru. 'in[re~l!1 lraseu inregisu.:u) saul dife. re n~ i <'itii l i nrereslnd ,e~ollllri le c-e- provin de la c ~mliJ,m i1a adlncirne),

Modlll A este uulisat in p'lle7;elll C.11P1iim timp de reglaj lllap'llir;:JI~Ylrii echografice sal! pemru dep,islllf'C:a rapid5 a s tructu rll Dr I iel] id iene normel e sau p'~lmo,logke. IE] perm:i Ie. dJli asemenea, mssurarea dliamelrului biparietal 31 eraniu]U] fetal, C~ ~,i n;!fh~l:a,fen $antului erM,el"~e!uisref'itC1Iii echoen i~fak)grilfie (fig.44) .. tnfine, rnai pmue fllI,lliliztH in practicarea puuetiei dirijj'.jL'e'a. unor co]ec"ii, licltliidi,tme' sau fOml3.tiuli,j ehisli{:~ profunde'.

4'0 BAZELE RADIOLOOIm :;;1 IMAGIS1ICIIMED'ICALE

I

I, r I U

dBl,·, 'I I!!

"

III

n

I a

I I I

Z

ern

(ijgA4. Apliea~~ 8 modu.t'ui A: s-rudiu'l pol:iliei ~'n~lui irIi'elhemf'5' Ceric (ecfio--eIllDeralng-rafie). Rcpremllare:a v'irfuriJll;lt(ccouriIOlr) elroN Ii sepooa.e lIpNcil!! inlelUil:alel in t14dbell (dB} ~ poo:.zitia ~adfu;;::il'ilill 'in i:m}, um:tind, 8~U] d,; poo:p!lgatl'\l: a f~sci.culului. l - ewullk lC$ire dill sandi; 2- ec.ouri1e '[lasclo'!' parielale; 3 - eeou :imerbemlsR::rie.

D • ",.. •• .......~ lce reseecti

Up<1. reperareaJ (onna1m1l1l1iu pal~vloglce respec ;Jv'e~ ti~

ac delPUDcfie intredus prinh'-m c-003.1 S.itU3JU in c£:nbili.d. SO<1ldC1lesleU:mlirit 'PC; ,Ull Erase~echogr~fi.c. PIDtl1li la plasarea ]~j 1n mBa [~ciro[dliaD_ii.

Q'

In eadNl aoos~,j teh:niJci. infoll'.l1l1a'i:iite cbtiQ.uf,61n mooul Asint studiate inmnctie de limp prinlf.;un baWe~ilIj, contLnlliu ,al ec:ranuJu.i de afi~,a're.; as:rf,td, S111'ilil!cturi~e mobile ver fi reprezentate prin eurbe, jill!!" 'cele mlQbHe prin direpte (fi,g.4S).

Apm:a,bm! oomporta 0 u_llitate in modul A. oo1'!1p,temtti prink-ull sws~,em electronic ee permrut:e ba~ejajlll ecrnnu]!1li

~ video iill limp. lmraginile 'obt~rn,ute por fi mmegiiS~ra'te pc pellicu~aJ :rotogmfica sau pe b-anda de birtle. U~ dj:spo,zi;thr oo:mp]ernelirliar Jl"em~~te repoo~entl:llea s~u ltani a unei electrocm-dlogw..m:e (tig.45). mpec'tiv a, Dn,e~ f,onocaJ:diograme..

- -

3.2.3J. Miodul B '(~Drtanfii"', ecbotDDlografie, sean eCIiIIDgraifie',)..

A§a cum am Vi~l1t, etnd tr:aMduct~Jlfu:li (;s,o!liJida ernititoore-'l'eoep:tck1Je), este plasa:t in OCU.l.tact eu $upt',a:i'::*1 ,c(il,rpu~gi ~ru emits ~!I1li fas,cic1111 ulaasenor, in zonele de :int:edat~ a, strucwri l,I),1' s-ubjacen,t,e v:a ,aparea. un l!IUJU.ilr Ide: eCOIllD care, tn moo.ul A, se mare~:ialiiZeazii poe Itlllbnl catodie sub form.a. de deflexilJ!l1i.

Ace[eaii semnale-ecou pot fi :repre2ie:ntate §i sub formi de puncte /uI.nimmse corespunz!to,are v1rfui"i~or de deflexie. a can)!!' iDte.nsitate este pr.lJ)poqionaU Ctll intensitatea Slemn.allu~ui (oo(ju~u~).

Dad tranedaetorul este dep~asa!tpe s.upmfa~:a cOl:pului, pentrufiec~re dI.po~i!ii~e lui va apirea 0 serie de ptlflcm lumillo>ilse (de 4»brhullli")~ reprezent1iim1d zeaele de

dB

~.....,.~-. -.~-----_:s;;,.;:;;.",_-

b

'Ig.~,;:. Princtpiuil Ili'iMuiliJi 1M 100mp'mi~care), a Expl.o.I'3Je' uI~rui}mlgrllrlid pdll raasa oordil!~, b. In rnmlut A, !;!D'I'fllfile de C:.efJexiel,e:tec:lrica IfiIduc dilf"eriLtle mlerft~e "lntilnite de: :&!roiI;llL c, [nregisWlI'e. in fimc1ie d~ timp a evo!ItIII,ell'lOOilJu.i A: $ctrudur;! Ie im(lbi'r~ setrad'uc ,prio iiflii iIIrq:;te; Yl!lvel.e !Ill, 11'11 ~ool osc;Uliinl cm,C(iCmric. Sinl ~~enta~ SJmulhlin: t~mlP1iiI in sccu!lde, (Ste)1 ~ieteGlI:OCatdiiogta:ml!i (BCG).

BA.ZELE ULTRASONOGAA_HEI (BCHOGRAFlEll) 41

RJA6. Pr:im;ipiul mooul\li B_ ii, e~tl!iaj mawal il'lu·uw :1l1alll, ,ronda, fUnd: menlii'I'UL! de un )ii<l!l\ktgtaf. Orosime8 & II ,hmilllui die ~oliu_n~ d~-pj_mle ,d'e mlIDl~trld fmciOUllu~ul. b. TmlafUI iinifQmJ!!t;iilor Qblinl,tI~. _Pc axu] X,, Jl!Il'Z~fia! ,s~md~i" dal~de panl-o.graf~ pc axull" ili1[~$if,~~O ~ouxilor SllIcw.>ive. pMVl!:nind din ace~i~ rmiiie ,il modei; pc nul V. ~rzili~ ,~ril~t iD :fIlj)On e-II :o;~mrlll!, fjoo;UiUJ ool)U i se ililn'i:mie, :in funesie de ampliillUtine1!! lUI, (MW, Z). (I inlfiili,~tilte hJ,lJIifi~ m~m1 oil: III !l~ laale, prill. intamcdiT:1I1!1Dei scllrids gri·wi (I). P' - pmgqi d~ rle.t~Cltie (semnsilll~ eel ma~ $-l~' tQJIul eel;nmi ifllc,his)\ PS: - prilgul d.e samnlie (ienm~fui cs.1 liW, PI.!te-nli:t, tUlIlul, ce~ mai d\es!clds}. c. :basil:Le sm!icl :rue:mo.rizatti, i;'~;PrQdU'CiM fort1flil Ii s OO:Ieliurll, ~e~N,ll'l!ll',ilDr lral,ll(l'I,s'!ie. (liootilm.e echalomogra:lk!).

inWri'alii ecogene. Imegistrlnd eceurile ceo apartilrll un~i IlIlldfkIdini de po2iPi sl1ceesive, somalia ,a~e,sWt J-11:m.cte \,;1, oom.1m.i ,0 mlaglnede ~iMe mmsveralia CQ1puhd (scoo), oonwpusi d~n e~e;1l1eD;W de irn.wm;itate lumm~ vari!!!billi~ me1gtnd de la a1ib 13. negro. ,~i 1recind pnn varja'~e t'Offuri. intermedisre de gri (:figA6c ~m 47). GrDsimea ~ew secti~ni e,s,te lI!;orespli-uzatom IM:g~LThii fasctcu.lu1ui utiUzat

Pr-ine.ipiul m;odlllrnlli .8 est-eprezeh,~t schematic in fj,g.46. In filnc,je dCiUlumite pamticuiaritaliteMice ale sistemalui e.lllIisie"'£-("cQep~e •. maginea pO';Jte !repr'el!'eDm '6' secliu-n.e 'co.m_pleti ,sau, 001 mal :trecvent~ 1iI_m], sectof:i.lrL unci asem.enea sectiuni (fig.47).

Oem pwct de vedere tehnie, obtiuerea uoe' Sec1111W ,echo,toIRoyafice -wm_pWici dep~asarea.transduGtoimlui ilIl,..

Iti.eA"I. Soo~1.I.nte cc]lQtollttogl'8fic:! fi-plc Si!Clorial~ (mod B) ~1I niveilll 8bdwnenu:llli~ 50 pilmJl.lI ".-encutei biljuit. Sin., r~enl:a-te; ve;zioula: biliat! (formal.iullea Q~lam de 1~l!al.t8te incbis!), peTefii!leesl:eia, (1iI2e.rol,d~~is) _~i parenchimu:1 hep3rJC mwnjudUor.-

u-un -singor plall~ in acest soap. 'el, ti,1e: mOflmt la exnemilatea: unui b.ra:tce f1im.c&ioneaza C3i pmtogr.a£ Braf.U~ pun:sondi] marn.e'ltI'at man'Ua~ es~e teg;1lt.la un sis'tem electronic comp~ c:a:re pe;rm:ite rep,rezentaJ.Iea ecourilor 5;ub forma depu!n!,'Cte ]~mw",o,.se" .rep!U1izaite pe '0' scariai lite ,gri-uri ,$i 51l11marei aoester pn!i'iictc ml!r-o imagilnil!' ap-ar-enti pe ,OOtan'll~ video .. Odurtii realiza~ tma.g;inea este .tre~_inut'li p~ ecra:tt pril'l'b':"Mlt1 sistem de m~morie. 'Uli vederea iftl;iegi.stril'ii i pe h'i'rtie fotOigrafici sa~ pe m.a.gnetoscop.; pe~tru a eJeetua 0 alita, sect· une, este nec:esari ftergerea,ili!i]a_gmi_w preeedente,

M.ohUim~eaJ pan.tQgrnifului permite cO.nstroiream !!pa,l-i1u a, unei i8fwil:1i:,i de 8ecl~uni~ eu erientare variafti (~ansvers:i'JJla. longi!IIiI!DI~mm.I;~ ob'lica), Un d~spm;i:tiv u20Qmi" pennite marirea imaginH san a until poqi'Uui, ,I ,a~esteia. ~.!1 ,cu.m Sf pOIat,e dedU-lJ-e din ,ee'[e expuse, ini:lmui~jne ob'tim:IiI~' pe ealea mod1l.llui B s:int smace e de ,!lrcm ~i deaumi~ "1imp intimat'" t.ru'e se ,am'b1!ii~e ~netiri acestei tc1lnici ,echogm{iQe.

,3.l~41. l'dodul D (dmJUiI1llic' "timp r--&al"" e:cn~tomo.grMiIl dilnamiei, e~b'OI!i!CO'plill)~

1.1'1 princip,in, in praetica aces, rum mod de invest\i,gare il.WWtmoJ:logra_fi,cii~ milla. operatol1llui 'este lntocu.iti p,dntr~~n sistem de hSilejoj aru:~ilUnil1t) ,e:IDectronje sao mecaaie, f.o]osind sonde sao grnpu.ri de sonde legate in serie, care funneaz'iJi "'capu:1 ullraso.noi·.

42 BAZEL.E RADIOLOOIEf $I lMA01ST1CEI MBDICALE

Baleiaju l felJdiza'l pe acelsti cale esre mult mai rapid ~i ~e des~oar,i eielie: fiecare cielu comp,le1 a 1 tmn~ucttlrului face sa apua pe ecran 0 imagine de sec1iune fugaee deci 0 suecesiune de ciclnri cores-punde lImci succesumi deim,q:ini. Frecve·nta ball;iaj!i.l~~i ~~ coo 31 fumagilliLDI s~ccesi e eate sMiei~nl de mare pe.ntcm aerea 0 sumatic prin rewa:nenta led nianii "

1:M.,aginea in modum D esee pemUllllllentl. dillamiG3. pemritir!u:R obsef:'lfarefl n1i~ciril,o,r f1(Zioiogiee (de unde denumirea de "eeheacople"); ea poata fi "'ill~et<litjr installm.neu (pcin manevra '~stop cadm"', ~[ apoi fotografil!!ta..

O:eplasal'ea eOil1venab:iUi a uG.a:-puJut' pe sup,rafa.ta e:xmlrurli poate' prr,oduoo 0 'Sll.i;t~ii" de ,Soc:ti!;l:til ooarte ,ap:ropi'ate, din 'care re:zuitili '0, im,a,gme cerebre-vizuals tridim:e.nstonali.

Emwsc(Jpio, ultl'tlScmicii. Montarea, unui nansductor de co.Mtrue1ie speciillJa 1a-capitul unlilii djs,ozitiv endoS'cJOpjc pe:r.mite ~ti.troduoer,ea lu.lin cavi't3:fi natarale (rectve.zica urinati. \!llIgin'etc . .) ~i obUnerea, p:e aQea.sta eale de iQ'l~gi.ni infOrm.a1ive eu pri'llire ia sr8rea perotilor~.i a orgatnelor in vecln.m.re (fig..48).

lJirlja~~ ,line/meW bioFiCe.. Numerease procedU1'i tehnice, bazate pe lI!tr,a$onQ,gr-afie. ;1111 C(l~S3ier3te 'ghidilrim"" pUllcIlilor lbiopsice. In acest seep este fulosita mai ales ecbografia '~p real", ~rep.ennite un grad ridicat de p,ceci2;ie to r:lllmeroas.e punetii tfanse~tane 2lile ~n,ar rormapuni pa,t,ologicc situate m di.ferite O!.pRe profunde (tieat, ririichi1 pa,ficreas ere.)

Fig:AR. EdiQeniiloooopic « QlI,l\l{JQului. In t~tnd 1i.lll1~nU lui o.~nl.lt~i, imawnea bransduetnrolu.i.

f/ltraso.n)()g1i1jia Doppler, E:tectul Doppler se refe:ri ]acom:p~tlamll sUlI.e'l.elor in simaiD" in care e le s,int reflectate de au mediu inmni~cMe. crud D!iil.da 5~UIOri ul,'t'ilne~,te 1}D fluid i.n. mi~caTe (in, pamcublr, $lngele) '$i este refl,ectad!, de a..ce~m. "lie l"eiItWI:!J!.'Ce en 0 fre.ev,e.nla dlferiti: ~,ClJ.ti, Qa,G;1, nuxu:! este ormnJ:att spre sonda-recepter :M.~. dimpo:triVi, mUcSj, da,ca smsul flwndui este eentrar,

TehnfficilewtfalsoRO'grmce Doppler sint variate, m ~'moou~lId~' ell Unda continua (mg.49).~ linda, sono-ra este contlr;JiUliI. emisli de ,0 s:ondi ~i cOlltinuu r,ee.epfi'o'llam, du.pi mfi'exie. de 0 ti dOUIl. M,odificare3 fre~entei. inregistn,ta ~i Il!:ILalizati electr,onic. o:reri pooibUitateamiisuur'ii vrte-zei de depiasM€! a fluidului (smgelui). in diferite segm:emt ·v,asetdafe.,Mteriale san venease e"vel<!cimetrie"". IlLi!lin.tct, -pot fi puse in ,evidcDta modificici. de lumen ~i alte s1iri p:a;tolOcg;ice 'care modifici debimJ l'ocal.

Prelucrarea ,digitalii iJI 'inj'Ormaji et. Aparamra UltfaJsooograficii 6par~inind ge'ncra,iilo'c receme este preva= Zill!.t~ ell dispozitruve de memerie nU[I''1eridi mUJuiciaIDi" care permit stocajlul 'informaliei climati.tifieate ill. s~s,tem digitarn. ,In.ae-est D'lod. dev imlle posibih'i modificaret! ulrerlo.1lri a im:Jia,g~nii" prillli eomprimarea sa:u e(aJareB selr~i de .. i-uri sau prin seleetia unuia S~1I.l! mal multor nive~e de sri.

BAZELE ULTRASONOGRAf'IEI (ECHOGRAF~EI) 43

3.3. Im:aginea eellogl"a:ftei a strudnrBo:r lu,u,damentale

A~.a enm em vazut, imagine-a ulrrasiiJno&rafi~J{i II strnc~ tur,ik~'j' ,rlFr.lltQnli~e se formeaza in vlrturea 'll1ll1iJf process fizlic:e total difertte de Ice Ie care prodoe ima.ginea .raclio~a,~ gid. In consecin,~. atribuirea unel senmifioo{ii eerecie e]effiente~or sale o:bHgi:l In furmareil unei vlziuni diferire. din care ,oof.l1par,fltiHc. ea 'li rep:rezenUirHe inruitiv,e. tre .. bnie eliminsre, ll'1lnuii:l pot conduce la cQnel~:ii false.

3.3.1. Lichidele pure

Se censidcra "pur" lI~t mcdliu. liehid emogen cere I:IU conlil'ie in suspensie p~rti(:ule m3iCfQSCtlpke de densitate diferitii. In cond1i~ii ncrmale, ssemenea lic-hide suit bil{ll. singele, uriaa, Ildlidld amniotic" iarin condi1H p3to,log$oe ele pot apar-e.a ~n chistum-i adevli:ale sal! fi;dse~ !iJ!;e1n__aloame reeente .. unele abcese, revarsete licaidiene peritoneale etc

Admiuistrarea unei SUbgla~te de eontrast iodate nu modifi,eii illagnnea ecbogr:d'i.,a'3 ]ichidel'Qf flZ,iologlce.

StmioJogie. 0 strucwJ"a ]icrud~aL1j esre un foam bum trmlisn'J:,~!a:~or sonic; in conseciuts, vl.l;l}:pare::l ca 00 2:01:13. fim eCQU (transsonlca, ~,necbogenii.). care prezinta la llive[uI lnterfet~]of (limttelor raJa de v~,cin,itill'te)1 pcrpend.iicu[aJr-e pe fasclcul un IJzeficu au 0 boodi foane

i:rUcms eehogene (fig. 50; vezi ~i tigA7. Ill. c!ilre apafsub aeeasta forrna pce:relii veziiculei, 'l:dl~M'e). B,anda [lizereul) conltpunztnd ij'[terfC\e~ p-osterioore (mai indepaltat2J de sondi) este tnt(lbieauna mai ~arga-. mal bine U'uliL"C3Iti. ~i este urmati:un 'profunzime dee regiune eu eeeurt intense {'''2O'na de' fnCDlitare'". eetradece $,hi.ha erenuare a fusc~cu.Inlun lIjuns la acest nivel,

Lichidelc "impure", care comiu 1n suspensie p3rticule s,'oHde tisul2ire S3U- p:reail1'li compoMnfe c:u vlacczitare t7oar:l!e d,i:f~rita (co[eclii [pufulC'l1le. ~esuturi necrotice, chisttl:r~ cu co'nl~l1ut complex. hemaroame pe cale de' orgsnizare) pot produce imagirti echogrefiee extrem de variate.,

F~.sm. S:~QIIYne ecl1o,g[llJLcA ]a, nh'elut ¢lajuDu.i abd@m~nal !iuperiOl. In plan Iml1iS.ver:sal. 1 - rk'8'I.; 2 - cokds:n; 3; - dutxk:n: 4 - ,[)I;!,I1Cr~; 5- s.tomac,; is - vma. me~l!i~Tica SlIJperio'll.r~a; 7 - artera mezen'Lmd, !iil!ll)eriOl:l.ot g - vena cov~ inffllio:JrlIi: !)l - itO.rla,

44 BAZEUE RADIOLOGlEI $1 IMAGISTm'Cn MEDICALE

.'iX..5l. $eeliuDc longimdiMM pararnei!lcllmi slfilgl 41 siiOOm.e1lului superior, P - pmoo'hilliiiJ :s:pietlrie nO.fi'l'li'!t: sA,Qetile il1dic:D U'[], .hem[.ltom ilIl :polului .infti'iM' 31 5phm:i R. - oomC"llh.l r~nichillluj sting ('OfSilt1.ul ~al ~11li:JilIibl.u are WI lISPl!(:l echlDgnlflc nmm~l.).

In unele cazurl, plaja aiEJlo:rIDali este predominant ~ic·hldi:anti. adid Upsi~i d . ecou ~i 'prezen1ind intarirea !pOIstlerioa~i deserisa mal inainte; c;aipnare firu'1?;smia, ,C1Il! zone mai mul'l,s,au msi PUJin echogene.

Ahoorii'llsi} imaginea se ,apropie mai cutind de cea a teslllmrU@[ moj (p~rench,ime,Jor).

Aceas.ti eategorie cuprind'e lesuPlri, m1LGrm~le sa'U~tologice. ·11, cimr stmcttlri este OIDoge:na. In ::;13i1"e nonn:ala, este v(lrba depi8Ierithlme aJe divel,'se]or ergane (ficam~ s.pliinsj e,Q,rdcala :Iilmala ete.), In pat,otagie, asemenea struc- .. ~i sepseso in le.suillUri parenchlmaroase i1nfiltrat~ iMlamatloI sau 111 moral, meQrOm'la~ii tis:ula[1e'l aoonopatii 'etc.

Semiologie. Ec~ostructu_m 'h:a.dMQe exis't'enta, la, :scam mUimetric-i -e- 3, numeroase zene de impe<iall'ti a,eust~oa vari~.i[~l mei mult sau mai p~t:in separate pri11'II 'pere,i (lobuli- septwi.v3:s,e). InooMit:ail.etJI fi fe'P@['il:i'tia ecourllcr tmdl1c flDtliJimtesutului analixat

-PQ'ret,llChime./:e [ler-male..m general, aparnte~e de eehogr,afie sin! astfel reg,tatre~il:tcU la 0 intensi,rate mecie a semnaleler PQre~ch imele .apar 'in ~olJ'la de gri~-uri (fig.S t :~f 52). V9l!D'~a:ti3i inteDswt~1ii, ploodu:sa de operator, peate modtfi.C8, u'llI80ill! de fo~d3 p~ajei. apfQpjind,~o de negro (as:emiiliatom:e lichidelorr.) in cazul in esre il1te~imu~.a seade sau, dimpQtriva de' aJib. d8lci int:ellsitn'iI:e~ cn::;1e'.

La ,acee,a:~i iotensitate ,ex.is,ta unele difererrte de echostrudll'rn ~ptre parencllimde' diJ!dtelo1 'orpne (pa.J1- creasul este mal echegen declt ncaru.i ~J spliin.a. la rIDndu] lor rna i echogene dec~t corti~a~a lie:naJa).

I'!ig,fi3. [1!IIagine e~diJ.Soopicfi iii ~'$ofagulni. Slige,til.e ifJdiC! IIIi C.jlItC'.er ,anetal" eJre prothlce 0 inll:l;.lne bipoecbogenil I1OOmogeM.

Tes.uturUe patQlogice se pot traduc-e pein al!loma[i~ vaItate de echCIIStrueruri+

Unela s:!JuotUri wm.of31e S1int fu:rra:eecb,ogene: in rnpotit C'1i. parenehimele uQiIDlale '~i ded u~or de' ide-ntificalt. In a]t:e ~, OlocbO$1nlcturii.mffiornli este prae-tic ochivaIDe:m:li eelei 3parl~_c,bimulu] inoonJuriitQr~i nu iPoate fi ¢videntiarti decl. prim senme indlirecte~ In finel 3itef,esublfi :~tologice slRt s[Qb eehogene.gre:u de diferentiatde!ichidde inlpllre; natural lor Don.-Heh~.diani. este Snge-fa,ta d,e absenta iJ'il~iT;irij posteri,oM~ C3. §i de ameWUaRe. le:eouriJor m prommu:ime (fig.52, fig5J; v~~i ~i fj,g.48", m ,care este vizibi! un eaneer infiUmnl aI peretelui oo]omuui).

3.3,.3. Strudurile soUd(!1

Re,~i[IJta iorm.atil..lJ1i dense, eu iInped:anti ,a.c'Ustici ridicama. (os, carti IDgd~ Qalcu U. oicailrice:)r; b~d,ul in suspe.nsie se QQmpOirta ea aeesre strueturi,

SemioJogie. Zona din suuctura so]ida. ori.e:ntati spre sandi produoe :r-efiexia (oarte pronuillatil,. cvasitotaUi; a fal£,Ciclllh.lilu~" ad!ici un eceuputernic, IU'mO'l't de a:tenu.ru-ea lui e.v~dent5: []'II prOfl!WnZlme, Elememul s'ol~id nu este mcioda,ta vizu:aUzatin a;n:JisrunbluJ lui: mapoitii z.O:!'Ie-i i'ntens ei¢}lugene spare lntQldeauoo e ZQinl lipsili deecou, un ''''(::(18 de umtuj~! (:amct'erlstic. ca.t~ sec pr,opiliIg;i,pe 0 in.tindere mare (~g, 54).,

Daca structura solid! es~e fearte ~p:roope de rolDdii~, se PfOOUC "reve&entii" maltiple, crelado j:mag]flep~razitii u§or de recenoscut (fig,,5S,). (De obieei, iLlIj!li :asemewea artiefad este 'proa:u s die 0 coasts, de unde tennenul de "efect .. ~~'"

coasw. J'.

BAZElE. ULTRASONOGRAFmEI(BCHOCJRAFIEI) 45

Flig; S4. Sec~iWlle UiIJ'I!$'I.I'trsa,li abdomimlill :supe.rioarA. Calcu I an veziCII'i<':lbililli'C CLII dianlelTl,!l.l de Hi'l1un; se obSf!:IVII oonul de umof!, ~~riw ~ de tlC,'el;ta..

],.3.4. G~le

Ii'll condi(ii Dormale" gll~ele se gises~ 1n canrlrate varf.abiHi in. tllbil~ djgesljv~ in stan patwl'oglce;p:re2!eIill3, g~ebx pooh~ fi eviden,iam ~n ocluzi i intesdnalet pneumoperi~oil'leu" co·1ec~i~ Udmiwlfme con,liili:nd p:ta!llg,i de, aero

$emiQIQgie. I!!W~erfe~e[e tesllt moa le-aer, total reftecta:nte, fonneazi OCQuricOJ.es,purnza,toa]'e. Ca ~i in c~d sEructuruO:l:' solld:e, inremt01 aprop,iata de sa-udi este nUlreata de 0 z~na refle.xog~na fini~ htapo,ja, c3Teia, ap~I,e Q r,egcilWle de umbri. in care ttas;ciculul nueste trensmis,

In tlne:le cireumstante, di1rtcui~ ve:ci!ll:atl'i ,~i gazu IU,i ~i 5011dei, pot apili:r~, imaJgllli pa.r.azhe de: :r-ev~bera'tte.

Jdennflcarea unei cQ]ectii gazoase nu prezil113 interes in siM; III ecl'iogr.a:ti,aabominalii gamIc const~rlUie uo veri= mbilliNtndicap tehnic,

In cazul ]'n care 01 fOJTmlliu;n~ Ucll!iidliana ~u are perete

riu care sa o separe de un p31rencliim '(de ex. un faLs Jmt)., zona Hp.gitj de eceu va fi tQtu~i limita:ti de Q linie a:hog-ena tina, ce mi.lrClle.azi inteirfu~a dlntre edt doui stmeturi, SepSratfe'a nu esre net v:izib~lidec(tdaca, fa$cicu~

o abo:rdeazi aproiape perpem:Li.cl!liI~r.

F'le~55. secliwl.e 1:o:.lIgitlid:inallt pammedi"l'Iil1 sling« II al:idornermlgj .81UpenOiT, "Ec;" -efoct de ~$~; C - c-apg,ula spleJ!li~ S r splitna' Itriliiebill ~ S:Bl[1g.

Stmcru:rile ce pre2:inti pereti p,r{lprij (de ex. ve2~C::lJla bmari~ vasele ~nan) slm [imit<llte, de acee-a~i mani.ern. printr-e linieeehogen[, vlzibiia numari dod faseiculal este apmpiat de dlirecl~a petpmG:[Cu]a;Ta pe p crete (ve:zi fig.4 7 ... 50, :5 W ~i 56)1.

In org:i1!.o ism existii n~mero:ase stnJc~ri camd.Lcu lare~ 'VD&-e. ciiDa~e biliare, ciH llf'hil3tl'e etc.: aeestea apa:r ell ]u-

46 BAZELE RAD[OLQO~EI ~1 I)..fA:GLSrICn MEDICAtE

mesul lipsit de ecou ,~ ell pe;retji lot proprii, .9 cir:or reprezentare neti este cQnditioIl1i1a. hi lII,mm. grosimii, de pdZ*~. rap. de fasclcul (un u nghi Clt mai apJOpliat de} 9 (11:1'.

fonna <f'lementllillui cana~tcu]ar :pen s13c1itme ultraso]'l.ori dep~l;de. ev[ch:ni, de orie"~dlihFea 10 spath:! fI p~anului ~CtSI"' teia ln rapo.rt CiU sxul C'1In:ailu'lui (transversal. lon,gitl:ldinal sau obl:ic) (fig.56; Ve2] ~i fig.51}.

A§a C~:n'.I tim va.mt~ 1!I~i~izllrrea untlli MOOU] Dopple!f permite ananza vitezei filllKJi~llili jntrncanaii'cu]a:r.

Calitatea ~maginii eehografice poate 6. d.eteriontli pcln preze:nla de- zone pMlt.ernic: ,echQgeIle S31Lll abSlorilaltte (es, c~lcjficafj! barlu, eoleetii gazease, c]c2flri,ee), fenomen.e de reverne:ra!ie produse de g,truoNri osoase sau gazeaproplate de sandii'. Oeplasaf-ea manu-aUi neregulati. a sondei poo~e produce j:Ellimagine sectQEl.Tl': de imtiri're sauatenuaJre arHficiali ill eCflUrTilor.

Capito'lul 4

BAZELE FIZICZ sr TEHNICE ,ALiE IMAGISTI'CII PRIN REZONAN1A MAGNETICA (IRM)

Metoda, imagistid baza:ti pe fell,o,m.ell,ul fizic al 1'(2011tl1lJei magnetice rmcl€a1'€* se 1ns:c:rie p.rmtre procedurile de invesngare rel,ativ recent introduse lin praceiea lttedieaUi. Ira ,e:s,e:il'l~ ,Q iltl,agi:!!e obtil.'D:ufa pe aceastii eele traduce in semnale optice UI:te,llSit,al'e:a semnaleior die radio.fre:cvenli 'fR,F) emLise tn, annmite ,c.iQ:wrd:ipi de 1'Jiuc]e:i1 aklmic.i ee apatl,~n structurilor anait01nice e}£;a:mil1lJite.

In, pnnci.p,i,u. meteda e'X.ploa:teazapropr,ietatea amlumitor suclel atomici, in mod particular a celor de hidrogen (r~pecti'VprotoJlilor) dea fi anul1alti de (I mlscare dt rota~le' ~njuruJ propriu[ui ax, adieil de a poseda un moment einetie proprlu, Spil1iJ1 nuclear. A~a 'cum. am mai !.iIrlita(~ rotatia unei particu[e in,ea:reate eleetrie, cum este protonul, detemllini ~i .aparitia llJluw cimp magnetle propr.i1Ii~. orienrat in sens oontt1l:r cimpului eleetrte; aeeasta h<lnsfonna fie-c31!f: nueleu in(r~un veritabit dip'oJ magnetic" un magnet microscoOpic (f g57),

In conditi i obisnuhe crientarea micr,omagn.e~nor 1'0prezenta~i de aueleii ceaperjin strueturi lor .anat:omic,e este illti:mp1aloe.re (ng.58,a);. cimpllri]e magnetlee individua lie se n~ll.l:t'rn]jzeazi reclprocj as~fe] ,ea man uestmle lor AU sint deeelabile,

4.1., Trcp"te.e ,obtmerii imaginli prln rezooant'i ma'locti.c.a (IRlM)

Obtinerea im~gm.ij p:ri:IiIJ 'l.iti]i~rea fenomenenului de n2onan,(a. mag:oetica este un proses deosebit de complex, care euprinde elreva momeme S3JU '!:Ilep~ distilicte.

.8. "Speclmeaul" e~aminat. adi.c:a eerpul uman.

~ .til iI. .&!'.. •

este SUPIlS, unut (lImp magnene e:ltt~lor roarte pll:termc.

care ramlne ,constant. in tot intervalal in· estig:a1iei ~i C3!re

DmWllilFa lJ,ri'bll£lii ill p.PWeJlr. pe: plall mr1.ncNal acesrri nletor1~ Je - til? cst!.' de ··!mt1g"f1l~ {win R~OIlan.Jii .1,/t1g}1ef, ai' (IBM),

produce "alinierea' in aeeeasi diRc~je a d[poUlQr magn,r:fticl rurelearl (fig.:5:8.b).

h. Specimenului 'j. se api,id'i.apoi lilfl cimp'Ul.agnetic ,osci1ant din zona de Fadiefrecv,enlfi a spectrulu] electremagnetic. adici .1 unci unde de [adioth:~ev~im,a (RF), eeea ce dere.rruinli re:zoua~jJ(j '.I'uclei{m~.

ReZ4nt11~f.a este fenomenllJJ de osdlaTi~ a unui slstern fi2:k. detemll.D~u die ei1ler$~:lI ptim~fi din ,e:xt~·r[or, de la un alt sistem. co care se ,afli In Jegaturi di~!i sau prill .m:l-ermediY[ u.:ndebrr ~i care o,scileazi ell 0 f(1ee\rtlrn1f~a egalii (saJu apropiat~) en uaa din ftecventele, cu care p.rimld sistem esre capabil sa oscilese o(fig.58.c),

Cu c'iit flieevent,a >celll.1Ii de al doilea sistem (fumizor de energie) este mlilii ap.ropiaJt§ de freevel'll~31pos,i.bUai ~ primului. mnpUtudi:nea oscjl!rli'·eiacesh.llia devine ma~ mare.

c, Radiatia e]ectrornagJ1!etici (unda de R.F) este epei sllpdmifltii; nudeij ()onrtmuJt insii. si os:cilcll'e. eltn:itinm.d ei in~i§i. (ca. p~u1.i:cule eu sru-a~na, electrical 0' 'Ill'ldi de: RF. em poate' fi deooe:til'i:tli, ea .seml1ai n'zmumt' m agmuicr1l m,n:ieitor (fig.S8~d).

Receplia aemnalului este PQsihHa prin fapi~l ca unda respeetiv,i. induce un curent electric intr~o· bobinl (OIlStro.~tii, 'in aeest seep.

d. Acest'semna] este I:I'3nsmns: unui ·compurer:, care iii rronsfonuiil. prm ])reluctar.e drugita]~. tn. 5emma1e optlee elemeatare (pix"eH), Pe c~dea un~i matrice, suma acestor semnal,e, transerise mtr~ 0' 3Illiliumita ordlne, tomp,1l!!ne' imaginea siID'lit,eLid fin:alii.

e, V310area saul in~ensibuea pixelului (~dic.a ~p{a de gri atribu.itii. pe scam de nusnje nrnre alb ~i neg"rn) este pmpoL1jo(!!~la cu mtensifail:ea semnalului ee provine di~ rl1mc1.eiirezon.an~i ,ap~rtiniDd unui velum blne detenniirilat, wxelul.

In af3l'a l!llumaru]l.I.i de nuclei dill aceasta categorie (de fapt, a~a cemvom vedea !.iII. afara densili,.i.i pro'l.oRilor in

48 BAZELE RADIOLOGlJEl $,1 IMAGIST1Cn MBDtCALE

N

"M

N

s

S b

d

Fii(l,57'. Mi~Ciarea Iil.e ;'spirl" I!i proum,ul Uli (a) dC\ennulli!i, d~ ,oliDanied oolllpuabill CD ca7l.l1 1Iil8:gl1(!t~rmulU!i tf:reSlllrn Cb). II'i'lJlslbrnlirure>ll 1'i11i ,,,1r"ull nliero-dipol Illcagnetic (c). III (0), orJeII'fare.a ,dmpullJii magnclic. ,coresvu~toQr.

voxelul ])espectiV);EU::easrn va'iome mai oo:pind.e de dol d,ete.rrninanti remponidi, el~chet;aTi Ti ~j T;,. a caror semni£ica~1ew fi prezelit31l11'n 'C(lnti:llfuare.

Din ®lce:fis~ii faa rte schematic~ 'preZieniIHire a, meiodei, ,rezJldtj uaele diferente' fimdamentale f<llta de prooedl,ll'~le i.1l,u,gistiee ieSC[Lse m1~rior:

I, Dac,a i:l1 aeestea s'l:rucrurue ,CX;llmlnate illllSI'actiooea$i ella faerer fizic exterior (radiatia X, UH.r3- sunetele) ,atemJuLudll-1 salt re&ctiiithl-]. 'in liM structurile

respedivtl, slut "stimulate" peWl:tm 1Di pwdnce ele in~ile semnale utlizab~]e in produeerea unei ~magini.

2. Formarea, im:iigin~wimplic!i partlciparea nucleller atowici din raediul inViesti gat ~ nua s:traItur:iIQf eleetronieeale atomilcr [ca til. eazul 'te1rni.ci~Of de ra,d]Qd.i.agnostic). Ca. ~i u]ll:asono.iuafrn" mJ.if n'!'Q'illtgela.!iliD factor flaic netonizans, decl Ii,p'sit de' n'9civ~tate. im:;,crUn:dums~' in categoriame;tQdetQIJi' de explerare ~'neinva2iveJ·.

:
~ ~ • ; i
" j
, i •
. j ;
i t
~ r
, t !
, _, ~
; , i I
f , 1 '. ~
" r
l ~ 1
i ~ ! 1
1
; ., ~
; ,- ;
b 1 ! ~ 1
, i f
, , • .'

• •
• .'
a r i 1 \\
,.1 , j
r~ 1 i "Y
~. ( I. " I
{ t ;'. r ~
'. ~, Ii ,
f ~ t'
~~ j I i • .~' •
I
1 • ~d i i l Li
~ L j ~
• IFlig.:5l1. Trep.ele; ,ge!D~ l>eIDn,;!ilului RMN. II. hi m!!diull exanlin!!l. 'E!u:deii ~ Il idrogm ~~rotoni'i) W'I) O:niCIiIiOO: 'lnlimpi!iO&i'e. b. Aplk..a["eil fUnui dmp In!Ign~li~ exrmor ffO<!rlc pU'temic produce "alili:1Grca"I0l' i'n dir~lj;a IfOOs-IlI'il!, e, Iln im:puis SCllr! Rf d'l!terlil~ifli1! intrarea rDl~n8ntrt, EI, Dl.lcJeHtlr_ d, DupA suprimarea impul&lIIlut. I]ucieii ~:, cOlllmli1 eoci!ati3" mi\lnd (Hlndil d.~mdiOrlt'CCvenl!l, doce!!lbili!i.

BAZELE IMA(USTICtl 'PRlN REZONANTA MAGNETICA (lRM) ,4'

La fOmla..rea: imagmruilUd.n1!W partie ipa,to(i nucleii ,atcrooe1 ai lnediubu examiina1; pentnl ail'] a:duc~ oo:mrilirupa la aeeasta, este neeesar ea nueleii sa, po:sede proprietate:a de spin (mi~!.JJre~ d~m1:ati~ irg,ju.ml pKlpfiei !'Ji}Oe) §i ca ei sa 'cuprin~ lUI nunll'lrlmpar de pl'()1(mi II J7eU(roni. ceea ee le permite sj

, ....... A )!;: ., ",' ~ ••.••• .;I_ RF N .

m~n; In :rez~Hi!ITllli ~n urma excImnl 'Pm1 UltW!l .' ..' Ul:\'\.al

asemenea nuclei se comport! fmc ,wdipo:]i Dlalgnetki ~i devill susse de semnale,

Bste de-numh! .isensibilitateRM a unui !Illuc~eu" mar:nmea semnalulei ceee S~ ob1ine de Ia Un numl'ir de nucl,ei din spe:ja respect:ivi.la,a_.C~i, iJ]1ensi,J;at.e a cilIlPll~'ui nmgnetrc, in mp-ort C'U semnahd ob1;inut d.ela.,ateiqinumiif de ulI1de[ de hidroge.n.

,Z

I

a

x

Sensibi#t'Q.t(tQ I'!'!/a.'liwi a c'ito.rv,;I nuclei diil structurile corpu~l!t umai'l e$t~ urmfifoarell;

IH -1

'3lp -6,6x]~ ~Na - 9~J x 10-1 ~"C:!IL - 1.6 x 10": 19F - 8,3, X 10-1

Du:pn cum. se p~t(l- CbS-f'rv3i. selllsibiliun:eEl. nuc:leUor de H., in spe,i II prototill,]Qr: este de citeva OIri mal mare decJt a celodai[~i llnind Slea:_ma ;ii de Dum~nd absolut, covlrsitor mal mare, a] aces.'Mr nJf.[cl~i m siNe tun le ,1Ql~tomi.ee, dLevine a,bsQ~ut ,e.vident: ca inI!I.gjnea RM esre prodllsi, in esenta de nucleii hidrogenu]ui. de unde ~[ denumirea de "IRM proton" eare esse atribuita aeestei l~]mici.

x

-_

.,

... ' ,Jr""

_ ...... __ !!iI"-..".~

v

c

ig.59. (I): Dupe, ap.liCl.l'e-3. c1'mJtllui mag,n~c exterior llG' ,U!~I se, gb~~e inirtal illll'·o :J1IOli;~e. de' ~klihru> 'orie'!'!:tllt m dircqiil. x. (b): Un 'l!1Jil'S"

~ JPlical in dlrecl;il'l Y CClmnLM Illiicaroa de precesie. 'pill! eaf¢8Xl.Il lui ajUllle mtl'i.(i; ~Iie care- foomez& IiJil '!Hpi ~ fal,i d'l! po2iilU!: inilJ_aIa."

t ~ pul~I~'e S-Ll~cieRt. dI: inle.T.I.S; unglIiul Capltlm~rime:il, ,tit 91J" ra~ d-e ooo:idoJla'la: 2', ,~ei.l ~C&jl ool'ldiliJie. el jXIII'Il'c'l i'ljull§e la wloarea de I ~O").,

SO UAlE.LE IV\DIOLnGI~1 $1 ]MA(:iIST]CH MEDICAL'

"AI.inill;lrea" nucjeilor este dc[errnlilar:t cum am \:i!lll •• cit!' un dnlp magnetic exterinr, care este de r~guhl nom! cu i I~,.

lmruclt descrierca unui cirnp IIHlgnt:lic iiml')lica 1"01,0- sirea a trei cocsdoaate spajiale. se considera de obiccr, 111 mod arbitrar; ea IItl SI: ;,lpticJJ in directia eoordonarei :' ~ ;r'l.i'II , en ica h1) (n g.59.il)! i 1'1 eensec i nvt. re "'tlila c:!i [00'1 i It ue k' i i se oriCJ'1l~azii pmilk·' la directia z,

Ull'ilal~tc d!;!;nlilSlu".i ;1 mZlrimii cimptllul m~gne'lk :sinl reprezentate de G~'L:U;.\.'o {,O), ~i T~$J3 '~n: 1 csla = IO.OOOu!u.JSS.

11'1 lI"l's1ir.I,iit.: IRM fo]oS]'I~ in seopuri mcdieale, mO!.gllc~ii ,,1,1.1 m,~rimi de 0.2 5 T.

I Este, pOHle. imelFC's<U11 de ,'eamilllir eli i,'lt:llsitOlb:a cim" pului magnetic terestru 1'I'113SOtirn 0.5 G, adkii. n.!}S m'l"],

Sa tlll'marill'l. in conunuare. componamcmul unui nucleu [respectiv proton}, "'(ilmi\li" ill direetia C'oon!ona~eil spatiale, pe parcursul maaevrelur lchnice ulterioare.

Ua~it I.llt dmp m:J~rlC'~irc usc il~u'lt • una:-' .R ~ I e:HI! acum apl k~tl in plan orizontal ~ de excmplu, p~ ceordunata n_l:. n ~ulumil.J fre(,~\·cn~.l :1 ,[I(:c~lt!i cimp nuclcul ',:1. irum in r'~Zl'na.!1ItD. ::UJiC;B l, a in-cepe sa 0 cileze cl Insu~i ell aceeasi fl'ec\ enui, the; i,1I1i:l fc/OIHinta l:!lp~Ha turma lie f'l'ot'~'t'$i(' fi.l~:;I de siarea initial;] y~ 'I!(;'hilibru (lig.,59.1,),

Termenul "p-rt~{_'t"!>ic" rrcbme intdt'!s considerlnd :io01gC,Il!1 "en'taW ceo reprt:lirlla nucleul in ttg59.;)~ baza ei raruine fha. III timp CI! \' irfnl deserie un cere cu raUl dill ce iTl cc rnui mare, ~\snel ca ~1,g,C:rtt~, lOL'IDI:"?illll11.u~ghi (,( de marune rCfl.·'Scil'lda in raport cu v crticala ~riS.59.b),

FH"n'cnt~ undci Rr ,,'p~it::lla in plan lwi},';(lIi,C. I. core determina rezenamn rprecesia] esie rUcnmnil;i frcn't'lI{u L"mN'/I'1'i f't.:/uhi'i diu ecuaua:

" 4. 1 ) to =: ylf (I

uncle (LJ es~elrec\·t:n~a 'l(l'nlu')r" y constauta giromagnetica C,lrJClreTislicii pentm 0 nnumiHi pecie de nuclei, iar 110 \'!IIQ:are:.t !..:implui Jna~b\eliC' extern,

Frecveuta Llm-lio'r este dr.::nrdinul megahenz-ilor {MHz). SI! illr~.lcge 1.::1 Lrec\lcu\n mi~ciidi de precesie a nucleulai este ~i C;I aceeasi trc(:\'en,5 Larmer. Cum durata aplicarii cimp'Uh.a.J electrcrnagnetic escilam estc extrem de seuna, "C'~jJls.[a alicare este denumhflr ~ip,d ... Dr, t-'\n'lpiiIUdiJIt'a ~l dun:u<l pulsului "or determina 1H5r"'n~;1 unghiului de precesie ,~jig.59.b). prnpcrtionalacu mtlr1meil lnr, Pu~s'Ur] ca arare este ddinil, tie valorea PC' C,U"e 0 irupunc acesru] 1Il'1ghi.

ln practica ~'RM. pulsulesie asl rei ··cali'br'lt"' indt aduee aXIJL nuclcilor la un unghi de 9QP sau de 180" frlfji de pozitio ini1ial:i (d~ eehilibru ,.

In)lI1Ufl1.C'1l1U1 ill care t1ng.b~,lIl u ;aIO;i,.1 lost :;uinS.I)olsUI RF este imrerups; nuclecl revure I .. [1oli~ia de echilibru printr-o mi~ctll\' dl! f1J'{'('.e'<oit' Ub£'ll,l t:aracteriz:lla prin i11.'1;..·t;!;I~i fr~~"!.!n'<!J Larmor. {'ompL~lh.:nta orizo~nul~i a momem u I in III a gil tl LC', COil re :;; C: 1'\)[("<1 Eli pe rp endi cur pe (lili'eqi,~llui "11 ('v~:t.i ng.59.ni .lig.(1). 'V'J induce uueurcm elecrric intr-o bo,bin3 reeeptuarc ph}~~'[u in jurul spec imcnul ui: accsi eurem \'J t1 derccrat. ci'lpiHil1C',,~ si,.·ml~il'ica'lia dc ,\I!mJl~ll R,\!J",

l rebuie bine in~elcs Fap'1111 eli un sernnnl provenii de l::l u 11 singur nuclcu C'_Ht:: pn;:i1 slab 11C'I'U!iU <I I~ d~'~lO!oCHlbi I. CnlhJi~~~ l'~c<'Ptit"i semnalului cste desfasurarea _,'ilw/umJ ~ miscarilor de precesie ale lIIlLJ1i nmn:lli eonsiderabil de nuclei al1ati Inn-a '"fiJz;j", iH:!h:ili lrur-e IJOrzi\it: f~q~ de nall'!jonmel~ sp;jJ,i,'II~, idcmk:a sau aproapc iden~ic.1 tfig. tilld. AC!.!'4.lSl!i "coerenlfi de r.1~f' ~ nul'lcilurin miseare de precesie lib"'Jr'tl spr~ pozi,nil mi~lJ~9 esre .. Imprcuna cu numfirul lor, del~f'm;llmHfi p~l1l11J irnensitatea sernnalului R1\.'IN irm,.'gistIG'H ifig. 611.

l!;i~.t1IJi. 1)!lIi,·!i' mWlllu<"l':11 1.1 JUCnlC 1IIIcn. .. le lJ.: llllill flu ,I UII i'lul~ 'Ill ..... u.:hml t-~ 11't"-iU(I in 1)1;IIIUI ,." '·1fII~hUlJI lk lal3" III L':-h: uucluul

,Jlll[r,' illl.:j~· l "J 1111;11110 ,I \d~' ~ln/; ql~.t.k

BAZIELEWMAGISTICU 'PRIN REZONANTA. MAONEnCA (lRJvI) 51

4,.1.4. TimpU raid de relaxare rr, ,1 T J

[)llr,o,t~, o:scil~t~ei Iibere a :lfIuek~:itor. dllp;1 suspendarea pulsului R.F extertor; adiea durata semnalului RNN. este i,mpu:5a die dou;i, process: fizice, care aCI£Qnea~~ in sens l~mi'lal!v~

a. Reveniree nuclellor olscii:l!.I11yi, la poziha lor iniliali; aeeast~ se iniSot~~e de sdde:rea, e'l(ponen~ialla in' timp a ampllrudinii semn~~ului; '$~ aile Cil!,sub&trat lra:n.sfeml de energie de La nuclef in precesie eane rnoleeulele lin!:!-" ale vec'nat3,ii, eaee nu slm uttel'late in re2onfln~a.

Aeeste molecule fOnirlea_~in jarul nl!l.cLei~orl\ezo.l1.anti 0' veri.tabi:Uli "retea" .careia it este c:edaHi energ ia dobindifi de nud,eiirrespectivi prin pulsul RE.

Durata semnalului restt1nsa pri!1 inlen.ll~f~i1 nueleiler rezonanti (peseseri de spin) ell reteaua .s]ruC':rur~lo:rr meteeulare ~lIiiconju:~nto<lil:-e este deaumita Ump de relaJUlre ~phhre{l?a'Sau COII'slama ,ie sr:odep€' (txP'OIH!t1IiaJii rl.

UJ! a]'tt termen fO'.I,(lsi.t ~Il exprimarea acesrui Ibn!"! esre

"dmpul de relaxare ~ongitlidinQl'~i'·. -

Proeesul de revenire III poziti:JI, illfl:iti~]i se desta~oar,ii s~mll.ltall:!, eu refacerea, de asemenea ,e-xp'Jinen,j~1ii i~ limp" de catre com-ponenta pe coerdonasa za timpului rnsgneuc nuclear OlLvalo:rii premergdtoar-e pl!lsului (.1'ig.M ~L 62) ..

.. "' .;; ""'_ --ro;,.,

".,.I' .... _...-r

/

\_

..

'"_ ... ""_ r;,,,,,,

............ -""- .......... ,,-IIJ!!,., ...

....... .". ........

? \

1

b. Pierderea eoerentet de fll;z5 II nucleiler in precesie; aeeasta este de asernenea exponen,ia'la tn [imp., se ,daloreii!~ inwrnc~ie,i dint.re' auelei: respectivi (dar in foa rte mare masura si va rlaliUor dilll.I'IlI~1!Ji Il'lltlg net ie ex tern H4)J ~i conduce [a scider-ea p,i!1a JOI disp:ariti(: a, semnarlllu:u RMN, i.md:mile ea [)ju~ldi s.a IIjl.Dl'Iga in p'o~i'~IDa ~or 'illli~inHl (fi1g_.6 ~ ~i (2).

Constanta te.m:porali expone-ri~ililii eere descrie ,lIces~ preees esfe: denumin limp de reJaXtif'e sphJ-.spfn sail T, (0 expresie sincnima este ~l aceea de "timp de re!'axare transversala"],

In afilm eeeficienjiler temp oral i T, ~i T:. a cfiro.r semnifieatte t.eordj,ea a fost expusa, mai rrebu leIuat if! cansiderare un T; 'r-eal. dletennjnaJ prilll! mllSllIr.liIre di'irecti .. ,Ace~ti e:s'Ie: mtotdeatlrna mai seurt •. :rdi.efilliid imperfecjiUIIl,e:J, h,::'huicii a ins'ta,latjel. respectiv lin Irliumit grad de neomoge-nit:ue a cimpului magnetic eXI:erior Ho' care eomribuie st:libs:tallt~a~ Iii p:ierderea c,oe:re'lltei de t3iza.. T. realeste morc;Jt prin T; *. -

UrmitO!lr,ea rehl\ie lntre mirimile meniienare este in-

,

totdeauna \'alabil,~:

x

z

I

'-I.

-y

tH"

,,,,.16 t €'Ql!IlpoJ"i:alnenwl tun:~~Hm ill in~nlallJll Rli$cllrii de p,rro~id t~~_ IJ.YIlii'i un ):nl:ls ~)if', !OlY fiu~~~ii din gL'tiJud r!l!pJ':'1.lilmy'l i~1 Ii;;:. en au ac~~i t -t- de CQOr.dIlJ18~lle !<OJ.'illl iill!!. ~djca :-in I fll . CeI!il;fi fa~. Ret\llila ,ca ill plat\l!I~ tlrizon la I apJ'l'~ un flilOm~lil ma~liit_'i[k ridil:.111 (:'\il V). eare, rotil~dll«. """"""_'" oe ~lDl!-h,1I RMN de'&Ii!t"lill;I:il ( 1 ~,Odali!i I:U in(',e~UIILII pJ1&'iCe:!lci Ub..¢1X :s,pr~ smn,,"a de l!.'Ch~lIhru. el pie-ro gruirufll cCJJtllUnln ile -r:a.z! 1m' ~O:Jl'lprm~1'I1a momeollllui IIUIl!lI'l;~tl~ ille,~pi:l s.ii sclldi ( 21. Aft.;AStI'I cfmlfi)(m~~'i~ se f!Ci!luC'C ill conn !\iJa_u in ri nip. pIll~C!! If)! i uncle i i :Silll' oomplel d¢f<lotftl i .. dctc:rrnin'i di£pari!ia el (3.'11 s:imultan' eu ,a ~'~JI1I\!illullJi, ~1.I~kii i~'i c'lminuII ,Pl'i~~~ liber;:l. (51 p'lna hi atingcRi<l p07.l!ilit de ecbillollll€i •

5'2 BAZELE UDIOLOOJEI $,1 IMAGISTIClI MEDICAtE

Senma.l RMN t

'. '. ,- constanta 'exp:meni-iali de sei,dere '1'2

~., ,.

O __ -+~c~~"~~~~~~~~~ __ ~ __ ~

I I ~,

.3

4

5

1 ,2

F~I"l. Rl.lh!'lill ciinlrc ~\i1L i1lJK1~Hor d.i.o "ligJH ~i s~mnalul RMN.. n >¥ci 'T." Numerele ] -6 dil!! paru:a de jos a.tlg1!Irii :l~ ,.efedi 11111 tirnpll~, oores.,':mzaw:r cetoT (j diagrnme dill fig.61. $e. pO.!lt,e ODser\'8 (;5. mdLlc.erea ssmna'ului prin deiill.area Duclcilor(l'a,) estlli mutt mal ri'l!pidld.~d! ~'e;,"'eniNa lail~wtia de ec:hmlnu fr~), ntareaa. alei "rin re,fac~re-a olDmpollenrei h!iiliale: 1: It cin1,pui~ui magnetic allfiud:eitor.

4.1,5\. SlIIbstratul biologic al fimpilor de nlaxare

Senma[e[e detect:are p'rin tebnica WR.M: provin, cum 8111 V;32Ut, de ]a protonii (nudeii de hideogen) speeimenului examinat; nu to'tt ;:i;oe~ti,a. pmicipa ind, la p:l.ioducerea ~or; Ntlicieiiimplicalj in aparLtia s'emllia:~e']Qr sin1 mai ales eei din apia ee.bJlar:i, caire constltuie de deperte eea mill!] mare pmpm1i,e a prokntiiordin eorpulumaa, si eei di n ~ipide; proton~:i din mac!rOtll'OlecllIle U pl"oteiaele SiU ADN, en ~;j eel din ,slmcturie sonde (os), raml'n de ,regl.da ifll afar:a aoo:snti pil',oces.

Cum majo:rillt,atea seRln8!lelQ.i' R.MNpl'Ovine .din apa tis'ulaNl. este de &j,lep1at ea starea aeesteia si derennin~~ pe imgi, intensitat:ea s:emnalelo,r respective. ~[ valerile 1'; :jli Tl• Co:odi,me' biologiee care' in.fluenleaz.a 1impii de l'elaiare :nu smt Iota! dt.lt"ificalte~ in g'e~era] ~ se ,accepti a~anuntitu~ "'ooncept ill ape. libere ~i Iegate"', care, eel polin pentru Tit poate constihri 0 e)!c'plicatie satis.fic3toaJI~, de-~ij prohabi], exeesiv s~mplifie.iI:ti,

m celule ~i lesuturi." '0 propol1,ie din apa este ''legatln la sup:mfaita pmteme]or; in ooose.e-intI,. misearea deprecesie a rrucleitcr de hldrogen va fi 'I'apwd incetin.itI!, dabldta v'ecinjf:at~i moleculelor man. ceea ee vaavclilI ca 'feztllrat un 11 scun, '0 11ti p!roportie~, nele:gam de proteine, se 'c()nsideri a fi Bl ihera" ~i, C~ mmare. va produce un T, mal ]ung.Pentru exempUOea:re., T~ a] apeJ pure (eebiva~eli1t ,8,[

apei Iibere tislIlafe) este de ord[nula 3 seeunde la 0 intensimte a cjmpnlui magnetic No de 0,1 Tes]a*. In '~eswtJu'i~ r. este limit mai scizut~ in mnclie de ,propOI1illl, arpi UberiJ api legaW,

Trebuie amintit eli iDci de ,Iamcepu.turile u.tUiziriiRMN' m itlV6Stigptia medricaHi, a tost ,sesi~art faptu 1 t'i lesuturile twno:rale po:seda 1m Tj ma~ lung decit ,echivale:nw!e]or oonoo;a~e (Damad lan, 1971), BXpUcil.lipa 3'1' PUJiteac eonsta am elibera;[lea il acecste '~esuturw a unei ,a1lJIilr.m~m prQPotfii din ;apa. in mod normal legarUt

Pennu l!I putea atribui 00' semnifieatie reaJl madndi timpiku:, de rel.uMe .. notifiici3Irea intensiUit:ii cimpului magne1ic Ho ~i, mplicit a frecwntei de roe:z:onMlii (a se revedea re~:lJ1ia 4,.].) este into'!d,e!l!U1:I2I necesar,i,

A'hmei dillild UeOVerli.8. cre~te. ,cf,e~te ~L Tp ceea ,00 face impQsibi1a cotacea ]~i Ylldbrici pentru un tesnlpaJ1il.ireu:tar fiir,a ,2. mentiona freventa la care .ful fost obtinut, Amp]oarea v~rijtie:i lui r.iD nUi).c1ie de ffecvelli11ili poate .fi ded:u~ii. d~n tabeld. I. Atunci c1nd irecventa rez:onantei eJte~te, se proouce 11U lmlIuDud 0 erestere a marimilor TI tlsulare, ei §i oreducere ttept@"ta a, dife:r$.llei dimre ele, eu telldiuta de apfiop.iere de valoarea p:rop:rie .apei PMe.,

• Acea.jil~ pre:dt(J'Ndev,im! 1ie~g.'m"d in ium.imJ ci:Jor cu,Pri"rf{l in pQRiIJ/'il/lillll'fI!5Jar:.

BAZELE IMAOmTICUPlUN REZONANTA MAGNETIC A (m:M) 53

Final

_ 7

6tl#na

$ubstan'/a c.6{uj,le

7cr@/er)' St;lD~-tal1,~ alb,i ,Lich'id ae'fa.'i(J-(:ahidiaR G;r:astme.

14{1-1~7q 2'5tfi"2'9G'

- "

26CJ~275

225-2'50 8'$0 t fJo,(j' 12,0-140'

,(J~08

O~15

1;.5

172~2()8 S7t-!l39 392 .. 438

3'1,()'-2·70 440 .. 58fJ .S4(]-o10

871

22IJ-3'5fJ,. 900~,20'(J'O

515 '1,900.

Tab_ra Valori ale ,11 (m ,m.~) ,pel'llD, cit~a fe.suwri uma:ne ~ma~ hi vil"Q" lia. di1i'e-lll'e in1twimti 8Jle cimllulU!i magnetic H~ (ex,:pornmte rn Te-sJ@l.

eomparativ eu var.iatia t3lrgii'ill lui 1, in f\me1,~e de frecv;ettti se observa u'ri~ mult mal wdusa a lui, T~ produsl de varriaria aeesteia, T; este~i el mai lung in aim Ulbem deett m ,apa: ]eg,am; m:ajol:'itarea stroctlltH,or lbi.'D~ogicei 1,l,r.ij3ine' au 0 valoare T~de 'Qrdinu'11 30·,] 50' inS.

Un selml!al RMN care. 8:ja cum am vmt, previae din mlscsrea I:ibm-,i de ~s~e a nucleHo:r med~ll~um~ iudll!.lSi die pulsul ,RF'. ponte Ii descr$s hi 1ierme:nii a patnil eompomente definiterii Oiig.63):

(al

I""

...

I 1

RFt ' .

. _ HF

I. Amp~Jimdj~~a (A); 2. Procvebii{a t);

3 .. Faza I F);,

4 .. Durata ~oo.re8pl1llZatollire ~um T. *)

Daca un semaal ~ i~rtli';iitllJtli reflect5 pein am.pHtudinea ~ui fiumml de nuo]ei r'ezOJlilan1i CrespecHv densitate-a pro~Qnilor) din mediu] examinat, el nu of ern, insiii infonn2rlii cu pliiv.ire la 'timpii, de r-e[axare TI ~w Tz Caire ~I.i. '0 amrmita seml1iticalwe pe p~an biotagj,l..

Cum arm m_a~ spust T:, \1i: • ,mlc:i dl1m!lta rea li a r~O!D3ID'(e~ carese :mscl"]e p:rmtre- eOIFlWlonentele semna [tm,I,U_t, este pub:~fnie m:~i'I"Cill't de ~ips.a de ,(j,l!:lQ'genit-a:te acimpuhli lna.gnetic Ho oii «cbuie privit mai, c'IlIldnd ea I) misun a acesteia .

De aeeea, nl1l! tsoop.os.ibU sa. ,semillo.iD~) ell sIte cW'I"mre siil fie JiDJlt-oolqi expl:i,ci1: ~ :ima g.eaJU...t acqri timpij foJ.osind un .stnglW" s-emnl,liW .. Peturu. evahiaeea )orl0ste necessr ea seHl!l1.llt[u] sit fie re¢_tat sau "Y~geOO'rat.··', p:rin IpUcarea, mai mlIlto~ pills-uri ,RF, Inb'=D ,mumit3 slliI'ooesil:U1:c..

Scopnl rr¢p~tirU ssu fepliler.irii ,pldsu:llui de 1tF mtt-o, anumiti ordine este aceta de 3 crea pos,~bwrnltalle1iC-Si MupUrudinea. se-mna]ullllii RMNsi ci1lJpriudl in:{OllilatH nu

54 BAZELE RADIOLOOiEI sr IMAGISnCn MEDICALE

Dllm:ai despre d~TIsitatep. proWllfw lor in mediu 1 ex;amirliu~ cd ~i despre mi,dmcl limpilor de ,r,elaxare ~ sl T~,

Am'p~i~udmea Slem.oalu!ui provenit di~l!b'-o Mlum.i'ti r-egiune a speeimeuului vafl tradnsi Intr-o intetmrita,te' p:rop[l<rP.O'U:01ia, de Illminozita:re ,3 pixelu.lui respeetiv In sistermul de ,aJi3aji al imagirili. RUliUi d diferen1,3, de l!!!1lnplillldtne a senmalelO'r c-reew contrasrul dintre difuritele ,p,uiJi]!cle ale aeesteia,

Este coo mai simp~i ;;eeve:nti de puls iioof!s't3. din apU·, cama lqIeta~9 Ide pulsun RF de 9O~t s:en:mah.d RMN f;im,d R'lijsmat dupl :ti~a.re p_s: limpul care sepa_ri doua, pu:lsuri sncce8,ive este ,denunUt rTmp de repeJan:( TK) (i~.,64)~

Daci.TR este relstiv lung (d~ tX!emplp de 3-4 orJ r; ,01 s:p~cime.null1i), mlc~eli rez:ona:nli a!!J suJicient timp ca sa se intOIJ.f1ca la stnreai de e~hi1ibru inaiinte de [pl1tstd Wlnitor. AmpUtudiDca scmna~ulJJi RM~ dupa fieesee pule va COD~iii1le,. ea. ~l in c:a.zul WlO'j semnal inwvidual. l1umai rnformalii despre densitatea pto'liil:llilcr.

Atunei ,~_d TI est€! mult mai scud D1Jcl,oii nu iI,U posibUit<l!te~ de a reveni hi s.h'n'ea initi.ala inamte de rope-tarrea.pulisului iarsemnaIuWemis de elva fimai :ii.]ab;3ee:u:{~ b:aduoo, &p,fuJ c!!, 21mplimdinea se.m_na[u)w deprnd~ de compo~entaverdcali z. l1l'Wgne1.izirii mi~ill,[e1 eare in Siltl,a1ia de;SCJisii este mai mica (fi,g.65).

Ptntm Ollcare TR. ampUtudineaJ semnalelor RMN est1e

~_t'I ;;;;rt!!;l~ d !;; ~ . lei - ,,- .~ ",_ ~ d

W1.IU,!lt'T.,.."", 'e: Dlil!.'Sm;;.'i ~u uren~e .:O~. 'I1lIiI urma wJi .... e

revenirea 1a oohilibm" ded de ~p'Ortlal ill'tre TR ,1 fl, Ap:.rre astfel (I iAfoIDJatie eu privire ]a r. din sp~im~ ou oond~ia '00 TR :si,:f1e ~tmt in co:rt1parnt·ie en aeesta,

Amplitudinea se.mnalului in secventa de satl.Jm.!i,e devine 0 funetle ;!I dellsital~i prlotcnito[. TR ~i II" 8ingllf:a, variabiU in ftc-est 'Clomex.t este TR:, 'care pCIalte 'fiastiel modificajt~ IDel! Sa contini mm.multi sau fl1.ai pu~ini jnfunnatie despre 1'1._

Este' Irwidenrt cii TL vafi ICU V/lm mai bine reflectat de :!It':ffm:!l,~. cu 'cit TR este mal Sctllll'! .•

90;'

1--- ~rR~---* I

F.lg"IiIS. EfooHd mlri:mrii lui 1'1' pel'lltfu un TR d,al, i1Supri,l. ampliti!.uiillH :semnahdui DIl!p~ lID puts 90 .... oomponenta Cimp,uhd maflnmic, in 'pian orizionmi .este de ,1!.'CIeea,i mirime at ;1J Ci)inl'Wtl!1l1tei wrticaJe inlillmt~ db ,a.plicllU pulSJ!!hli. D<i;ca 11[1 81 doUeapuls 00° ester a:plicat dlupl'li f[ljUJ ,rR, est~ 'posibtil,CI! ,compmlenm verocal~ $ii nu ti r~\I'enil ta 'iI';'iI,oareaJ i]'li't1al~ C'cmpWleJltal QrizonJaw' '"',3 fi nlliu~ ill modi ,OOtespI1llU1D:r. rezudratu] fiill,d UIlL ~e.mneJ RMD"! ,~ afj!,~p.]i:n:u'line mai 1led~. p.e:nJtro un TI( de ac-~aiil mSrime, 'ef~lllli de "dUlceT! 8. smIDi'lhd11l1 \'<'1 fl mej pwn1:lnlQt ']Ili ~l ooui, T1lung (b). d.ooit iUGel a'llIIl'Iui T,5CUf!' (a).,

BAZELE ThdAGlSTIcrr fR.nN' REZONANTA h{A,GNETlcA (IRM) 55:

Spre deosebire de secventa p,recedenm. maceasti forn:tii de regelleIaJre se Slp~ici d:,ou'i p~lsuri RF d~:feriite inamt,e ~ seml!l.alul RMN! si fie NeeptioDat; pereehsa de pWllsuri este repetati IDa 'fie-eare 'interval TR.

Prmcip~ul regen,emilprin mwrtare esre similar 'ceb:~i de sarrur:a:pe! 'n:~d in ea__nllum :oo:oJeii nu au bmpul nece.sar i~toarc'e['H IDa ec,bUibw Jn~in,te de repetarea pulsului, Direren1;a consti in faptul ci plimul puls apUca:t aduee nue1e:Lw la un ~~ti de 180" (5g.066).

D;upi un puIs de 1,SOOj ,oomponent:a verticaUi Z ill cim~ pului magnetje, are imri~],al evalcare oegatjv\i ft'WIre (nu 0 ea in cazu.lpu]slllui 90°) (fi.g..67), I~ urma IlJpticiirii lui, apa:re un inriterv!:!i~ de liMp' re:Lativ l'ung.in carre nuelell se tntor,C' la poziliaJ rnnill\~ali ~:i 1m care valoerea Ile,gativi scade, treee prin 0, devine poz.itiva ~i 3p01 'Cl'e~te gr.adu.al. AplictWea celui de al deilea puls, de ~{Jo) m eimpu t acesmm in~al de intoaxcere" pmd'uce lea ~i in ,cazu~ reg~l!lleriIH prin s~mr:a:1L·e., un semnaru RMNr a cni mI1pli'hildine (oii'line imfo1'tl'lapj despre T1 ~ dar expr,e;s,j;vitartea ~cestuia, jJli semnal e:ste m~rnt ~cc{ln'u~d'il.

rnreC'llalul diatre pulsull80° ~i eel de gO'"' este ,denumit ti:np .de ir.n.len,Qre" (T1). Amp]itlldiinea selDMlub!:i RMN va fi, to ~Q~.1i S.e~VI~. I) fOmlcliea (i'erl'sitiilii proto1filO1'" TI• TR. gi TL D~i amb-ele variahile TR. ~w 11 influenleazii,. wm mIl. vizu,t, ,c:'Ontribtmtilill~i 1, Ia se.mna:l~l final. de reguli numai v.a.ria.bila. T1 este modUicaUji in aces t seop, GOD~astul TI este mu]~ mai net pe imagmea 'afi~:ati dec-it in emil regeneram pria samm~ie.

4.2.3. '''Ecoul de spin'"

Bste ~yenta in cue poarte fi relie:fati partlci;pa~l1! la semaalul RM:N a~'U Oil lui Tt~G~t ~j a lui T:!;; in princ:iplfll e:s:t;e lolo,sitii insi pentru ol)~il1!,ereii! de informatfi de.spte Ta-

U~I'!I! 4b

18101°1 ,gO',!

r-T'I~ I-I~~~--TR"""""_~-~~'

.~

..

b

. ..

Fig.,S1. Efocluil marim:li lui. '1, ~!.ijJril Bmpli[udinH :S!tfio:a.iuTiui tn sec'\'enlli de 'regeUlelllTt prio iJ!l'lfe['58rea ptlls!!Ilw. Dupllllll:lJ puis, d¢. nlOo• nucleii sSflt ··inve:r~i". Compofiimtil' vel1tiCl'lI! a lCiiitpului. magnetic diil't,;lIIe negali,vi,~I}d! trept .. t'iII tirup (liniile il'ltrc;ru.pl~). Nu:clei:i cu. 1'1 SCll.l:'! 'fa.}se i'ntorc 11 ~:lii.ilibm Jl:IlIi fe.pede ,dooit eel 'C~ 1'. loog (b). asti't:l cia,. illlpa ap,licare!l! plllslllui 911~. sil:iIliLl}l!l ul obpnu.t Vii, Ii ma! IIImplu in primllJ.1 CIli! dGclt in :!II dh:j,lea . .oac:!!. TllILr"aveit jlmli.tat'lii di:D looglmea din Ii\glIrJ., amnci ]ungirnea :semnalull.li p;mtru IUlclcii OJ, 1'. :scutt ar :Ii. !lproxlimMiv 0, 'ill.im.p OC ;[KlDOO eei ell 1". ,lUII.S. IU fI uu!!i mal'~(d~j n~liva). 'plOOIlCiqd w seruMI OO~plIDz:Uor.

A:!jifl 6um am ftllW spes, piemerea coerenJei de ~ c;ar,e produce s.c:i:idere--13 amp1iturunii selmllalullll!i iU4N" se d:atore~ aUt relaxfuii sp:~g~spin;, cit ~.iVll:rialiei de mte:n,:sitate.a d'mPili.i[uj magneti£ extern~ (de unde mnI1ti fapmJ mentionat •. ca Tl .real,adica 1;"'. este mlotde-aUM dlferiic de TJ.

Secven'IU ""eCOIQ de spin"· ,ex.:ploateaza. f'atptul cal '\!a.ria~a ~lJi Ho se produce constlll..Dt in 't~mp deel po.a:t,e deveni revers~bUa. eu alte CMVLn.te se poalW' '~~te~" din s~mnilill

V'Uli'~

90-1 .

''ig,.6'. Secveiiili c!I'n~el~ plio iOY'm'mea pulsu!w. eu wi in!etVI!J TJ iotm pulsul ini~ial d1! 1S,1(JI' ii eel 'lIlm11l!wr ,d~ 9{)"' •. TRc;5te iimpul d~repe!au: 'lHIC~lei perechi ,d~ pll~;suri.

59 B,AZELE RADI0LOGIEI $1 ThfA(iISTICII .M:EDICALE

. '.

"'-~_~. T2

.... - .. _- ...........

,~

I

... .. - .... -._ -.

- ... - .. --.-.-~-:---. ~~

-nib'"

"""I

~ig,.68. Sec\len1i1 de puis 0001.1 de Sptll muttiplu. :Il. lISCouri!e RM:N apar I~ intwva!ele T£" 2 x TE ~i .3 x 'lE; dl!lpl aplic.arel1 !l'IllIsQlilor 1t8.Qi1 la in:re'i'Wlele 1m. 3Ii 'x 'I1i.5J1 x ts. "lnvelitallre:ll'\l~lwil~lI milili.O!!:·lIle amptillJdiruii ecow-flor es:le CIIIJb-a de :reIJ.LX";iUlt fl, b. :Sec~II!,~ de JUls 'COOIIJ de spill ell parametri 1:'::1: 'Iimp d~ ecOTh (t:£) t'~ timp .~~ .bW.: (fR).II]~eN~hd diotiic ~ubUlI9(l9 ~i pUilsiJ.I de "m-raure" de ]80" 'ilSte T&'I2.

Dupa apUc~ea Ullui p'U:I~ '90,Q, nueleil, care Wa mcepu:t prede~. Siillil.'CrOA, t~. p,ierd kepta,t ooerenja de fazi. Dac.fi la un lflterv,al seurt seapmie.a unpuls 180(10 ~ eivorfl1nve_~fj in spatiu, astfel mcitpozittile fali de pU!IlJ.ctu 1 de' po,mire. ea ii s;ells~l mrm§cl;r'j de. 'T~ces~e se ver [nv,Cl'Sa. loa,cest. wGd. eeerenta d~(aD, se \1'3, res~:abi~~. gadua~ ~,i va, apa:r~ U~ ~iI]/ill R:MN de am.p1i.tudille Jll.are (fig,.(i'8).

Pentru fn'te!~,ms QOOstui prooos, frebuie ,magill9t50 curs'~ ,de alergare in care, dupa oo a.mJmJl' tlmp dEl ra pomire. ,participanlil 88' ,g.lsesc J'a ,€itslante ,(klefi'- falii de Iln;a de stan, rHrtOfi.I! ",,€Wei tor dileril£t.Presupun1i1d cI in acel moment §, ,dicreazi'li ifillsrs8,r:es sensuluJ CiJrseJ. paN! fim.sccs, p~s,trindu-se 'V.itsze/9 Indhflduaf.e,s.f sa ajungiJ fa realinie,raa PEl linia ,de' pJecare.

Aces! se.m]UiL~, care' 3pru;e cu intirziere (atai de primul puIs (90~)', este del1l1.1.mit (1CQU; ,et tlste de in:tensitat,e ma. nlici declt seJnllI~u1 origi.tlliID (fig.68). aa10rid u~ej pi.leRiteri ireversib]!ie:a ooeren;ei de Cui produsa de iOlt:etaCfijie spiliil::spin. ID aeest mOOIt timpul de relaaare spillHpjmru (T1) capiti, iq :semn.aWum JUAN 0 expresie proprie, ~:i!ps~m de illflumj.e exterieare.

Intervalul inme Siemnlil!~Ui~ iJOfD ~i 0000 e.ste denlllimmt,ti'mp de BClOO (TE};acesta es;~epuli!1 mai scud decit iptefl{a~u~ .n in secventa. de i~g,ene.roJje Jilin in:\fersa:re (:5g.66).

Prim repetarea :secv,en~.i ''eoou de spin' la ~nterva~e TR:liproprlate (flg.68,b) se obtin semnale RMN care

refleeti.prin emplimdlnes tor; de:ns·i~t-em! pro~q)finO·r~ 11, Tl~ TR ii .TE ..

A:~11I cwm !:lim vizut, 5i]egefea W!.ui TR :i!if·eev~liI :u'~gurli paruiparea 'La semnal a lui 11 "pa~g54),

4.2.4. Ere:c.tul 'variahUeto:r TR, 'FE ,i 1'1 uupt:8J 'siemnalu.lui Rl\IN

Dineele expuse mai imrmte lieml1i ci a~egerea. cooecta, a ac~ror '\I'~riabUe. in cadrul difet~re~or seevente de Plll~S. are lea seop reJi,e:fafel, cIt m.at pregnmtl a tdd:turi~or in.,erentemedwului examinee, respeetiv densi,tatea p[QtonUor. Ta ~i Ti:' Difere'1Ifeh~ de JP;iln.i.rest:are a aeestor fruity.ri ,cl'e~.a~ c()ntrarlul (iferite~or strncturi repre.zeoltatem im:a.,glne. conFer:ind aeesteia capacHatea ei infwmativi.

Bste evident (iii s;e.lectia.mlr.imH aeestor pl9I'runetj"j ilm.plLci. cUJlo~terea, ociiPUtig aproxim:[ltiI\"'~; a 'va~oriloli 1', ~~ T::: a[~ tesulu:rUor; de asemenea, ea trebuj,esi lim§. oO'n~ de ptlltel"e>a 'rnagnem.lui[u.sta1.atie~ {care in:8tumve:aza 5!ifiSibU JIJ.i!l"jm.e~ 'T,).

In pra<.:tica IRM~ valoii1e: Til. vmazt de la 200 IDS la 3,00 Ins (majori.mrea wns,talatUlor opeWlZa c'tl'miirimi intr'e 1001)-2000 ms); v.alQrile 11 obifllui,te sml cuprlnse intlle 200 ii l200 ms, tar ce~e TE'intre 20 ii .~ 00 ms,

B,AZELE IMAGISTICII PRIN REZONANT A MAONE.TICA (lRM)1 57

1

.4

5

IFiig.6,9. Efu;:;i1i1 s'6c"'el1~i pW5Uiui ~i I1lh~mii "II~_riabilelor asuPnI! imagil1hi RM. I.Regencrnre prilil ievcrsie: 'f1?-1400", 1'1=400; Iceleldh! i:m:a.,sillii sin.' ~1I de s~in; 2.TR=S40, rE=20~ J.rf;;~,CMI(i. T£e<200;,4.TR=lM,o, 1'£-40: 5.T1F20!Ul\ TNll

De regula, ,aceste V,amOrt sint afiiarre mtr-o af.!runtiti (lrome:; TR, TE. Tl~ or-dinUil Ior de mblme $oarl:e diferit permite sa 5(: deduca van.abHa Is. care se r,ered ,chiar daea aceasta nu esre mell!tjom1ta. D~ ,ex,emp]u" succesiuneade dumet-e 2000, 30, 500 care inso~;te '01 iDlatgtm~se:mni:t1ca TR~ 2000 ms, TE: 30 ,ms" ""1: 500 ms,

Figura 69 ihlstrea:zi efectuJ gecv~fei pullsulw ,~ mirimii vtJiliabile[o:r rempmale atte;s,e de C!F~lllit'M as:upra ccm.trastu)ui dintre 0 lezlune a ficatalui §i ~eslbImri]e no.ooale; de aseml> nea~ ordinea dell'alil.l!:eriere a aeestor variabile.

4.3 .. Prodacere:a imaginij

4.3.1. Grlldie:ntll m,agnetiei

Imeginea RM rezulta pr~nilL'liUUl8rea. unui Quml1:r variabil die pixeli, a cjt()rr v:aloame (ifl~em:s:it3.t~) este determin.a1!3 de;; li!.mplitu.dineal Jiecambl din s.-eumale]e cu o:riginea 'mitr-o uni'tale de VQ~llm (v,oxel)_ Aeeste 'ilolllnle elementare se g_l1s:esc dis,P1!1rse mtl."-nflpllll!n de secliune pm, COijlld Um.aD, as'liel inclt cs ,i in cazu[ CT, imagine'll RM este de .fill.pt 0 iBlagiJJJe romografici realizati in plenu I respeetiv, Pentru Cal ea s.a eapete oomnipcatia doritii, nu este ~uficie~t C3i semnalele RM'N proveElwfe d:il. neeue

¥olum ,e~ementar eXIlim1:nat sa jfiel",ec:ep~[otl.a-te.; aeeste semnale treli:n1~e sa c1I.!Iprindi ~m Jnfonns'iwi Cl!l priville W;;Jj p02iliia exactil in s.paJ,:iillll a voh.l!me~or respective. Cut aWte cuvint'e, pozilia piulilo£" matri,ce 1rebuie s~reilLi:z:eze m anslmlbl,u (.'I v.r~dtabila h<l!lti a sec1ilmii anaiomice,

A .. cest dezidem1 ereew 'in Ca21l.1l m.:M pro.blem.e 'tdm:ioe deosebit de cQmpl~e. In principii!.!, rezolV'iW!a scestora im;p~iGi u~i[i:zarea unO'f C~PllUi magnetise lIdDi~ol1a1et de valori mulr mai rniei d· cit cele ale msgn.ew]ui prin~ipsll(HJ" care pot'ti rapid P1:J;~.,j seoase dilin fimc:timiU::.Ac-este chnpuri poana denumire-a de gmdtrmfl maguelid ~i se aplicii pe me din ceordonatele s.patfaLe z, y san l: (fig.59), de blMl:de ii denu:m~rea de ,cimplAl1 de gradient Ii'rli€lr.

In cerne e'e urmem. va fi p:reze[1tati numat utilizarea unuia dintre gradie:n~iJ in '1reCi!erea al,egerH .p~anllhli de sec:liune~ conioml ,a~aHDumffitu.]l,IIIl prriocipiu al I~,excitlil,\iei selective",

A~a cum am v.j~t, la 1I1:CeplL1lf,u! examenului, corpul umaa este plas ar tn cimpul margine-He exrerier {oarte pute.mic H. P'eTl1llru o:b1merell, Oiexcruta\i'i:l!,j se~ectiv,-e'·,,5.e,apHci_ in ~Qeea§i direc~ie 8patiaJ]~ UIII clmp-:grndi.el!l!tmultmai slab~ care mad de-a h.liogul pacientului, .utfe1 loci[ esee mai

58 BAZELE RADIDOLOG!Em ,1 IMAGISTICU MEDICALE

+h
'tHo
11- )
-& -
I,
Jiil H,2 HI] H, H,S
&J!1i '-JZ ''''3' w4 WS
·1 -h,,+h: g'r:ad~enl de CiMp' IiI1BgneUe slab

Fl\eGvenla ILBrmor

mdus la ~It.umit~tea lui sU'perioarii i] mai mlellls la eea inferiomii (5g.70). R~hl un cim.p' mapetic t(I'~31, eare crq,te ~,ru e~ in acela~i seas (in ng.70. de la HI [a HJ'. Fooeventa Larmor 3 nueleU,or r,~na:Dlj va CIln08ife 0 variat ie cOfiesp\!!IIR,ziimare, de la (Ilil Iii! (J)5~ de unde rezulta ci pentru a pJiodnce Fe2l0rulnta imdirerite nivele ale: corpului trle'bl;ilie si1 fie !iipl~catefr,~vel1;te .d~ferih:! me PUlSlllui de RF. Dalia, de exemp~u. se aplmca un l1u]s cu :&ecV~I1'~. rol, rezomm~a va apare Dumai in nu.cl,eii dintr-e anumiti se~,il!lin'e ttan:we,rsalli a eorpulu! (fig.70).

Praetic, nuw cs'tepo{libH C3J pulsul sa, co~tim1fi 0 sin~rn, Doovenll; va 6Xi5~:a lllil'toteaUll<1 oba~~dd'defrecv~t:e~ ci,1llm~ in ,oonilib~na:t~e en panta 8radieDn.du~ magnetic. derennini liirgimea sec/irmi, Aceastapoate' fivafi.ata~ cresctnd SlliID redlucind pararnetri respecffvi,

In ap,r,o!3pe ~Ci9te wta'L8itii1e I:RJ4, ttehllica eX!tiUlI]:iei selective il;:ste ,apHcati pentru ,Il ,:,deg~ plfllnll ee 1fiil fi reprez.entat in inlagbnl. III afil'r,a s,itua.th~j desertse mai inainte, pOaJ[e fi aleasi 10 sec,iune tomogmflcii sag:itata, uHiiiimd un gradient displ!Is transversal, san una frontall {cO'c'Ollli'l.i,i). 'CU. lUI pd~e..nt Qrienmt .mte:io-pos'tef'i0.r.

Inafara grndieo,uul'ui prin care s,e. ohji.n.e 'ex"citiEl'tia selectiv.8!, 911:i gndienti. apUcali pe oolela.he coordon~de sp3lfiale ate cill1plll1u:i mfl,gn.e,lic, .reaUzeazi codi/icarea

3paJ/afaa iillomia,fiei, adiid d,e;i~rm.in:a:rea, po.z.qi~i s'Ur"Sie.i set'tmale·lor: ,i .i mplic:it o:rrdinea pix1emor ,oorespl1rWit'ori, in .i:magme.

Tehaice, reruUati. dintr-« ,o'perafi,e maJi.ematicii pamemlarili (tfjl,DsfrumaTIe!l F ourierbidimensional i). foios~,te compo:m::~le'te> fCecve:nt§ ~t fm ale semaalalsi Rl\dN" pentq a imnagazin<ili.nfo.rRlal~a co prtvire la. pozi'i ia sw.sei~ m.do:u.i d:~m.eiflsiunj. COnlplsxi'w,tea aspectelortehnelogice impUcat,e in. reaJaizare.a practjc;:a fiU :pe'rmite .p.rezentarea lor in 3Qeslt Clldm.,

4.4", Eebipamenlul IRM

&16 piesa centrali a in5ta~a,tJei IBM; el t"buie sa prodl:Jci ttD, climpJ !!magnetic 'e:J{,tet"II (If) cit Dllii),{ unifu1H1·, ,eviUnd p@ elt posiJbU vPI.ialiUe. ~de ciror efeete asupra ima:gi.nH ,a.l!l iost discutarte.

jiJ 0' amogt:l1iJ(l:te (_nlli/onn-ir(Jle) per/wQ esle. Jmpo9iIJil de feillizfJ'I b! prrIlI:Jicd. ACe5t {cpt ore, Cilitl ani wl',;:u/. C(1ltseeilJ/,e: im'pMlaMr~ Q3i1-frrtl s'eflm1lJ.1(1iuvRMN. mlli rde& rn COOl! ee priW!.fle 'gy.ii'"'l";m:lrna 1i1l'1JWltd 1k ff!/(Ut1I'l'} spiJl-5piJJ ( T 1 ).

BAZEtE lMA.GrsnclI '.Rrn REZONANTA. MA!GNE'TlcA (fRM) 59

P:ig.71. O/mpol'!em\\ p[QprH inslaJBtia FRM, 1- magnetul inel~ :2 - b6bin!l ~rai!:li~mulu.i; 3 - bObiliL~ de 11,

In pr.ac:tic:a, 'ins.tal8itii],e Ies.pecric\'lr~ uliUzeaza trei t'ipllri .funda:mentZlile de magneti:

a. Rezis.tj·vi. Ace~.lwa s:int e'li)[is1itui'ti dintr-e pereehe de spire inelare dlin simla. ,djs.pu.se de regul.ii, 'II'~rtical (tig.7l), prin care tRee un cueenr electrDO; etmpul magnetic .lIezu]ta.t este orizoatal Frin roiosil\e:iI magnefifQ[ tezis ti vi S(; ,ot obtine ci'mpuri C1!I: Illtensimtew de pine: La 0,15 T. energla fii.n,d dis.jpatl sub fwm.a de c:Eilduri; un sistem de dcire devine aeeesar;

b. Superconductanp (eliogenici. 8int ,etecuQmagnetii ~neb.ri ad!l.1~.i la r~mperatufi. extrem de 5cazute

(-26~ Celsias) printf;~un dubh~ circuit de herniu ~~ az(l,t llehid .. l-s flceasti te~ilJl0raturi rezistenta. bl:lbUl elor ,de:vim1c o'lldi. astfe] eli nu ma~ ,e.ste Ilevol'e de '0 aJimentMe ro1!.tinu~ 'c.u. curent electric, Asemenea m'agneli pot crea cm:.puri fuart·e stabile de pi.mi till 2 T.

c .. Pe.rnHIll.e:nti. Ma,j pu1in 'Cl!:lstlslfori in exploa.tare (Dill fteees.iti ajjrne,nhue e~et:lrjc5 ~.i instaJatii de ticire.). preii:n'~' dezavanta)iI.li unei. greuUiti oOQsjdembUe (p1na la ]00 kmc).

Parma. ~i dispozitia acestes boblne (care geJi:ereazi p:t:lIDsu i RF ~i care reGepliol!l.OO2i semo.aleie RMN) depill1d, substanpa] de siMen'liul maFetiic principal; de reguli, au. e fQrma de ,§a sao una de solenoid.

Intrt1cil ernisia p:uhu~ui ~ i re:c:eptia Se'ITI.J1II,lelor 'IlU se face ecncemitent, aceste bobine servese de obiGei i~ ,amoele

""-In . ( ...... - d -l_ on) " .. QFW~ ,c:a' u <l!flS uc ~Yn ..

Se produe poo curen1i electric! care clrcuilli in spire din filiilteri.al,e cenduerante, en geometrii variate; aeeste geome~i~~ 1Iltp,r.(luna ell directh~ eurentelul, determUili o.cietita:re~ gradientul Ii.

m le:ne£illl, iIll central unei bobiim. -gradieru eocista U~ plill'nct O. ctmpul prodns fijndi in looea$i d:irectie eu No de 0

Fll.11, 1mt'i@fil:i RM, ~- S~tiuDt:I:ral:I!i\f~11 ~II ·ni,..elul u,gil!Jnii ee..",ica]s 5lfperi~~iC.: :SilgclHe iu,d[(ll (I ru.mo:r.II b~jgfit\ a g;landei paroli'de sU~Si; b. See!i~ longiliMlmrll1 in plllIflJ ml:dim a ~iulllu lernbare,

(HI BAZELERADI0LOGIEI $1 lMAGISTICD MEDICALE

parte ~~ in difeclie inversii de cealih3i parte: a aces~pnntt. C"lLmpul magnetic~3i. CMe este supas paeienttIJl este Hg + dmpul gradient (v,ezi fig.7U).

Ca pal1e in~egranti a ~nstIiliJatiei, co:mpu()ero! ~n'e LDil :primu~ 'rind rO~lI.d de a centrola parrunettii 1W:ci. caraetedsticj C'UTSldui invest~girii (seeventele puWsului, marimea,

ti.mpilor a:cestora) ~Jelli de operat,o'f. _

SemIll.lillil1 RMN se relnooarce mO(liITlp1!;lWF sub fonn:a analoglca: un vo1taj care vadaz.a ~n 'timp, traduelnd ampHtl!I:clJinea undei de RF emi:;a. de nueleii rezonanti ai .ipcelcirneI'_UJlh~i Aeesta este ··Se:CPOMil"' in. fragmen'le, la inte:rvale fixe de limp ~iilUllaga~at:iufomuditit.ala (C9I date nusneriee), D:upa 'ltnndOnnil'iliOO F,our-ier, sem_naJe.ie !$oint ofdo:nate mtr~o matrice ell 1.28 x 128,256 x 256 sau 512 x 5 1:2 clemente (pix,eti)" iorntittd im.a,ginea ce peete fi afi~atii (fig.72) (vezi ~ fig.,69).

In general, imaJginea .~. pOl!:teffi compElro~fl cu ceil! pr-odu.sa de lQmogmna oomp~terit.9ti, C-ireil9, ii esie sub uf1le~e aspecte superj.oal'~, din ,11i,Ulctul de vedere at valorii

., _1.: • + -,. I inti . II S ..

S:~I:!Zltle~ pe p :Dli. on:napona..·· up:enontatcaJ. re:ndti in

principiu din t'aptul .ca. senmalul pe baza cinlia se consllrtulc imaginea depine de trel parametri {densifatea protonUor,. T ~ iT J ~j n.u de unul singur (coeficientllid de ,arenume fJJ radjatie.l X~ r~slPeiCtiv densitatea eleetroailor), Cluiim am vizut secventele ~l1dividu-al,e' de pub pot fi modificate penn a reliefs t.ml!l din acq1i parametti ~i a opti.miDpe ~C',easm eale imagiaea~ in 'mncli,~d~ pro:blemafica eiiniei.

Struemri lie ilrll;atomice rep[\eml~a;~e i:1 imagine slot in gene-r,a~ '0",01' de recunoaeu! iar evalnarea starii lor 91 evidentierea 00,0<1:' eventuale anoDlaJl:ii [Ill ~nnmpi:nli, dit1cultiitino-tabile.

m eele ce umltazA, vor fi seoase ill evide.nti cite va diD domeni He til care date le IRM sj~t to mod piiLrticui!lll1" reve~a,tolil're.

4..5.1. Epnstig,IR8 ;cnie:rulu] '~j slirudliJirilor li.lnaase

IRMreaUze"llza un lowe bUill t'OOl.tI'ast lntre substan.l:ll alba ~i ceaJ'tenuei!0, imposi~:dl de (Dbtinu~ prin i1l:~ti mdodfi

Flg.7J. hn2:Sille RM a unui crcierdeoopil, evidellliim:l o mfclinizare nOO'Blalt,S'C re'"llllutl. il]!l:en!lll8tea: diirenta a subsla!11ei a.lbe de a cdc o~1u~i (~~~I! de ~egen~are prill. i!l've'rSLe)

magis'lk:-i (fig. 7.3), eeea ee pennite sesizllfte3. unor procese paf.l:l!Io.8ioe subtile ee se produe la interfara acestera (de exemplu, at[Joml~iile demiclinizare.aiecopilullui1 scler-oz~ mul't~pUJ ii alte afeejiuni demielinizante),

Acest contrast se dartoreaza diferente]or dintre timl'ij de relaxare iiii eeler d-'OujstrucWir.~ produse de con~inullll lor di1erit in arpa. ~~ Hpide ($<lU in, 'oo~ozifial ch:i:mi'ci a li:p{ide]or) ~i poate fi s:cct':IMtuatprinutiUzarfa unO! secvle:njt~ m. plus a~prop-iatej cum este >CIt eX!e-mphl, regeneraeea pM

invelS~e.. '

AUe precese patologiee pot fi, de asemenea, net repre:tentate in imagine (edenmI, infarch,d, hemoragiHe cerebrale], In citZ!ill unor tumori cembrale, dUeleDtel,e fum:: fimpii de relaxare pe care lie creua amunite variillnt'e hlstologllce ,( astrocitomlu,1, mefrui!!llgiomum; metastazele) pot

fi sngestlve pe:ntru natum aeestora. -

PsMru IQ~iDetea unci imap. cardiaee nete"e:ste neceswri 0 ~elmici de.1I1,gh~" ~ m4cirilot; in care secvenJele de puls sint ooremte priu~ EKG ell cic111] cmdiac.

flrin :tiegel'~a oorsp,uftZato.are a parametrilor pulsului 'Be poat.e erea un oootGlStevident m.trepericlIDrd. miecard

. "". 1 .

~] smgete latracardiae, de eel mai mare interes fiind, pe

l_illBi evaluarea grosimii perejilor ventrieulari, evidentlereaf¢m:tetof i:s~hemice.

BAZELE DvlAOISTICrr P'ltIN'"REZON'ANTA MAGNETICA (IRM) ,'I

b

~ig.74. Memficarea ill~j[JSiIi:Jii ~mtDillll-L!1Ii~ing..uui cim.lhlJll in fUlWfie de se£Vtnfa pyisulrtiD. Soo~il.lne longitudinal! ~l;lra'Co-abdmInin",!.~. reliie.[na c:~Yititi!~ cBN\i<IiCCi ijii IliI"WI aortic.

Pent~ reliefarea <8teStQI" focare, see devedeste Ul1la fotcsirea llUW agent flZic pmaMagn_mlc. gadol:in:iuRlullegat de Q molecule organidi (DTPA). eaee reduce timnpi~ de re1ame ~j PQa~e dev:eni. in asociere 100 0 sec1I/Ienii d~ prus 3doc:'V~t!i~ 0 v.er.italillila ,jsubs~anf3 de COl1ltnlstu• Tr~bui,e mte'nt[OJl:&t ca aeest @.rtmeill1:jJeJmic i~i gaSle~te apJicalbil1tatea ~i imw mite domenii de utiU:zme (patoliOgia cembrn.la.).

f.ire~lli~ singdui, cWcuJl1Int in specinrruenul e~ammllt creeaza aspeete piill1~cul:tre;, inwci~ r-ePJ~fttal\ea lui in imaginea Rl£ depm.de es:(;n~,!ll de viJtem de c:iroullia~ie.

In sec:ve~ete cu rn smm (in C i!ixeprotoni i lim te-sllturiie' anat:e in seetiunea ,ex~mm!mlat§ au fil!ml<ll i .0' .revenire pal1iali la 6c:bj]jbnl~ :s,[li.b1ncilHle intem~tatea sellUla:[ului) smgele di:DI afara sectiurui ,atrunde in ace.as'ta, §:i va, PlOO1lll00 'UIln semnalmult mai putemio deci't!e;s.ulUril,e lnconjillmto..ue l "singe alb", fig.14.a),

In altes.ecvente (eootl dC'Spm}. daci tlllltu.llul esw fome rapid, si.qgele lese din sec,ilme m u,(ervalui dm1re ex:citatie

~:i detectia semnalubd; in ~Gl'lse(:-mti, 'va fi man:l:l!t pr.WtN) absenta kltaliii, de s~inn.al ("'"s,inge negro'>, fi,g.1'4.b)~

dEfectul flux" poate fi deci modificarl s,ellimblruJi sec;veatapu[sului; e[ devine utiLI1n sepDlrar:en ,5;tn.1cturi~or din lllilil.ele ~gtuni anatomice (mediastm) sau ~rn diferell= lie,rea fOmla~ilU1nUor canalieulase ale ti,~almlm.

In mv,es~igarea a]tor regiilll.l1i an~tom.iQe sau QrgOOl:e.lRM S0 dOV'le~~e utili ill numel:'OOSe sittl,a:l,ii, q;!lrorjtil Icapacita1ii de~ dife-ren~ia sUll:cturile nOFJ1uIle (grisime" pa:rencmme) de eels pa:t.ologiQ~ (edeme, b.emoragi~ lllfOCese infeqioase.:, co:lecttw fichidle:me:) I100piiasme efc ).prin reUcJ:"itr.-e~, pe calea vmiat'ei seevenle[or de pu~s. a ~I!lor 1t3sarud specifice acestor strueturi, in speC'i.a,~ T, ~i 7;.

Capitolul 5

DIA;GNOSTICULRADIOLOGIC ~] IMAG][STIC AL AFECTWNIL'OR APARATULUI RESPIRATOR SI MEDIASTINULUI

Datorita 1[lI~UrHw:::i ~i sigurat11ei eueere pUme :!m:I ,=,vfdc:nta lll,(uiificarile patGJogi,oeale o.rpn.elor 8pamtulu:j respirator, W!::J1lmen,ul radiologit a, deve~it, 0 metodii flmd<lmenm Ui, do O!eihdocu~t, in inves.dgarre;ll aeestor organe, HI of era clinlc]al1lului iiDo'IlJIHl'l.ii eu plivir(l;.la sedlul, Llltinderea, naw~ ·prob3bi:l~, ~i evo[utia prnceselor manifeste. iar rn unele cazuri poa,le cvidel.tja amom:alii lipsite de expresie elinica (m.CIJrcnna~ii, ::itNcturale. tu.ITIon belti,gne ete.) •. Pe de :idta P8lrte. tubule mat in vedere rapID1 ca unele M"ee~hmi M.sp.ira:tMij pot f 1ipsi.te de modificiri ale imaginu radie (j:D'glce (tnh,1;': o-br,oill*ite acute, proeese pleura le ,i pulmonare route inc ipienre).

Dintll""e metodele imogi.sdce, 'CT ~llRM pot oferi. da~e ~JJmIfo.rm.ati"v.e deoseblt d-e valorease, io speeiel in do:meniul pato1ogiei medi:eJlst ina.le.

5.,1. Te b wei de e.xaminare

Explorarea r,aiHol,ogica a aparattllui respii'aJ~r ~j a mediasUfl'll.hri benefieiszade nemeroase proeedee t"ehni,e.e., a db:-orlltilitate ·ti valoare Slot co:ndi~ionate de 00 indica,ie coreC'tl, bazata pe cono~terea posjbiljtat~~or ~j ,~imitete lor reale.

Prj'n'lreipa~ele tebnici utflizate in praetica clli:renti1 t'mt rndiiogI'-at1.a. r,adioscop:ia, tomagrafil'l.ladiofotogyatia,

In anumite sjtuatii~ elucid'area unoraspeare de ordin morfotogie sail! functional cr-eeaza indieatiipentru procedura lmebnice panklliare sau speciale, ca; radiogrolilllclill raze ildure".! kimografia, digriltfia, scintiogm.fia. CT. IRM ..

ExpbJl.ra,l'ea arborelu] bfonhic ;j'~ ca-vitliti[or p~eufale impliduneori fo~oskea de tebl1i.ci bazate· pe ,CTeru-S21 de contraste a_rtiflda~e. cum :rlnt bronhogrnfia sau pneumotoraxul diagnestie. in ceea ce pdV'~le mediastlnul tebniCit CT (uneo!ri, $i ultrm<Olllograful) sint I!.Intm7a,~e i'rli eazul spe.cial al t diiJl"ijiiri~·· punC'tiil.or biopsk:e.

S.l.I .. Radio,gll"aitD

'emdte tl'!f(lg~stm.reaunor detalii. structurole defideJe oferi:(l,d ceal!t'ud mare eantitate de infomatie peroepdbHii. pe un plan de proiectie. De aceea, ea treotiie IPrivita ca principala. proced,ura de investigare a organe:]QI mt:r:atow.cice.

Radiografia cu folie de mmag,ll2inare I!I imaginii, ca ~J pre~ucrarea dl gitaHii a 3C~SI:e ia, :au adus 0- @oDtribulie 'D,'O"tabi~i la spo:ril'1l:a, c!iliU'litii ~.uorJJl.Qliei 1.n aeest dO'I!l.eniu de! inves.tigare,.

Pentru 3i ob~i!l!le 0 rtlprez:entare spat,ia:tii a ,orga_l1eloii leJ(;aminate, rociiografis tomoelui U-ebui'e 'efecmatiin eel pl.l.1;ilrni d~:I'ua proleetii: de 'tata, in rncidcEi13 po.ster,ooll:neril'l'ari (radiografia "standard") §i de profit In U nele situat~i de"l/'ira aecesare ~.i rediDgra.fii llt po,zi1ii. inool'm.e.diare (oblke) ..

Um:iIzaroo ll!nor po.zitii. particulare ide pao'irm-mlui esre

. d' '" identi . d ~.. A

m~cal,,;J pentru evi enllerea,prma, ueere 1"11 me l~ent3,

tan~ntia:ia, UDOI:' !l;tructllri sau fOrn1~tiwti anatQmice: (p le~m scizul'aJl) sou pentru degaj:are.a anumitor regiuni ale cimpurUoil pulmona.te de supmpll.'neri ale o~.nelM dill veciDit:ate (davilc-ule entire).

R__adiQgra.fi~ ',id:t11:1joj·mregistreazi paqiuni als ariilor puJmonare [imitate 13i IUQdrncarea pat!D1Io'gici d.esGOIperiW pe care este ,c.entrnt fasckulul de radliatii~ in. vederea CEqlerii netitatii imaginii.

R.adiogrnfia cu raze "duro>; (eu kihwolwj ridicSlt) pe[\"

. mite ~te:rge.tlea imaginjJ unor strucruo., evidefttiind" prin reducerea le:feeh:du.i de SlUll<lilie. a.numHe forma1i.uni aermale (bfiOiJlbH) san p2l~ologi,ce (tumori, ad.ellop,tii, ~lodl1Ji 'mHia,[j) Aceea~~i tebIl.ioii esre utilizala pentru ev~dentierei:l de Icziu.n i, a~e :ronnati'l.ilDiJof esoase teraeste (81 special 8re1JJ'i]e eostaJe).,

DlNGNOSTICULAFECJTUNILORJUiARATUl.m lRES.PIRATDR, $1 MEDIASTrnuLID 63,

EfeCh.lJa.rea mdio,gn:J:fi,el cu (II diswf.l~ snrsii-iilm mici (rnwogrofia '\ilrurectmanm') produce o imagine de dJiroen~ aiuni marl, pe care anumi,te detalii de interes .sint, mali evident reliefate .

.D~grl1fiQ este 6 expunete dl1bla~ peaoe]a~,i film" a toracelui sau ale unor regiuni a aeestula, ill doua memente diferite ale respiratiei; ea pem'lite J1ep:vezenlaree atmpbtudinii ~l simetrieffi mi~C'ad]or h.emidiafrngm,eloT ~i ~r'Cl1riJQl' eestale, ev~d;::rr~ii,ind modilie-.i patolo'gj,ce ale dinam lcl i acestora,

Consacmtastudiu~1li ~i 'i1l!U'-egistcirii procese:lo:r dm:alnioo proprii iI_Dumitor organ,e (vez] carpitotul u.rm3tor). kimografia are. 'in explorarea api£l[-atuluir:~p'iratQlr. mdica'lii Umitate Is inregistrarea ~i studiul mj~earrUor pmprii ~'i trllrnsmise ale vaselor pulmonate, ca ~i, ale exeursiilor

d' I!'_- •

lfllu.(Jgma:hee.

brregist:r:li[e:!l pe illmulradiograrUc aim:llgil1ii toraeelui p.rezil'lti lAD decument obiectiv;, pe baza ciiruia d!ev~ne posi1o]la u.rmiirirea evolufiei MDl proces p.atologic.ln aeest sens esrs ms.a neeesae CfI radiografiile sueeesive sa fie efectli:!ite in condipi tenruce iden-tite.,

5.1.2. Ra.noseopill

Of-eri D imagine.mai pulill bo_gatj in roPQrt cu tadiografla (structurlle ell dimeasiuni sub 3 -4'1 m:m tllJi stnt de regu Iii, perceptjbiille).: este in sehimb u.o, e>l:::iirnen d.ifJJaq'l!ic~ eare permlte :s'tudiul mi~ii organeior intrato-racice; de asemeaea, prin modlficarea puziri.ei pacientu lui .• permke e:xaminaroo lntr-un DumM nelimljat de iocid.ente a regiUnll in care se situ,~ proce~n.d palQlogic.

Rad[oocoJliaJ Ustm&nur (ftllOlOSOO_pia, C-Oil.liVenjiOfla]ii) S1!:!plltrepe paeient.ea de a.1rlel !iii pe examinster, unei irad ieri delocn-e.gUjalbite. om ee faee ea i[;'i.dicajiUe,eis!i fie ~trin$e, mai ales 1.11 cazu'] C'Op:mor ~i f;enJe~~or ,g;ffi:vjd.e,

UtiUza:.rea mtirifQAllui de imagi.ne '~i rraaspuaesea aeesteia Intll~ilJil1 cireu it d,e lelevizillne (radioscopia u::J.evizata) reduc Qons,jderabil iradierea, perill1find ill ac]ea~i timp exemlnarea la hnnina zilei, in eonditii supe-1'~oar,e de p~pere vimali.

Ar,e nu:mefoaseillldi,c<"f'ti.i. in atndiul radiQ],ogic 31 proceselor 'P'.atoh,l'gice in:tratoradce. In numeroase s itual~~. ea. este capabila si ,e"Ilr:ideiIII,iez,e le:zju8L uleerative ,(caviUiti) inap;a..rentll pe i magi nes standard!, datodti preze:n'rei. de proce-se condensante meoqjuratoare. Permite de asemenea,

studiul slInl.en..l'ii W:l.orfo!:n1ll~lil1!iii pa-tokigjee ~i al 1l1.1!mem:du i 'bNn.hiilor de cldibru superior.

5.1.4. Radiofiomgrafla

Se obline pnn fotogra.fiierea imaginl~ radieseopice pe fi]me de dimensami mici an. 10/10 san Ull2 em). Ba reduce cGHS.idel'abil ir,i'l;Welre:::!i. p,rod'usiii de md~05-C(I'p'[e. fumizlnd to iiicelill~i ~~mp ,0' tmegwstr,ttre ,olbiectivii 1I imaginii.

Tehalea radiofot,og1'3 fiei este destin~i in mod panicu.hl_[ ex,aminfilrii in mad. sau ill eoteetive ~argi a nom categorii de populati1e., ~1l scopel depistarii anumitor afectlunl profesionale (pneumccemozete) ssu etl 0 ]arga incid~nta (ruberc\lJoza. mllnori pulmnnsre).

Jnvestigerea radioizotopica. sub rorma.~·dntigmjiei., are in principal doua abieetive: smdiul perfaziei ~i eel a[ ventilajiei pulmonate, In pri1mui C-3Zse uljJize~~a ca tras:Olri compu~~ tnacrornoleculari C(,l'.Il,!inind technetiu 9'9m. injectabili inrrevenos, lar in eel de-al doilea eaz, gaze radteactive (xenen sau kripten), mhalll,te jJm. eursul respi [iatie~.

rnteI:'pR~t~a se baze:!lzi pe intensitatea fixarii nldjoi2O:lo]1tdui in tesundp.arencl'll.inatos puLmona.r.li'laspectjv a

difuzarii lul in aeesr t,esnt ~

Sf~tutilizak: j~ investigarea organelor intratorn.ci.ceea,~ ales pentru srudmu] 'Lmc:l' ,roces,e' tumera h~'p,l~uoo~pulmonare ~i Ell l,UlQ,r afec{iuni med~astiflale (inehlsiv eele de mdurii vl.1s:cut."Ira) ..

Este tehniea de investigsre cu substanr.,i de ,OIl)]')tlCMt rndioopaca (de regula, IUD produs iodat lipMl)illJ!.]b.il) a hnnenului bro~~mOE. care, eu 'e.J:l:.cep~ia regiunilor h_~lare, n:u este vizibil pe :rad:io,SiI'3:fla standard. Tehniea p,une in eviclenti displlzjtia si ra~ifj,·.u'e~ arborelui bronllin.i,e. modificarile doe cslibru seu in'lrernperi[e c'ontinllitilii lumenului prin obstacote erganiee (de exemplu 18 bronlired~i. respecuv in tumorile brolllibo-pu]monIJ,Jie)_

Se reaJi.zeaza prin intredueerea de aerln eavitatea p]eR1rn]i~ urmata de eolaberea pli'in1fnldui sp:rl{; h~]. PWCJeIdeul pennjte preclzarea aparle.nentei Ja pi iimin san pleura a unei romta:ti~n_j pato'iogice-. lUI~eo:ri. a sedinlui ~[I,tm':-M ammrlt lob ail unei asemenea form:atiuni,

5.l.1ma:ginca radi.ologiei normali a, 'for,aee~1Ii

Imagiaea r.a:l:h'o,]ogic5. iii toracelui este deosebir de complexs ~ bogarti hl detalii s.tructurale. Ba se datoreaza unor org/3ilI.e ~ i iormatiuni anatomice ell capacitate extrem de dif¢rita de ,ate:Qua:re ,a fas,deuluhn de mdiatiL Unele din. acestea aparti:npereplor ciiviti!pi toraeice ~i eenstitnle can/inatm1,d toraclc, in timp ee cmi!inutul acestei jl!a,v:illa,ti ,este reprezentat de o,rgane'le ,aparramiui respirtato:r(in spec.iai pnimru~ji)' ~i a lemediastinu~ui

,J", 15, Form ,ill!l!i!~ ~n~unll0rutl!Ji tOl13cie ~wbil~ pc mdiogmilll d~ fall :1.lfaneeB' 2,:ve_rt,tbre lO!!'OIcra,lc; .3.,ell!'I;'iolJ~e; .... aliC-tui QOOI.l!ibl. am.eniOaroCt, areuri ~Ie po~teri'Oa]\t: -6.~mlUri cos~ali::; 7.llNlLltlhri,aI $k:ma:l: 8.oJ!1QJ1iat: 9.calei'fieiri ale canBajelor oo~mle; 10.imaS'im~a [ilsotiwue II C la~~culei:~ 1 'I. S'lerDloe ~eid(IIII:O!8t'!.lid:iI!JO!w" l:2 .:simi;, B.ruameioIli,; 14.cupol~ d[illfll1lgmaticoe.; 1 :S.sinusuri 1XW'Iil~di3"ifagma1ioo; 1.,6.si~Il:SI!Jl1. ~-!lmio·fJcTlic~. M: mOOlasicililj u'~ 'hil!!:" rliilmo~re~ Cii: ca:m.e~a, (;'1.1 aer !t ~I(lDlaculU!i.

!Fig:7'. Prirncipalele' forme Ik BMlflfiliicostare. 1.c0ii5:i~ eervical~;, ,2.cont.ti ht~pl)plazici: 3.punle osoas! inl>ellOO$lGI.t!!; 4:.coastil bifid! (areYl posL~i'ior):, 5,i1l~a.8't3 bifid! (arcilll !1tTIrte;ri9r).: 6.c~~1. QqJ despic8.1.uril 1m. a'reul. ,BJuerior.

5.1.,1.]. Ce:nl'Hiilofu/,trm:t'C,ic este reprezeatst prin ima:.= gi.ni~e pr-odime deSlCbd.em1 ca.vitiitii. toracice. deleslltJupJe mol apatihlmd teraeelui :~i de cupol:ele diamgm.ati,G}e (fi,g.75}.

P'e rndiogmtiad:e it'll eucutilta m oondiJim nermale pot fi ,evide:r.q.ia'le pe brria mediiiIT.if1!, ompMiie primeior3-4 ~bre toraeale (2). pr<ljectalle pesre imaginea cloo::a a traheel (1); mwl \l"(:Jfieb:reloI toracale oontrtbuie. impreuna eu org:anel,e: medi,asdna~e:l la reallzarea op3.ci:~atii mediane (M).m imeriorul dreia nil pot fi distlltse.

Ar,curile eestale, ell segnu:Dte~e ]or am«io.e' (4), oblic;; deseendente din ,a6tti spre wnallm!IIJtm, §i P,~&teri:iJa:r,e (5). cu 'mieet descendent dmaulltru in afad, s.intdi~pllfie :slmet~ic de arnbele: part! ale o:p~,ci~:lipi mediane ~a:r sp:atiile dimre ele au Ui;rgimi sensfbil egaJe, La oiv·eiui uItimelo:r areu[i costaie postrioare este viz~bna 0 deduMme' 31, cemurului .infe:dor. eor-es:puDzitoan: ~ili:nUllui 'care ad~po:s~,e~~e pacbe;tnl vascuio-lllervQs in~ercostaJ Oantu1 costal) (6.).

Cooote[e potprezeifllttli ~Wlma'~ii de d~oUarepriYi[Jd Duml1ind ~i fOrma (:fig.76).

Coesta (lervictlili~, uni- san bUa,t,exala. este 0 cO:<lsta s'lJplliimen'tarl. atti.eu:larta 'Cc~ rea de a 7~a vertebrii ~rvicaUi; atinge 01 loogime \"ari~bi~a~ pinS. [a ciliva oo;ntrimetri.

Alte a.n,omalii po sib He sint ~poplazia~ hiperpbzia:; bifidisatea, sinos~olza~ prezenta de exostoze sau poop osease interoGs,true ett"

Singufli ~no~lil;l cere poa:1:e c~p.1ta semnifica,~e cUaiel este p:002ienrt& eoastei cervicale, il]$01113 uneeri defenonu;:ne de oompresie :I1~lItCilv.uculrui. Ce~e]:dte ,wollmlii creem iIlsi deseon imligini f3diolo.gice mielat:oon~" co~~e cu proeese pato~ogl,c.e pulmenare ssu plelll1l~e.

Cartibljele cestale nu pot fi ,eviden1iateracliioh)gicdecjf dlile3 prezinta e~acificMi .~~cum se intlmpla la unii ,adu I Ii" dar mru ales: ]a perseanele in vusti'i,. Ci:dcificari]e sint vizibile de lIe~]a pe CQllauru~ saperier ,i pe eel i,nrerior al cartilaju]urn. suh fenn.a. de gmnulatii intens a'pace san de Iizereu opae con~m,uu {9~. Prime]e eare.se calc.ifica s'brut de ebieel tc.artiE.ajele pereehii I de coaste,

ChliVicule~e se 'Pro~ecteaza. pe 0 ,f,adiografle fr(ulta]i coree:t exerutat~ eu extremitfiple ifi:tfnte dispU$esimetric fa,a de linia medianii (fig.7S. J). C>ODQa,rul lor superior prlezint.aA) ~gine '''''UlSotitoare'' opacil·lliD~ari~, de i[J'ruens~ tare shl.oo. r.epteze:nHnd piele..'i ,i tesumn1e SUbC'U~3i1lJte: io proiectie tangenpill[i (10).

C(mrufl.l:~ 8Upcnoral ma:oublil1lui stema~" ell ~i eel lateral drept, pot fi djstinse uneeri pe r3dio,grafia hJlt~la (7).

In eazul 'ulle]pozi.tkrdri eereete a p®eieQi'lllwihu, 'n1~QPlll1',jj DiU se p:roiecteaza i:l1 dmpQJIl:ile pulmoo0Jre; prezenta lor in imagine peate altern ealitatea aeesteia (.a).

In :aHsa:mblul ei, Ci.lIlia torac'ic:a esitesupusa ,~aj'i8!tUlor individuale determinate de lactod cons'tiiru~[oflaJi. Se descrill. astfe] rtp1!l!ri]e de torace normo-, hip!). ~.i hi perstenie, ci_rom le oorespund un 'I.raiect cu. gradedifedre die oblidita:te I~ areudlor eestale ~i 0, pozi{ie: mai m:ilhi SOil) mai jg~sii a diafragmu lai,

Anomamh::' de ax al leo~cl!ulei villt1ebrnle (eim-'ScoUo~ zele) s,au de tr.ruect al ,arcurilof costale de:tenniln.a ddol-

ml[[~~. c~vitiiljj tOliacicc. ,'8:Simletrj:a celor dou;a jurnhili ale aeesteia, ea ~i momficarea pOil.ttiei ~i forrnei 0pa:citatruj mediane (fig .. 77).

Tes'Uilihrrile mol care pot 'lit vizibile pee rwografia fiu'Iltalij .s1'n~ reprezeutaee de musclI.'IalufB !ji tesutuJ adipes ale teraeelui (mai ales mUl~,c·liI.ii mari pec'to.rali) regiunii eervicale iitferiO.J2)f'f! (mu~chi~ st~o-c]e'ido-mii!sto~dieni) (fig 75" l I) siseprascapulare, ea ~i de slnl 02. B). m functie de dezv:OUX,e.3 ]or~ace's.te fufWotimli .3fIat:QwnicilJ pot ICf~aJ i.mag;n~ ·opace caee tll(}di:f'icii OiIsp~wl :antrrnLtof n:gitmt[ aloe '(lUn_puril:or pu I mona re ~i care' pot fi conml:'ldaJtre, 18 un '!3K8Jmeo superficial, CU precese pi:litologlce.

P,oaibilitatea de eroare est,e ~u::centuata in prezeula unei fhSillll:~trii; create de ,exemplu de hipenn)fia ul1il:a.ter:a~i a unui pectoral. sau de aiHel1ftaJ u~ui rin dupi 0 mtervenJje chirw;gicaliL

hi. c:~ea ~ p'rive~le dia~gmu]. eele aQua cupclea.le 1'lJli apar: mdlolqgic ca im~ginj cpace cOJ}\re')!je tin ,S1L1S~ eu €onJtu:mri Here si re.-gn[GliI:e, ..sifi.aatfl ]a ·~.lom,c.e'b:!JL In ~onditu lIlonnale, bemidiaftagmu.[ direp1. este situa~ eu ,eiji'il& cendmem m~:i sus dedI eel sting ([.4). ContllfiLiLl infe)l;io:~ al eupolei diafragmarioe drepte se oonfundi. eu opacitatea fica:mlliliJim situl/t snbel, aslfe~ ei nueste decelabiJ; he:m.idi.~u1 ~'l:iM,g ester simat deas.uprn eamerei d~ aera stomaeuwi (C"s.). ceea ee pennik vizibi1izauea pe 0 imindere vari:abia a conMrul!:.l.oo ssu inferior:

P;oz:i1i~ diafrogmu]u~ recunl'lllq~e n'ume:roase §w ooportante v8ri.atii individlJlH\h~. La. ,subiectii cuteraee nonTIostenic, Iwmidililfl'agmul drept sesliimeaza 13. nlvelul extremjtata anterioare a coastel at VI-a (pe '0 mdiografie eltecutati in. insp.iJ). La ebezi, gravide ~i eel afedap de pro~e expansive m.lraabdominl.!i~e.l!lemidiafmgme[e: apar 1att=o pozitie: lI"idic~i in grade va:rial1ilt; in timp oetip,wdte de' tura~ hipo- ~j 8sf.enil:: se ~mQttes.c de pozitia mi)Joo jlo:!isa ,3. acesiora,

Nu:me[\oosEi; procese pa~olo,gilill(e ,su1Mioof8!gmatice (aKoi'ill; tumorile 8!bdQmmale" aerocoUa)1 iiW su,praru,a;ftagD1a'ii.etl' (emfizewll'l puLmonar. revarute]e liehidiene pleurale ~i pericaLrdiee ateh~ctazia fiboorornxul) pot mndifiea prio impingere $2:\1 tracp.lIIne., pozi~i:a uneia sau ambelor cupole ale diafragmului in~f-un seas saa altum.

CrultlmlJ:ife ctiafragma:t~l::epot prezerrta uneori ,(mdulatii di!i.t<l~re dis:pozi~ei p~mc'{!l]a_re.sau ronlL1!su~uired'Uls .a.~ unor faseieuletnusculare dim. compoim;e:nitao:rg~lJ.u]ui. Apaf.ii~ilJ de neEgulariti~ (fe.s~oane) se datoreazliJ, in absenla preeeseler p3itologice de v,ecinamte., vi.z~bilizarii Mse,qii[or oosm~a1e mu~ch:iu]ui. mal ales in,cazuri]e m. c.are.diafrag~ mu I este mult cobeett

Examem.!.l rodioSQopic ~i eel kimogrnfic pun In .evidenfi mi~ca:rile respimforii diauil8lfliiitice, a C3m'Qf 3iluplitudine

6.6 BAZELE RADIOLOOIEI $1 IMAGISJICU MEDICALE

este in modi nermal ega]~ de ambele 'piif(i; deplasarea re~ h:rrdoua oopole se d,esra~oo::di smcron ,i simetric. Difelle1i~a de p()zi~e atinge tn eursul fazdorrespir.a,.iei • .3 pimJ:i l:l G em.

Cele d:~JIlJi!i hemidiafragrne fl).rmeaz-a cu pere~ii ~~rera] i ai f!Omcelui cite un oogbi asclll~it, SillliUlsuriie co:sto-diafrngmatiee (l5)~ tf!! care se iriSiinue~tesut pulmoruw a.paqinind lobilor illilrenori; de asemenea, ele rea~ize~i cu injma sinusurile calwio-uenice (]6). dlntre care eel drept este ilIsClJiit iBfr eel SilIng; Dbwz.

5.2.1..2" Co.a/'imliullorllcic este re]lre.zeD'~t de pUullIDm. [:.de.ure~i o.rganele mediastinale,

Cei doiplamilli cre-aza. de 0 parle ~ i de alta a opacitj lii medi~sttmle, cite ,0' erie tronspar-enti .. de fonna aproxinwt'iv triUl'l,gh:i!.daril~ cm-lpr.tF.ilepulmonare,. La fbrmarea imsginii radielogtee at pIa,minilor 'clI'J;n~d,buie d,ou§ elemente runda,mel:tale: prezren~::l nenl1!J1i alveolas, a em] aibsoibrie redusa de md'i~t iei de1:er;min.:llrnmpmenta de 'Fond a, armor respective, ,i prezenta formalluni.io:r vaseulare, in principal a artereler pulmonar0. care r,ealize.;aza oP·acimli Iiniare multiple. caT;ute.dstice. de djmen,s~llni diier:it,e, de:numite g,eneric imagini 'IIll:sculall!. DarbJritl densiUi,Jii I,or reduse, pereti.illv,etJ,lelor :ti brouhiotelor; fbfJll.atiullile limfatiee ~i nervoase, (';:11 ~ i fesutlJll mtersti tci31 peri.bronhovascular ~~ perilebular, nu atw 0 r:epe='llItare preprie ill imagine.

Qmpurile pu]monare stilt dlvizate amitmr~ m vederea desmi.eriit'QPGgrafiei proceseiLo'( patologice, mu. cite '0 regiune (Jp'icalii~ delimllata. mjos de cla.viwJi., 0 regiooesuperio,Qni cl:lprins;ii inn clavicllJ~ii ~i extremhatea mterioari aJ cClaslei a IT-a .. (I reg-ioo.e' mijl()cte~ limitatii in jos de ,ex:tremi'latea ant'eli03d a coaste~ a [V-a~i Q' regiuneinfolioaro san bozo/ii, care se iorinde pma]2i ditdragm (fig.78),

La r:i:ddullo[ regiunea supei~oo.ra paate fi d:i.viza.t;§, in regiunea subclaviculara intemi Ofl.terc~eidohililri) ~i UD3 ex.refllli., jar cea inferioarn ~8tr~o regiune ooz@lA intel'1'll'i (infrahi[:tri) ~i una extema.

Ctmpul pulmoJt!lt sting are In moo obi,nuit Q suprmti m.ai i~dusa in raport cu eel drept. d~,t,orWi demo~tidi predosainaete spre st'i'l1ga :;Ji Gord1Ji]ui. Tr,anspace:nta ce~Qr douicimpurj pulmonare este sensibil eg2!la:;ea creste dinspre' vlrfuri spre baze dato:ritii, unei cr;e~rel'i cerespU'I'Izitoare a cantiUj'1H de Il'esut parenchimatos a lveohl'r~ in ~p~ti de aer; TI'3QS'pareDla erefl!e de aserneaea, in inspir; 'proportional eu ,cantitalea de aer iDtrod.1JJ!si in plimini.

F. ormaliunj1e vaseulare, :in 'pr:mei pa~ ftrter~Je pulmonare, ,co'ntrj'i:m1e'in PJloportie de a:prox.imativ 90% [a erearea op,ac:ittrilOiI' ce traduc stmc1m1rifHlatomic.e ale p1aminului in conditii normale,

.fie, 78. _ Suhdiv:iliu1'IIite !Opogr.il (ice .ale cjmlll..IlUOT 1"111 monarcc: clavi.cule:.; 2: OOOSW ca U-H; 4: c{la;£ta B lV-il; It: f~g.illni'le a,lilic:~le: S~ :regiunlle ~upcn&al,e; M; ~giunill; miJ~C)Cii: l:~li:gitrnite iruIfMare'<

A~a"'numit "desen pulmcnar", CUM este etiehetat de :pra~tici.enH radioingi ansamblnl srrncturiior opaee care se pmiect~azi io cQndi.~jj. nQnuiil.h~ pe anile puh1l1onare. se idem ifld pracdc cu irnaginile vasculll~.

Opac.it§:tilc care: cerespund aeesror fuIlna.tiooi prez.intii unele can:lI;:wte ce permit direJ)eIl1,iere~ lor de procesde patolo,,gketrndust:li prin imagini eareeum a,sem:m5toare. As:tfe~ imaginile V8liCI,dare sint opa.eititi 'lin.ia:n~ eu traieet regu[at. eaee se 'inglilstewtreptat~i ooiform spre pexif~:ie; ale prez:intii, conmruri nete ~i au 0 strucmra omogena, Un-niri_ceatraiechllui lo,r pune Ln evh:ien(@i mmifica~:H. de obieei prin dicO'tomizare (ig.19).

Imaginile vasculaee au dime~s.iU'nl ~i Q.ri~nta:ri mfer~m. in functie de regiunelll eimpurilor pulmoaare tn care siut examinatc. Investlgatea angjocaradioiognrficil (vezi capUo[u[ unnator) demomstreau ca ele corespund itltr~o, ]uopOMlie (lovirfitoare anerelor pulmouare, In timp ce velileh~ pulmenare ramln, in conditil normlle. slab ti incons taut repreaentate,

1ft regiuaea virfilrUor. opacil1iJile vaseulaee smlt pu~in mnneroase, ingusre ~i de intensita,OO; slabli.W'n regiunile supe I ieere ~int bine repe.zerrmte mfl! Eli les ime.rcleido"._bi l~r-, uncle prezinta I) di.spozipe radi~'rii, dinspre po~ul superior al bilului spre clavicula.

iJe,gi'l.lmD.ea mijlocie esee do'milla,a de imaginea foarte pllegaa;nHi. a hUului. A(~sta se ·prez.iDlta ea C i()]l'ae~tate ~Dtensi netconturata,. eu 0 lqime die 1-1 5 em, CeJedO'ua hi~~ti slnt diispuse apreximatlv simetric £a~1i de Unfa medi~nii, in. imediab'nfecinaUde a opacititii, me-diane.

Anetomic; hilul corespunde tnmcbiu1u.i arterial principa.l,d plimi" ului respecrhr ~i dtviziunilorlobarre ale' aeesnria

DlAONOSTICULAFECTIUNU .. OltAPARATULUl RESPIRATOR !?I MED1A.STINUlUI '7

Jl'~,':!I',EI~meroce ilile ooJl!imll~lNi ll>m6iJ, vizibile ,pe inil2lg..iM<I de fait] .tllirvicule; 2.rn.e~litl; ~ ,hijwi; 4,bKlllhje. principal'; S.rnmif"wa!ii VIlscuIM'~. 'fi."..~ j!roiootat/e orrop; 7-cll1pblll de 'im<lglni op~ce ~i ine!:l:_l'e~ 8.s-ci1UNI ori.2ilmtalA; 9.smUSllli ro,stooiaftaj'jID8lioe: lG.simasuri Icost&-frerucc; ll.cupo:le di:!fr'.Igmatice

In. mod mto:nrwl, hlJnl sling ~te-s:il'1at en 1m2 em mai sus decif {let drept ~i este aroperit m.misnm variabila1 deiruagmea o'paca. mOOia'StinaUi. If_ilul drept este, dimpo:!riva vizibil pe toota in.ti:[Idelea. iar JID.qiunea lui caud8i]i este imaginea. VIlSCI11a!.'i 003 mati biDe :rep:n;.p~nmtl pe ladiogrnfie..

Brcnhiile principale pot avee 0 .f'e!prezent.are d.KeCli:i, sub formi. de benzi tFallS.PMlf'lltc" dispus.e in 'l,l'eciuilatea DeiJli~llocitli a opacill'afUol' h:ilare (fig. 79, 4),

Resrure regi;u:nii mEjllocii a pliminulul p:rezi.r1Ui imeglni vaseulare d~spu8e oriz.ontSit mai numesease ~i de gro.sime mai mare dec it in I~giolli1c s.l1perio~_re. In eursnl trnvetSari i. cimpwilol" ptll,llll(nuu:e~ ele se iDtrern~e,. rezu ltind tiguri geometric'!': V3ri~tC (r{)'W[lde sen po,ligonale). mai ml!.l!lt Sa!U mai purtin s.imetiice de I) par~e $i de alta. 0 radiogrnfi.e de bnQi ealitate p.oate eviOel'liiili imjjlg~i vaseulare p1ni lit l Gill de perifeda clJJ1puriIor.

Iadeesebi in apropierea hiluri]o'T. se evidenl inzi frecVt:'llt ~magini opaee ]'iomnde :sau evalare de miei dimens]un~. omogeoe. net cQntun,tie; suu imagioi ale vaselor in proiectle ,onogmda. U~eo.r.i S~ pOl cbse.N3 ('!up]uri fonnate dintr-o imagine opadi de acest fel ~i una inel~l'iiJ Ctli djametre sensLbU egaie.cre.a,te. de pr'oiectia unui "',as §i a bronh;ei cor-espond.,ent:e (fig.79. 7),

in regiunea infer-ioa:ri a cihn,pu:rilof' pulmonate, imaginil!e'vascuhlte s1nt foam bnne rcpr:~~litJttl, benefieiind de cootta~tul erear de tnms,paren~3 cre,s,cntll. a dmpurUor in aooas'lIJ regiillne~ Ode din portiunea i.nterna stnt orientate v.ell'trucaI, i'D contilnla'[e~ ruJuhu" ~ar celie exteme., de g~ime mll[ mi.d. d~·ve:rg radial spre periferie,

Plewa norma Hi. 11.11 ere reprezentsre ad io.I.O(D.gica. dec:~t in siluatiile '1ft care faseicu]u~ de radialii ajul!lJge tangent1~1 la suprafata ei, A~a se fumleaza ODacitati~e mSO\.itoiilre ele coaste]Qf l"",a ~i II [I ... a, a:vind ca substr,at doeml pleural, ~i im,ag:ill~ "scizurii" s1Y'8OS (fig,gO)~ de asemenea eea a mien sc:iz.uri (fig,?9 8) .. Toare s,'fut jep-r~'n~,t'e de linii opaee fi·ne. regulate, de, intensitate slabil. Pleura micii

fig.8'O ... [rffiegilli produse de plOO1'8 n~mud~ Ill! regiUllle.a tJ,itcilUi. ('ill Aspectt vi:rlbil~ .Pf# fBdiogre.1ilI de CaliA: I: CO~b11;, 11,: wasta a ]I.a: i,i,; illl~sil;ea insolitOOl'll: 11 COO'it~1 ]]: A: ''Sc:m..ra'' iIIil;YltOiS.; "['; !ll'ai'leea: C: ela .... lcull; M~ mamib:riul .s.e:maI:V,: "'II'.e;tUI uy,o-s (b) Modul de fonnm I Imiliginilw $o.JOp·!oa_re· costale. 0: coas~; P:pleura dODIU]ui~ So: sursa mdcutl!dui de r.adili!D~.

168 BAZELE RADTOiLOGlEI $1 JMAOlSTlCn MEDICALE

scizuri (s.cizurii ori:zoll'!lta]e) este diS.pUSB in regiunea mijlocie a. cimpli<Jilui pulruonar dl'ept., jilin hi] ~i peretcle latent ~~ toraeelui,

Pleliril di3f{agEll~Uj,c8 fonneam cu pleera parieta I§ lin uRghjMcutit~ fcarte bjn:e repn~zentat in tnspir, sinusul COS~O-dtlfmgIl1atie (sling !Ji (kept) (fig.79. 9). [I'D prozenJ9 unui pneumotcrax pleura visceraiili pootefi evidenlja.ta, dire.ctl sub forma unei lia]i cpace fine ce deHmiteazi pale]t-clrim~1 plamiU'l.]lu'i cola:bat.

.,2,,2:.,1. Coo[;rrii,tc'rtll 'oracle. iPe radio,gmfia de profit S]rbt bine rep.re.ZCflltale elemerue ale schelemlui tor~dc care pre radiografla de fa~a slnt ,acoperite de MglMl,e.I,e medi,a,stinale; ste:mlhll, amerlor; ,i eelosna verrebr~~i tQrac~diJ poO$h::rior(fig.g [).t\xui coJoanei descrie e CUIOU Qlodemtli. inlen=alata tntre lordoza eoloanei cervicale ~i tea a co loanei lombaee,

Areurile costate roteral,e all un tndect Qblic descendent dinllpoi inainfe {fig~81 1,4): extremita;He lor postedoiQ1e deJimiteazlij !mpr:l una eu corpurile vertebrn]e. ¥anturile casto-vcrtebrele (fig.8! ,a,8), ocupale de expro'lsiiuni ale

plamlnHor. CupoleJe diafragma,dce au 0 {amID c:olmroexll. ~i ua waiect descendent dinain1e inapoi (fi:g.81.3!.6). Daca e1,e se ga£esc in poz~tle normaI3,. pe radio'grafilde pro,fjj drept Sf! proiecteaza, pamlel, una sub oeablillii (fig,.8l,a.6); pe' prcQfilul st1'ng ceh::-doui oupol,e se intersoct!eaz~ ifl1r .. un PODot stimat lu (I djs~arrt5 v,adabi]~ in report eu pere,U anterior ii posterior ai tGIllI,Celui,

5.2 ~2.2. CmJIiIl!Jtui toraeio, Imagines: Ir,anSpaJie'ntA care rezult! din sl!1llprapunel'~ eelor doi plamini este ftagment~ta

. pdn prezenta ,opoiciUttU mediastinu~ui ink-a regiune 3n'terio3lr.l, retmsternal (fig.S 1.111, 1) ~i ul'I:aposte:J"ioara, retroc.-ardi.aca (2); ,lceasita d.~n urma rlepa~e~te Cit!! cWv:a centlmetri conmrul Po:sterloir ~d oojo~nei, creind spa1iul :retI-o"'~rt,eb.ral (I 0).

In. r~giunea. medi,mj a im{lJginii smt vizihile, de sus in jO:5. tf<1lheea (3)1,. bifiucatia ,ill"ces~ia (4), apoi ima.ginUle apace ale .EI i]urilor (5)~ foarte inteM'~ ~~ pet, con.tu:r,a,te. Cea rom n1n3!fle; parte a imaginiloJ[ vas<:ulare se proiec'looza peste cord ~,i in spatiul retrocardia'o (6).

Pe radiog;r:afia de p,wfi[ este deseodvizibilA plaura seizuriJor 'wttica(.e ~i cea ~, seizuril erizonrale direpte sub forma de O'p.iaci.tli~i liniare fine, nete ii re"gu!ate. rezultail:e din proiectia- tangen li:a [i. a scmrilor wespectiy;e. (7,S).

i(ig.8l. bdiografia:de- pr'ofil a tomotli.liA. Elf;lm~II~I1IE!contiD!fQru'lJi -I.clavieula; .2,;sternul: 3.eo,loaJ13 vU!ebnlll!.; tI'.iB'Cari CO/ltale; 5.8roop!;a\U. 6,C\lpole dinfmgtl1a.rine; 7.Slni ,S,.}3nmri ((l!>lo,.verebrale; T~'tI'!lhooa; Cloorlilul; C.~.:cl'lmet:il dl! 8et gas;nic!; H:hil B. Bh:menrte !lilt conpnllru!ui - 1,S,Plt\lllJ WIrOstemlll;, 2.$flafillil fil:uocnrdiat:· 3.U!lheea: 4.!liflilrelltia b:aheei; 5.bi:luri; (i:liUlli:licaIli '\I~.mJl8Ie; 1,;ci2illi:l'\!, v~fliciill (rnare): 8.ECilW'3 ori:ronmli Ulliell); SI.iSIII1US C'OstiJ-i1iMr'll.glll.ll:!ic pas;~r; m:sp3'liui ret~eIiW:btal.: V: C'(l~CMHII ¥e-rtebrnl~; : S~J'I1,. n: !',:upote ~,~~'~glll:latice.

DillAGNOST1CULAJiEC'JllThijLOR APARATULUl RESPlRA.."fOR 1)1 MEDIASTlNUlUl 69

~H2. Proieclf,a ;scilltarilor ~! lohitior (lui.lll~iII!fi ~Ja~ (A) "jl d<: "rom (8), Mid; mruu :seim~ doctJ.p~: M~~ ~jZ?1iI illlG:I;!O~fa s;liflg;:l~ m: ,~jC:l is.9i~!I~; F<I: ~lm,ginea ~nfmo~ II (un4u~~i d~ !!1(¥O Mt~riot:: Ifr: 1~IIlHa inf.cn.oarllllr ~uRduhLi. de.sac.pllslIlnoOlr, M~ hm.~1!r1 rlJf1:1;Dug1J~ d~!>!lc tt!l~rn1~U; Job- ,superior, .Uo.1: lOb Jl'iJooi,u; .(,1: r~binferior.

§.l~rtNoti!l!!!!d ,de tl'p;Ogr8iJe r.a.ologi~i :ali, p~a.m[nUo[r

5:;2.3..,1 • .Pmi:eepa lobfiol' p.1,tilnon,ari. Pe l1Id:i.ogufia de ~. Io;lr~ sllperiord];~toollpib spaliu,l siJfWl!td.emlpra scizurii ('u1z.o~tare';Na;p9ia lui, '"mcepmd de ]iIlI ,c,lavieula, iUli jes, se s~imem IOli)lllin:terio[, Lebul .lTI!ijLocil1[;iJ![prinde spathd clintre scizma onzontali.· ii d~af'hl;gm. eu ueep~il siinmullli CO$l\Od~6gmaUc. Lnbul i~i1oii' :se~m~te!ll3 s~ngux lR!'!¥uli in smQsul costcM:liafi"agm.a,tLQ §~, mmgiwea sl.a.m. W'ilimedia:ta lIec:IDi1ate.a·aresrullia; resfil~ 'h:J'bUl1u.i.i:nfe.ri:O:ts.e,~5s~te maplia Clmrlalp lobi (fnrg.S2J.

Lob~,dsupedo:;r sttng,ocup;1i CUi :ap,fo:il:im.a:,t~e :sp.<llhd oOJJe:s,pullZitor lobnor superior .~~mijh)ci;u. -,tilreprr a. L()lH1~ .f'edor s.e. [Jroie{!te~ ide'n.tlt cuomoiog1U ~iu cO!!litmlaJ'tetill] (fig.el).

Pro~itia ~:i ~~tin.cl:erea reala a lQb[tor PIl,t fi ('Cane MlIiiLe p:oociDte 'pe'mdiIOigllllfi~. de: p:Il)fil"pe care ei apu d~lillll.titt[ plin sruzuri (1]g.82. BY.,

Presenta ~n.or sWZljrt Slirupr,anUmern!D',e S!.!IU false detell'JtlJ.bli sepatarreil~ de r.egu[;]i i[IDcomp][et~ ~ unor Iobi ·"ac'OO'Slo:lrin,.Asttm!~ fa]sa.S;ci;w..Ii. azygos (in ~aUla:te me%ou] em traiect rn.tra/pu]m-o.:naf al v'~Il~~re:Slpective) sepa.ri: Q. iP0qiune dim reg~u:n~'a 5lPica:li $ p~imBul.ui drG~I-1'lt, des.o.nsa ca ·.,seudolobm azyg,o£"':i1oostn esfe s.ituat i:nregium:ea cea rna] ~~lemi a. vi:ffulu.i ('fig. SO. a}.

Alle scizurl SM.pmmmwmrepot sepam. fal"a de segm~[].tele vecine, sega:m:entul apiDail :Inferiij.:r C'lobul 3.p~Cal imerio,e). :segmef.ltuf~nal ~tned:i:;!i[ ("lobUlI p~m.cardiac·) &aU eele dOll;]. segmenre lmgu],lJ.fe ("Iob\l I mediu sting'),.

'f-ro.[e.clli'a. Loh]lOf ,2;CCeS()fu ,oc::milspund e 15egmenteio:r regpeGt~ve (ve.z~ figJ!3).

:S~l:.3.2. segnil!'~Mte.p~blfolia,'e s1[[):l te:ritDri~fi;rrtcpon~]e. de fonna pir~rnid~li ,i dimellsiuni variabile, dlspuse cu vlifrul.s,pre hll ~i baza la pere[e~e '~l)iroe'iG .. Flecare segment po.~ed:j U~ petlic~! proJll'il1t fermat d~'ntr-ob'OOMi,e ,segme~tl$~ (f'urma1iune;il ,!lllaklm:irca ,cl:er~it!Ci:rie). vase ~i lm!e:fV~ segm<etl!iilri.Acesrea ns:igurli.1I] ve!rlfiJ!lIJtie: ~i 0 eireulatie i~depenclle!1te de cele i!I]e teritormo:i simi~Me veeine ..

De~i e~is~'l extrel:ftl de nnmerease Vilr~ante privi~d 1l1lDnfiJml ~i dispozitia $egme:!l~el~.r. aetuala lil:~mencl:atl!:lr1i, ,anli!to~nmc~ r.e:comand~ Uffil.iilloareiTII schema de a~ ui ficare:

F/i dreaptfl (fiJg,83. A) hi:b,ul superior;

- :segmenluLOlpk-a1 (1)

- segmentul poste:rlW" (2)

- segIf1enlul!tl1te:rior (3)

-lllegrt1Len'ltil lateral (4)

- segmental medial (5)

- segmentu] a'p](;lal (6)

- segmenml mediotuu;aL

(paraurd iae) (7)

70 RAIBLE RADIOLOGfEI $1 IMA'GlS'flCH MEDICALE

~ segmenml apterob~al (8) - sl!glneotu t ~altcrobazal ('9')

- segmentnl pesterobazal (10)

Printre cele mal frecve_nte vadam.te constit'i!lipO:lliale, este de ,oonsemniiil separarea, in ca:dml 'teritmtului oeupat de segment.ele p,osteriOf ~j anrerior ale lobului superi'(I!f. respectiv de segm.cntu 1 latera,~ al lobuh11 media, a unor tel'ito:ri~ axilare (fig.S,3" A). care pri:.zin~ uneori roam carocterere v,e,rltalbilel,o.r segmente, Acestea semii_nifesUii ea atare In cursul '!.IDOl procese p3ito[ogic~ (pneumoaii), eeea ee face cain unele clasificiri sa fie descrise C~ fOifm~tiuni constante (sagmente n!lll '!<sllbsegme-n'te··

"I - t') axUlre •

in stinga (fig,S3. 8)

ffiobul superior: - segmeR'tu!. apical f 1)

- segmentul posterior (2)

- s~gm!!nru1 amteriaf (3)

AceS'te tre~ segmeme, care ,acup1i terihlidul ~preSlnll. zit'Olf ]o'bului superior drept, slnt deserise uneori ca. 0 fo.rma~illJiille ~nici. etiohe'tata eu temumol de "culmenn~1n realitate, floestQ se comporm. in multe stin fPllh')~oglce eli! 0 urritate mbrfo-ftmction:ali 'lirps~~i1I, de subdiviziuni ..

o alta v,arianta. rel.ativ Uecvcnt intUnitIi., este ,e.'lcis1enta 'turui se.gJmeflit apico-pcsteder, care ingloboozi teritonuJ ocupat in mod Dbii<DUi:t de segmentele 1 ~i 2:

- segmenmllinguJar superior (4)

- segmentul ]i.nguhu· inferlior (5)

a

b

d

'Segmentele lingwMle ,corespund fobului nwifu din drea~ ta; ele pot f ,s,eparote de restullQbulu:iprlnn-..o· seizure, lobul inferior! - segment:u[ ,apical OS)

-segtnen'lUl m.&Iiobazal (parntardiaG)Cn Absenta aces,twi segment COllS10mJ1ati La maje,riita,tea ~uJb]eetilli)ir s,tlIp11l$,i studU]oir llina,tOlfilie.e, este eonsidernta ea vadanta anatomic:a princiJl<lilii a Iobului uue60r sti~g.

- scpnelatul ~nter:obazal (8)

- segmemal late:n)baziill] (9)

- segmentul postero)baz~d (10)

P1toie<;t~a radio[ogiiL:,a a ,segmefttelol este schema;lizata in {jgilWrn83 CA. I>iiminul drept, B. plam:iQul stieg)1

Proeesele pamio§Qe pleuro-pulmonare }'lot fi evidoopate radiologic 11'1. m.SSOfl} hi care mooi!lica trnm.pare~ta normrali a plamil1ilor ~u ruspe-Clwl imag--milo:r wS'cuIMle. ModiflciriIDe r:adio]ogiee eJementa..re pot -fi cJasifi"~u: in urmatoarele ca~gorii mndamentale; opacit&ti petologlee, tmmp:uente patologh:e '$.] ~m.ag~ni ~!Il.ixt,et formate din O'paJcitiJi ~i trllnspm'en~e prtologl-ce asociate..,

Op'(J.cila/i te poJologice pot fi dete.rminat1c de f8JCKlri cauza~ de na:rud fos.rL'e difenil3., careproduc tnlecuirea aeru.lill alveolarp:rinm~dij S:al1 s1nlleturi mai dens.!! (lich~de-,

d

I •

.

Flg,84. "S~nill sUue!ei" (~~W!l) '~~;I piiiiumoruc de segment m~ia] allo.bu!ui m!jlo.c:illJ (1) fl~r;;t:! CM!lJrul eoedului, ell Care vine 'in contac1; t'Umorn de ~1Ii"1: ooS'lo-v·eftmrai. (2,),. p!'Oi.ectad. PiIlrtial ))es;te cord. Jj'U altcrMza. acesr ocmtLlr.

"'-

proUferiri cd~lar(:) sau reaHzead ingro~iri ale 'UDO!" feria ,cim~fNp:udmo~ .~tn'~ ~eseod neeesare iucidente

sb:'ucmn aormale, care in mod obisnait smr: inarparenre in supllmeneare, in vede....rea: pEeciil'llrli apartenenteilor' la

imag.e. _ parelllCWtnw'pldmonar :S~lI:lIla p8rel'i toraeiei, respeetlv la

Tral'l.sp.tzreJ~/€k p'llto~o~1C'e (hipernanspare._~te) recuaesc mediastin,

ca. p.ri_ncipa~e caaze lulbur.irile de ventila~i,e soldate ell Pentru opacititi~e sima:te ,iutrapulinonar. pro iectase in

creiter.e,a (:o,nl inurnl!! i aerie a l pUi.mlf:lll!llm~ reducere I W'lilill din regiunile 'lQPo:gnfi~e d~crise 10'11. imagines Wonlalli

dimensiundkir §i fODna!tiuui.l,ol," vaseulare s:a~ procese (fig.iS) sew preciia ,apa:r£en..enla: la unteritorin rune,fional

paoo~ogiee cafe eonduc ~~. dispatitia. tesutu]ui p,uhnonar § i (segment 800 Iob), fohlsind il:llag]nea de profi 1.

in1ocu~a lui prin aee Q' pad.lcula.ntate ~e ~s.eQta f!l.2lCiiI. dcmons:t;Jiabi~a ~;i

Imaginile:.niix~e sm.t realizate de pr-ezenta simumt:ma, in ex,erimentali ea,re, p~~te~ fi utiHzmta penrru s,tabiHrea cadrUllmei ·mrm.l1itmipMologioe mice, de Z{l·M apace:p ., topo~1iel1;Ul~i 'fc~ll~ p~a"~~Patologj~e emu huin~i ~aren~De,re,gulli;.g'"l1ltprodmretkH~xisrenta,1ntr~ , ~ Re imi.rg.nea He m.ti:'este q,a:-r,nnnitUl "sema al si~uet·e!··

ca~ c;cMtittJim.inEMe:mtchimtliWP'llimonru-sau in e3lVitatea (F,el.§;Qu). tc~~comti dim lteigerea. co:ntllndmi~Dei

plewali, ~. ~Nlu:i s ' aliituri de 0 c!l_ntltatc;t v.aria1bila de lich,idl; fo.~.· ;iuin a~,t~mi~e (de ~adti Dpart.inind mediastinuil1~)

• • ' . .,'1 ".~ ,;so ~ .. --. • ~. .. II b iI'

asemelleal im,~!m sm! !::ttnWJl~te· ,'liul'OtNrnce. daci. 0, ·swa~i pamJ'ogi-d. c,u._detlS,itate comp~ra· . _ 5 esre

~ •• .. ....... J.J ....... -JJ.Ii-': ... -. ...... It! ~-'Fs;v. - !.. - __,........ __, ~

5ittlata. iQ con~tdin\OOfCu ea, Q',asemeneu Si!ruc:t~1 sima/m

..{ I'" ~ , ~

la d;~:stam~'i!i.~. plan. an.~;ro. ~po!Ster lor de formatiuaea

't.. J ~ ~ r

reSpeoDyiLn\1 Ii Vl!!."terpe'e,!~ l!, ehiar dac~ se su.ptapune

""'.l.;1 -7 _.. ~... 9' ~ .... _ ~ • _ _ II' _ ._

peste. ,;~~,; p·~t .acceasta c[EI,le",_ '~. preees pnen mQ"['uc de lob

medlu'poare i diferenfia1~ de exemplu, de unul dezvelrat tn. lobul i.erior; in prim.u.l C8Z; StnlCtU!3 patolo.gic3I ·00 vine in. COOW-Olf pu coril~ll] va fuc,esa dispru-a coamru 1 c~iac in zona :r~sp,ecli'vii;, iin .5i done; caz, coatuml ramine perc~tibil (f1gJ~4).

iii eazul opacha·tilor mu·~tip·~e. va trebu i s.ii fie precizaHi d]sIri11n.lipa a.ceSi~o~a in ctm~:nJlri~e puhnmmre (uni- sau bileterel, IJtlifQrmsau neuQwfoni'l. prcdoll'1lnind IDIN) flmum7Ii'la. regiune) ..

5:.3.1.2. Din puncl de vederc III numdruin}, ,opacitii'lile p~~ol-og"i'ce potfi: unieeseumeltiple.

D~(jriere:a. ~i s.lud.~1iI1 op3lciti~itorpa.tologmce trebuie sa alba hi vedere: sediul~ forma §:i dimensiwdle,. mte.nsitatel') stmetara, c.olwwrul acestora, ca. ,i evennialele modliflJC-iri de veeinj,ta.t:e san. la distanli .aWe orgmelor ,i structarHor teraeioe, care le insolesc.

'5.3.1.1., Sec/lui op.acitarUa.r poatolegice poate fi :reprez:entat de uru.d. dJj[.i pelietH t,ornce~ui. C:a'l,l'W~IOO" plel1.r-aUi, pereaehimulpulmonar, medliastin sau diafragm, Precizatea Siediu~ui obl:ig.ala: examinarea toracelni ~1l1i eel putin ,douii pla.nuri de proiectie, perpendiculare ~n[r~ ele, Maru ales. in cazul epaci tit nor care soc si'tuea:cii la per i-

"

DIA:GNOSTICULAFECTIUNILORAP:ARATULUI RESPIRATOR $1 MEDIA.5n'lNULt}.I1 73

OpadtiiJi.le p.l<mclJ/oFIII'6 se si~~eaza, la I imita pereeptibiliti'ii vinlale (au di!'ulletnlJ sub 1 5 mm) §i p.o" Ii: dis:tblsfi num:aip'e rtldiografti efectua1e cu tensill!llli ridioate ~i limp de expunere f&att.e sc~m~ slot caraoter,istice' unor pneumoeoaieee,

Opaottdlile mic'fflRodHltf't'e (fig.8S, 3) au dliametrul e'Uprms ~~tl]'e 1-,5 ~,i 1.0 mm.

fomulpuaile opace ell diametru) lntre 1·5-3 mm s:mt cllemllmite noduli miUari (4J ~i stnt caraeteristlce .ectiu!l1i~Q.r ce ptoduc. diseromir~ pe ca~e hema,to,gt;n~:j io Iconsecin121", au de .regula, dimeMIl.mi egale ~j 0 distrilbutie simetriclii. Substra:lu1 ler oeste reprezentat de procese predilleti:'liie.,. dematurii iMl~malorie (WOOrelJ,]OZ,l mil ~am) sau h:uuQra.li (careinomato-Z<J :mi ham).

Opa.ci,tiJtile 1,~lacrono(/!d(u'e slat eele eu diarnemil cUI.uim mitre' 1 ~j 3 em; s:ltrn.1:ilileS(!' in brc:nlhcpl:n!eumorna blln;;JiJii a 3!duHu~uj. in bmnhQ'pneumonia. :l.ubercu)oasa, "i in unele IDonne de meta5m.ze pulmoaare (5).

Opac~tli,tile nodulare de dimensiuni rnari smt de.ebieei unlce sau to nu:mir redus, Substratu! 10f lezionaleste exll'¢m de viI:rW.i; hmlori benigne r~i maligne, ch.i_stul hidatic (6)1" abeesul, ooruectii l[c~]die:ne' inChi:s.ta~e' ln interlehi, mfm:crul pu Imenar etc.

Op(lcitti/ile linj'cli-e.p.ot ap.art~fie inJterstitiu1ui l:rlldm~nar~ parenchirnulni saR pleusei,

Opfl!ciffiliie liniare im:erstipaiepot fi produse :prinpre.renla e.xsuda.tu~lli uu .infdtrnpe~ in int,eBtipu1 peribronho\~,ascular. In sees t caz, ele se nLomifesti prin ill~ ~i eccentuasea imag~nil.or v,asc:ula.re, care pot ft unnarite plna ~3 pemerla (;impwiio:r pelmonsre ~i eare c-apitj in Il.ceLalfi bm:p oonllP.mri mart ~tel'Se ~ mal pli(in re~late (fl.g . .85, 1).mgrorare<l prin ace]~§,i pl'O'cese a interstitiu]ui pe:rj~obuhJr conduee la vizibi~_roo ace~tuhl: snb formi de iDmgin~ [inia:re ooe, dispuse ~n rete~ imaginile i'efi:,culare (8)~ 'in pchmri~e cifur~ill!! se gi$esc.acini sau lobuli normal ~,

Forme parllcutare de >opOi1~ila~i .irJJrersfi~ia]e sint produse de st!1Z3 limladca 10 vase sau septum m.t.edo'"buJlllJre (.a~aJnumite~e ljnii K.erl~ AI B "i C). Liniile Bale lui Kedey~ mt "lnj!e In HliOO paIticul~r in :steilloz_am~(mli aVilIllSata sm:t op~c~titi ~:injare flne, en ]ung~me de dtiva ceD'time~:ri, dispuse J:! periferia eimperi tor p1!l!~monare. mam freevent in regiunUe .ferioare (9),

Opa:eimt:ile linisre intemdi~flI~e pot creal pnn suprapunerie: no. insersectare, ima;gmj simtlare ce lOI miv,uooodu lare, Opll.citli'~ne linL:ate: PQ1"enchinuzto,else. l'a~) pot fi de oaturii. ate.l,ec:t31ti~ (ue;b~;ctllzH ''1rullelm'' ~u "disc.oidl~ le", ) 0) S~~ fibeoasa,

Oplilc!tijHe Irnniare pleura le pot apare La periferla ,cimpm:Uo'I pu]mwar,e saupe rraiectul unei scizurl:; se da1:oreaz~ iDigro~arjjfO'ite]or pLeuiffile prin procese inflamalOrLL ssu fib roue.

O~dt51:i.~e Ul.'dar,e; de lir,gime mai lnatfe (!:l1ttoori (riqi la ci1i'v!l em}" de obieei de ;!'Iil!iturn pleumna. shnt etichet8!te ca Op8d~iti. ru banda.

Opa:cimp'/e i7i~~(fl!'f reprezin~ ;iQl~e.,a p~iloI UnOi cilivitl.W ,~D!i:r~pulm,~.nafe; ele dcUmiteaza zone de lupertr;aru.;paT(:nti maJi mu~t sau JIDU pUP;l'l exprima~a. Pot fi foane ooe. de f9Ima: reguLati (in c~l bu~t'ikli:' de emfkem sa\!. ehisturilor aerice), sau ditnpotri¥a"gnDi)$e ~i n.e.oo'gula~ fill '1J:a:m[ UDOlf caverne Wbercu~oase) (] .2); in acest iUlUim eaz, de prerin~~ d'oua eon!u:mrit,. intern ~i estern, care tre'bttie Sa devil13 obiecml unel descnui separate.

S.3,,1.4.11ue#lsitQ(ea opaciffitii d!e',pinde in principal de natura su:bstrawlui pa't,ohllgic care '0' det,ermi'llil. P'enrtru a i se putea aeerda 0 sel1m.if1cafie co:r,ecti in interpj'~tc3Ie~ ifI18gimi, este necesar ca ea sii fie ,~orehJti CD dimensianile opadm~i i; de asemenea, sa se lin3i eent de evenm.a]ele s~:p.rapu nen ~ cere cQrm,i(Trubuie plio SUII!wUitiel a mnn.are.f!! imaginii.

In gel1er,a~ pen~ru opaeitiit.:ile ell ]ocal.izau ilIlfo11o .. r-acica, smt eonsiderate trei _pade de iI1tem~~:ate: milei, med ie §i mare. folosk1dill-~e ca. etidQD mtenswm~:ea u nui are costal ,anterior; 'I.n aoest sens se utilizeaza ,. expresiile: 'costoala • sub- ~i &uprnC'o~tata.

Voal~ll este 0, opacitale de inten~itat.efu,iIrle' sll!lba. lmeon gr,el.l p-croeptjbdii, ext~nsa pe te:tilQ.ci~ vanabiille ale dmpului pulmonar (fig,86" l}~ Es:te determiner 'in mod 'olbj~DI1J~1: de mgr1()~i'l!rea pleurel, prezentt'l !ll!liJ.ef c2ntitali foom milej, de

Iil,i~. !lIt Inrellsilatea, SIDlCru ra ~ COJiturullllpaciI1lULQ,I" patelo,gi.ce pletirO-pi1illlo.rnrre.~ Lvo:al (pltllriR:I.): 2.opao.ill!itc siaM nel C'CntW',atft (chis' l1idadc); 3 .opacitatellllec1jo eLI. cc<n.tUf infilM,tlv {ClUmer~l'lwal,: 4. OjlllCilll.li de illtensjlll'De luore (cafrificilri): Q~ opacil:!ll:e ,omas,e:n§ £11 oofitimllli!IJp:t:fIQr ~ters (p~eumzi1l); loJ; Qpaciqlll't ne41IlJlOcgen:ili (pfi¢lllimnie in ~ll.I.tie)"

74 BAZELB RADIiOLOOffin ~I I:MAGIS'TICn MEDICA,I.E

lichid in cavitate:! plellm}~i~ 1utbtl.drj de ven:tilatie CliJ redueerea Uflltll3 a aerulul alveelar san prceese eeagestive discrete,

OpI'c:itateaslabd{:subo0i5ta,li) :retlecti de' obleei preull18 wmi Coni;fll!iJ!t ~ichidi.an tn a]voore sau idtr-6 cavita't'l! situ31ii 'M ,p~tcencbim1J.11 pulmonar {2}; o:paJcitat,e;a, de in~n5itate m.edi;e (co5ia18) corespende preeeseler proliferative eelslare (de natura inflamatorle sau tl.:UllJGlrnli) (J), ~n llmp 00 mteLlsitate:a mom (s1ilpra,cos,ta1~O ests pTO'pde caleifi'cirilor ,(4).

5.3.1 • .5. StrucuU",(J apacitiijU este mnoj:elti. in Ci'lJaliJ in care formatlunea patologica ce 0 detenni-tW absoar1:ie unifonn, radiatiile pe toati int~l'Iderea ei (fig"86,, 0) S;;lIU IilsQmoge.ni. dac.:a aceast3i foooa-PUrf!!e' estc oonstim'jta din stmcmri diferit, {:I,baorblliLlte (NJ.

5.1.J.6. CO'lftur'Ul Q])aclrO-lii peate ti IU}l'. tr.aducrnd delimimrea pL'ocesu~u.i p-atol:ogic priatr-un pere~.e pro-p,rm sau e sc~r~ (fig,'S6~ 2). ~a cum eS1e ,~~, ehisrulnl hidaHc. respecf lv pneomoniiei lotare, dJfu~} a.dici ~ter:s,~i irnp're!!lis (in pneumonia s:egme::rum ~j in procesele de alveolita ill general. ell §i in -rev,irg:atele]lc.h~dliene plenmle) (0) ssu bJji!tmav~ 00, preIungid in p2;renohimul puJmonar veeln (in tumor:ilemali.gl1e) (3).

5.,1.3.". MMlificiirile llUOtltoare. de w:ciniitttre s.3.U 1a:. distanla. smt proouse 'Wi ge[lerallde lezluni ou :i:nlimlere mare" care 'pot det,erm'Ba depJasiri prio :imp~rngere sau tractiune ale diafragmulu.) §i arcuriler eostale, AUe modificfiri insotitoaro pot fi reprezenete de tulburnrile de vcn.tilalie censecutive d/ezvoThtlrii intmbronhice 3 unui proces patologic (eazul e:mfizeIDu~uw ti !J.te:[.e'C'hlzj,cl).

o ,opacitl1!e (dc' reguij de lntmdere mare) imotitl de retrac(ia fonnatiuD,ilQf anatemiee situate la periferia cimpului pdlmomu (ofgane lUedias;til'la~e di,afragm, eoaste), este d-eOllmh:a opadl«W' l'e.tn:u;rilii ~i traduce' prezenttl!. -lulU i proees ate Jectatic sau fibl'OO. OpaC-1UJl i Ie care sint ina{ltite de mpmg~e:a acester furmalil1nl opacitQlzJe expti'ltsi'l.le, s:int prro.'Pidi UDOl' p['o'ce~e proUferati'lle t,i revi'J(Sa'l:elo,r licltidiene plenrale in caneitate mare.

Analiza @~wti a rc~l:'Ic'b;:re~oI']:Ie care le pr-ezinUi opacitatilrG' pu,~mnonalre ~i ~p(ec[er'~il sinteti<:iJ a sle11lnific8!fi:ei acestor cSimCfere trebwe sa conduca La {:oncluz~'i asupfal subs:k:aitu:Vu.i lor lfiorioparologic. Identifiearea imaginii en aeest substrat reprerintii. de IThtfcl, obiecti\!"l!llJ esential al mdil:)di:agn(l!Sticulul.

o O'IP:l.tCtt\][t:e o:n10gem1i~ ell COillhU'Uri '~terse: .. u.aduee un preees de ai'veonti,. Evid.enti~rea tn inrterioru[ opacitilH 81 WlO'f imagini tn:l'l!spa:[~Ilre llniare ("b-III,ruU)g'WIDil 3Jerici". :fig.88" 5) reflecta integriwte~. broMiiillOf' pc ,tent(lrhd 3ife:c-ta(. oo.nl:lnn:'ind ;aceasta pleSlilipDne'[le.

OpaeUatile omegene de inten$.itate mare in r,apmt cu. dimes~g,ni le Ji(n. eu C(!OnmU1 nete, slnl de n:gul5. c'!!o'presia In'lQrpmtese prod.1!l!etf'lfi-e, de 'natUlD inftamaklne ~i mai ales tlllrmollal1ii.

OpaeimpiepaJtologiee can~·aUlO' inten-sitaie mare ~i struthll'lJ :neo:moge:ni sfnt prQduse de regula de procese aron:ice fi.bJroase; de sin.t frecvent M'I;sol'ite de .fe.nrunene' retractile.

Un.ele-a-specteparticuLue, reliefate de studi~l a:tent al li[jtooifldt~lo'l' elementare ,exprnnate prin opacimti. pot cipli:ta D impo!'lalllti deO'SJeoitii. inidentifica"rea, substram~ui piiu:oLogic.

Asdel. JlD ,prenotltde ,op(JJcitiri Wiu:Hiple, fapml dele :au eeractere a,semMlitoartl sau diferite, respeetiv 'ei reallzeazjl Ima,gini de- 31.ns-ambltt "monetoue" san pol~.morfe. pasre deveni re~evam. In tubeKulQza. miliar,a s.au • Q,UilJmeta;Si3!z,elQr, op~oiti\neprez,intii trasartwl COH1IMin.e~ in ti.mp ce in tubettu[ou seeundara e~e' se ineadrem in tipuri diferite, trad,Hcind le:z~uni m_bi.['e~ prodnc,rive, exsudartjve ~i:filbro:age.

Um:tir:irea evoltJ.tiei opacititilo:.J: 1m-ate aduce eleme'D!te seBl'ilmcat,Ivepentro diagnostic. 0 apacj'tat~ care-s(:3'de ~n dim enskm i. sub tiatamenrt, sau spQ!ntan, este C1!lI certitudine expresia unui p,r,oce$ int1amato.r. Opadra,tiIe stationare san eaee manifesta o cre§'t.e~·e f'oocte leuti sint pJloee.setmnorale benigne, tn ~imp co eele care crese rap,id se da;to!n~d fum,{)'ci]Qf maligne.

5.3,.2. Transparemrtele P'flftiIJilGgmC!il (hiperb:'3TIS,4l'eoJeie)

Constituie 0 eategorie de moofficiri e]emeRt~r'C expdmate p'fl_n accentuarea tanspereatei unci re:giufli a p[lrmimdui. 'C3!Ire depa,e:jte' in grade dife-rile to'lmHta~ea normal a. Ble tOliduc in ti;)fI!te Coil_rile fup'tu~ 'Col In catea fascic,m1li.lui de mrljatii se ,afli 0 caudtate H1Iai m!l:t-e ile aer s~u ooa mlliredusa de '~t!suturl.

HipeTtmnsparentele pliJmon:a'l'e reClln()s-c~~uze ,dife .. , r-tte. deseorl aseeiate, eare r,e~dizeazj fie cresterea oDn,ilillutului aerie a~p1mdl:itului, poe un teritnriu de lnnoo,ere v~riabna~ fie redttcerea nnmandui sau ealibnrlui vaseler di:n.mica cifClllath::~ ele pot f dlfrue~ tmi- sau ibiL9t6l:3!Ie. sau .C,in;ltms·crlse.

5·.3,.2.1 .. Hipil'II'ans;pamn.pel:e dlf_uze iJi/ate.r.aie (genera.,Uzate) arecteazi~ mai mult s.a1!ll maffi pu1in. 1lD'i~'bmm~ambe1e rurii pulmonar,e. P'ill'trlvit mcto,rUor etio-:pato'ge:i!l:ici cii:i'oOf.a se dlllioroozi, mtilnim mal muIte ,C'at~gorii. prmdpale;

a. Hipernansp.atellleJe prod'USie de enza de OSlm ~i bron§iolitQ, c-opilu~r!li SB:ut co:nsecioJa, ipHmo1ui brollihiolar, Iiespecnv ilIl edemului :n:litD.ooasei bronhio,Ielof" CW'ie creeazi

DlA;GNOSTlctrLAFBCpuNtLGRAPARATUlUI RESPIRATOR $1 .M:EDIASTINULID "5

i'n ,cane re*piI~torij un obstaeeleu caraeter de s1!iJJpapi expir,a,tQrie "i cre§,terre:a cQl'lS,ecnthria cand.tlll~i de aer alveo~a:r. Par'fm.e!l.n.ii~u~ pl!ll~monarQu surera l1iodificiri de s!rucmd., jar v.9.:£!culariDI-pa, riirrnm1:e roem,odiflcatl.

b. Substtatul hipeM~pare[l\ei pilloduse de emjizeJuul

- -

,Pulmcmar .subslanlja~ esre feprezenuR "tit de diste:nsia

a]veol,:u-i, oonsecinf1t ;a, l:dgJ.lsti_rij lllmen~JJ1Jri "broW'liiollelor., ¢iII: §i d~ disparipa unor sept.m alveolare, en fruma:rea de Icavi:li1'[ aerioe de mtmdere dife-rita, b.uleJ'(f de emftzem., Acestea po,t. lilt m"ge uneeri dlimen:S.iu.n~ fOfllrte m~ri1 §i~. d.atoriti pI~zlefi~eiunui, ccntur p1erifedc jnelar, se imtdivb:l:ualizeazi CfII hipenUllUl:sparente l()ca~iz'illt€.

IJlI emIizemtd SIlIbS~3Iiltiial ,Sle produce ,i: (I redaeere, 1n g:rilde djferi~e, a ,circrul,atiew a~veolo-~iipil~1re.

II

c. Hip'!i:rtranspar~n~]e ptrcd!llse de redueerea paU.tlui vQj'mlaJ'~ i'nS01·itij freevem de: dezvoUarea diefici!ru1'I a int-e.rsti{iwui p'l1.dmonar:, &mt proprillloomaliUor eongenitale (de regu.llici~l1o,~:Ile) CMG lnclud bi,popl3!Zia arterei pU]l@l:o:nan~i sau care leduc cons,iderobil t!ux"Q'1 eireulatcr pulmon3t' ($tenozlI de a:m:tew pulraonara, stenoza de: tric'Oispidfi), In, toate aeeste cazusi, diistensl:ru alveolMi lipse§te.

5.3\.2.2. fliperlrmrspa '~lJele difw;e uniiateral« intereseaza un smgur c·mp pulmonar ~i pot fi p'roduse fie de 1.1.1:1 emfizern fUfllcli.o'oal (vicarian t), fie de: ,aplliizi.a ~au, hipopJazia unei ramuri principa le a arterei pulmonare (siadremul McLeod).

Flg,8.1. HipeifmllSpareil~ difuze l!IniI atende I!.. aspect IlQJm~l; IMmfi~m viicari!lnl III pllrniol,lluj d.repl teaneer pull'llOlilar cemrsl sIIJJ~ eu

a~~IlCU2i'I* iC.:\iilltrorn'MiI;iLood siirl.g; ii.pne:wmo.tQtIDt tollil sung.. .

76 HAZELE RADI0LOGIEl $1 IMAGISTICU MfIDICALE

Paeumeieraxnl eu cantitllt~ mare de aer ,i presiune intnlp[e:urali.tidlc=:l1i. C:.lire cobtbtiW ln trlt31illate plamimd,. pOflte produce de asemenea, Q hj,penroaS'pm,en,a fome ~rim:ata, inter~gifld un hemitoraee in Illtreg~nte:. mmgLnea. este Q~i'acteriuti prin abSenjOl totn1i. :<1 opaciHI,nor vaseulars,

HipertranSpSil'elllta difuzi unilaternla poate .fi si_Q'lllat~ de 3.Dsem·t3J cOl'i:genitala a umii muschi pecteral, d;~ abSlmta ,postoper.a'torie a I.Inui 1,;111 (dupia ntuteetolltie)~ ca. ~i de: asimeniaroracelui p.rooUisi d.e 0 soo,]jeczi aceelfilluati.

Diferit~ f'o:rHil.e de bipert['am;parren~e difuze uni~<litera]e sint sehenHltiz~te in :fig.87.

5.3.2'.3. Hiperl:rllnsp.(Jt'e:h}ele lecalizQzfJ'G3:lJprlnd terito'rii de dirnensluniv:a.:riabHe ale plimin~11Lli.i. ~iI:iI care vasele ~i celelalte sttucruri slot lo,tal disparute §i iolQcuhe eu aero In lTI,aj oritate3. cezurilcr au 0 iorm:i rlotu.nd~ ~j SLut delimitate de 0 mllllgi_n.e op~ci. iJn:wrn. cu gros.il.ne. intens.irar1e ~i contnmri variate (flg.88, L2.3).

N atl.nlll fc:nnat1mli [err hip ertrensparente 10(;,] Uzat'e este fo!lll'k: diferitli: displazic3 (chist"W"i amceco:ngenitale UJ!'li[ce seu multiple, bmn~ieclaz;ii cong.eruitatiG),alte:r3tiva (bule: de e:mf~zem1 bronsiectaeii secundare) :!i,au necroHc~ (caverne tub.;rculoase~ abeese eveeuate :m~.otalit~te). PneUlmotor2%u I partiiiJ san ~nehistat Cfooad de asemeuea, hi!pertnms.pare:nte lccaliza.te, situate ~a pClli:feria cimpuri~o.t pulmonate.

o categode particl1lar!i de ltip~rtra.nsparente locaJiza:re, de :forma lilliari sau [f[ bmlcla.es1;e, proo~si. de boonhi.Ue aerate aJl dimr lumen devine viz~bi~ datorita c'QIlItrnst1;a,lw cu per·etii 1ngI'o~a11 sau ell paJrenchimu~ vecla, Ilpadfial!: partologic. Imagini de berud h~perIJansparreute ~int create debronhii dilatate.lbronbiUe de drella) ale cavemelor~ bronhi'ile perm.eabiHz.at.e ill Cur5U[ resc.n'bli{!i preceseler pneamoaice (senu~ul"bmnhogmmei aerice"] (5g.88 .. 4,5).

Prezenta simuhana de zone tr.ansparel'l,te ~.i. opace "iiil cadrul aceleia~j im...agio.i pato.logice·lraduce, in numeroase eazuri, evo]D'~ia sp.n~ m:croza, evaeuarea ~i tnlocu,ea ell aer a terit:oriului. afectat a] plaminuffiui. Ase.menea imag:i,llij pot ·ft p:rodulSe de tuberell:.lloza ulGer-o-c~z,eom.plli_.eumonia abcedati, g,arngre.napt'IJmonam ~i tu:morB~ neGrozate.

Prezenta de aer ~j lich~d (i'ezldtat diJl Iichefi·erea. tes,~tu]lli necrotic) tntr-o cavitart:e formaJti ~mn. p~le.m:h,iimmd pulmonar san id c3vitarte3 p]euraliiprodu.ce: ill mod caraeteristio imllJ:inea htd,.cmerica. marc:ati de existen{a unu~ COl},rur jin.iar ~emO't orizerual ssu in forma de .m.e~ care sepi!LI'~ ·0 zo:na. Gpa'ca. (siat.uatl. infer~o,r) de e zona

Fig!.l18. Hipertnlnspatt1ll!,e localizal\e' «(!X'¢tiP~) ~; iJln!!!gi[Jj mi:il.te (stinsa) LOOI"'el'~tUber(ulolllia; :tc~ismti acnae; .)J:ruIA dei'!mfiOlem; 4.bNnbie de dnmllj; 5,_groIDJogram.A l~[id (p;noomome in ~re:wIUlli~}~ 6,ilboel! p1ll.~illon'J'~;. 7 .~hist lWd(l!lic "fu;W<J,{'~ &'.ru(jm]!neru-rn01(1rax.

hipemansp!lte.Dta ·mperioarn. .Imaginile .b:idroa:erice sint prodese de aJlbcesul. pubnouar consti·tuit. une.Je c~verne tlJibercullioa&e, cbisturi~e aerice in:fuctate~ chistal IMdat[c ,ell~cuatpaI1ifll], pn.eumntoffixul eu Hchid (hidropneumo~ roraxul) ,(n:g.8St 16~7~B)1

5 4- Af]- • -:~ - b h·::·1

• _'. _.eerJU~lU.e . ron· mor

Car_ract'eli'in,ti din punet de vedere lnati)nu),pa.tIIJc~ogic :p:rin edemul i]rllamf!f~Qr a] nmceasei 'bre~ke, tnso·t~t deo cantitate variabi~3 de sooretie, bro:~~ta ~Cll;t~ nu a;re tlmi ge.neral expres.iI.~ I~di,ol]ogici. litlica nu se ilTlsote~te' de ,oompllica~ii pare~c:himat.j)as.e. In cazurl rare, p:c,oducpa abundenoo. de e:x.sudat flbrinos poole erea zone de ~Itelectazie loblJ~Sira!! tradase pr.in opaeiti'~ mwcruRQwdare cu c:amct:er de !ai~v,e:oliti.

hi pllezent~ mlui ta:b'lou ,e:1ini¢ 3ilamtant~ ex~me.nu~lPi rndiJoiogilc; 1'i revine rolul de-a exclude ;lite att~~~uni aC!lte ale p~iminului.

DmAGNOSTIC[JL AFECfIUNILOR APARAIUI..UI RESPmATOR ~I MEDIASTOO)tTJ] 77

Apanaj al vlrstei de pina ]3 2 ani- b1l"on~ioUt<'l acuti este produsa. de infee·tiaJ co dife:rite vtl1Jsuri {grip'lL, slacitial adenovirus ete.j,

Ca maBif~sr~emorfOi-p3to:]O'gic~ bronWilie3p~r pi ine CUI ,exsudla:t J:!ilIIperelill]or ~i j~terstill'Ul peribroahovascular infd'tra!te: iI1fiarna.tGrvase]e: slnt tu ~qemte~c:u.aspi!lCt hipe:renlfc.

DiQ puuc:t de vedere radiologic, pe fondu1 unei hipertranapareute moderate a cimpurilor pulmonate produse de emrLZem.se ,evidenliaza imS!gwi vasculaee de :inte-nsitate :t:re5cutil mali ales io fegilln~l~ perihilare, datorare hiperemiei i.nfla:matorH .,i unai grad de hipert.e.ositiille b'am:itone, IQ enrsul evo]uped~ apar opacita1i microncdulare multiple, care pot marca deblUUI1!ILJlIOil," compl icati j bmrutop'n.eutnOli.i,ee.

,.

Dominate inilia~ deman~fes1ari eatarale Cafe au

ca substrat seerejla IitJillCO,lSfi! sau mtl.cop1.l!!'Ulem.t3! broasitele eronice dezv'O~ti in Ie!volu:tia lQrn' un sindrem clinic ee Ie':HeditiJ feniln;u~~ obstructhre ~,[ eonseciate ale acestora ~a :n~v<ehd pliliminilor ~i inim.rn~.

A:lla~Qmo-patQ'lgic:. mneoasa bfOnh~Gi apare congestimUltti ~i ingI'o~ati p:rin modific,arile i1tfiam:at,orii ~i proCe8u[ de fibroza peribronhi.ca. Lumeaul bronhiolelor §i aJ brenhiilcr de ,caljbrn mie <1!pare lletUiifonn red/us, in gra:de diferi\e. Seeundar1 aper zone de emfizem, retraetii cic3Jttida]e §~. ·altewi de traiect, determinate defllbl1j).Z3 i~l'e:rs~i1i ~lii,

Daca proce-:su]inflamab),r este limitat ]amucoasa,. br(!ln$ita ctoiliiffici !lU are exp:resie mdfol,ogic:li. lnten:s-~rea In.tciogu]ui perote ~i linb~rsdtiull1~ pell,ibronhl)v,as'Cular conduce [a apal'~,iia de imag,in~ Hniare opace~ de grosime neunifOirmii., Qrienmte mai ales spllie diafragm. iElepot fi msoJite de opacita~i 1m banda sau triunghiulaze care eKpirima: pnezenra de ;a.tdect;J\zii lobulare (fig. 89).

Dezveltarea procesului obstructiv conduce, pri~ ~.n staJ.a[~ea &upapei exp,irs t:&r ii, la a paJi"i.~j it de: ter~ tor i~ ~nlrlZematl;ia$.e~ Scleroza ~eslltului co.l\i_(;ti,v per.lvQs'CuJar iog:reu.lil,e9Zi circulatiapu lmonari~ ins~a.lind s i ndromul C<!i,rdului pu.bnonar eroaie, care se 'traduce radielogie pdn maril'aaJillur.i]or ~il proeminenfa sr_rtetei pufmon3rc (flg.89}.

(!i~M<. Dron\il:i CMl1id. t. II:IDdHicarea illlcrstiliidui pe:rib:rollt=o'I;'~llllar: 2. pr~JJ!lin£ll13 lru:nchiuli,d srrerei pulololll!:re: J. m!rir-ea rl~ 'll'{)jUffi i!; hihwilor:

Dila~liil~ patolegice ale brcnhiiler reCID::JOs.c Catlze diferil~. Unele dintre de srn;nlmaUorma{ji stm.cwm1e ~i arbilttloruee cmn,gcnitru;e.~ altele sa dQltorel!!Zii, lLIncr procese inflamatoril care slabesc rezis1,e~iDta pere(iJo'l' brl'!lililih.ici, facirul u-i si cedeze la pl'tlSlune~ mtnlcan<ltil.i~l1lam. Majorifatea bl'lofl~iect3Ziilor dobindite sun lns~ eonseeinta proeeselor fibroose de vecmat'ate, care olodi:fici ~un-l(muj brollhii~or pria tractil.mi1e ex:ercitat., asuprn peretilor aeestora.

Macrescnpic, sint descrise numeroase varianre de forma: c:'iliaddce'l sa,ccifoml,e~mQillmf:o([me. amp:[I lare, pse~chiS'tice,

EMmemd radjolo,gic evidieniilll:c;a" 11'1 specrual In regiunile bezale, fo.rma:~ruuni opace linlare cu eontururi neregu~flre, produ:se de pere~ii ingro~::Ii,i ai b.cpWiiHor afectue care c:rea.z5 uneori un ,a~pe'C'l ,re'licular. Cind brenhii e skit golite de co~t:iQut" devia aparente zone de transparen,i crescuti. liniare sau I1Qmn:d-ovl;t]me. delimitate de formetinni opace liniare ~i i nelare grosolsne, tradaelnd perevii l!lgIo~a!~i ee del.j,m~te3iz:a CQIiIl,(luc1,ele:: aeriene dilatate, III fazele de' SUp1lJlm~le pot n C,blSe'Niirte §i Ut'lagini hidroaedce, cream de stasa eontinurelui 'prlJr:Ji.Iil.ent in cavHatiEe fermeler ,a:mJ,ml$re sau p"eudoehistic~.

In aeeste foe slnt desecri '(nddent~ate iC'omplk'aJtii parenchimatoase per.i'b1{nlhi'c-e, siJlab forma de proce;s,e de alveo]]ta:, care pot erea aspecte slmtlare celor intUuite in naele p:nleumopatii acute.

71, BAZELE RADIOLOGIEI $.1 IMAG!STICI1 MEOICALE

a

fig"O~ Aspcet!3 'l'iIdiograflce (a) prod~ de d'il&taliile broliihiee;, broobogntl'ia (b) eviu<coJiaZi la mvelulregj,un.i'lot 'bazate bmIl$iootB2lii de tip, monilirorm tm); pseudilclliilic: (P). ciLinllric (c), :saccirfonn (13),

Tomogndla ~i hi special bronbografia c()mph~~,eazii ,,",uibstan:tial datele mdlogn1fice, pr~citi:nd fOMa ~i dimen .. siunUe fonm:Ji~iuni ['OF bronhice d[]llItate.

Lumenn 1 bron_hiei dilata,i.e) eviderrpat prin aceste telm:~ci, SIC termini bruse, s~b forma unui b et ])otu.njit~ el este U psit de divi-duni laterale ~i termiaale (~cest.ea: stot obl:dm~ prin Fesut de gmn.ulape). CaV'HiIB~i~e ~lini,@cb_~s~~oo, atdese3! de mari dimensiuni, lnlocuiesc teritorii importante de tesut par.ePchimatos.

5.4.5. AtekiCltaz:t8

Este no, sindrom morfo,funetiQwd consecu'liv obstructiei ,cailor aeriene, care (iele.rm;ma suprimarea vent:iLaliei pe un aenmit tledl-oriu al :plliml1l'ului. III acest !,e:ritoriu circuJatia este pastmtill; aerul impPlt!Jlliu, mil] pi:trun:de insa in alveole, ialr eel preexisrent I'll aeestea se resoarbe, Co,laba:r-ea cO'flls,ecutivia pereti~.Qr alveolari conducela dlmineatea volumalui regillnli ,'lldU}On.aJTe Interesete, Aeeasta stii. Ja baza canu:'teruJui retrac:tl]aJ at,e.lectazie]~ resHnfi't ~i de snuem rile ~,i or-ganele din vec.iM:ta1e (scizuri, dianagn:t, olewaslil1. per,et~ teraeici), care ,siat dep~asate spre terltoriul atelectatlc, D~stenisi:l c(HTI,pensa'torie (" em.fizemu[ cempensaaer") se lPoa(e lU;:IJnife.da in vecinibne ,S<lO lit dist3U'\i $Ie tntiederl variabile ale regi,unitor pulmcnsre ]ndell1ne.

Olrlstmcl.ia ]urmen~lui boonhic. ~a.Je' cand1l!!,ee' la inSif"larea, Sltelectmei. poorefi de natW'i intrlnsecli «carpi stmillrB"

'm:mori C'U dezvolt:are mrtab:roooi'!l'!i.)< sau extriwi;cii (OOQt-

•. I 'J) 1.. ll..:' • 1 ..

presu ale per'eti or u[:onmCl $1,'1'111 proce&e tumora e vecme,

f.ll1.,evrisme aertiee, ~de<JI.9'patif v<o'luminoose).

Radi,l)logic. :regruunea a~electaticii arparc ca Q op(llcuta,te de' intebsitlrte medie san mare, omogena~ lnsopti de r,oo'ucerea dimensioooli, a te:ritorildui afu~mt AcestSi 'P'la,re fi r.;.;preze:ntat de teritorii functioua~ede mund.e~ vari!llbi~j, (lebuli, un segment~ 'WI. lob sau 1m p~imillill in intregime).

[n,tt-o (ala incipie.nti~. incQl1lp~eUi, a obs.1mctiei. examenul ~omografW . .e",idmlt~ziulWarJ devi,ete:a v9lse]or f~ b:JI(lnhmo.r~ agb)m.emte m teritO!fiul r,ool!l!> de v:(IJYm.

En fonne.c1i!l! e:vo~lltie bmS-i" r,e-trac1i! t:e:ritormlui respe,etiv este accentuata de instalarea unor pro-ces.e fibmase.

Sediul fi iutil1iii.deua. proce~ul'lli at~!ectatic d,e,te.rm~ni, pariic!iiaritili1i de forma) dispozitie §'i dimesiWl~ ale imaginii epace, ea ,1 Gann::terele' mo'dffifi<:aIUor indi.recbl:' '(fig.91): deeb,)!Sliri ale seizurilor; ddicarea unui h~nlidia£rawn" tr-actiuneain :sens: ap~ca . sa.uIb!lUl.1 W l.lDIIJW hit, deplasaeea parnti3!lil sa;~ t:otaUi a mew3rsti'llutu.i spre _parteaafemal3 dim~n1;lare2! in tn.il1~m;e a s]latii[or iD.itmoomle,,··hemia'" pl~m:mulu i, om:n.trolateral

Ate]ec,tazia ],obului rniljlociu, poodusa die .adenopatH, procese inflamatorll endo- ,i i!i~'ribro:lIlhie~ s au tumori, :realiteaza ~~nwnituI 'sindrom de lab :mediu""enrtitate llosol(ig~ci elinico-tad:tologici. Ate~ell1azijle prim ~p~sm. alpflll1enchimului pulmon.ar ~onstitui(: 0 manw.festare parti.cwar3t carre are ea substtat un dezec.bi1'ibru neuroVleg,eU,tiv. mat~da1izat pl'o'llab[1 poe ealea iJu;";rvatiei

nrAONOST1CULAFEqruNILORAPARATULUI RESPIRATOR $1 MEDIASTlNULUI 791

a

F~.i;9:I. ImBgi.ni produse de IIce.ioclazie ill ~ 0: ,Ilelocmda lobu.Jui mlXiin (.I) fi loo!!Tui tru,pcti!U' (2), de f.a~a ~i d~ prom; c; alel~mm lUiair!, @ p~~~ui dK:pt. CII d~el!~~~ ~~.eu (1). medill,~iinUrIIli lM I ~i ltemi~fe iii plmin,ufbli ronoo!aleIlIl (H); d: frnme pal1iculafe d~ ateleel.llliZie: col.aps pel1oa\1'~tar (1)., <l1e.l!I!Clazn ptlR:>elare: {2}. ~ie<:U!ZlI~ lamelare (J,),

metamerice. Prineipalele forme sin.t reprezenrate de ateloo~aziile paree,{ar~ (::nmb.segnummre- lebulare sauaeinoase) (fig. 9'] d.2), ~i de ~n:eleata~iile l(lmela,'e, s au dis,coida/e{Flejscb.ner). Aces,feal din unni se ttadilC pnn opaci:l3p lWJre san in bandi, ell> tmleer odzorual d.ispume'in;r-egiIJ~ nile bazale 3J~e pljmimllului (fIl-91~ d)3)'. ,Apar de reguUUin procese 'lrnumaUce~ iDflam3:~or'i san tumorale ale abd,omenuhri ~i se ,oons.ideri manife'S'tiri ren~e. s.o'lda:~e cu spa:sme aiJe pare~clrlmuJlti pu~moml1r.

Spre deosebire de atelectazie, co~ap.s.u.] pulmonar repreziQti re~cefea continu:tUiuj aerie aJ p:iam'io111w. datomti, oomp.f!e<siei exterieere, mDltn;lc]~ bronhi~le afureme rnmin penneaibile:, aeml ,inttaa~veo]aw nu se .resoaFbe iar tend[nta de reexpansiune spontani ,ap3itJen(:h:i!lni!!lllui. pulmenar este ·o(rnse.r.vaW 11'1 moo ,ohi§flI:u.it, colapsul esre

cOllsecmf:a pll:eumotoFal&ulu' .

C:olapsll:ilJ pericavitM' esie ,car:acte:rsite UnoI cav~ recent consti,tuit~ se traduee racioll?8ie ,rift aparitia, ~~ei o,paciti·1~ inelaile de ]:nrte:nsitwte s.la,bii, Qare' delimil!eaza mpertrntmp,ar-e:ota p.rowsri. de IC{lntiPutul aerie .3:~ c2:vililii (fig:.91 1. d.,])

5015. Emfmmul pulmonar

Este sf~ patolo,gicli a p~im1n1!lu'i ,c,aracte:ri~tij prilillJ Cll'e~,tc'lf!@ '~Qtl!lmu .• I!!!!i siu i.n aer, &.to.mti :&upmdis{e:osLe~ aiv€otare seu alreririi teSl:!.tutw elastic, eere pallte levolua p,inli La d:rspar;itia '!JID.Qii :septilri ai~veoJare ~i forma..rea de calVititi de dimeuhmi (iiferite.

80 BAZELB RAD.IOLOGlEI $1 lMAGIS11Cn MEDICA.lE

Emflzemul pu~.mon ar recunoaste mnnerease v3(",iante ;Mu!,'tG)mo-eUnioe ,i mecanisme de constituire.

EmfizemuI vicm1ant f"func~ionflt· san compensator) repre::zil1'ta 5l1pl'adist'C'ru.;ia a.lveo lara insta~a1a la niivehd UllU[ 101',," ssu p~amill. care cempenseaza excluderea fudc,ion:ala a Iobului veci.'tl sau plimiimdu.i conuol,at,era! 'fiG agene:zii, di'Sp:(,azii. ateleetazii, flbroze lntinse).

Htnlizemulo.bstl'ucti"1I circumscri'S este cODsecmta uno i o!bstar.:Q] br,o:nhic incomp.let, 'care oreeaza OSUptl'pi. elipj· morie ~i d.iste:nsia in. exces !l w'V(;loleior.P'otvivit gradulw de wrim:e a b(100hi~i loteresate ... peate fi se.gmenmr. mob@]' sau p,u.J.monar.

Emfi,zemuls,rWSl'ar1tiaiare ca snbsnatprecese ail~en,t.w,e dcna.turl ''Vl)lJriata., care evolueaD eronie $iirevetsibU. In aparjtia lui in'tenrillc 0Itil obstruetia bron§ic~incoritp,'eti.i. elf §:~ d:isparitia unor septur[a.lveo!are. 'C'U fonnarea de ea·vitali aerice de d~men:s~uni variate. in forma t~pid" gen.ernlizzm, este denumit~i 'DOilIa ,e.mfl.Zematoasa".

o £oifma pal'ftieul~di a emfizemulul substantial este repre2entatii de emfize:mu I, b,,''03 csra.ct.erizat prin prezenja de cav~tfi,i de: mari dimensiwd. unice sao multiple, in care struetcrile P!u'cll,chimatoalse §oj iOIt:erst]tia1e shu Itota~ di:sp0Ji.Jte, buleie de fi/I:if/zem.

:Bm.tizemul lnt£N'8ti/iul mzJtJl1.a. din. patrunderea. 'sub presiunea 3eruEui in sp:iliJHle pCF.i.\)ronho-vascuialie<, nn:nlltii de ebicei de difuz.iunea rapid'a inmeiiia.stin. eevitatea p,le1h1raUi sau~esl!.uurile Iaxe slIhmta_ne.

Din punet de vMere mdiOlIQgic" e-mfi~emul5'e ceracteriz.:eaza'in princip.alplin c:re~teroo tnt...nspareo:tei. arii~or :pulmOll.are afectate; in fermele genera'Uzate'j ~east!.l este mai net ·vizibili l~ ni vei!i]1 regilJltTh~jor' bazale .. Opacititile vasculare, ,dqi, de calibru redus in formele de emflzem sebsiantia1 ;a\l'ansat~ 3par mai bjme co.n~U!ate. datorit5 oontmtului ou fondul hipe'l"lransp3.rentp~, care 'sep.roiect.em.

De importan,fi uneori deeisiw 10: smbil:irea: diagn:osticuhd rndiolo,gic de lemf~ ~i in p~rea funnei ,i stad~ulu] evolutiv eSie'iWidefrllie.reamodlfiOOrilor ilFlSoptoar,~ de ordiin static ~\i d,imll.mi,:c. Acegre~ cons tau din Olrjzo:nI'a~izaRa ue.i~or eestale, ]irgirea cavita,tii toraeiee §:i eobosirea diafntgmului (fig.92).. Amplit'ildinea miscsriloc rezpi.rntQrii ale arellIt'ilOil C05t~Re ~i di:amgnrului esee r-edusi m gmde diferiltei;, in formele grn.ve" roraeele ·ill ansamblu creeaza nu.presia de ngldi,tate. in. emflzemul ooo'lni,ctiv rn»~aitern~, mOO'iastinul este deplnsat spre hemitomoele:in care sesnuem, precesul pakliogic oootructiv; iar in insplU: pendulem de aeeea,i pane.

Bulade eJ~~ se 'prezinm CD. 0 iJrutgine hipertmnsparenfi~ lipsitidf: struorum, iJlcoojummdew inel,opQC fmute fin; uneori pu vizibi~; 100) j)Qats aooge diniemiuni gjgamioe, pini la mlowWea wnrl :ttm-egpwmn (poou._matooetJ-

Fig.9'l Madific~fi 'Ide i.roag.i..I1ii rndi'~log,i,ce pr-.odu:se d,e ,emf.ZCIllU.J plJimPDllr. e: 31'curi DOstale cri.zoI'lt:J,Uzue; v: 'li'aS1e de ciII1ibt'1!I. redus; D:d~afr3gm coi';orit; C::ol&'a'di~8Ite3 ca:J:idia~l tnglJsta~ B:b~lilJ de \'imfium.

Emnzemu,t bulos muUipl~ se caraoterizeazi "rin prezeDla de numerease .210ne de ttansparenta ercSlCuti, cu. pereli inaJari ~i subtiii.

Unele d.i.ntre priudp'aiele traUturi radiologiceale emfizemulai ::lint schenlatinte l.lm. fig .. 92.

5.6. Bro:nh0piDeumop,stia eroni~i lobstruetivii (BPOc:)

Ace3.:S;ti denumi:r.e ~eIlerica se reterl la: 0 vanetacede maJrnirestW:':i clieice, :a.wod ca ,subis:trat precese -spastice., infiama1:mi' ~i degenerative fIl1e brOlfdlillor, la care se poate' ssoela ~j ~mul '[p'umu.onar.

In. a[a.lll elementeblf de diagnostic :pe eare le ,oteri, exameIldl radiologic (~i caretemlta dinllioliu.nUe pre .. · ,z;eutate ill parngrafule ;aDteri,oa.re}, o iwport~n~~ deci:s,i"lll'i pentm ,evahj'arrea g:rnvili5itii stari.~ e,xisrente ~i a prognos- 6~U~Mi esee atriJbu.itii inlormatiiloil" cu privire la ,erurcu]awia. (perfuaia) Iii v·entii~atia pulmouOlli.proprii c:azlllui

DIA.GNOSIICUL AFECTIUNILORAF:ARATIJLUI RESf'1RATOR sr f.AE[J'lASTINUlUI 81

.. ....

Fig,9!J,. In,'VeStl,S'lJl't ~6iltipdicll. (~nkt 'II';-ntiISii.Ori~} cu, ueon ]33, ~; !!Sp~t normal al pare.n.chhnuluj ce10r dCili planlIini; b: pmellchiim ~enr!il:at i!efici~:8l' (Jil:18i '~J" p~ p!lW. dreil,I~) eu repleli'c iliilliziali! (DFOq.

iJ:I,'VlIMltigat In acest sens, al€lltNri de tes.t,e[efun.ctiQrwle '''clasioe " esre ~arg II!.I:rilizat in prezentexamellDl :sCi:ntigrmc; pncticat. prin ~im"ici selecti'ile.adecv$iTe smdiului. ,100:10[' d01ii ,Hpecte menliona;~~.

Desi d3!te~e reZ!uJ~~te sil!ilt ,eKb"em de polimorre ~i llU il1,totdeauna in alciQfd en eele 00 pmvin din ~ll:e' e.xpl0,riru ~ pe ealea scmti:gr.a:fiei de perfuzie ~i a OO;lci ifthalatodi se pot ebpne remp i 'lJaiuroills:e cu privire lagmdu~.de redacere 3, au.emailiei:§ivenitilapei.ca-ii]3moduJd~redis:tribu.ir.ea Mestora1I1.di~e.,fite~e teri:torii M,e'parenchilllu[u:j pul!lKlmM~

F0m1a1j~mj soUtare sau multiple, chismrite aerice CD de2VCUM-e intm,ulmonruj smt mailfonnatu stl''I!l:diImle care CQl1Sl1li!!ll din lips.a de fOrn1are a ~eneftimu1ui ~ferenl u nei broMli:¥i prin dUa1area himenuluiaoesteia, pm0J la aparitia unei cav~tip de dime:osiuni 'Wl'iilbiLe', p[mi ell aet.

Chisml aerie solit(lr ap~!!'e radlo,logie ca. 0 imagirte hipertransparents ro'tun&:i, dispU8i in pi in tes,ut pulmonar normal, delimiitata la ,ext,edor printr-un p~rete prop-liu subJire, de mtens:ita.fe medie (fig.:914i~ I); poate a:tiifllge dimensiuni censiderabile (ma:i ajes dac5. se produce 0' supla.pi exp~ntt'orie) ~i..m aeest caz, deplaseazi prln lmpingere shl!!cluriJe. V,3BCU~il[e veeine,

Chisturi le aerlee n.ll:ll'tiple slint de :re,gtl!Ji. apafiaj-\II, "a~iiInumiteii Hbo~i cb~stiee'" ~ pUidnullli. In Gadru"~ eeesteia, d-is(da:zi,a cmstidi br,oinho-p3!llmc:bimato'asii interesea.zii. tetitorii une:orj foane i~tiruealle oouia sau ambHot pUimiru

~] are ea "re~ult!il!t il.docurrea pe aeeste terirorU a 'Menehj~ mului prin fonnafluni dlistice mu]t.p,Le.

Radiologic, se pun in ,ev:identi~ pe' j'n:timierivariabUe, nnddplc' imag~nm h:iperlra:llsparell~. rO'hJOOe sau evalaee, deLimli:l3Jte de ,opaci.tii~·i inelare fme. regulate, ce pot reallaa prin iUpmpooere [uneori ~i prin apasare reciprooi) ~!l aspect de retea sau fag1.1f:e (fig.94, 2)

PerefiL obismrilor pol fi mgro~,~ prin proeese infiamaroriw deveoiliitatej ~pwiUa de .imag~tij hiCi[\D8!erioo m ifJItedorUl dn.is~i,ttilo:r WiBiChearii p:rezentaJ Wlel'crur3:tititi de IDichid, produs de suprnimec~]e ~i staza p~lii ~ s~re:liei

foe leriilQr11@11 !:l!f~C'tll!!l.. ima.gini~e vascu]are5'j'nt red'u;se numeric ~i d'imensiolla~ sa'll nu pot fl puseio tviden~. In caml jn care displazia mtereseazi un pllrnm 1.1'1 itltmgime (')Dlaminll po'lkJlls.tic"~ aeesta apere redus de vc~um,

s.s. StirUe p'alto[ogic,e ale vsseler pulUlouare

5.B.l. OUgolitemia

D,e:fine~~'I/Iol:umul redus am Ci![~u]ilitiej p:!!Q!]monare:" att:it tn seerorul ei arte.na:], cit ~i in eel venos, In ,aiar.a cazurilor de ap:lnie ~i bipQl'lazie a arterei pULmGUiaJ1e, inoo'lefte !fIl'fec,"iunile ca.rdia.cc (in Mllrea, ~O\r m,ajodmt,e de' ~a:tll:iJ.rn oongiCni~a1a) in care debitul ventrieuiulnl drept este seazut (steno~a de tric:uspidii ~i 1ft: adem, pu tmonari).

,8,2 BAZELE RAD'iQLOOIEI si JMA;GISTICn MEOICALE

Radic'log~c, imaginiie hilnrihif au ,diimeDs:iuD~ miei, iar opaeiti~le Va5Cl1~lIre sJl'I't tngus1e" reduse 1li1!.lmeric ~j,otfi evldt'lnli~te numai tn mgignilc pm]~ '(.fig.95~ a).

Traduce starea hemodn.na.ruci dommadi de sporirea fl:m.ului. arterial rP1L'IlmduBlr. Bste p'f'Oprie ar:FeciillJlnUor oon.galitale ale 'oordQlut in care ·S!! creea:m un Scurt-.ciTCuit

~

,/ ",

.I . I

i {

l::

/ I

b

arterio-venos (dt:fcctu~ de slept atrial ~w ven.tri,culat;, petsjsteD~a can:aluJum anerj:al); mad poate fi obsewafi in uaele c9Z1Uli"i. de ,emfillem aV8iIl'Sat cu hipoxemie ,i de

• • _!OO g

tJoootonoo_grova.

Se catiii.eterizeaza radiologic prin plcze!DlaJ 'liilIRorbiJwi §~ im.agini v,ascuiarec>f! P3streua fOf!!te 'b\isatumiJ.e nOl'11'iJllle.:, en .pamcularitate.tt 'ei iJU dimensillltL maimari ~i pQ<t fi viz-ill]l€! pin~. ~iii perlferla'cimpwi.lo.rpulmenare. Examenul kimogmlfic ~vjdent(ia:z_a puhaliile proprli ,a~e arterelor pulmonare, CMe nu pot fi int-egistrare i~ COI1diti~ DOfliI]Jame: •.

III afura iU13.,ginikllL". de regu1a foarte p,re,gnpnte, ale hilurH.o,r$i Vl!IJs.e19r pulmnnsre (fig.9S, b)~ imaginea f:1I'diaC'i pre.zillliJta aspeetul c"l<respMdt,ar an.o.roaUei '~oB,genita,le preaente,

Hipeflien'Siunea .. arterirui pxwllimonarn este u_nmtrea, ~terii r-ezis'len1ei U1 segnt~nbll coresplLlnZitor al midi c,iiCU1:afii; reeunoait~ S!1!ilIb upecJtt etiopatcog~~ic, mal mul'te tip]JJI'i, Tlpul ,(Jctive&'te oonsecmtaproce!re]ot Jlulmonare eronice (fib.ron;: i'ntinse", emfizem ete.), cafe se Bolde'a:za, C-U, redueerea ireversJbIDi a [JI!I.bldui. clrelllat:o:r. Tipul prsw SEI1J gec.un.da;, reprezinla. starea spastic,i a arterlolelcr pulmenere, detellninaUi de s~ \lle/tmad.poo,w.untalta; aceastii shne Me un'efectpf{)~ectol'a:suRra cHcul3Jtiei, mpmaliVeotareeru doilea bolMt:aj ,ciJroulil!w.r' dm! st:e!l~ Dittali). Tip-ttl hiperitJnl€uic este :intiJrut in unele fonne dehipe:mmie; se lllmdooz6. pe ac~i ca.1:e reflex"'5pMtica ~i are C8 ~llat. de ~iUe~ •. redttcerea d.fCtd.ap.ei Il!:rterialle sup:raalveolare..

F1ig;95.. A:spect! mdioklgice ~n lu['9w1nl~ Immodinamic:e ale qj'I'Cubr~ei pulmonar,e ; Q!ig~ilemie; b: hiperemk: c: llliperterJsiupe;; d: st8zi (1. ntmsllldlile Ill.ill'coJate; :2. ii:r.1rii K~iI't~ e).

DJAONOSTICULAFECTIUNILORAPARATULUl RESPJiRA],OR $1 MEDIASIINULUl ,83,

iRad1ofog~c. aspeocwl hipme:-nsiurui pwhnonare este d{'!sml de crua:c:k:riatjc~ arterele plIlmmmare pro:xima!~e (bihu'i ,i £awUiri lobsre) Slm'llt ]j_rgjte, ].n tim,p' ee tlrterele pmferice sufern 0, red:ucere bmsci de caJ1ibro,~, re~diz1tnl.d a1sp,eot'lld de

·"ttmpuWe~· Oig.'95,e). -

lmagineaJ D9lidulw este modificata illpcil1cipal prin proemlnellillta ~nclliul\1li merei pulmonart:"

Rep,rezirua starea crea:mprin c.re~1~ea, Icon1imullllui §<l p"eshUlii mt1'aVell,O;J,se., Peate 1nsoti d!ecompensirile ventricullll1l1~i sting, sau obstaeolele In calea g,olirij ve!:l:l:eio'J' pUmmQu:l!:re i:D artriu] sting, produ:s,e de ~ezi:\Jnile org.anioe

- -

,3!~e mifiiciwuID mimi (~t¢n(tl':za :mim.li)"

AS_P'e()tulmdi,ob:rgic al st~i pulmeaare este vmabw] i~ .ne'lie de gradul de dezv,otrare §i dw'atl evoiu1iei. Initial, biluriJe ~~ im_ag.ile~ vasculare ,apa_r <:fesrut(l; m c,a~~bru §,l int.eb$iltare; ap.ari~a -..mID ~511dat: mteootmail pr-(DdMJoo,a,poi ~teIgerea conJl!Unn:UoJ: acestera, [llfliltra~i,a tln!terstii.iuhd peribr-o~o-vtiC'Ulru: pmferic ~,i a celu.i p'w:ilobular dnce I,a vizibilizarea lui ~,i I~a apaolbll unai dles.e]il! ID~ 1iejea la ptrriferi.a cimpnrnor pulmoMre. In forme:le avansa\e- ,apm' rtan__ssudate'alveolare ,noose' prilm: Qpaeitiiji11li~ronod~~1 cu upere bronhop:nelil$onic.llioeaJjza~e peribitar Si ~a haze (fig,!'):;. d). Apari{ia ']iniiiol' B ale lui Kedey (fig.'95~ .d) tmduce stasa !im:fa~r~ msO'li~o03ire.

[Q formele v,ecbi de s,t~zi. impreg_n~t'ea, eelulelor alveelare cu pjgmenti. :sanpiru ptiOiiluce 0 .U:brod re.activii to mic:rl{ll.foQare. hemosi'dePOOa.carre c:meazii un as:pect radiologic asemkiitor ell tlliber,c-ulo~a mi~iiIJj'i.

1F1g,96 .. Edetlml piulnooli8r ac:ut btmDdi~c (dooompensaft: emti ... Yemriculutuj 51i1l,S').

5.8.5. Ed'Im!'IIuJ pulmonar alent

Se damaza 'CreII'terii b~t,e a p;resjJCInii de filtra:re pM memb.romlEl (lJlvoo~i'Il.'3 Hn oazul decompe~ 'VentricuLltlu~ St:mlg sau in stelIOZoSI m~m)] r~~ctjv c~;teril p-eD!n~a.'biliti~i cafl~l~ (m edemnl reDlill, caler:gJic sau tmtic).

Transva:zarea continutuh.d V8iS(,UbII lnalveole se exprima, radiologiepriill Q))a:cit!1.i difuze. de: ml!D:tens,iwte Shlbll' oonfl'llente; dispose pe 'teriloQrii de int.indere vanabi1a in vc:cinarlat'e'-a hiluritor s;au la haze (fi~96.)

Este starea patolo.gicii 'CJ1\'!ata p.l"mobstrucJ.ia: brusci a unci ramuriarteriale pu.llRlon:are. de dlwl:'Il1e:nsiuni variabile. Be' dat'Olr-eazi embo~iei sau trotllbo~em arter,e:i, respective, unnatfi de insmla:rea: unm "talblou cUnic de:osebit de _pregD'an~~ l,iUleor[ drn_n:1!!tic.

In urma oDstrnotiei :r,aou.irdi ,aJrrerew p.utmon~u:,e se produ¢e' Q rev',lrsare' 8J 1i.1I1ge~ui din tnlIerehli bro'nhi,ee cotespU.1lzatooJ-e reritolill~tI i. respectiv in ca,pi1(!1nl'. Wfln:ati de tra:mva.mre ~i oofiS!ituirea pe' a:C'est teritwiu ,8 iWI.ei.liI]veo[rnfe hemnragice.

Aspec~~ mdioto,gmc at imaretului iPulmo.llM deplde de dimens]unile ~i loc3!Hzarea lui. A:hmci eind ,(leu-pi 0 poqinne irnp.orW:lti dink-un segmell't, ~piI!!'e ea 0 Q1pe:citate se,gmentarn. de i'ntensittllte medic, 00 slrnctum omogeni, us,erna:ruitoore eelei III unui proees Pi!,UIlUIDO:,n+C (fl;g,'$J'7). DoEIci ter-itodul afectat este ,de dimeRsiunii mai Mioi; se po,a:t,e tr,aduce' p,~tI: .. o opa.citat-e 'n,e:r,egu~at rotu.nd! S3illl a:v,abra. Prczenl,et simu:lt,a~i de infa.rote mu ttiple. de micl dim~nsiUllij, este p{lsib~lj. imaginea :realizati fimnd IILnerul greu de d.ifell'cnti,a,t d.e 'ece(ll a unei br~Jl~oJl~eumaJ:'JJ]j.

In ev.olutie. ~1iIiaT.-etul Sf: peste lcomp]jea ell llhft ;revirsat liewdiaB pleural saD G ~u:pll.l!l'a:,ie ill reritcriul'ui respectiv, ,eu furmarea. unDi aiboes (fig.97. c). EtapeIDe evoLutj-"e fmale pot fl repre!Zcntl"te de rez(),.llllia ,compt€tisau ee flbroza p.ar-enchimuluw ,afectat.

m studitL] trom):)o-e~boli:smtJll!!i pubnonar. ex;amen,ui ;sd1i'l~gmfic ,deperfilZie (unco;ri ~~ eel de \l'enti~atiie) i,i poate

. -

adiUce:, 100 mod logi~ oonmbulilli. evidenriind !'zo1l'tde reef"

(cam ii-au. pierdut eiml[da1ia:) aleparel.chiDJ!;!mu[ pt1imooar.r" Ob9,truc~a .aJ"teire].Q.!,"d~ d'imeQ!liuM mari (trunch] prindpal, a:rte:re lobate) es~e foarte bine pusi :m evide.ata; eea :ill ramuri IQr periferilce rim1:II.emsi mai di 6ei~ 31 mali _l)u:ti!n si.gpr repr,ezeatam.

Scintigramele b'-ebuie sa fie inlQtdeail!lllla inrerprefafe cu pmdemrtlil ~i tn:tr~uD co:nte%t clink: bin,e' '~onmrnlJ illtrucJl ~i alre condi~rni pat(i~ogLce (c,ance'n)ali. bI,onhlO=pu~monaJj

8.4 BAZELE RADIOLOGIEI~I ThIAGIST.MCn MED:rC,ALE

,d,

/'~"--'-··I

....... -:. ........_ t'

r .~

e

ft'j~;97 .lnrnrel pulruona:r de dimensiil:.lni cvitSi--segmiilltare (1) ~i de dillilimSiuni Ii),ici (2), p; radiiOog'llIfU!, de fal! (a) '~i de Pl'Qtu (\:I); ~volYIi$l

spre aiJQedafe ~i oomp1.i~re ell lin revll'5ll:t II.chidhm pk·y,ral. (e), -

reritorme fibrease, ISIDIIlJ, emfizemul) pot crea imagiru lrunte aSieminatQ-aJ's.

Invesdgar-ea radroizntQpjca, se v:ade,ro foarte utUiil1n umlitirea e'Volutiei inf:illlre~.ulu~. fw~deDliind CU, chlritak: refaeerea eirewatiei itt terit{lriul afetmt.

Este famm, intilmitl in m:ljruitatea cazuriiordepneumorui baeteriene ale adnlmlul. Dill, punet de vedere ::matom..opa.totogic, IPneum,onj81 tipica mc~ p~tn.lI eta.pe evoiutive distlnete, lD fuza inilim.[5., de oongestie. aclv.eole le ,apnr plirre ell Ull exsudat s.ero-aibmninc:s,. CMe,c~plinde hem-amj eelule a~'I,!eDle;re. poli~ucieal'e ~i g·ermeni 'patogeui. In fu:a. de hepatizQpe: It¥i.e, con~t!u:tul alvoo]taif se €lr-ganizead katr .. W1I. coagul fibrin es, In oonditii evolutive -o~m,jt~ mmelZi fa'Z3 de re.r;;orblie.. in eere che.aguID. se ~~c:he:fi:azi ~i se eUminl. stru.cturi le pulmnoare recipitfmi aspecm~ ll!orma:l initiaL D-aciresoib1;i3l!l!l1 se produce, se insta!eazifliadehepatiza/ie ceJ1Ujie, ell. ··earQffi.caJ.lC'.l testu'IWI'ui pU.lmoWlf;, sboodm:e sau fitwnzi.

Oomp,~iea.tiiJ'e 'pos,ibi!e' ale pneumonid .dnt repreuntate dep,leurezii meta- sau ptlrnp-neumon;ice, :aboodarea sau gagrenarea rel'iooriiU lui af.ectat~ ea §:i de c[allicizare ~i fibro~i.

Aspe~tul radiologic este n:ri3bU~ 1n fYnttie, de ,etapa ,evo~hJ'tivi in care se p,ract:ica examenul. In faza de c,cmgest;,ej la, ni:velUI regionii ioter-esat'€i apare 1(1' ,opa.cit~te de ~nteMitate slab~. de formi vag segmeDtari~ d~fuz d-elim:imt.5. de 'tedto:riile vecme (fig.P!. a). In faza at hepatj'za~ie 1'PIie opa¢iiJta~ 'c:re§te in inte.nsit:ue" ,eli,patind prio f:oom ei caractere pngnan,te de ojl:aci,to,t.e, si:sfematiz3tii, se,gmen.tm S8;U lobMa; ea I'immeimprecis ,oonilmlirn~i]a periferie, (,\1 ecxceptia eamlui in careproee-su~ pneumo.nic a,Unge. in~e:Z\ItIltiifrei'll lui, 0, s:cimm. In acest 'cal. pe imaginea de fa.t;ii, a:lH"re un cl)n.tuf' H~d3'rnet, (:fig.98, 'b). Tetitodl!l!ll af:ecta,t, BU p.rez~ntiii Mod.ficati dimensl0nale.

S~b aeeasti £'Oirmi. imagine--a pr-e.zioltll un ~ad de s,tabiMta:tl:, ma:n'ifestat pe un infienraJ~ demai multe zHe (uneori pmi' ~31 10 .. ,12), spre d.eos:ebire de pnewmopatiUe eeute de atJt;5, natura ..

m 'MzaI, de .1"eZoluJi,e~, se observa, r:e.duGerea tlieptata in d,imensiuDw. ~i iAtensitalte 111 oPacitaiii. de; obice:i de 13 peli.jfeIie spore ce~tru, pina 18 dislpmitja ei tora& (tig.!).S, d).

In 1· '111" _li.'. ;II -In

Me e camrl~ lieZOJl.utnJi, :i~ reaersrea pareR,~.lmlJj~JJ!,U . oep,

di'w,otrivi" in ,eenlfn1) ted,tOll'iull!)iinte11esat (f5g.'9'8,.d); atooori, resorbija, ex.tldatu,lui se Ju"oo:uce s.imu.fan inmili :m.UW.lte :zone~ opa.cItllea ,e~pi.~ind liM. as~t neom.otca.,

P~mta de b"ansparent,e Umare ]f!I iRlled'omi opacit~j,tH 'pn.e1l.mJl0'I;lioo:ic dator,~w, ,bromiil,or ae:m~ mirginite, de :parenc:him O'pa:cmfiat )Jrirn exs~da:t ,(b.ro.o,gdmi aerici. fig,'9-8, d~2); ea poOlte oonstituii un emem,ent difere..1:lti3!~ fail de alte p,rocese pai!:olo;gice (rum.on,. arecpuni 'pleural,e), • care nu este niciod.arti. m-tilni'ffi"

DIAGNOSTICULA_FfiCTIUNILORAPARATIJI.ill RESPIRATOR ~n MEDIASTINULUI 8S

Fi;g.98. Bllo.hili8 'De:ttiilmn~i.l~~ioe m Un~§ mdi.ologj~. a: fa:za de iXlD.g~li.!:; b: 'Ilaz:a d'i! b~pil'Uzai;~ ~i:e: ,e.: '~llItie peri fci'ic!~ d: re2lGLupe oirn'rrala (Cl.l t7o:nnare de fiJ~e i ma;gini ,ea.vit8~e - I; 'in 2 "bronogrsru .amclf');, e: ~lIoll!llic' 5pHl. abooda:re ( l)

~i p!ellrezie m£iapJ]~liImoDlca. 0.),

Etaparemhttiva SIi: .ooldeaU 'inmed ,(jlbi$nuil ~u normalizarea aspe'Ctl1!hd radiol€1,giC1 care pOiilfl;l Ii Qonsemnata ,lp 10.-20 zil.e die la d,eiJutu] ,cl.~Qicj ~ne.(!rj~ im~ginea. pastreazi uneWe triSimri. p;;!It01ogioo un rimp O:aRC-<»e dupa ameodarea simp1omeio:r ,clinicet.

Imtall.\llrea lJeptiti:dr.i~' afm~lfii' mlr'ch~azii, oevoloiia

~ .. , .. . . .

prooesbwl1l pneu:n10mc SP('l'l CroBIDC1Zafe: opac~tartea pers1s,ti

dincnlo die dllmmm obi~nwti1 devine noomos;enfj, ell zone ~~~ejlls ,opal)e, ahernind ell altele aertitre, Dez'!!I"o.ltttrea 6br,o~;(!i ee traduee pritt. modtfic~[\e.a io:mtei ,i vo.lHfiuloi terit:oritdui afeetat case se~ ~1mcim. PUMd deplasa seizera Y.ee;illi Sill QrJ,~!I'!.e~e J'lredwls'ti:nului.

T_. 1 'l t··· .. 1 ~..1:_1· '. id .'

m CUJSU_ eva u)Jer. ,ex,amenw w~wogmc poate· eVJ( ent~-a

e'llentl:u~[ete oompli:ca1ii aJlepm·;w:Il:"rue.i: aJhoed~ gaR'-

pna deZ'v()~tarea umii emfi~em buLas, p~6~ia meta- say pa:mpneu~o~ici, twe'DiuaJl pnewnotomxuJ (figJ}8. e).

E-ste un proees [Ilflama:~ol de Dil:tuJfI nUcrobianl variata, earacterizat l)1'~8tt~Q evo]utie' mai s~urti ~i raei pu~in 'expr~iv~ 'Gtinl'c Tn report: eu pnlmlmoni.a 'ti.pica.

SubsbBtu~ mllltmno-parolcgi,e este reprez'entat de 0

_ -

alve,01iti sle!l'"o~fibriI!l:03S.j" eare nutreee in etapele

~~oare., proprii PMe.1!tm,ol1iei. ei evoLueG.iil s~re r:ezo]qm:lie. In ansrunbll:4c. Intregu.1 pro~ ar P1!!l~at fi eclrivlla~ ell (I pneumoeie abQrtjvi.

86 BAZ!LER.ADIOLOGIEI ~I IMAGIS.TICn MEnICALE

'Fig.99. PneunHmis eu ~cil Fri,edliinlkr. Opacificm:.ffiasivli !llobului guperior drep'c, {:II:I numcroacsce 'irna..l!liln:i mnSp'\IIf.!IllJ;)~e ~1, 'hLdfiJ'a.ed~, R.evlJ'S.atI- liciliidien pleural 18 baze heOOIw,aeelui.

Din pune't de vedere radiologic, imag~nea CQ["eS,punde ooi(1::ip:l.'e2enKl in f'aza de conges,tieo3. pncDmoniei (fig.98 j e): ,opaciute de intensiute slaibil, Qtl, cruactm d)~ ah,r,ecHti" care nu 'l'ea~imaa .in'e,g~al[ forma ~i dimeosiuni'e uaei opac~tjti s~,tematiz3!t,e seg~otar,e.

Evo~1ll'1ia obi~n'llllj.'ti este spre rezo1up,e ~otaU'ii 'in decurs ,de citeva: zlle.

5.9,.3. PnellJmoniOi ,t"lIJI baci' FriedJiDie'lI' !(Kleb:sieEla pneumo,.ni:a,e}1

Debtueaza r.adiD~'@lic prin opacitit,i nodulare de iDt~n~jtate relativ nUI'I~e. cam comIuem mp,id, real1zm.d opa:coiti'i~ irrteme.. pl!l,li~!cgmentale 'sau ~Qb~n-, Lil baza aeesro.rn se situeaza un eX'.sud:at alveolar deosebit de ablllndent. care nmre,re volmnw] ~ell'it(lrlul1,li interesat.

ProcesuE. de alvcolifj evolueau nlIp.id siPre ne~-o~i ~1 ulcerare, eli fQnn~ue de cMI'itili multiple~ confluente; a~'reaJ 8endiuc rad iolo,gie prin imagini hi~rIJmtl.S:p.arent¢ ~i hidroaelice (fig.99).

Destul de fr-eevcnt. pot fi evid>ell~,i.a-te oomplic8!1ii pleutclde: n~va'[:Sllre li'chidienc {de ebicei pum]ente1 ulrl.e'od pneJml()wrax S3Q p:iopneumotorax.

D a:klri.ti aUe-riri.lo:r p-arenehima,toase greve ~i intinse pe c~re le produce pneumonia co K.lIe:bsie~a se soldeaza de ebieei cu seehele fibro:a'S>e:, s,jmUan:' eclor aile tu bereuIezei.

CategoTia ~,ea mai ts_rga die PiJlieumepaJ'~i acute ce inte:resem, p'lltnordi,al ~,~ predOmID.aQt .in:te:rs,6,iul recu:D~te ca [sctor ,edornog]c infOOiia ,C'"1Il virusuri (v:imsuJ gripal ~;i psragripa], virusul ~.ep:IJJti're-i epidemice. n jeolel, varlcelei, pawtidj,tei epide-mi(l.e, ,diverse adienoviimsuri.).i, aeessta aJ d:e-1amiMt~ de ilimtfe:J~ cresrea eadrului nozo~ogic depneumopatii vbVtic€. Form,eJe determinate de hac-terH ~i protozoare sint mu~t 'ID!'liru tlil:t11rrit-e in prnct:ici.

Substratu] ,~natomlo-pa~o~ogwe esli:e reprezen:lat de infilttdllia. Umfo-monocitarn a illiten.tj't~uffiuj perifu,onhovascular :f.jp'l<ril(lbn~ar., La aceasta se ad'augi mcutiflcui artveoltlre. cru::;a.ct~izate pun edem ~i ,e;ltsu.dat cu ooop-nut celular albuxrudent.. Bif()~o]!e~~ ~,i mai rar broddU~ de ca.~ibni 'I:lU:i mar'e pot fi .o'b,stm,ate, realiZind teritorii a'telecm~ice de dimem;lt!lw:v,ariabile {de rep)j lClbulare). Inf~cotja secnndsri c-u find bactel'iana este clestul de free-venta.

Imaginea r.adiologica . .a, pneumopartUo,r viretice se caracre:rW:8JZ3. pria \l1i.riabiUtate ~ipo,.lim()r.fism. comecmle ale, e:vo~uljiei S~ll tt:me ~ modimcirilor ill;tersti~iile. eMSUdartiv,e alveohu'e §i are]fcrn~i'ce (fig~tOO).

Mooificirltehllrersti~_1I]e-oondr'uc l~ c:«=-~(erea ~tens!Jf~l~ :~i ,dim~ionHor bHnlui. 'care preriDt! 'in ,ace~qi timp eOH-

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->