P. 1
Efectul Compton

Efectul Compton

|Views: 2,575|Likes:
Published by Nicusor Nicu

More info:

Published by: Nicusor Nicu on Nov 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPTX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/02/2013

pdf

text

original

Arthur Holly Compton s-a nascut in Wooster,Ohio,pe 10 septembrie 1892 ,profesor de filosofie si Decanul Facultatii din Wooster. In primii ani la Princeton,Compton a conceput o metoda eleganta pentru a demonstra rotatia Pamantului,dar curand a inceput studiul in domeniul razelor X.El a demostrat o teorie despre intensitatea reflectiei razelor X din cristale,ca mijloc de studiere a aranjamentului electronilor si atomilor,si in 1918 a inceput studiul imprastierii razelor X. Aceasta a condus,in 1922,la desoperirea sa asupra cresterii lungimilor de unda a razelor X datorita imprastierii radiatiilor incidente ale elctronilor liberi,care sugereaza ca cuantele imprastiate au mai putina enrgie decat cuantele razei originale.Acest efect,astazi cunoscut drept "efectul Compton",care ilustreaza clar conceptul particulelor radiatiilor electromagnetice, a fost aprofundat dupa de catre C. T. R. Wilson care, in camera cu nori,a putut demonstra prezenta urmele electronilor ricosati

În fizic , efectul Compton sau împr ètierea Compton reprezint sc derea energiei (èi creèterea lungimii de und ) a unui foton de raze X saugama, la înteracìiunea acestuia cu materia. Exist èi împr ètierea Compton invers , unde fotonului îi creète energia (sc zându-i lungimea de und ) la interacìiunea cu materia. Cantitatea cu care se m reète lungimea de und se numeète deplasare Compton. Deèi exist èiîmpr ètiere Compton nuclear , efectul Compton se refer de regul la interacìiunea care implic doar electronii unui atom. Efectul Compton a fost descoperit de Arthur Holly Compton în 1923 èi ulterior verificat de studentul s u Y. H. Woo în anii care au urmat. Arthur Compton a primit pentru aceast descoperire Premiul Nobel pentru Fizic în 1927. Importanìa efectului const în faptul c demonstreaz c lumina nu poate fi explicat doar ca fenomen ondulatoriu. Împr ètierea Thomson, teoria clasic a undelor electromagnetice împr ètiate de particule cu sarcin , nu poate explica nicio modificare a lungimii de und .

. procesul poate fi repetat.Pentru a explica împr ètierea Compton. Interacìiunea între electroni èi fotoni de mare energie are ca rezultat primirea de c tre electron a unei p rìi din energie. lumina trebuie s se comporte ca èi cum ar fi compus din particule. Dac fotonul mai are suficient energie. în preajma energiei fotonilor din domeniul luminii vizibile). èi emiterea unui foton care conìine restul de energie într-o direcìie diferit de cea a originalului. Experimentul lui Compton a convins fizicienii c lumina se poate comporta ca un flux de particule a c rui energie este proporìional cu frecvenìa radiaìiei. Dac fotonul are suficient energie (în general câìiva eV. poate elibera complet un electron de pe orbita atomic (proces cunoscut sub numele de efect fotoelectric). astfel încât impulsul total al sistemului s se conserve.

èi c este viteza luminii. combinându-le pentru a descrie comportamentul cuantic al luminii. este lungimea de und a fotonului dup împr ètiere. anterior observat în efectul fotoelectric. me este masa electronului. ‡ Lumina ca particul . . ‡ Dinamica relativist : teoria relativit ìii restrânse ‡ Trigonometrie: teorema cosinusului Rezultatul final este Ecuaìia împr ètierii Compton: unde este lungimea de und a fotonului înainte de împr ètiere.Compton a folosit o combinaìie de trei formule fundamentale reprezentând diferitele aspecte ale fizicii clasice èi moderne. este unghiul de deplasare a direcìiei fotonului. h este constanta lui Planck.

7 mc Efectul hc Compton electronului. M rimea .Efectul Compton constituie o alt confirmare a teoriei fotonului în detrimentul teoriei ondulatorii i a fost observat (Cotnpton 1924) în împr tierea razelor X pe electronii liberi (sau slab lega i).electron difuzat . P' eoton incident hc P U J foton difuzat e. conform formulei date de Compton: J 2U (P ! 4T mc sin 2 Se observa ca (P nu depinde de lungimea de unda incident . diferen a (P variaz în func ie de unghiul dintre direc ia de propagare a radia iei incidente i cea din care se observ lumina împr tiat . Lungimea de und a radia iei împr tiate este superioar celei a radia iei incidente. poarta numele de lungime de unda Compton a J Fig.

Experimental. a constat c . Studiind spectrul radiaìiei difuzate cu un spectrometru Röntgen. apare èi o component cu lungimea de und mai mare (un "satelit roèu"). ci doar de unghiul de împr ètiere Compton a obìinut urm toarea lege empiric ce exprim dependenìa lungimii de und a satelitului în raport cu unghiul . El a utilizat un fascicul îngust de radiaìie X monocromatic ce interacìiona cu o ìint din grafit.Efectul Compton se refer la împr ètierea radiaìiilor Röntgen pe atomi uèori. rezult c aceasta nu depinde de lungimea de und a radiaìiei incidente. Numele s u este dat de fizicianul Arthur Holly Compton care a studiat fenomenul în anul 1922. pe lâng linia a fasciculului incident.

Astfel se conserv atât energia sistemului cât èi impulsul acestuia. este viteza luminii în vid. reprezint energia fotonului împr ètiat. Noutatea a constat în introducerea impulsului pentru cuanta de energie. Electronii atomilor uèori èi cei din p turile periferice ale atomilor grei pot fi consideraìi liberi întrucât energia fotonului incident este de aproximativ 1550 de ori mai mare decât lucrul mecanic de extracìie. este lucrul mecanic de ieèire a electronului din material.Acest rezultat nu era în concordanì cu teoria clasic asupra undelor electromagnetice. este energia cinetic a electronului presupus iniìial în repaus. Expresia energiei cinetice este. Aèadar. potrivit c reia radiaìia împr ètiat ar fi trebuit s aib aceeaèi lungime de und cu cea incident . reprezint masa de repaus a electronului. Efectul Compton a fost explicat considerând natura corpuscular a energiei electromagnetice. Pentru justificarea fenomenului se consider c fotonii incidenìi ciocnesc elastic electronii din blocul de grafit. . este energia fotonului incident. Din legea conserv rii energiei obìinem unde . conform teoriei relativit ìii : este masa electronului aflat în miècare. termenul L poate fi neglijat.

unde am notat cu dup ciocnire. . având viteza în teorema cosinusului pentru triunghiul impulsurilor rezult Din cele dou teoreme de conservare se ob ine expresia unde reprezint lungimea de und Compton. .Legea de conservare e energiei devine : Scriind conservarea impulsului se ob ine impulsul fotonului incident. . impulsul fotonului împr stiat sub unghiul impulsul electronului împr ètiat sub unghiul Înlocuind .

p p0 pe Deoarece lucrul mecanic (L) este foarte mic in comparatie cu ceilalti termeni el se neglijeaza .

Ei au utilizat un tun electronic ce trimitea un fascicul de electroni. Clinton Joseph Davisson èi Lester Halbert Germer au eviden iat comportamentul ondulatoriu al electronilor. Acesta se comport ca o re ea de difrac ie. facând posibil observarea unei figuri de interferen . efectul descoperit de acesta confirm înc o dat natura corpuscular a radia iilor electromagnetice. pe un monocristal de nichel. Experimentul lor a fost una dintre cele mai importante confirm ri a ipotezei lui de Broglie. .Se observ c rezultatul teoriei elaborate de Compton este identic cu legea ob inut experimental. Difrac ia electronilor În 1927. În concluzie. accelera i sub o diferen de poten ial U.

Lungimea de und poate fi modificat variind tensiunea de accelerare. lungimea de und va fi . . este distan a dintre planele cristalografice reprezint diferen a de drum.Conform teoriei difrac iei. Calculând lungimea de und din rela ia lui de Broglie se ob ine Experimental se constat echivalen a celor dou rela ii. pentru maximul de ordinul care se ob ine la èi având . Spre exemplu. se ob ine o valoare maxim a intensit ii undelor rezultate unde pentru este un num r întreg. reprezint lungimea de und a radia iei. este unghiul dintre fasciculul incident èi planul cristalografic.

Condi iile respective corespund unei tensiuni de accelerare Înlocuind în rela ia lui de Broglie se ob ine aceeaèi valoare a lunigimii de und .

care a înlocuit teoriile clasice asupra naturii materiei. Este vorba despre un concept central al mecanicii cuantice. nici corpuscul în sensul clasic. difrac ia. Bazându-se pe studiul acestor fenomene.În cadrul fizicii.efectul fotoelectric. lumina nu este considerat nici und . Louis de Broglie fiind cel care a generalizat conceptul. pe când altele demonstreaz caracterul corpuscular (emisia i absorb ia luminii. f r o delimitare precis . teoriile clasice propuneau modele în care un obiect era considerat fie o particul . efectul Compton). ci este unitatea celor dou . Anumite fenomene pun în eviden caracterul ondulatoriu (interferen a. dualismul corpuscul-und se refer la faptul c materia prezint simultan propriet i corpusculare i ondulatorii. polarizarea). fie o und . Ideea dualit ii a ap rut în leg tur cu natura luminii. În mecanica cuantic . .

Louis de Broglie afirm c orice particul aflat în miècare (electron. V reprezint energia potenìial a particulei. proton. Aceasta mai poate fi scris èi sub forma: reprezint masa particulei. Ec este energia cinetic a particulei. El stabileète relaìia între lungimea de und asociat èi impulsul al particulei: Unde : reprezint constanta lui Planck. . atom) are èi o comportare ondulatorie. este energia total a particulei.

este energia cinetic a electronului liber.Efectul fotoelectric extern Efectul fotoelectric este un fenomen fizic în care se manifest natura corpuscular a luminii. Scriind legea de conservare a energiei. fiecare foton incident eliberând câte un electron. Pentru explicarea lui. exprimat conform ipotezei lui Planck. se pot justifica legile empirice obìinute în studiul acestui efect. . Einstein a presupus c fotonii din care este alc tuit lumina ciocnesc atomii din substanìa respectiv . este lucrul mecanic de extrac ie a electronului. reprezint constanta lui Planck. Relaìia este cunoscut sub numele de legea lui Einstein: Unde . este energia fotonului incident. este frecven a fotonului incident. El const în emisia electronilor de c tre un corp aflat sub acìiunea radiaìiilor electromagnetice.

Se tie c plasarea în vid a doi electrozi i aplicarea unei diferen e de poten ial între electrozi duce la apari ia unei luminozit i între catod i anod. Thompson (1856-1940) a fost cel ce a studiat acest fenomen i a pus în eviden comportarea razelor catodice la trecerea lor prin câmp magnetic i electric. J. S-a presupus c aceasta este o und electromagnetic i a primit numele de raze catodice.J.J.8 adia ia catodic . ig. ca o cantitate indivizibil de sarcin . S-a ar tat c la trecerea prin câmp magnetic traseul razelor catodice este deformat. J.Thompson a tras concluzia c razele catodice transport sarcin electric i a m surat sarcina electric elementar (sarcina electronului).

sistemul con ine i a a-zisul "electron de recul". cu energie de leg tur cu atomul p rinte mai mic decât cea a fotonului incident) con ine atât o component cu aceea i lungime de und cu a radia iei incidente. Al turi de radia ia electromagnetic împr tiat cu o lungime de und m rit .Pentru a studia fenomenul. . fizicianul american a ³bombardat´ cu raze X un bloc de grafit i a constatat c radia ia difuzat de electronii ³liberi´ ai materialului (este vorba de electronii slab lega i. electron ini ial slab legat. dar i radia ii cu lungime de und mai mare decât radia ia incident . considerat liber i care î i schimb energia cinetic sub ac iunea razelor X incidente.

J. Thomson pusese la punct teoria clasic a undelor electromagnetice împr tiate de particulele înc rcate electric. O serie de fante succesive permitea doar undelor difuzate sub un anumit unghi (reglabil datorit faptului c orientarea sursei de raze X era reglabil ) s p trund în camera spectrometrului. Sir J. . Spectrometrul era format dintr-un cristal care reflecta radia iile i o camer de ionizare care le detecta. A imaginat un montaj similar celui de mai sus.Împr tierea razelor X putea fi explicat par ial folosind teoriile bazate pe electromagnetismul clasic. numai c aceasta nu putea explica modificarea lungimii de und a radia iei difuzate. O surs de raze X putea fi orientat pe unghiul dorit spre o int de grafit. cât i dac acest fenomen depinde în vreun fel de unghiul sub care undele sunt împr tiate. Compton i-a propus s m soare aceast cre tere a lungimii de und . Detaliile tehnice pe care î i baza func ionarea montajul nu sunt importante în contextul discu iei.

pentru acela i material la catod. y lucrul de extrac ie constant de material y frecven prag de la care se manifest efectul fotoelectric. i.Efectul fotoelectric Legile empirice ale efectului fotoelectric y poten ialul de blocare (energia cinetic a fotoelectronilor) nu se modific dac se modific intensitatea radia iei incidente. dar se modific intensitatea curentului în circuit. . y dat emisia de electroni înc de la începutul iradierii (efectul fotoelectric se produce instantaneu). y cre terea frecven ei se observ o cre tere a poten ialului de blocare (energia cinetic a fotoelectronilor).

Absorbtia radiatiilor depinde de densitatea si de greutatea atomica. oasele. Cand corpul uman este expus la radiatiii X. cu rezultate total opuse: partile intunecate de pe film sunt cele mai usoare. absorb in mai mare masura radiatiile siapar umbre mai pronuntate pe film. ca si lumina. cu greutate atomica mai mare decat carnea. Cu cat greutatea atomica este mai mica. materialul este mai usor patruns de razele X.y Radiatiille X impresioneaza solutia fotografica. Radiatiile cu neutroni se folosesc in anumite tipuri de radioagrafii. .

De asemenea. structura obiectelor opace poate fi observata direct. efectul Compton si altele. .y Radiatiile X provoaca fluorescenta anumitor materiale. Alte proprietati: difractia. efectul fotoelectric. se produce un curent electric proportional cu energia fasciculului incidental. Aceasta tehnica se numeste fluoroscopie. razele X pot fi vazute intr-un nor. Cand razele X trec printr-o camera de ionizare. este direct proportionala cu energia lor. cum ar fi platinocianidul de bariu si sulfura de zinc. Daca filmul fotografic este inlocuit cu un ecran tratat cu un asemenea material. y Alta caracteristica importanta este puterea de ionizare. Aceasta proprietate ne ofera o metoda de masurare a energiei razelor X. care depinde de lungimea de unda. Capacitatea razelor X monocromatice de a ioniza. datorita capacitatii de ionizare.

in unitati SI relatia Duane Hunt devine: . orice sarcina electrica aflata in miscare accelerata emite radiatie electromagnetica. fiind determinata numai de tensiunea inalta Ua. electronii care bombardeaza anticatodul sunt decelerati (franati brusc) si ca urmare emit radiatie electromagnetica. respectiv o frecventa maxima ( max). Limita min nu depinde de natura anticatodului. In tubul de raze X. in spectrul continuu al radiatiei de franare se observa o lungime de unda minima ( min). La o valoare data a tensiunii de accelerare. Duane si Hunt au descoperit ca produsul min si Ua sunt invers proportionale. aplicata pe tub.relatia de deplasare Duane-Hunt Empiric au gasit si valoarea factorului de proportionalitate. . In 1915.Conform electromagnetismului clasic.

acesta va avea energia maxima: Atunci lungimea de unda minima sau limita spectrului continuu de raze X va fi : . Electronii emisi de filament sunt accelerati datorita tensiunii inalte Ua aplicate pe tub si ajung la anticatod (anod) cu energia cinetica: Prin franarea unui electron in apropierea unui nucleu din tinta metalica ce constituie anticatodul.Limita dinspre lungimi de unda scurte a spectrului continuu poate fi explicata numai in cadrul teoriei fotonice a radiatiei (Einstein). Daca un electron pierde intreaga energie cinetica prin emisia unui singur foton. se emite un foton cu energia h . Energia ramasa electronului va fi cedata sub forma de caldura (cel mai probabil) sau prin emisia altor fotoni.

este o constanta . Energia radiatiei este data de diferenta de energie intre cele 2 nivele intre care are loc tranzitia . Intre mecanismul de emisie al spectrului luminos nu este mare diferenta : spectrele de raze x au frecvente mai mari deoarece se emit prin dezexcitarea pe nivelele interioare si sunt mai simple . avand mai putine linii a caror frecventa variaza monoton cu Z . conform postulatului lui Bohr .Al doilea proces de emisia a radiatiei x este cel in care electronii cu energie cinetica mare pot ioniza atomul scotand un electron de pe un nivel interior.unde R este constanta lui Rydberg Z este numarul atomic al elementului emitator. denumirea de spectru caracteristic.Electronii atomului tind sa se rearanjeze pentru a aduce atomul in stare de energie minima. Se emit astfel fotoni cu energia bine determinate caracteristica elementului ai carui atomi au fost excitati. Lungimea de unda a radiatiei caracteristice se poate calcula cu legea lui Moseley : . n si k sunt numerele cuantice principale ale nivelele intre care are loc tranzitia. Aceasta dependenta a adus spectrului de linii al radiatiei x . numita constanta de ecran care se determina experimental Frecventele emise depend prin Z de tipul elementului emitator.

Pentru asemenea radiografii se utilizeaza Cobalt 60 si Caesium 137. Prin aceste mijloace se pot identifica compusi chimici si se poate stabili marimea particulelor ultramicroscopice. substantele cristaline pot fi identificate si structura lor determinate. Ca mijloc de cercetare. metalurgie si biologie. mineralogie. Prin spectroscopie cu raxe X se pot identifica elementele chimice si izotopii lor. in special in dezvoltarea mecanicii cuantice. In afara de aplicatiile din fizica. chimie. care nu au structura cristalina. radiatiile X au permis fizicienilor sa confirme experimental teoria cristalografiei. Folosind metoda difractiei.y Studiul radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica. dar o structura moleculara regulata. Metoda poate fi aplicata si la pulberi. pentru testarea nedestructiva a unor aliaje metalice. . razele X se utilizeaza si in industrie.

y De asemenea prin radiatii X se testeaza anumite faze de productie si se elimina defectele. . In radiotarapie se utilizeaza in tratamentul cancerului. Razele X ultramoi se folosesc in determinarea autenticitatii unor lucrari de arta sau la restaurarea unor picturi. radiografele sau fluoroscoapele sunt mijloace de diagnosticare. tomograful axial (scanner CAT sau CT) a fost inventat in 1972 de inginerul eletronist Godfrey Hounsfield si a fost pus in aplicare pe scara larga dupa anul 1979. In medicina. Aparatul computerizat.

Efectul fotoelectric extern este fenomenul de emitere de electroni de catre un metal aflat sub actiunea unei radiatii electromagnetice. Importan a acestui fenomen în dezvoltarea domeniului fizicii const în a sprijini dualitatea und corpuscul a radia iei electromagnetice. Explica ia matematic a fenomenului a fost dat de Albert Einstein. pe baza unor ipoteze cuantice formulate de Max Planck .

y Daca pana atunci lumina era considerata o unda. . propunand o noua teorie a luminii. fenomene noi. precum efectul fotoelectric sau efectul Compton. y In anul 1905 Einstein a extins ipoteza cuantelor de energie. teorie care a contribuit la intelegerea structurii materiei. y A inceput in 1900 cu ipoteza lui Planck asupra cuantelor de energie si a culminat in anul 1925 cu teoria mecanicii cuantice a lui Schrodinger si Heisenberg.y Au fost necesare aproape trei decenii pentru ca teoria cuantica sa fie acceptata.nu mai puteau fi explicate decat daca se admitea ca lumina are caracter corpuscular. si multi oameni de stiinta au contribuit la dezvoltarea ei.

y Efectul fotoelectric se produce instantaneu. y Efectul fotoelectric se produce numai daca frecventa radiatiei incidente este mai mare decat o valoare minima numita frecventa de prag 0 . care difera de la un metal la altul. . y Energia cinetica maxima a fotoelectronilor este proportionala ca frecventa radiatiei incidente si nu depinde de fluxul acesteia. atunci cand frecventa este constanta.y Intensitatea fotocurentului de saturatie este direct proportionala cu fluxul radiatiei incidente.

. Caracteristicile fotonului sunt: Sarcina Viteza in vid Energia Masa de miscare Masa de repaus Impulsul q= 0 c= 3*108 m/s = h = mc2 m= h / c2 m0= 0 p= h/ Formula lui Einstein pentru efectul fotoelectric este h = L+ mv2/2.y Lumina este un fascicul de fotoni. unde L este lucrul mecanic necesar pentru ca electronul sa invinga fortele care il leaga de materialul catodului.

Uneori sunt folosite radiatii UV sau IR la alarme. . are si numeroase aplicatii practice. y Alarmele antifurt si sistemele automate de deschidere a usilor utilizeaza adesea circuite cu celula fotoelectrica.Cand o persoana intrerupe fasciculul luminos. anularea brusca a curentului activeaza un comutator care comanda o sonerie sau o usa. pe langa faptul ca a jucat un rol important in confirmarea teoriei corpusculare a luminii. pentru ca sunt invizibile.y Efectul fotoelectric.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->