r-

I
Descopera aventura,rezo/va enigme/e §i mai apoi...
\J

,
o metoda practica §i comp/eta
What would
you like?
 © 1992 Usb orne Publishing Ltd

Titlu in original

LERN ENGLISH
de
Nicole Irving

© 1997 by EDITURA AQUILA '93

Romanian edition and Translation

ISBN 973-9319-17-3

Traducere:
Claudia Eftimie

Lector:
Claudia Eftimie

Tehnoredactare:
Editura Scripta SrI. Oradea

EDITURA AQUILA '93

ORADEA
 I

Cuprins
J

Cuvant inainte
Ghid de pronuntare englez
Glosar (termeni/notiuni gramaticale)
Substanti vele
Adjectivele ~i primele notiuni des pre verb
Timpul prezent al verbelor
Geni tivul in's
Imperativul ~i MUST
Propozitiile interogative
Propozitiile negative
Cateva verbe de exceptie
Prepozitiile ~i particulele
"Cine", "ce" ~i pronumele reflexive
Prezentul continuu (continuare)
Pronumele personale
Verbele la trecut ~i adverbele
Imperfectul (continuare)
Aspectul simplu ~i continuu al trecutului
Present Perfect
Participiultrecutal verbului~ipronumeleposesive
Viitorul
Formarea viitorului cu going to
Gradele de comparatie comparativ ~isuperlativ
Would ~i conditionalul
o scrisoare
Explicatii gramaticale
Raspunsurile ~i solutii1e exercitii10r
Numeralele, datele, anotimpurile ...
Dictionar englez-roman
Cuvant inainte
Aceasta carte va permite sa Personajele principale
invatati regulile de baza ale Pe pal'curs ce Inaintati, veti face cuno~tinta cu anumite personaje. Cei
gramaticii limbii engleze ~i sa care detin un 1'01 important va sunt prezentati aiei.
puneti in practica cea ce invatati
pe parcurs, insu~indu-va noi Primii sunt Susy ~i John, deoarece ei sosesc la Bridgetown, pe drumul
cuno~tinte. care duce la re~edinta Fruitcake. Ei au venit de la Londra, unde de a~tfel
locuiesc, pentru a-~i petrece vacanta Impreuna cu familia Fruitcake. Ii
Pagini Ie 4 ~i 5 va prezinta un veti insoti pe parcursul acestei carti.
ghid de pronuntare englez ~i un
glosar. Glosarul va explica
termenii gramaticali care trebuie John Miller Susy Miller
~tiuti pentru a intelege mai bine Fratele lui Susy. Sora lui John.
textul. Reveniti asupra lui daca nu Ii place plimba- E mai in
sunteti familiarizati cu telmenii rea, cataratul, varsta decat el
gramaticali. ' plimbarea cu cu un an. Ii
bicicleta ~i plac romanele
Partea principala a cartii incepe mancarea. politiste.
la pagina 6. Fiecare capitol
prezinta un punct sau doua de
gramatica, iar banda desenata va Sarah Emma
prezinta utilizarea acestora. Fruitcake Fruitcake
Toate cuvintele noi sunt Prietena lui Mama lui
prezentate alaturi de traducerea John ~i Susy. Sarah. Este 0
lor. Cititi explicatiile ~i banda Ea i-a intalnit
desenata. Consultati lista de scul ptori ta
cu un an In destul de
cuvinte noi dind va atlati intr-un
urma in timpul faimoasa.
impas. Daca va va fi greu sa vacantei.
Intelegeti, apelati la tradueerea
bulelor.
Phil Fruitcake
Aceasta traducere nu este mcuta Christopher
Tatiillui Sarah. Crook
cuvant cu cuvant. De fapt, nu ne Fiullui Frederick Talhar interna-
exprimam tot timpul la felin Fruitcake. Lucreaza
engleza ca ~i In romana. A~adar, tional. Politia
pentru 0 asociatie de din Londra
ea constitue traducerea cea mai caritate. are un dosar
adecvata cu putinta.
des pre el.
Pe parcursul fiecarui capitol veti
intalni eel putin 0 ghieitoare sau
un joc care va of era ocazia de a Softic Fangs
Cainele fami- Pi sica familiei
pune in practica eeea ce ati
liei Fruitcake. Fruitcake. Curi-
aeumulat pe parcurs.
Raspunsurile ~i solutiile Ie gasiti Curajos ~i ne- oasa, Ii place sa
la paginile 56-57. obosit.Cateo- fie rasIatata. Ii
data mai e ~i place sa-l tach i-
nervos. neze pe Softie.

De retinut

In aceasta calie, abrevierea (pi) Inseamna * Acest asterix Inseamna ca verbul care urmeaza
ca cuvantul sau expresia In chestiune se este neregulat, (verbul al carui timp trecut este
atla la plural. neregulat). Verbele neregulate din engleza va
sunt explicate unde este necesar.
..£1~
CLLt)))
'.•..Ghid de pro nun tare englez
Pronuntia In limba engleza difera
de cea din limba romana. Unele
litere sunt u~or de pronuntat
deoarece ele au tot timpul aceea~i
pronuntie, se citesc la fel, iar altele
se citesc ~i se pronunta ca In limba
romana (adica "b", "k", "]", "p",
"t"~i "z"). Totu~i, multe litere ~i
grupuri de litere se pot pronunta
diferit ~i pentru a ~ti cum sa Ie
pronuntati corect, cea mai indicata
modalitate este de a asculta cu
atentie cum vorbesc englezii.
Aici va sunt prezentate cateva
reguli care va VOl' ajuta sa
pronunta!i corect literele al carol'
sunet trebuie Invatat. Atentie In
schimb: pronuntarea In engleza
difera, existand mu]te exceptii.
Vocalele
1 Gasiti toate cuvintele citate In exemple la vocabularul de la paginile 59-64.
4
e la sfar~itul unui cuvant nu se
pronunta deloc : bike, shine, like
cu excePtia cuvintelor formate
dintr-o silaba, unde "e" se
pronunta iscmi: he, she, be;
ee : se pronunta tot "i", dar putin
alungit: see: green.
i se pronunta ca In limba romana
(adica scmi): bridge, river, is;
- asemeni sunetului "a" din casa:
bird;
- asemeni sunetului "ai" din cobai:
bike, white, shine.
o se pronunta ca In romana: dog.
not, got;
- asemeni sunetului "0" din oracol
dar mult mai alungit: old, phone,
home, no;
00 se pronunta "u": uliu, u~a, dar
In majoritatea cazurilor este mai
alungit decat In limba romana (vezi
un dictional' bun): school, look,
good, poor.
u se pronunta:
- asemeni sunetului "a" din vaza
sau casa: but. up, jumper;
- asemeni sunetului "u" din lut:
put;
- asemeni sunetului "iu" din fiu:
stupid.
ai se pronunta asemeni sunetului
"e" din etaj: airport, pair sau
sunetuJui "ei" din lei: painting.
aw se pronunta "0" ca In anotimp:
draw, strawbeny. Cilteodata, acest
sunet se scrie 00 (ca In door), or
(ca In for), sau our (ca In four), dar
pronuntat mai alungit.
ea se pronunta "i": tea, please, sau
"e" ca In elefant: dead, treasure.
eo se pronun!a "i": people.
ew se pronunta aproape ca un "u":
;ewel, sau un "iu" din romana:
new.
ay & ey se prol1unta "ei" ca 111
piei: away, they; ea se pronunta
cateodata exact la fel: great.
ie se pronunta "i", care poate ti
lung: piece, sau scurt: fi-iend.
oe & ue se pronunti'i "u" scurt ca 111
unghie: shoe, blue, clue.
oi & oy se prol1ul1!a "oi" ca In
baietoi: boy, soil.
ou se pronul1ta "au" ca ~i 111aur:
about, found sau "0" mai alungit:
four.
ow se pronunta cateodata "au":
cow. now iar alteOl'i se pronul1ta
"au" ca 111dlau: show. window.
ui se pronunta "j" ca 111indiciu:
builder sau "u" ca In ureche: ;uice.
Consoanele
c se pronunta "s" In fata lui
"e" sau "i": ;uice, cinema;
sau "k", ca In
kilometru: castle,
cup (ck se pronunta
exact la fel).

ch se pronunFi"tch": church ~i "1(;'
dupa "s": school.
g se pronunta gi Inaintea lui "e"
sau "i": orange; altfeJ, g se
pronunta normal: bag, go, garden;
un "u" 'IIpoate Intari: guess.
gh se pronunta uneori "f': enough,
jar aiteori nu se pronunta deIoc:
straight, light.
ng nu se pronun!a foarte distinct;
multe cuvinte se termina In "ing",
aceasta termina!ie pronun!andu-se
ca un "n" nazalizat: sing, bring.
h se pronun!a aproape Intotdeauna
In engleza: here, holiday, hello.
j se pronunta "g" ca In ger, jumper.
kn se pronunta "n" ("k"-ul nu se
pronunta aici): knOw.
1 & II se pronun!a ca I-ul din vila:
ill. holiday; Ie de la sfar~itul unui
cuvant se pronun!a "al" ca ~i In
mamaliga: table.
qu se pronunta "k": quick, quiet.
r-ul din engleza se pronunta aproa-
pe ca In romana: river, forest.
Er se pronunra "a"cand se afla la
sfar~itu] unui cuvant: mothel;
fathel; brother
Terminaria our se pronunra
la fel (a): flavour2.
s se pronunta ca In ceas:
house. forest; cateodata
(mai ales la sfar$ituJ
2 In America aceasHi terminatie se scrie or.
cuvantului) se pronunra"z"-
zebra: is, clothes sau "j" ca In joc:
treasure.
sh se pronun!a "~" ca In ~arpe:
shop, show.
th se pronunta ca un fel de "t" pu~
nand limba Intre dinri, Iasand aerul
sa iasa u~or pe gura: the. this.
tion se pronunra "$an": expedition.'
w se pronun!a "u" ca In uituc:
want, away.
wh se pronunta cateodata "u" iar
alteori ca un h englezesc foarte
aspirat: who.
x se pronunra cateodata "gz" exit;
iar alteori "ks":expel, fax.
y se pronunta "i" purin alungit:
crayon, you; uneori scurt: nearly,
ready, stOlY; iar alteori se pronunra
"ai" ca In cobai: by.
Variante:
Atat In Marea Britanie, cat ~i In
Romania, exista mai mu]te accente
regionale. lndicariile de mai sus
corespund englezei standard din
zilele noastre, fiind prezentata a~a
cum este vorbita In sud-estul Angliei.
Mai exista $i alte accente - cum ar
fi cel al englezei americane vorbite
In America (unde oI1ogranerea va-
riaza In compara!ie cu cea a Marii
Britanii).
Glosar
Acesq~1osal'-va prezintape scurt
principalii termeni gramaticali din
aceasta cm1e.
substantivul: cuvant care denume$te
lucruri, fiinre. ExempIu: $oarece.
pronumele: cuvant care tine Iocul
unui substantiv. Exemplu: ea. al meu.
subiectul: substantiv sau pronume
care sufera aqiunea exprimata de
verb. Exemple: $oarecele mananca.
Ea mananca.
complementul: substantiv sau pro-
nume care determina un verb. El
poate n direct: Ea mananca bran-
za. ~i indirect: Ea Ii da surorii
sale branza.
adjectivul: cuvant care descrie
un substantiv. ExempIu: Ea este
grasa.
verbul: cuvant care exprima 0
aqiune sau 0 stare. Verbul se con-
juga, adica se pune la forme ~i
timpuri diferite, conform subiectu-
Iui $i momentului In care are loc
aqiunea. Exemple: ea mananca; ei
mancau; eu voi n.
infinitivul: forma de baza a verbu-
lui. E forma pe care 0 are verbul
cand nu e conjugal. ExempIu: £
manca. a fugi.
adverbul: cuvant care determina
un verb exprimand caracteristici
(In timp, spariu,etc.). E-
xemple: Ea mananca
repede; Ea va manca
maine.
DO ••
••
5
·9substantive,e
Oricare ar fi genul substantivului, in
englezii yeti adiiuga the pentru a
aliicula substantive Ie. Exemple: the
bridge (podul); the tower (turnul);
the airport (aeroportul).

Un ~i 0 se traduc prin a in fata unei

consoane ~i an in fata unei vocale.
Exemple: a bridge (un pod); an
airport (un aeropOli).

Pluralul substantivelor

Majoritatea substantivelor primesc

un s la plural: bridges (poduri)l.
The apare in fara substantive lor la
plural - dar nu intodeauna.

Intrebuintam the dind vorbim despre

lucruri concrete (the bridges of
Bridgetown - podurile din Bridge-
town). Cand vorbim despre lucruI'i
nenumarabile nu utilizam the. (1 like
sweets - imi p]ac dulciurile).

6 I negative
1 PluraluI substantivelor care se formeaza
some va lnlocuit cu any.
fi
diferit va este explicat la pag.49. 2 In propozitiile interogative ~i
I - ---------~~~._ "Exista unlo" §i "iata"
,~

Pentru exista, se afla un/o yom

spune there is (sau there's) la singu-
lar ~i there are la plural.
Exemple: there is a lake (este/se afla un
lac ...); there we lakes (sunt/se afla
lacu ri ...).
Cand yrem sa spunem iata yom utiliza
tot there is lare. Cand ne referim la un
obiect care se afla prin apropiere, vom
spune here is (sau here's)4 la singular
~i here are la plural.

Cuvinte noi La familia Fruitcake

bridge pod Pentru un motiv necunoscut, bar-

sweet bomboana battil din spatele lui John ~i-al Jui
market piata Susy prive~te ~i retine drumul
tower turn care duce la familia Fruitcake. EI
castle castel a gasit deja primele ~ase puncte
cinema cmema de reper care indica drumul de la
post office oficiu po~tal aeroport. Cautati-Ie pe celelate
swimming pool piscina ~ase alcatuind 0 lista in engleza
church3 biserica Ctinand cont de a, an).
station gara
camps ite loc de camping
airport aeroport
coast coasta (Ja mare)
town ora~
port port
river diu
lake lac
village ora~el, sat
mountain munte
map harta
house casa
cafe cafenea
farm ferma
hotel hotel
forest padure
island insula

look! priYe~te !
it is, it's
Cheia replicilor
este, exista
there is, there's (acolo) este, se afla -John, look! John priYe~te! - Yes, there are the bridges ... Da, acolo
there are (pI) (acolo) sunt, se afla -It's the coast! E coasta! sunt podurile ...
here is, here's (aici) este, se afla -Ohyes! There's a town too! $i -and the two towers. ~i cele doua
here are (pI) (aici) sunt, se afla acolo mai este ~i un ora~! turnuri.
yes da -It:' aport. Este un pOlio -Oh, here's the airport' Oh, iata (aici
no nu -A river! Un rau! e) aeroportul.
-A lake! Un lac! -Great! Sweets. Minunat' Dulciuri!
too de asemenea
and -A village! Un sat! -What's that Susy? Ce ai acolo Susy?
~l, lar -It's the map. Harta.
-Oh, mountains' Oh, chiar ~imunti!
two doi, doua -And here's the Fruitcake house. $i
-Look! ThereS Bridgetown. PriYe~-
great minunat te! Acolo este ora~ul Bridgetown. iata ~i casa familiei Fruitcake.
what's that? ce este aceea?

3 La plural: churches. 4 Is lnseamna este. In limba vorbita, se lntrebuinteaza forma contrasa s (vezi pag. 8).
I
Adjectivele §i primele notiuni despre verb
In engleza, adjectivele se pun Inain-
tea substantivului ~i sunt invariabi- ()-~Thelje;feaholtJqy==~_O
~; ,~;;;.;: ;.»~~._'-""- •.,
Ie. Spre exemplu, cu green (verde) ~
vom avea: a green car (0 ma~ina blue sky
verde) ~igreen cars (ma~ini verzi).
Verbele in limba engleza
In engleza, verbele se conjuga a-
proape la fel la timpul prezent (vezi
pagina 10). Anumite verbe, precum
to be (a fi) ~i to have (a avea)l se
conjuga diferit. Le gasiti conjugate
"Eu", "tu", "el", "ea", etc. To have, to have got
la timpul prezent pe urmatoarea
(a avea)
pagina. In engleza, 1
(eu) se scrie Intotdea-
To be (a fi) una cu majuscula. Jou inseamna Prezentul verbul ui to have este
atat tu, voi cat ~i dvs. EI ~i ea au have respectiv has. Deseori, in
Jam eu sunt
drept corespondent he ~i she cand anumite contexte, se adauga got:
you are tu e~ti/voi sunteti ne referim la persoane. Cand vor-
he/she/it is el!ea este J have (got) eu am
bim des pre lucruri vom spune it2
we are noi suntem you have (got) tu ai/voi
. aveti'
ei/ele sunt
We inseamna noL They inseamna nOl avem
they are atat ei cat ~i ele. we have (got)
they have (got) ei/ele au

ellea are

l~
ffi{,t:r - small
~
~I.~} I've g~t
bag.
black J..l
~Hey, You've
,..a~~" got JOhn!A~~
tent too . ..4.
a .';
~(~.(i~
~
M °F/,r
"'. ~;'
green tent.
Oh yes, I've got a XI
<11111111 ~~I I!. I h/
h~ssr;dt)
Formele contrase

}J~ ~~~ J. 'rr~ 'lA·· .,1~4'~~ ~~ .. ~.

\b::f ,,;
Ir{'t,- (\
\\)
~ ~ ~o--
1-.1 ~
~..F
t~ "!.~
~ \t)
--i )-~~. ~(.r
•••• ~4'
-' "" . ••••,.• t ~"~
•. "Pjf:~'fu.\~~ "'IV< ~'.J'!-..'
Ji
A

prezent.
mele Am,
verbelor
In engleza are
to b~
V.orbita ~1 to ~ave've
devln
S.eIS ~ontrag la
for- ?

.~<::i '" /r:;f;%ro

~ ;...:!il - i7'-
~ I ill\'
,),.'1 .••..
f..4;~ f~ ~\(A'
~~~ \I • ~ ~\{ ~," you've got (tn ai, voi avcji).
\;i~t I ". "
~ .. , Susy.

l~ ~, Ah..]'m
tire~". \ ~ ~''''''~I
,r,~
'1\5 a-"
bluesuUca"
. A green ...
bag" .._/' =X," ~ " I ve
gree:
got bag~
an old Hello,
>( _~
Sarah?~Its
."II~.1

~~f\
l~.
.J. ~'?ll'":-...
tall. ~=~~/1.9~·"""
;0","
Oh, he's.:'7:"~
VQ't 4. 0I ,,~-
~h"
~1"{1"""
l'l~YJ.<:~/'w,'
.."'''''~vv..t''.!·" ~'1' ,'il~.'·"'Ir:71;,
.
'C ~ {,\:7 ff{t),',~.~r,·.~~
;}~J~v0~ i~~'J:,.!j,
~.(
.. ~ .•..
Idv.\I"
".w:'"
~
~" '
.....
:d~",r-,-,*~,",~~. Ij'~ We re zn ,
Bridgetown..
~;
./

t}.~~
r:;t ,;;::;.-~"' c:I

~ VJiP
/"lIP
~'=-7fu\
~WO'""J1b (",0 d
•,~n.,.!'tI «(~
~\')j
••••. _~~.
~~'
~ ~~
~'
~ li.~.IJt·E
,"'j'". ) ~.oJ ~
1\ '. ~~~~
~ ,~
IIlfli"
~<W
" ••••
~,'t\1i
if
~:\r...
~~ :t--' YW' ~ ,:11' ~~
~gM\ v. \ j 0 '"
G) ~
<:)
~~} ~~.
-.;.~~
I' t l...
•.....IJ
il""""
~I~;r '" '£i~\\,\"
·A~· .••
"
"tiDfU
r: ~<
~..!I"=
R
'1" '[Y?~\L
~?iII ~u ~ "'~
~ -~ ,.l/ ~\
~~.L"..I
~fl~~~ 116 "
I.. t'/'SI
,""'< ;
,.I·..J
I (, 0;
1\"''C:1 'h>'1
I~ ~
t'~ r -,
1/))"0~ .....
~"
Vf:r'"~
~.'

~\\:~Z" ~~
~
•~~
""'"--
o. n:a 4&--~
~J ~ • iW;IX ~:z:. :::!I:L
/c!.'.J' ~ un"
l ((~ 'I. 1'\"
:.....:
s:::.. •.•• .;;;
V.....-;:::;:;:;.-
Oft I')'Yb, AI ~ "'<....
E-""~ .~.-Jr-:: ~iF,)'V ~ Thank
"{ E...:;;#!
..................
You are kind~::::
I C ~, you".
_'!--T
.:\
I-I.-.J
~
F'\
~1
=-- ~~~""
'1.....~.
r.:I~j
.' 'fa {~:.:P'1
_"'YiIio ~1'~11
" ..~.. v:;-.

1 In engleza, verbele sunt precedate de to la infinitiv. 2 Ciind vorbiti despre un animal care nu va este cunoscut, yeti
8 spune it. Daca In schimb e yorba despre animalul vostru preferat, yeti spune he sau she (el-ea).
 ~
"AI meul mea", "al taul fa", "al saul sa"
lata cum spuneti al meu/mea, al Hiu/ta
in engleza. Cuviintul utilizat pentru al
saul sa, ai/ale lor depinde de lucrul
sau persoana despre care vorbiti.
my al meu/mea. ai mei/ale me Ie
your al mu/ta, ai miltale,al vostru/voastra, ai
vo~tri/voastre
his al sau/a sa, ai sai/ale sale (m)
her al sau/a sa, ai sai/ale sale (f)
its al sau/sa, ai sai/sale (obieetc)
our al nostru/a noastra, ai/ale no~tri( e)
their alia lor, ai/ale lor

No, it all right.

:s·

We've got your

map.
Cuvinte noi
Cine ce bagaje are? ~~~, car ma~ina
Ati putea sa depistati aceste personaj~~"bapda desenata ~i sa desco- holiday vacanta
periti cine ce bagaje are? Spuneti In ehgleza ce fel de bagaje are fie- sky4 eel'
care ~i atribuiti-Ie elite 0 euloare. Primul
r~ raspuns este:His bag is sea mare
green. sand nISlp .
day trip excursle
bag geanta
tent cort
suitcase geamantan
backpack rucsac
briefcase geanta diplomat
green verde
blue albastru
white alb
black negru
red ro?u
grey gn
Cheia replicilor yellow galben
pelfect perfect
clear limpede, clar
'I've got a small black bag Am 0 •Hello, Sarah? Its Susy. Alo, Sarah? warm
geanta mica ~i neagra. Susy la telefon. caldut, cald
exciting extraordinar
'Hey, John! You've got a tent too. Hei • We're in Bridgetown .... Suntem in
Bridgetown ... small, little mic (a)
lohn! $i tu ai un COli.
'Oh, yes! I've got a green tent. Oh da! •No, it~·all right. We've got your map. sorry pardon, scuze
Am un COlide culoare verde. tall inalt (a)
Nu, e in regula. Avem hmia voastra. tired
'Oh sony! Oh, scuzati. 'My backpacks red. Rucsacul meu e obosit (a)
old (in context)
'Oh, he stall. Oh, ce inalt este. ro~u.
·Ah ... I'm tired ... Ah ... sunt obosita. 'Heres your bag. Aici e geanta ta. vechi/e, batriin (a)
thanks, thank va/lti multumesc
'A green suitcase ... a blue bag 0 'No, its his bag Nu, aceasta e
valiza verde ...o geanta albastra . geanta sa. you
kind amabil (a)
'I've got an old green bag3 Am 0 'My suitcases are grey. Geamanta- hello buna,salut
veche geanta verde. nele mele sunt gri. in in
• You are kind! Thank you ... Sunteti 'Heres your suitcase, Miss. lata, aici
este geamantanul dvs. Domni~oara. all right in regula
amabila. Va multumesc. Miss Domni~oara

3 Nu uitati ca un sau 0 se tradue prin an In fata unui cuvo'mt care Ineepe eu 0 vocala. Acest euvant poate fi atat un
substantiv (an airport - un aeroport) cat ~i un adjectiv (an old bag - 0 geanta verde). 4 Pluralul este: skies. 9
 Timpul prezent al verbelor
In engleza, verbele sunt u~or de conjugat la prezent, dar la
persoana a treia singular primesc un s. lata cum arata pre-
zentul verbului to walk (a se plimba). l/you/we/they walk,
he/ she/it walks. IAcesta este aspectul simplu al verbului la
timpul prezent, caracterizand 0 actiune care are loc de
obicei, deseori sau niciodata. Totu~i, spre deosebire de
limba romana. in engleza mai exista ~i un alt aspect al
timpului prezent. Acesta descrie 0 actiune care are loc, se
desIa~oara ehiar in momentul vorbirii.
Prezentul continuu
Prezentul continuu se formeaza ell aJlItorul verbului to be
(vezi pagina 8)+)nfinitivul verbului-la care se adauga ter-
minatia - ing. In continuare, va este prezentat verbul to
walk conjugat la prezentul continuu: I am walking,
au/we/they are walking, he/she/it is walking. 3

Utilizarea eelor doua as peete To want (a dori, a vrea)

ale timpului prezent.
Pentru a spune ceea ce doriti, yeti
Trebuie sa retineti ca In engleza, utiliza verbul to want (a dori, a vrea)
orice actiune care este In curs de care se conjuga la fel ca verbul to
desIa~U1:arese rap0l1eaza continuu. walk la prezentul simplu (I/you/we
/they want, he/she/it ·wants). To want
Exemplu: eu dint (In acest moment) nu se j'ntrebuinteaza la aspectul
se traduce: [ am singing, dar, daca continuu.4
aceasta propozitie 0 yeti traduce: Pentru a spune ceea ce doriti sa fa-
[ sing (eu cant) se intelelge ca dese- ceti, folositi verbul to want alaturi de
ori sau cateodata, prin unnare va re- un infinitiv, spre exemplu: I want to
feriti la 0 aqiune care are loc repe- walk (eu vreau sa merg/sa ma
tat sau din cand In cando ~
I'd like a I'd like (a~ dori/a~ vrea)
lemonade.

1 Verbele care la infinitiv se termina in ch, 5h, 55, X sau a primese termina\ia es in lac de 5 la persoana a treia singular.
10 Exemplu: to go (a merge), vom spune he goes (el merge) 2 Intinitivul Tara to se numqte forma de baza a verbului.
3 Formele contrase ale verbului to be la prezentul eontinuu (vezi pag. 8) se prezinta in felul urmiitor: I'm walking, you/
 Scrisoarea misterioasa Cuvinte noi
landscape pelsaj
Susy a observat ca un Domn a la- sun soare
sat sa-i scape 0 foaie de hartie. bird pas are
Rididind-o de pe jos, observa ca road drum
este yorba despre 0 scrisoare Inve- Coke Cola
chita. 0 persoana foarte obosita table masa
lemonade limonada
trebuie s-o fi scris, mcand ciiteva
cup of tea cea~ca cu ceai
gre~eli (~ase In total). Ati putea-o ice cream 'Inghetata
rescrie corectand gre~elile ~i orange juice suc de portocale
tncercand sa 0 traduceti In camera
romana? aparat .foto
shop magazm
boy baiat
bike bicicleta
son fiu
A desert Is/and 1893 man5 barbat
secret secret
treasure comoara
clue indiciu
t1y dear son Joseph, boat, ship barca
/ am a old man. / are alone on my desert Island and my house near
to walk a merge/a se
Bridgetown Is empty. I has a secret big. I am velJl rich. Now my plimba
to look at a se uita la
treasure Is your treasure. t1y house hide the first clue. Rrst of a// a straluci
to shine*
you're loof/ng for two boat. to sing* a canta
to look for a cauta ..
to lead* a duce catre ..
Farewell to like a-i placea cuiva
ceva
Ferdinand FruitcaKe
to pay * a plati
to visit a vizita
to go * a pleca
to hire a Inchiria
o to hide* a ascunde
slowly 'Incet
stupid prost, tampit
Cheia replicilor excuse me fiti amabila
this acesta/aceasta
• You're walking too slowly. Mergi prea juice. Oorim 0 inghetata ~i un suc de to catre, la ...
incet. portocale. in the shade la umbra
·I'm looking at the landscape, stupid! ·I'd like a lemonade. A~ dori 0 ice-cold inghetat/a
Admir peisajul, tampitule. " limonada. please va rog
·Oh yes, the sun s shining. .. Intr-adevar, ·And I'd like a Coke, please. Iar eu where? unde, 'Incotro
soarele straluce~te ... a~ dori 0 Cola, va rog. now acum
•... and the birds are singing. ..iar ·I'd like to pay, please. A~ vrea sa but dar
pasarile canta. platesc, va rog. always intotdeauna
·Excuse me, we are looking for • Where s my camera? Unde e desert pustiu/e
Bridgetown. Fiti amabiH'i, cautam aparatul meu de fotografiat? dear drag/a
Bridgetown. ·Now I'want to look at the shops in alone singur/a
-This mad leads to Bridgetown. Orumul Bridgetown. $i acum vreau sa vad on pe
acesta va duce inspre Bridgetown. magazinele din Bridgetown. near langa
./ want a table in the shade. Ooresc 0 •But we always look at the shops. empty gol/goala
masa la umbra. Oar intotdeauna ne uitam la big mare
./ want an ice-cold lemonade. A~ dori magazme. very foarte
o limonada cu gheata. •The boys want to visit the castle. rich bogat/a
·He wants a cup of tea. El dore~te 0 Baietii doresc sa viziteze castelu!. first intai
cea~ca cu ceai. • We ;vant to hire two bikes. Oorim sa first of all Inainte de toate
• We want an ice cream and an orange inchiriem doua biciclete. farewell cu bine, adio

we/they're walking, he/she/it s walking. 4 Unele verbe, cum ar fi to want, nu se utilizeaza practic niciodata la prezentul 11
continuu. Vezi lista de la pag. 20. 5 Pluralul: men.
 Genitivul in '5
In engleza, pentru a spune cui ce Ii apartine se adauga
un's posesorului. Exemple: Sarah scat (pisica lui
Sarah), the dogs bowl (farfuria catelului), this
jumper is Sarah s (acest pulover este allui Sarah).
La plural, cand numele posesorului se termina In s, se
adauga doar apostroful: the dogs' bowl (farfuria dii-
nilor).! In engleza , posesorul precede lucrul posedat,
acesta neavand articolln fata sa.
This, these ~i that, those pentru 0 identificare ~i he/she/it is
pentru reluarea unei idei ete.
This descrie un lucru din apropiere Exemplu: Who is that? It s Robert.
~i Inseamna acesta/aceasta. La plu- He s my brother. (Cine este acela?
ral vom spune these adica ace~tia/ Acela e Robert [identificare]. E
acestea. Exemplu: This bag is green fratele meu [reluare]). Pentru
(Aceasta geanta e verde). identifieare ati putea spune ~i
That descrie un obiect din depart are That s Robert.
~i Inseamna acela/aceea, iar la plu-
ral those Inseamna aceia/acelea.
Exemplu: That bag is yellow Aici este ~i acolo este
(Geanta aceea este galbena).
Aici este ~i acolo este se spune
Acesta/aceasta este here is ~i there is.2 Totu~i, putqi
utiJiza this is ~i that is (acesta/
Pentru acesta/aceasta este uti Iizam aceasta este) ~i (acela/aceea este)
fie it is (sau this/that is) fie he/she/it cand va prezentati prietenii sau un
is. Utiliziim it is (sau this/that is) lueru.

intelesurile particulei '5

Nu confundati 's - marea poseso-
rului (ca in Sarah scat - pisica
lui Sarah), eu forma eontrasa a
verbului to be ('S = is) to have
('s = has) sau to have got ('s got
= has got) - vezi pagina 8.

1 Dac1\ posesorul este un substantiv care are pluralul neregulat (man, men - biirbat, biirbati) adilugam 'so
12 Exemplu: the men's shirts (ciimii~ile barbatilor) 2 Vezi pagina 7.
 ....... .. ' :.:, ...
....

J!
"

~ .. ,~ ~.~., ...
~ - \I •••••
...~" •••

clothes (PI) haine

Denumirea
trousers (PI)
hainelor
pantaloni .

shorts (PI) pantaloni scurti

skat fUsta
dress3
(blue-)jeans (PI) rochie
blugi
tracksuit trening
;umper pulover
shirt cama~a
T-shirt tricou
Whose? Inseamna aI/a cui. De~i . sweatshirt sveter de bumbac
to belong Inseamna a apartine, ;acket vesta
de obicei se utilizeaza to be (a fi). suit costum
Exemplu: Whosejumper is this? sock ciorap
(AI cui este acest pulover?) tights (PI) pantaloni
shoe pantof
Whose schimba ordinea cuvintelor trainers (PI) adida~i
boot cizma
In propozi!ie. Deseori, substantivul
hat palarie
se pune dupa whose, this ~i that:
Whose jumper is that?
Cuvinte noi
cat pisica
dog caine
Cheia replicilor bowl farfurie
-Hello. We're Sarah s friends. Buna, -This is a portrait of Sarah s friend prieten/a
suntem prietenii lui Sarah. grandfather, Frederick. Acesta parent parinte
oHello. I'm her mother. Buna, eu este portretul bunicului lui Sarah, mother mama
sunt mama ei. Frederick. father tata
o My name is Emma ... and this is grandfather bunic
our dog, Softie. Ma numesc Emma ... oOh no,
goat! s Scoff,
Oh itnu, the capra
e Scoff, neighbours
veci- ' great- strabunic
iar acesta este ciiinele nostru Softie. nilor! grandfather
oWhose cat is that? AI cui este pi- -Whose clothes are these? Ale cui brother frate
soiul acela? sunt aceste haine? sister sora
oHe is Sarah S. His name is Fangs. - They're my brother S. Sunt ale bedroom dormitor
Este allui Sarah ~i se nume~te Fangs. fratelui meu. room camera
oHere are the bedrooms: my parents' oand this jumper. .. iar acest pulo- lodger locatar
room, ... lata dormitoarele: camera ver ... studio atelier studio
parintilor mei, .... oIts the builder S. Est~ al zidarului. painting pictura
omy room and. .. camera mea ~l. .. -Jlike these glasses. lmi plac portrait portret
othe lodger s room ... camera chiri- ace~ti ochelari. neighbour vecin/a
a~uIui. oThey're Susys. Sunt ai lui Susy. goat capra
o This is my favourite room. lata ca- - Whose is this shirt? A cui este builder zidar
mera mea preferata. aceasta cama~a? glasses (pI) ochelari
o It s my mother s studio. E atelierul oIts Johns. Este a lui John.4 binoculars (pI) binoclu
marne! mele. oAnd these binoculars? Dar acest tool unealta
·That is an old painting of Fruitcake binoclu?
House. Acela este un vechi tablou oThey're Johns too. Este tot allui my name is ma numesc
al re~edintiei Fruitcake. John. his/her name is el/ea se
nume~te
Cui ii apartin ...? to belong (to) a apartine
who? cine?
Cauta!i aceste naine"ln imagini ~i whose? aI/a cui?
specifica!i cui Ii apar!in. (lata pri- poor sarac/a
mul raspuns: This~tracksuit is favourite preferata
Sarah s).

3 Plural: dresses. 4 De~iraspunsul John's este corect, In engleza forma prescurtata In it's e mai des IntrebuintaHi.
13
• Imperativul11i must
In engleza, imperativul indica un ordin sau un sfat, avand Sa fiu, sa mergem etc.
doar a singura forma. La toate verbele, aceasta forma este
identica cu radacina verbala (infinitivul lara to). Exemplu: Pentru a spune sa fim, sa mergem etc. yom adauga
Imperativul verbului to be este be (fii, fiti). let's radacinii verbaIe. ExempIu: let's be (sa tim) let:~
walk (hai sa ne plimbam/mergem).
;...----
Careful.' Go
Mister §i Missus slowly!

Mister ~i Missus inseamna DomnuIe, Daca nu cunoa~tem numele persoanei,

Doamna iar prescurtat se vor scrie Mr. ~i putem spune Sir (domnuIe) ~i Madam
Mrs., niciodata nu vom spune Mr. sau Mrs. (doamna). Totu~i, Sir ~i Madam sunt
tara a adauga ~i numele de familie. rareori folosite in engleza vorbita.

Must exprima 0 obligatie (trebuie!),
este invariabil, tiind urmat de ver-
bulla intinitiv (tara to).
Exemplu: [must leave (trebuie sa
plee ).
In engleza, un alt auxiliar modal
in afara lui must este can (a
putea), conjugiindu-se identic.
Auxiliarele modale sunt invari-
abile (nu primesc s la persoana
a treia singular) ~i sunt urmate
doar de radacina verbaIa.
Exemplu: He can keep the rope
(EI poate tine funia).

You must visit

everything: the old
church, the caves,
Fishport ...

14 1 Litera "s" de la final nu se pronun(a. 2 Gasiti verbele reflexive la pag. 24. 3 Pentru a fi politicos in engleza, utilizati
cuvintele Mrs. (doamna) Mr. (domnule) sau Miss. (domni~oara).
 funie
adoamna
Cuvinte noi calm/a
face
domnul
atent/a
Incet
aaici
pe~tera
Iacat
petacea
fi Mr.
calm
to
defast
arunca
atent/a
Inchide
oribil,
poarta, quietdo*
slowlyyou the
horrible
quickly
careful
toafurisit
see
cumparaturi
curand
gasi,
repede
priveli~te
pila
pastra
pleca
trage find*
gard
silentios/oasa later heredescoperi
shopping
aunghii
*,*oseout se grabi
w*
h*
quiet lock
Mrs.
ne orientam rope

Deseori, imperativul ajuta la indicarea drumului. lata ni~te cuvinte

care va VOl' ajuta sa dati ~i sa 'il1te1egeti unele instruqiuni.
street strada to cross a travers a
(main) road ~osea to carry on a continua
path drum
square piata first primul/a
junction intersectie second aI doilea/a doua
traffic lights (pI) semafor third al treilea/a treia
pedestrian zebra straight ahead drept inainte
crossing (turn/go *) left luati-o la stanga ..,
to go* a merge (turn/go*) right luati-o la dreapta ...
to take * a (0) ~ua la ... (to be *) on the (a se afla) a fi pe
to come* a vem left stanga
to follow a urmari (to be*) on the (a se afla) a fi pe
to turn a intoarce la... right dreapta
cS>
Cheia replicilor
-Carefitl! Go slo'wly! Atentie! Mergi -See you late!: Pe curand.
Drumul spre biserica veche inceti~or! - You must shut the gate. Trebuie sa
-Keep calm, Scoff. Pastreaza-ti inchizi poarta.
Dupa ce au luat-o pe prima strada calmuI, Scoff. -Turn left ... Ia-o la stanga ...
la dreapta, Sarah, Susy ~i John -Throw the rope. Arunca funia. -and take the first path on the right. ~i
sunt aici. Ca sa ajunga Ia vechea -Be quiet, Softie. Softie, taci din gura! ia-o pe prima strada la dreapta.
biserica ei au nevoie de cinci - Watch out! Fii atent! -Softie, come here! Softie, vino aiei.
indicatii. Dati-vii drept Sarah, ~i -OK, let:S pull ... NOW! OK, sa tra- -This must be the Fruitcake house.
oferiti-le aceste indicatii. Prima: gem ...ACUM! Aceasta trebuie sa fie re~edinta
Cross the main road. -Shut the gate quickly, Mrs. Penny! Fruitcake.
Doamna Penny, Inchideti repede -! must find that clue fast. Trebuie sa
gardul! gasesc repede acel indiciu. A

-Please, hul'lY! Va rog, grabiti-va!
-You must visit everything: the old
church, the caves, Fishport ... Trebuie
sa vizitati tot: biserica veche, pe~te-
rile, Fishport ...
-1 must do the shopping in Fishport.
Terbuie sa fac cumparaturile in
Fishport.
-First, let:Sfind that nail file. Intai ia
sa gasesc acea pila de unghii.
-Be quiet! Taci din gura.
-These locks must be very old. Aceste
lacate trebuie sa fie invechite.
-Be quiet, you horrible dog! Taci din
gura, caine afurisit!

15
 • Propozitiile Interogative
Exista doua modalitati de a pune 0
intrebare in engleza. Cu to be ~i
auxiliarele modale (must ~i can),
formam 0 intrebare punand subi-
ectul dupa to be sau auxiliar.
Exemplu: Am I late? (Am Intar-
ziat?); Must I walk? (Trebuie sa
merg pe jos?)
La celelalte verbe, utilizam do
(does la persoana a treia singular).
Do (sau does) se pune inaintea
subiectului.
Exemplu: Do I cross here? (Traver-
sez aid?); Does she want an ice
cream? (Dore~te ea 0 inghetata?)
Can
Auxiliarulmodal can inseamna a
putea, a fi capabil, a avea permisi-
unea de a... La fel ca must, can
este invariabil ~i este urmat de
un verb (tara to). Can mai in-
seamna a ~ti (CLl intelesul de a se
pricepe la ceva). Exemplu: I can
walk (pot sa merg); I can go out
(Am voie sa ies afara); J can
swim (~tiu sa Inot - sunt
capabil).

Cuvintele interogative In engleza, cuvintele interogative propozitii interogative.

sunt invariabile. Cand Ie utilizam, Exemplu: I want some butter
lata cuvintele interogative care ordinea cuvintelor ramane aceea~i (Vreau ni~te unt); Do you have any
ar trebui invatate: in propozitie, fie ca avem un cu- butter? (Aveti ni~te unt?).
vant interogativ sau nu. Exemplu:
how cum? Why must J walk? (De ce trebuie Short answers (Raspunsuri
how many? cate? 1 sa merg pe jos?); Why do you scurte)
how much? cat? want a coffee? (De ce vrei 0
where? unde? cafea ?) In in loc de a raspunde doar cu yes
why? de ce? (da) sau no (nu), se reia auxiliarul
when? cand? Some ~i any din intrebare. Exemplu: Do you like
what? ce? cats? Yes, I do. (W plac pisicile?
which? care/pe care? Atat some, cat ~i any inseamna Da); Can you swim? Yes, I can (~tii
who? cine? ni~te. Some se folose~te doar in sa inoti? Da).
whose? aI/a cui? propozitii afirmative, iar any in

1 How much? se utilizeaza cu substantivele nenumarabile iar how many? cu substantivele numarabile. Exemplu: How many
16 apples? (Clite mere?); How much butter? (Cat unt?).
 Cheia replicilor
~Hello, Mrs. Fruitcake. Buna ziua
doamna Fruitcake.
oHello! Buna ziua.
Incercati sa traduceti aceste pro- Cat costa aceasta prajitura? oDo you have a pineapple? Aveti
un ananas?
pozitii in engleza: A~ dori 0 inghetata.
Ce arome aveti? oDo you have a basket? Aveti un
Un de este magazinul?
Imi Duteti da s~se Dortocale, va ro co~?
Aveti paine? 01 would like six oranges, please.
Cuvinte noi A~ dori ~ase pOliocale va rag.
oThese are mandarins. Acestea
ananas letter scnsoare sunt mandarine.
pineapple
basket co~ ioke gluma oDo you like strawberries? Iti
orange portocala treasure hunt goana dupa plac cap~unile?
mandarin mandarina comoara oMay I have a taste? Pot sa gust?
strawberry2 caNuna to go* out a ie~i oExcuse me, can you carry this
box3 cutie to swim * a inota box? Fii amabil, poti duce aceasta
coffee cafea to have* a a gusta cutie?
butter unt taste o Why is the chemist's closed? De
chemist s4 farmacie to carry a purta ce este inchisa farmacia?
baker s brutarie to cost* a costa oBecause Mrs. Tablet is ill.
crab crab to explain a explica Deoarece Doamna Tablet este
magician magician late tarziu
six bolnava.
cake prajitura ~ase
roll chifla closed inchis/a oExcuse me, where is the baker's?
magazm because deoarece Fiti amabil, unde e brutaria?
supermarket oOh! Is it a crab?Oh! E un crab?
bread paine ill bolnav/a
aroma real adevarat o Yes, iUs ... Da ...
flavour
°How much do these cakes cost?
Care este mesajul scrisorii invechite? Cat costa aceste prajituri?
Odihnindu-se in fata vechii biserici, Sus)' i~i aminte~te de scrisoa- °How many rolls do you want?
----------
rea pe care barbatul a scapat-o ...
Sarah, can you
Cate chifle doriti?
o Do you want an ice cream? Vrei
What are you o inghetata?
explain this letter?
looking for, Susy? oNo, but I'd like some sweets. Nu,
dar a~ dori ni~te bomboane.
o Which flavour do you want? Ce
aroma preferi?
o What are you looking for, Susy?
Ce cauti Susy?
°Where is it? Ah! Unde este? Ah!
Sarah ~tie cine a scris scrisoarea. Ea (Uitati-va la desenele de la pag. 12).
crede ca ~tie care e primul indiciu ~i Which room must Sarah, John oSarah, can you explain this
unde se afla el. Gandindu-se bine, letter? Sarah, poti explica aceasta
and Susy visit? scrisoare?
John ~i Susy il descopera ~i ei. Dar
°Is it ajoke? Eo gluma?
voi? Raspundeti la aceste intrebari oGreat! It's a real treasure hunt. E
~i yeti vedea:
Who is Ferdinand Fruitcake? o adevarata goana dupa comoara.
What are two ships?

2 Pluralul: strawberries. 3 Pluralul boxes. 4 Cand e vorba despre denumirea magazinelor (brutarie), in locul expresiilor
baker s shop etc. (magazinul brutarului etc.) vom pune doar baker S, butcher S. 5 Do you have? Se mai poate spune have
I') r: •.. f •• " f,.( ••7•.• I;, 1••. ,.on nn ...,..,,-,: nnntn n"'l1"r"l 'nnn In" (n !fI (1 (it onf?'
~ Propozitiile negative
Pentru a construi 0 propozitie negativa yom utiliza
not (nu). Daca avem to be, must sau can, not se va
pune dupa to be sau auxiliarul modal. Exemplu: He
is not tired (EI nu e obosit). La celelalte yerbe, yom
avea do (does la persoana a treia) urmat de un not.
Exemplu: She does not like dogs (Ei nu ii plae dinii).
In engleza vorbita, not are ~i 0 fonna contrasa.
Exemplele de mai sus devin astfel: He isn't tired; She
doesn't like dogs. (Vezi ~i formele contrase din josul
paginii).
Nothing !?i Nobody
Nothing (nimie) ~i nobody (nimeni) au functia de
subiect (Nobody is singing - nimeni nu canta) ~i
complement direct (I want nothing - nu dorese
nimie). Totu~i, ca ~i complement, e mai corect sa
utilizati not... anything (nu ... nimie) ~i not ... anyone
(nu ... nimeni). Exemplu: 1 do not want anything (nu
dorese nimie).

Be quiet, Softie,
you mustn't bark
so loud.

In engleza, pentru a spune niei un ~i

niei 0 yeti utiliza urmatoareJe cuyin-
te: not a ~i not any. Exemplu: I do
not have a dog (nu am un caine). I
do not have any dog (nu am nid un
caine). Not a ~i not any se Intrebu-
inteaza doar In propozitiile negative.

Imperativul negativ
Pentru a interzice cuiva un lucru, se
Intrebuinteaza do not + verb.
Exemplu~ Do not close the door.
(Nu inchide/ti u~a). Forma contrasa
fiind: Don't close the door.

Forme contrase cu not

lata contragerile cu not care trebuie
~tiute:
forma eompleta eontragere
do not donr
does not doesn r
is not isn r
are not aren r
must not mustn r
have not haven r
has not hasn r

Can + not se scrie cannot, forma sa

contrasa fi ind can t
1 In cazul to have got (a avea) not se pune dupa have (sau has la persoana a treia) nu am nici un diine se mai poate deci
18 spune: J have not got a dog. Contragerile sunt haven ~$i hasn't.
 Oh I know, it
must be the ·The door isn't locked. U~a nu este
builda inchisa cu cheia.
·Sut the bikes aren't there. Oar
bicicletele nu sunt acolo.
But the builder
•Be quiet, Softie, you mustn't bark so
doesn wear a
Y
loud. Taci Softie, nu latra a~a de
suit. tare .
•What are you looking/or? Ce
Cuvinte noi cauti?
to wear* ·There isn't anybody here. Nu e
door u~a a pUrta (haine) nimeni aici.
burglar inrractor to eat* a manca
water apa •There 's a burglar in the house. In
cheie locked inch is/a casa e un infractor.
key
darling drag/a there acolo • What ships? I can'tjind any ships ...
aspirin aspirina so a~adar, deci Ce feI de barcii? Nu gasesc nici a
plaster plasture loud tare barca.
(playing) card caJie .de joc good evening buna seara ·Good evening, darling. Hi, Dave'
dice (pI) zarun hi buna, salut Buna seara dragul meu. Salut, Dave!
candle lumanare damn la naiba!
toata lumea ·Hello, darling. .. Oh, damn' Buna
book carte everyone seara draga mea ... La naiba!
top hat palarie this way pe aici/intr-aici
outside afara ·There aren't any aspirins. Nu avem
to bark a latra exactly exact nici a aspirina.
to know* a ~ti, a cunoa~te the same acela~i/aceea~i/ •Yes, I know. That~· because the
asemanator/oare chemist's is closed. .. ~tiu. deoarece e
inchis Ia faJ·macie.
·I don't have anything. I have no
aspirins, no plasters ... Nu am nimic.
Nici aspirine ~i nici plasture.
·Hi, everyone! Salut, la toata lumea!
Primul indiciu ·Oh, please don't look this way' Oh,
va rag nu va uitati intr-aici.
There aren any cards.
Y ·Here are the two ships. lata cele
doua barci.
·Oh, there's a man outside. Oh, afara
e un barbat.
·Sarah, who's that man? Sarah, cine
este domnul acela?
·I don't know. Nu ~tiu.
·It isn't Dave, the lodge!:.. Nu e
Dave, chiria~ul...
·Oh I know, it must be the builde,:
Oh ~tiu, trebuie sa fie zidarul.
·But the builder doesn't wear a suit.
Oar zidarul nu pomia costum.
• Where are you? We're eating!
Unde sunteti? La masa (mfmcam)!
·O.K. We're coming. O.K. venim.
·Look! They aren't exactly the same.
Acum, Sarah ~tie un de sa mearga. Oar voi? Priviti! Nu sunt chiar asemanatoare.

2 Can se utilzeaza deseori in engleza (vezi pag. 20) 19

~ Cateva verbe de exceptie
Dupa cum am vazut la pagina lata verbele care ar trebui invatate:
10, in engleza avem doua to realize
to believe (in)
aspecte ale timpului prezent: a crede (In) a realiza, a-~i da
to belong (to) a apartine seama/de
simplu ~i continuu.
to guess a presupune to recognize a recunoa~te
Totu~i, exista unele verbe care to hate a uri to remember a-~i aminti
nu se utilizeaza niciodata la to hear * a aUZl to see * a vedea
prezentul continuu, ci doar la to know * a ~ti to seem a parea
prezentul simplu. to like a place cuiva ceva to smell* a mirosi 1
to love a iubi to suppose a presupune
to understand* a intelege
to need a avea neVOle to want a dori, a pofti
to prefer a prefera

pu~ti, copil
cuvinte incruci~ate
unt
friptura
branza
cartofi prajiti
leguma
fotografie
supa
eeai
gaina .
acopen~
cheie

to fin ish a termina

to taste a gllsta
to bring* a aduce
Some inseamna ni~te, intr-o To have mai are ~i alte sensuri pe to get* out a ie~i afara
propozitie afirmativa. Intr-o liingii a avea. Printre altele, Inseam-
propozitie interogativa, se na a lua, a servi ceva Intr-o cafenea delicious delicios
utiJizeaza any (vezi pagina 16). sau un restaurant. Exemplu: I'm simply pur ~i simplll
Precedat de not (negatie), any having a steak (servesc 0 friptura). right coreet, exact
se traduce prin a nu ... (vezi enough de ajllns
pagina 18). Can (continuare) that is enough este de ajuns
right away imediat
Totu~i, in engleza, some :;;i any Can (vezi pag. 16) este des folosit.
pot fi omise, folosindu-se doar Verbele de simt se utilzeaza de
substantivul: I want butter regula cu can ~i anume: to feel (a
(vreau unt); Do you want simti), to see (a vedea), to smell (a
butter? (dore~ti unt?); 1 don ~ mirosi)l, to hear ( a auzi), to taste
want butter (nu doresc unt): (a gusta), cat ~i to understand (a
intelege) ~i to remember (a-~i
aminti).

I'
1 A simti poate fi tradlls prin urmatoarele verbe: to smell (a mirosi, a simti un miros) ~i to feel (eu sensuI de a atinge ceva,
ho de a trai un sentiment sau senzatie).
 I don ~eat
vegetables .
What are those kids
doing? I simply
can ~ understand.
Cheia replicilor
.J love you. Te iubesc.
·Mmm ... It smells delicious. Miroase
delicios.
·The kids are finishing your ice
cream. Pu~tii i~i termina inghe~ata.
·Be quiet. I'm doing the crossword.
Taci. Fac cuvinte incruci~ate.
·When do you want to leave? Cind
vrei sa plecam?
·She s having cheese. Ea serve~te
branza.
Cuvinte incruci§ate
Pentru a rezolva rebusul, ve~i gasi
scris in romane~te intre paranteze,
cuvintele de care aveti nevoie.
Traducerea lor corect~ va permite sa
completa~i grila.
Orizontal
1. I don't want any (ceai).
3. The aspirins are (acolo).
5.I'd like (ni~te) cheese.
6. (Aceste) tables are in the shade.
7. A (gaina) is crossing the road.
9. Does she want (0) inghetata?
Her sweatshirt is (pe) the table.
...And why are they
taking
photographs?
·Are you having chips too? Mananci • Watch out! He s bringing some
~i tu cartofi praji~i? , soup. Ai grija! Aduee supa.
·Oh yes! J love chips. Oh da! Imi •Right, thats enough! Get out
plac cartofii prajiti! right away! Gata, ajunge! Ie~i~i
•J don't eat vegetables. Nu mananc afara imediat!
legume. ·Hey, we're going! Hei! Plecam!
• What are those kids doing? I simply ·Hey, look! I've got the next clue.
can't understand. Ce fac copiii Ia te uita! Am gasit inca un
aeeia? Pur ~i simplu nu inteleg. indiciu!
•...And why are they taking photo-
graphs? ~i de ce fae poze?
I
10. (Ai tai) friends are visiting the castle. 2
3
Vertical 4
1. Please (arunea) the rope now! 5
2. (EI) s looking for his camera. 6
3. There are some (barbati) on the 7
ro~ 8
4. Have you got (ni~te) sweets? 9
5. (A cui) is that map? 10
7. He can 't (a-~i aminti).
8. Oh no, J haven Ygot (aIiicol hot.) keys! Pentru a rezolva rebusul,
9. I love this (magazin). inlocuiti ste]utele gasite ~i
10. Excuse me. does this road lead to puneti griIa pe 0 foaie de
the (aeroport)? hartie.
21
 ~Prepozitiile ~i particulele
lata prepozitiile care trebuie
~tiute in engleza:
after dupa
against impotriva
as far as panala
at la
before inainte
behind dupa
between intre
by de, langa
close to aproape de, langa
far from departe de
for pentru
from de la
in in
in front of in fata/a
into I in
next to langa
of de (apartenenta) Verbe cu particula
on, ont02 pe
vizavi In engleza, multe verbe uzuale sunt formate din doua parti: un verb de
opposite
out of din... baza (el insu~i foarte uzual, spre exemplu: to come - aveni, sau to go - a
(right) near chiar langa merge) urmat de 0 pmiicula. Aceasta particula e deseori 0 prepozitie.
through prin, de-a lungul Exemple: to come out (a ie~i); to go up (a urea, a se ridica); to look for
to la (a cauta).
towards catre Doar verbul se conjuga, pmiicula care 11urmeaza fiind invariabila.
under sub Exemple: He goes up the hill (el urea dealul); Can he come out? (Poate
until panala I· '?) .
e le~I.
with cu Daca se ~tie atat verbul de baza, cat ~i particula, deseori se poate intelege
sensulintregului, astfel to go up este format din to go (a merge) ~i up
To §i at (sus). Totu~i, cand invatati engleza, e indicat sa aprofundati aceste verbe
tara a separa cele doua parti. Treptat, treptat va yeti obi~nui ~i yeti ajunge
Atat to, cat ~i at inseamna la. To sa intelegeti ~i sa ~titi sensul particulelor.
indica mi~care (directionare catre
ceva), iar at este static. Exemple:
1 'm going to the market (Ma due la Oh, no! The bald man!
piata); I'm at the market (Sunt la There, in front of the
piata). fountain.
Cand plecati la cineva in vizita, yeti ~
utiliza to ~i at alaturi de forma pose-
siva in's (Exemplu: John s - vezi
pag. 12). To indica directia, iar at
locul unde va aflati. Exemplu: I'm
going to John S (ma due la John
aeasa); I'm at John S (sunt la John).
---~
,"' ;
..•.

oh, 1 know!
Come on, we're
going to Tony:s.

1 Into inseamna in, sugerand schimbarea unui lac, lucru. Exemplu: He~' going into the house (EI intra in casa). 2 Daca
nu se prezinta vreo schimbare de lac, pe se traduce prin on. On sau onto se pot utiliza cind are lac 0 schimbare, 0
modificare a unei actiuni sau stari.
 Yes, I've got a magnifYing
glass. It:S on the table, in
the attic.

ehei
hai!
vaea
raspuns
deal
fiinta.na
intrebare
piasa
mesaj,
fereastra
OK
Cuvinte noi pod eobori
aeladire
trai
intra
urea
ehel
ie~ire
banea
femeie
easapune
ie~i come
answer
bto
cow
bald
OK
(de live
come*
come
nota on
pe~te)
uilding
put*
question
to go*
(domieiliu) * out
up down quick
repede
lupa
~eoaJa
prieten
gradina in
tain Cheia replicilor
window
·Look through the window! Uita-te
pe fereastra.
·Near the exit ... next to the woman
in red Langa ie~ire... langa femeia
in ro~u.
·It's the man from the airport! E
barbatul de la aeroport!
·It's the man with the letter! E
barbatul eu serisoarea!
·It's the man from the garden! E
barbatul din gradina!
·It's the same man! E aeela~i barbat.
·Quickly! He must want our
treasure. Repede! Sigur vrea
eomoara noastra.
·Oh, no! The bald man! There, in
front of the fountain. Oh nu!
Barbatul ehel! Aeolo, in fata
fantanii.
·He's coming down onto the quay.
Coboara inspre ehei.
·Quick, come behind this net!
Repede! Veniti in spatele aeestei
plase.
·It's OK! Gata, e OK!
•Right, put the note and the photos
on this bench. Bun, aeu' pune
mesajul ~i pozele pe aeeasta banea.
·Have you got a magnifYing glass?
Ai 0 lupa?
•Yes, but at home. Da, aeasa.
Cand prieterwT1iJfSarah gase~te In Acum Incercati sa gasiti (afla!i) In ·Oh, I know! Come on, we're going
sfar~it qJup:1, Susy, John ~i Sarah care cladire trebuie ei sa mearga ~i to Tony's. Oh, ~tiu ee faeem!
eitesc biletul (cuvantul) pe care terminati fraza luiSarah (cele pat- Haideti, mergem aeasa la Tony.
John I-a gasit la han. Ei trebuie sa ru raspunsuri nu se refera decat la 0 ·Tony's afriendHe lives opposite
raspunda la patru Intrebari. Din singura cladire din FishpOlt.) the station. Tony e un amie.
fericire, fotografia facuta de Sarah Loeuie~te vizavi de gara.
de pe banca vppsita, contine ras- •Yes, I've got a magnifYing glass.
punsurile.Puteti,sa Ie gasiti pe It's on the table, in the attic. Da, am
toate patru (In engleza)? o lupa. E pe masa, in pod.

3 Pluralul: women. 4 Pluralul: benches. 5 Pluralul: magnifying glasses.

 Cine, ce §i pronumele reflexive
In engleza, nu avem verbe reflexive. To hide inseamna atat a ascunde,
cat ~i a se ascunde. Totu~i, se poate preciza ca actiunea se revarsa
asupra subiectului verbului utilizand pronumele reflexive (vezi titIul):
pentru a se rani yeti utiliza to hurt (a rani [peD + pronumele reflexiv:
Don't hurt yourself(nu te rani).
Pronumele reflexive To get
myself eu insumilinsami Verbul to get are mai multe intelesuri.
yourself tu insutilinsati Alilturi de un complement inseamna
him/herself el insu~i/ea insa~i a primi, a obtine, a lua. AIteori,
itself insu~ilinsa~i semnaleaza 0 schimbare ~i deseori 0
acti une al carei efect se revarsa
ourselves noi in~inelinsene asupra subiectului. Exemplu: to get
yourselves voi in~iva/inseva dressed (a se imbdica), to get up (a
themselves ei in~i~ilele inse~i se ridica).
What's the time?

La intrebarilepunand:
raspundeti s the
What It is...time?
one/two/threelfour (0 'clock)
(Este) sau Whatde:time is it (cat e ceasul?)
urmat
ora unu/doua/trei/patrul
rt\•
\:)

six (0 'clock) in the morning ora ~ase dimineata

... in the afternoon dupa - amiaza
... in the evening seara
... midday/midnight amiaza/miezul noptii
a quarter past two doua ~i un sfert
half past two doua ~i jumatate
a quarter to two doua Tara un sfert
twenty (minutes)past two doua ~i douazeci (de minute)
ten to two doua Tara zece
La intrebarea what time ... ? (La ce ora ... ?) se pune at (la) in fata orei:
At one 0 'clock sau At one (La ora unu).

Cine ~i ce

In romana, pronumele relativ cine

tine locul unei persoane, iar ce tine
locul unui obiect. Astfel, in engle-
za, who tine locul unei persoane,
iar which tine locul unui obiect.
Whom este un alt pronume relativ
care poate indeplini funqia de
complement direct, dar rareori se
face 0 distinqie intre who (subiect)
~i whow (complement). De regula,
se utilizeaza doar who.

In engleza vorbita who ~i which

sunt adesea inlocuite cu that, dar
acesta nu se folose~te pentru per-
soane. In plus, pronumele relative
deseori omis. Exemplu: The book
I'm reading (Cartea pe care 0
citesc).

24 1 Vezi tabelul ell numerale, pagina 58.

 Oh! That must be
the clue that we're The man who s cutting the
ribbon is Frederick Fruitcake.
10 oking f01:

And there~' the sign

which is on all his
clues.

Cuvinte noi to come* back a revel1l

Cheiareplicilor to have* (lots a se distra
crayon creion colorat oj) fun
• Why are YOil hiding? De ce va desen to borrow
drawing a 'imprumuta
ascundeti? wall to sleep * a dormi
perete
• Because we get bored at school. ribbon cordon to wash a spiHa
Fiindca ne plictisim la ~coaUi. sign semn to wake * up a se trezi
• What's the time? Cat e ceasul? idea idee to go* to bed a se cu\ca
• It's eight, Miss. E ora opt, student student on your own smgur
Domni~oara. postcard vedere of course bine'inteles
• And now? :;;iacum? to get * dressed a se imbraca well bine '
• It~· a quarter past nine. Este noua to get * up a se trezi this evening seara aceasta
to get* bored a se plictisi good bine
~i un sfel1. mama
to feel * a simti Mum
• Simon, what time do you get up? to calm dmvn Dad tat a
a se calma
Simon,Ja ce ora te treze~ti? to read* a citi also de asemenea
• At half past seven. La ~apte ~i a lipsi nice simpatic/a
to be* missing
jumatate. to tear* up a rupe really fOaI1e, cu adevarat
• Do you get dressed on your own? to cut * a taia usually de obicei
Te imbraci singur?
• Of course. Bineinteles. o vedere de la Susy
• I don't feel well. Nu ma simt bine. A~teptand terminarea orelor pentru a examina veehea fotografie eu
• Right, calm down! In regula, amieii sai, Susy serie 0 vedere. Cititi-o ~i ineereati sa raspundeti la
potoliti-va! intrebari (Alcatuiti propozitii in engleza).
• Look, that~' the crayon that's
missing. Prive~te, e creionul care
lipse~te. Dear Mum and Dad,
• Hey, that's niy drmving that you're
tearing up. I-Iei, 'imi rupi desenu\. We're having lots of fun here. The Fruitcake house is
• Oh! That mm:t be the clue that great, and sarah's parents are nice. They'Ve also got a
reallY nice lodger, Dave, who's a student. They have a
we're 100kingfOl: Oh! Acesta trebuie
cat, a dog, and some neighboUrS, who've got a goat.
sa fie indiciul pe care-I cautam. There are some bicycleS that we can borrow. We sleep in
• Look at the old photo on the wall. our tents which are in the garden, right near the house,
Prive~te fotografia veche de pe but we eat, wash and get dressed in the house. I wake
perete. up at six in the morning, because the sun's shinning
• The man who's cutting the ribbon is and the birds are singing, but John wakes up at eight!
Frederick Fruitcake. Cel care taie We usually go to bed at half past nine or ten o'clock. DO
cordonul e Frederick Fruitcake. you like this postcard? It's of Fishport.
XXX susy
• And there's the sign which is on all
his clues. :;;i iata semnul, care se
afla2 asupra tuturor indiciilor. Who has a goat? What time does Susy wake up?
• We can come back this evening. Where do Susy and John sleep? What time does John wake up?
Putem reveni in seara aceasta. Where do they eat and get What time do they go to bed?
• Good idea! Buna idee! dressed?

2 To be se poate traduce prin "a se gasi". 25

 Prezentul continuu (continuare)
Aceste doua pagini va prezinta
utilizarea prezentului continuu in
engleza. Luati aminte ca in romana,
pentru a sublinia desIa~urarea unei
actiu!)i, Lltilizam "a fi pe punctul
de". In engleza se utilizeaza pre-
zentul conti nUll. "I'm eating" se
poate traduce "Eu mananc", sau
"Sunt pe punctul de a manca".
Yes. J 'm just
wrapping a broken
parr.
Because ~i Because Of
Ca ~i in romana, in engleza se
face 0 distinqie intre fiindd,
care se traduce cu because, ~i
din cauza, care se traduce CLI
because of
What do we do
to get in?
Because that
his briefcase.
26 I Prezentlll simplll al verbllIlIi
To do ~i to make (a face)
To do serve~te drept auxiliar in
intrebari ~i fraze negative (vezi
pag. 16 ~i 18), dar acesta mai
inseamna ~i a face CLiintelesul de
a face 0 activitate. Pentru a face
CLiintelesul de a fabrica se
utilizeaza to make.
Can J close up, Mr.
Dixon?
For/To
baza a verbulLii. Exemplu: They
In engleza, pentru se traduce CLI are going to school to find a clue.
for Totu~i, cand vorbim despre un (Ei se due la ~coala, pentru a
tel sau 0 intentie pentru, urmat de giisi un indiciu.) Alte doua locu-
un verb la infinitiv, se traduce cu tiuni, care au acela~i inteles ca to,
to. Acest to este urmat de forma de sunt: in order to ~i so as to.
I'm looking for
the photo because
it S not on the
wall any more.
Right, we're
taking this to the
po/ice station.
prezentul continuu. Exemple: I
already know that (Asta ~tiu
deja). I know that man (II cu-
nose pe acel barbat).
Observatie: pentru a ~ti sa (a fi
To know inseamna a !jti, a capabil de ceva), se utilizeaza
s cunoa~te. Acesta se utilizeaza la can. Exemplu: I can swim (~tiu
prezentLiI simplu ~i foarte rar la sa Inot).
to do: l/yolI/lI'e/they do, he/she/it does.
 Cheia replicilor
• Who are you? What are you
doing here? Cine sunteti? Ce
cautati aici?
.£,~.. 'I'm
a service engineer3.
I'm mending the photocopie'~
pai ... Sunt un reparator. Repar
fotocopiatorul.
• Yes... I'm just wrapping; a
broken part. Da ... Tocmai
asamblez 0 bucata rupta.
• So, is it OK now? Deci,
acum e in regula?
• £/; yes ... Pai, da ...
• Can 1 close up, /\111: Dixon?
Pot sa inchid, d01l1nule Dixon?
• Yes, of course. Da,
bineinteles.
• What do we do to get in? Ce
facem pentru a intra?
Cuvinte noi • Come this way! Veniti pe
aici!
• What are you doing, Susy?
service engineer mecanicul to wrap a asambla Ce faci Susy?
photocopier fotocopiellli (xerox) to close up a inch ide • Don't be daft. Nu fi tampit!
part bucata to get in a intra • I'm looking for the photo
wall perete to phone a telefona because it s not on the wall.
police station politi a iust tocmai Caut fotografia, fiindca nu mai
morning dimineata broken rupt/a e pe perete.
policeman2 politistul daft tampit, prost • Too late' The bald man s got
machine ma~ina not ..any more nU... mai mult the clue! Prea tiirziu! Barbatul
teacher profesor tomorrow maine che! a descoperit indiciul!
to mend a repara i
qu t e destul de, foarte • How do you know? De unde
~tii?
• Because that s his briefcase.
Pentru ca aceea e servieta sa.
• Right, we're taking this to
the police station. Bine, 0
ducem la politie.
Fraze amestecate • Its closed' E inchis!
• Right, we must come back
lata ~apte fraze, care au fost Imparrite In doua colo~ne. Primele ~apte tomorrow morning. B ine,
trebuie sa revenim maine
parri se atla In stanga, iar ultimele pani In dreapta. Incercari sa
dimineata.
alciHuiri fraze compJete, utilizand because, because o/sau to.
: Do YOl~ know the policeman?
The teacher must close up do the shopping. II cuno~ti pe politist?
The policeman borrows a bike we're eating. • }~s... He:~ quite nice ... Da ...
lmust phone the service engineeJ: the neighbour:~ goat. E un om destul de simpatico
They must always shut the gate they can see an old photo of
They find the clue ... Ferdinand Fruitcake.
She s going to Bridgetown the machine is broken.
We can't come now it is late .
..follow the burglm:

--=-~:e • ~_
-
=~
: P".:n!::J: oo.'f'i''fIe,.. 3 Pentru a spune ceca ce facem. utilizam to be (a fi). urmat de articolul nehoUiriit a (sau

-
fi ;0 •.'rap a a5am bla). al carol' infinitiv se tcrmina lntr-o consoana. prccedat5, de 0
J&·~ •..nminlill
27
1 Pronumele personale
Se ~tiu deja pronumele personale functie de complement direct ~i Pronumele personale
care indeplinesc funqia de indirect. Ca ~i in romana, unele subiect complement
subiect: [(eu), you (tu, voi), he pronume pot fi atilt subiect, cat ~i direct sau indirect
(el) etc. (vezi pag 8). In engleza, complement. Tabelul va prezinta
[(eu) me (pe mine/mie)
exista pronume care indeplinesc prin caract ere ingro~ate, pronume- you (pe tine/voi)
you (tu, voi)
~i functia de complement. A~a Ie care au funqie de complement,
he (el) him (pe el/lui)
cum indica tabelul din dreapta, diferentiindu-se de cele care inde-
she (ea) her (pe ea/ei)
vom avea acelea~i pronume cu plinesc funqia de subiect. it (pe el/pe ea)
it (el, ea)
we (noi) us (pe noi/noua)
they (ei, ele) them (pe ei/ele/lor)
Locul pronumelor ,~~w
personale

in engleza, complementul expri-

mat prin pronume personal se
pune jupa verb. Exemplu:[ like
you (Imi placi); Does he like
you? (EI te place?); [ don't like
her (Ea nu-mi place); Give her
the book (Da-i cartea!)

Utilizarea a doua
complemente diferite
Cand vrem sa utilizam doua com-
plemente exprimate prin pronume
pentru a spune Da-i-o!, trebuie
p«-s co/??p/.?h'.?.?h'//// §gL?C/ L7L/pd
verb, urmat de prepozitia
to + complementul indirect: Give plement. Exemplu: Give me the poate utiliza ~i auxiliarul modal
it to her.
book. (Da-mi cartea); Is ityou? (Tu might. Exemplu: He might have
e~ti?); It s them! (Ei sunt!) my ticket. (Probabil ca are biletu!
"Eu", "tu" §i "eile/e" meu). Ca ~i alte auxiliare modale,
Probabil might este invariabil ~i este urmat
Pronumele eu/mie, tu/tie ~i ei/ele de radacina verbala.
se traduc in engleza prin pronu- Tn engleza, probabil se traduce
mele personal cu functie de com- prin maybe sau perhaps. Se mai

Dupa cina...

28
 Cheia replieilor

•What do we dOl with the

briefcase? Ce faeem eu
servieta?

o·Doaratam
we show it to your
parintilor tai'?parents?
·No. ,Fe l11ustn't show it to
them. N Ll, n Ll trebuie sa le-o
aratam.
• We must fir}t tell the police
evelything. Intai, trebuie sa
spunem totuJ la politie.
·Supper s ready Cina e gata!
.J can hide it in my tent. 0 pot
ascunde In cOliul meu.
·Good idea! Buna idee!
·So, the bald man has got the
clue from the school. Oeci,
barbatul chel are indiciul de la
~coala.
But can ,Fe ·To find it, we must find the
read it?
bald man.
trebuie sa-l Pentru °
gasim ape barbatul
gasi,
chel.
·His address might be in his
Ghieitoarea eartii po~tale briefcase. Adresa lui ar putea
fi In servieta.
·Sit next to me. A~eaza-te
lata bucatiJe din ilustrata pe care Hinga mine.
Susy, Sarah ~i John trebuie s-o
reeonstituie. Puneti-le In ordinea ·Susy, pass lanterna
Susy, da-i her my torch.
mea.
coreeta, reeopiati ~artea po~tala ~i ·A diary, a newspapel: .. Un
tradueeti-o In romana. jurnal, un ziar ...
•But look underneath. there
are some bits of papel: Oar
uita-te dedesubt, sunt acolo
ni;;te bucati de hiiIiie.
• What's that? Cine e acolo?
·011. it's you, Fangs! Oh, tLl
rz/£J. g.,anl e;;ti, Fangs!
!BdJqd"',"'. ·Jt's a postcard in small
/i b-:
/1.<a,9iJhhC'zt.
piec_e~.
bucatI. Este 0 carte po;;tala In
·But can we read it? Oar pu-
tern sa ° citim?
Cuvinte noi
ticket bilet postcard carte pO$tala to recommend a recomanda
police politie piece bucata maybe, perhaps probabil, poate
supper cina food mancare evelything totu!
address2 adresa to give* a da ready gata
torch3 lantern a to show* a arata underneath dedesubt
diGly4 to tell* a spune very foarte
j~rnal interesant
newspaper ziar to sit* a $edea interesting
bit buditica to pass a da anyhow oncum
paper hartie to live a trai, a !ocui probably probabil
to ask @Il a cere

1 Retineti ca to do, cu Intelesul de a face (vezi pag. 26) face apel, ca majoritatea verbelor, la auxiliarul do (does la
persoana a trcia singular) Intr-o propozitie interogativa sau negativa. 2 Pluralul: addresses 3 Pluralul: torches 29
4 Pluralul: diaries. 5 Pentru a [olosi to ask ClI un complement direct, acesta trebuic sa fie urmat de (or.
• Verbele la trecut ~i adverbele
Ca ~i la prezent, In engleza, verbele
au purine forme la trecut.
Trecutul
Trecutul, descrie actiuni deja Inche-
iate ~i concluzionate. Acesta cores--
punde perfectului simplu (exemplu:
eu fusei, el se arunca asupra ... ) ~i
perfectului compus din romana,
cand relateaza evenimente trecute
(exemplu: am mers toata noap-
tea)'. La pagina 34 yeti observa
ca imperfectul din engleza co-
respunde imperfectului din
rom ana.
La majoritatea verbelor, trecutul
e u~or de format: la toate formele
adaugati ed radacinii verbale2•
Astfel, to walk (a merge) se
conjuga: J/you/he/she/ it/ we/they
walked.
Trecutullui to have ~i to be
Trecutul verbelor to have (a avea) ~i
to be (a fi) este neregulat, trebuind
Invatat. To have are 0 singura forma:
J/yo;t/he/she/it/we/they ha~d.To be
are doua forme: J/he /she/it was ~i
you/we/they were.

It s my
family s.

Because we're
looking for a
treasure ...

Imperfectul intr-o propozitie negativa

Folosirea unui verb la imperfect Intr-o propozirie negativa este ase-
manatoare Cll cea de la prezent (Vezi pag. 18). Totu~i, do ~i does sunt
Inlocuite cu did. Exemple: He was not tired (EI nu era obosit); She
did not like dogs (Ei nu Ii placeau cainii).
In engleza vorbita, not este deseori Inlocuit cu forma sa contrasa n~,
forma care se pune la sfiir~itul verbului sau auxiliarului did: He wasn ~
tired. She didn .~like dogs.

Adverbe utile

usually. normally de obicei

today aZI then, so deci, atunci
yesterday ten well bine
yesterday evening aseara here· aici
last night ieri seara there acolo
the day before over/around here pe aici/acolo
yesterday alaltaieri evelywhere peste tot
tomorrow mai ne somewhere undeva
the day after nowhere nicaieri
tomorrow poi maine luckily, fortunately din fericire
already deja really cu adevarat
still Inca velY fomie
often deseori maybe poate, probabil
sometimes cateodata almost aproape

1 Re(ine(i ca in romana rareori utilizam perfectul simplu in limbajul oral. 2 Intinitivul farii to. Re(ine(i ca multe adverbc
30 In engleza se termina In Iy. Totu~i. aten(ie: multe adjective se termina tot In Iy. Exemple: friendly (simpatic. amical) ~i
 Quickly take this Too bad! We must
briefcase back to Cheia replicilor
the school. canyon vvithout
the police. -So, where was this briefcase?
Deci, unde era aceasta servieta?
-]t was in the staff 1'00m. Era in
cancelaria profesorilor.
-And why were you there? $i voi
de ce erati acolo?
-Because we're looking for a
treasure Deoarece diutam 0
comoara .
-and there was a clue in the
schoo/. ~i la ~coala se gasea un
indiciu.
- What treasure? Ce comoara?
oft's myfamity's. Apartine fami-
liei mele.
-Ah, ] see, and this crook wants
to steal it... Oh, inteleg, iar acest
talhar vrea s-o fure.
-Exactly! The clue is an old
Cuvinte noi photo. Exact! Indiciul e 0 veche
fotografie.
staff room cancelarie (de to steat* a fura -The photo ,vasn't there any
profesor) 10 take* back a duce inapoi more last night ... Jeri seara foto-
treasure comoara
grafia nu mai era acolo ...
(amily4 fami1ie most cel mai ... , foarte -but the crook's briefcase was
crook escroc, talhar before inainte there. dar servieta talharului era
teacher profesor/oara too bad cu atat mai riiu acolo.
pocket buzunar without tara
-It's most probably the teacher's
hotel hotel nice simpatic/a
draaut/a briefcase. E foarte probabil ca ii
beach5 plaja pretty 1:>.
apartine profesorului.
restaurant restaurant expensive costisitor/oare
-But no, the crook had it before.
Sa nu, talharul 0 avea ~i-nainte.
Ghicitoare ilustrata -That's enough! You really must
go home now. Ajunge! Acum
Fata care poarta 0 cama~a roz Ii arata prietenei chiar ca trebuie sa mergeti
sale fotografiile de vacanta. Puteti atribui fie- acasa.
carei imagini comentariul corespunzi3.tor? -Quickly take this briefcase back
to the schoo/. Duceti repede
geanta aceasta inapoi la ~coala.
lOur hotel was small and really 4 I had a really pretty room. -Too bad! We must carryon
nice. S My parents were Vel)) tired. without the police. Cu atat mai
2 There was a big garden. 6 The restaurants werent vel)' rau! Trebuie sa continuam Tara
3 The hotel was velY close to the expensive. politie.
beach. -Luckily we've got the bald
man:S address. Din fericire
avem adresa barbatului che!.
-Oh look, I've still got the dimy
that was in the red briefcase! Ja
priviti! mai am inca agenda din
servieta ro~ie.
-]t was in my pocket. Era in
buzunarul meu.

lovely (admirabi/). Retineti cii unele adverbe ~iadjective au acelea~i forme. Exemplu: (ast (rapid/a - rapid, iute).
4 Pluralul: (amilies. 5 Pluralul: beaches.
 Imperfectul (continuare)
La majoritatea verbelor, imperfectul se
formeaza din radacina verbala + ed.
Totu~i, anumite verbe au un imper-
fect neregulat, care trebuie invatat.
Acest imperfect este acela~i la toate
persoanele (eu, tu, eI, etc.).
De exemplu, imperfectul verbului
to make este made: I made, you
made. he made etc.
Multe verbe uzuale sunt neregulate
(vezi lista de mai jos - la "Cuvinte
noi" un asterix Ie marcheaza).
Imperfectul intr-o intrebare
Daca utilizam un verb la imperfect
Intr-o Intrebare, procedam Intocmai
ca la prezent (vezi pag. 16), dar do
~j does sunt Inlocllite cu did.
Exemple: Wereyou tired? (Erai obo-
sit?); Did you like the film? (Ti-a
pIacut fiImuI?)
"Ni§te"
Ni~te se traduce prin some sau
any; some In propozitii afirmative,
~i any in propozitii negative ~i
interogative.
Exemplu: I want some ... (Doresc
ni~te ...); I don't have any. .. (Nu
am ni~te ...); Do you have any ...?
(Ai/aveti ni~te ...?)

Imperfectul verbelor neregulate

-
Ei
lata ciiteva verbe neregulate,
infinitiv imperfect
care trebllie ~tillte: to know
to leave
knew
left
a ~ti, a cunoa~te
a pleca, a parasi
to be was, were 1 afi to lose lost a pierde
can could a putea to pay paid a plati
to catch caught a prinde to put put3 a pune
to come came a ven! to see saw a vedea
to do did a face to send sent a trimite
to fall fell a cadea to sit sat a ~edea
to find found a gasi to steal stole a fura
to get got a primi2 to take took alua
to give gave a da to tell told a spune
to go went a merge to understand understood a intelege
to have had a avea to wake up woke up a se trezi
to hide hid a ascunde

/',
••..
.
.. ,~. ~ ~,.. ~""'W'~~1tO~~;jl~'" "'.~ ,~,,':, .,
, ".31;,

'Rare birds on .
Featherare Islands
A hundred years ago, there were
many blue parrots on the Featherare
Islands. The inhabitants nearly
hunted them into extinction. These
birds are noW velY rare. Collectors
are not allowed to catch any. Last
year, there were still some on the
remote desert island of Koukou.

Mr Crook

Find me a pair of blue parrots for my

collection.
Your fee: £ 8000.
Mrs Owly

,.
'1
1 To be este mai deosebit. deoarece are doua forme la imperfect. 2 Pentru a afla diferitele intelesuri ale verbului to
32 get, vezi pag. 24. 3 Retine!i ca anumite verbe neregulate au imperfectul identic cu radacina verbali'i.
 ..

'J;!~~w;;
'"~'l.~~_ . .
Hey, the Featherare
Islands ... Aiy great-
grandfather went
-==~~~ - •lll(tt.~.
.~

there 10 studv the

plaJ1ls. ~
And the bald man
travelled to these
same islands to
steal parrots.

Cuvinte noi
Cheia replicilor film to look
/ifm a parea, a se parea,
-Did you drop that, John? Tu ai feather pan a a privi
scapat lucrul ace la, John? parrot papagal to be* allowed a avea dreptul
- Yes, itfell oul of the diary. Da, a inhabitant locuitor to study6 a studia
cazut.din jurnal. collector co]ectionar to travel a calatori
-II looks interesting. .. Pare intere- pair pereche to plan a planifica, a organiza
sant.. . collection coleqie rare rar
fee onorariu a hundred o suta
pound (L) lira sterlina X years ago acum X ani
Tiiietura din ziar:
plant planta many multi/multe,
Pasari rare I'n insulele Featherare. botanist botanist numero$I
Acu'o suta de ani, multi papagali spring primavara into extinction pan a la disparitie
alba$tri traiau in insulele meeting 'intalnire last year anul trecut
Featherare. Locuitorii i-au vanat remote
expedition expeditie 'indepariat/a
pana aproape la disparitia lor. storm fUliuna something ceva
Acum, aceste pasari sunt fomie search party5 echipa de salvare main principal
rare. Coleqionarii n-au dreptul sa governor guvernator sadlv din pacate
prinda nici una. Anul trecut, mai dead mOli
existau diteva pe 0 insula paras ita to drop a scapa, a cadea din... dangerous periculos
Koukou. to hunt a vana terrible teribil
,
i
Mesajul:
DomnuJe Crook, Gasiti-mi 0 pere- Disparitia lui Ferdinand Fruitcake
I·
che de papagali alba$tri, pentru .. - •.•..

coJeqia mea. Onorariul dumnea- Ajllnsa acasa, Sarah Ie arata prieteriUol;,'sai 0 veche scrisoare
voastra: £ 8000. adresata blinicllilli ei, Frederick. Pef1tr"ua afla ce contine aceasta
scrisoar~,_cititi;::o~itraduceti-o in r'ornane~te. '
-Hey, the Featherare Islands ... My
great-grandfather went there to
study the plants. Hei, insulele
Feathrare .ooStrabunicul meu a fost
acolo, pentru a studia plantele.
-He was a botanist, Era botanist.
-And the bald man trmJellecf to
S.'l/; •~~
,~ ..
,;".
Parrotbury,
_.....,' Featherare Main Island

Sadly, your father is most probably dead. He came to our

these same islands to steal parrots.
Iar barbatul chel a caIatorit catre
aceJea$i insule, pentru a fura
papagali.
-Come on, I want to show you
something at home. Veniri, vreau sa
va arat ceva acasa.
islands in the spring to look for plants. We had a meeting
to plan his expedition to the remote and dangerous Little
Islands. He left Parrotbury in a good boat with two
botanist friends. There was a terrible storm. They did not
come back. I sent a search party which found nothing.
Quentin Filling
Governor of the islands

4 La vcrbcle al carol' infinitiv se termina Intr-o consoana prccedali'i de 0 singura vocala. sc dllbleaza consoana Inainle
de a se adauga ed la imperfect. 5 Plural: parties. 6. Imperfectul: studied (la vel'be Ie cum ar fi to study, al carol' intinitiv 133
se termini'i In ~', acest y se transforma In i. la trecllt).
 Aspectul simplu ~i continuu al trecutului
Imperfectul invatat la paginile 30-33 se utilizeaza pen-
tru a descrie actiuni incheiate. Deseori, este insotit de
adverbe de timp (cum ar fi Yesterday - ieri) care
situeaza clar actiunea in trecut. Exemplu: We walked
all night (am umblat toata noaptea). Acest timp se
nume~te trecutul simplu.
Pentru a descrie actiuni care se desIa~oara in trecut
(ploua), utilizam trecutul continuu.
Trecutul continuu
Trecutul continuu se formeaza din forma de trecut a
verbului to be (was ~i were) + radacina verbal a + ing.
Exemplu: He was doing the shopping (EI faeea eum-
paraturi).] Unele verbe uzuale cum ar fi to be. to
have, to know, to want nu se intrebuinteaza la aspectul
continuu, ci numai la cel simplu.

Constructii impersonale

Constructiile impersonale se traduc

in engleza prin it. Exemplu: It was
raining (ploua), It was fine (Era
plaeut).

Cum traducem imperfectul

din romana

Precum observati in exemplele de

mai sus, in romlna, imperfectul se
intrebuinteaza pentru actiuni care
se desIa~oara in trecut.
Corespondentul din engleza este
trecutul continuu: I was cycling
(Mergeam eu bicicleta).

In romana, imperfectul se mai in-

trebuinteaza ~i pentru actiuni pe
care obi~nuiam sa Ie facem in
trecut. Exemplu: Ii vedeam intot-
deauna cand eram in ora~. In
engleza, se intrebuinteaza trecutul
simplu. Astfel, exemplul se tradu-
ce: I always saw them when I was
in town.

gatacolectie
intrare
curar
totul
cand
atoproprietar
seif
ti~bre
pe~tera
Cuvinte noi urgent
cum
In
inauntru
ruginit
ascuns
Ctimp) w
to
cele
all
ploua
merge
mundi,
noapte
pune
reu~i
aproape
fi
pranzto rain
hidden
how
be*
inside
hen
deal*
din
fine
a~tepta
ajunge
se la
sa
nearly
cycle
ready
rusty
ocupa
problema wait
(vorba)
urgent
get* de
cu0about
la
manage
frumas, with
urmMn
bicicleta
serviciu
parte
de
for
despre
to (to) ... foarte bine
sfiir~it at last
put* away
night

1 Trecutul continuu se poate traduce cu imperfectul sau cu perfectul campus + "pe punctul de a". 2 Pluralul: lunches.
 Oh. .. He explains
Cheia replicilor
how he found
Ferdinad Fruitcake :s
letter.

°Lunch is nearly ready. Pnlnzul e

aproape gata.
o Were you showing them that old

stamp collection, Sarah? Le aratai

colectia veche de timbre, Sarah?
oNo, we were just looking at some
old photographs. Nu, ne uitam
doar la ni~te fotografii.
o Yes, we were waiting for you. Da,

te a~teptam.
o Dad 50 just leaving work now. Tata
tocmai pJeaca de la serviciu.
oSarah, the bicycles! It raining.
50

Sarah, bicicletele! Ploua ...

°Its OK. We put them mv0-'. Este
OK. Le-am pus la 0 parte.
°Have you got the diary? Ai
jumaJulla tine?
oNo, I put it in my tent. Wait here!
Nu, I-am pus in cort. A~teptati aici.
oOh... He explains how he found
Ferdinad Fruitcake letter. Oh ...
50

Poveste~te cum a gasit scrisoarea

lui Ferdinand Fruitcake.
°He was looking for blue parrots.
Cauta papagali alba~tri.
·He managed to get to Koukou
island. .. A reu~it sa ajunga in
insula Koukou.
·At the entrance to a cave, he saw
an old, rusty chest. La intrarea
unei pe~teri vazu un cUIar vechi ~i
ruginit.
Sorry, I was dealing oInside he found a letter t~at was
with a really urgent about a hidden treasure. Inauntru
problem ... gasi 0 scrisoare in care era yorba
despre 0 comoara ascunsa .
•Yes, the letter that he stole Da,
scrisoarea pe care a furat-o .
Povestea blugilor ·Come and eat. Here Dad at last.
50

Veniti sa mancati. In sfar~it, iata-l

lneereati sa relatati povestirea de mai jos, intrebuintand tim- ~i pe tata.
purile tree ute eorepunziitoare pentru fieeare verb din paran- oSony, I was dealing with a really
teze. Unul dintre verbe este la treeutul eontinuu. urgent problem ... Scuze, ma
ocupam de 0 problema cu adevarat
urgenta.. .

Twofriends, Dave and Harry, (to
go) shopping. They (to look for)
jeans. In one shop, they (to find)
some keys in the pocket of a pair of
jeans. They (to give) them to the
shop owner. "Ah, the keys to my
safe! Thank you! I (to lose) them
yesterday. I (to look) everywhere,
but I (can) not find them. "

3 Cand un verb la infinitiv urmeaza un verb la imperativ, deseori, to este inlocuit cu and.
 Present Perfect
Present perfect-ul este foarte des
intrebuin!at in engleza. Acesta se
formeaza din verbul to have (vezi
pag. 8) ~i participiul trecut al ver-
bului.
La verbeleregulate, participiul
trecut este identic cu timpul trecut
(radacina verbal a + ed). lata deci
present perfect-ul verbului to walk
(a merge): [/you/we/ they have
walked. he/she/it has walked.
Verbele neregulate (care au un
trecut neregulat) au un participiu
trecut neregulat. La unele, e iden-
Cheia replicilor
- We must go to Oak Tree Farm ... Tre-
buie sa mergem la fenna Oak Tree ...
0tofind Mr. Crook and the clue that
he stolefi'om the school. ca sa-I gasim
pe Dl. Crook ~i indiciul pe care I-a
furat de la ~coala.
-Have you visited Bridgetown. Mr.
Crook? Ati yizitat Bridgetown-ul
1De re\inut: I) verbele care se termina Intr-o consoanfl precedata de 0 vocaIa, I~i dubleaza consoana Inainte de a adiiuga
36
ed.: 2) verbele care se termina In y, pierd y-ul primind termina\ia ied in loc de ed. 2 Gasiti 0 lisla compleUi la pagina 55.
3 Yes, I have este un raspuns seurt - vezi pagina 16.
tic cu timpul trecut (past tense) -
vezi tabelul din dreapta.2
Formele contrase
In limbajul de zi cu zi se intrebu-
in!eaza formele contrase ale lui
have ~i has ( 've ~i os) spre exem-
plu: I've walked.
Present Pet1ect (intrebuintare)
Present perfect-ul stabile~te 0
legatura intre trecut ~i prezent. De
regula, acest timp prezinta 0
aqiune care a avut loc in trecut,
Domnule Crook?
o }'i?s,I have. In fact, I have just got
back. Da ... De fapt, tocmai m-am
Intors.
oJ was there this morning. I saw the
castle and the towers ... Am fost acolo
azi-dimineata. Am yazut castelul ~i
turnurile.
dar are efect asupra prezentului. [
have cleaned my shoes (mi-am
curiitat pantofii - adica pantofii
sunt acum curari). [ have been to
Liverpool (am fost la Liverpool-
asta inseamna ca eu cunosc deja
acest ora~).
Present perfect-u\ se intrebuin!ea-
za ~i cand 0 aqiune tocmai a avut
loc: He'sjust bought a new bike.
(EI tocmai ~i-a cumparat 0 bici-
cleta noua).
obut I couldn 1find the ruined towel:
dar nu am putut gasi ruinele turnului.
o Why do you want to see it? There~'
only afert' old stones. De ce yre!i sa-I
yizitati? Nu sunt acolo dedit ni~te
pietre yechi.
oEL 1 have always liked ruins ... Pili
... Intotdeauna mi-au placut ruinele.
 Cuvinte noi
Participiul trecut al verbelor neregulate
Infinitiv tree ut partieipiu trccut morning dim ineata
be was, were been aft stone piatra '
build built built a construi ruin ruina
buy bought bought a cumpara park pare
can could been able a putea cowshed staul
come came come a veni milk Iapte
find found found a giisi
got got a primi to clean a eUTata
get a se intoaree
keep kept kept a pastra to get* back
leave lefi left a pleca/a pariisi to go * down a cobori
send sent sent a trimite to be* well a se simti bine
steal stole stolen afitra to produce a produce
win won won a castif!a ;ust toemai
new nou
in fact de fapt
ruined ruinatla
only doar
afew cateva
busy oeupat/a
wonderful minunat
already deja
lots of a lot of" multa
quickly repede

Traduceti in engleza
Tradueeti aceste fraze in engleza
punand doua verbe Ia present perfect,
trei la trecut ~i doua la prezent.
Sarah, Susy ~i John I-au gasit pe DI.
Crook.
El toemai a vizitat Bridgetownu1.
A fost acolo azi dimineata.
EI a cautat tumul in ruin~, dar nu I-a
gas it. ..•..•
Urmatorul indieiu trebuie sa fie la
turn,
Sarah, Susy ~i Jolm VOl' sa mearga
acolo repede.

oh really.,.That's
most interesting.

0 ••• Yes, the ruined tower is by the

o Well. did you go to the park? Ei
bine, ati fost Ia pare?
o Yes, but I didn'l see anything there.
Da, dar n-am vazut nimic.
°Ah! You didn'l go down to the rivel:
Ah! N-ati coborat pana Ia rau.
o Yes, we're well. We've bought three
cows. Da, ne simtim bine. Am
cumparat trei vaei.
oWe've been very busy... Am fost
foarte ocupati ...
oWe've just built a new cowshed for
them. Toemai Ie-am eonstruit un stau1.
oThey're wonderful! They've already
produced lots o./milk! Sunt minunate.
Deja au dat mult lapte!
rivel: Da, turnul in ruine e aproape de
rfm.
o The next clue must be at the ruined
towel: Unnatoru] indieiu trcbuie Sa
fie la tumulin ruine.
oOh, really ... That s most interesting.
Zau ... Asta e foartc interesant.
 Participiul trecut ~i pronumele posesive
Part ic I pi ul tree ut serve~te. precum perfect intr-o fraza. nu e necesar sa Oxlord S!ree! (Am fost la Lomira,
i1\i va/ut la pagina 36.,la lorll1area repeta!i hus sau hUI'c, Exell1plu: am vizitat Turuul ~i am facut
present perfect-ului. In rom ana. I huve hcell /() Londoll. I'isi!cd the cumpiiriituri pI.' Oxford Street),
participiul trecut poate funqiona 71J1I'(!}, und dOlle some shopping in
ca adjectiv, Exemple: u house
11lIil! OJ.I!OIlC (0 casa construiHi
din piatra): u Jliddell CUH' (0 pe~-
tera ascunsa), In engleza. participi-
ul trecut c in\'ariabil ~i se pune in
rata substanti \'ul ui,

Present perfect (continuare)

Ciind intrebuin!a!i l11ai l11ulte ver-
be la aceea~i persoana la present

,"'0 \I'C //lust go !here

s!mig,h! (l1I'ay hefc)re
hi//l,

1Il/lle al meu. a mea. ale mele, ai mci:

I'0 III'S al tau. a ta, ale tale, ai tai:

his alai lui, ai/ale lui:

hel's alai ei, ai/ale ei

in engleza. nu cstc vreun pronume posesiv care sa-i ollrs alnostru, a l1oastra. ai no~tri. ale
corespunda Illi ii, Astrel. trebllie reluat sllbstantivul ~i l1oastre:
lntrcbuin\at la rorilla posesiv3. (vezi explica!ia de la theil'S a/al lor. ai/ale lor
pag. 12). Sprc excl11plu. cane! vorbil11 e!espre un caine.
pentrLl a spulle "[sle allui" VOI11spune I!.\ !he do,r!,.\

[\·C lle\'Cf' realI\'

explored the !Ol!'cr
because of!hefeIlCl!.

,"
,<t

38
 Look. you hm'en (
y,ot )'ours un)'
Jl)ore.

Look.' It.'\
Ferdil/und
Fruitcuke.'\' sign..'
/le\", I'FefiJ/ll/d
sOJl)ething here.'

('uch
.Iacr('c!
Cuvinte noi urecl1e
adevarat
niciodata
monument
strada
statuie
a~apca
fort
pestese
ti
gard
pirat
a1ara m
ca~t alasl
examll1a
deci.
fiecare
aul
inainte
asacru
baUilie
imediat nol
/()
10
razbuna
explora
dpastra ne\
iga
disparea
fugari
istrugc
tot
yel
c!isupp('ar
1I'in*
to exp('1
a~adar 'er YOllr
reveng('
('\'er,'\\'I1ere
get*
hefiJre nu inca Cheia replicilor
so straighl ([)1"ay
slree!
·So, he :,' \\'orked Oll! the cI//('fi'ol11
Ihe schoo!.. A~adar. a descifrat
indiciul de la ~coala
'which sel1l him 10 Ih(' rliinec!lml'e!:
care I-a trim is la turnul in ruine.
·Bllt he hosll i yC'l.fiJ/lnd Ihis towel~
Oar el nu a gasit inca acest turn.
'So 11'(' II!IIs1 go there slraighl away-
befiHe hill!. Deci trebuie sa mergem
acolo imediat - inaintea lui.
• We 'n' come' back 10 gel Ihe bikes.
Ne-am intors sa ne luam bicicletele.
';\11" sWllle has a hmken e'ar Can
)'oil mend i() Statu
ia mea are 0
urecl1c rupta. 0 po!i rcpara'l
·1 'n' ne'\'a r('ull)' e'x/Jlored Ihe' Iml'er
beculise' ollhe'fCnce. Niciodata 11-<1m
explorat turnul. din cauza gardului.
Inscriptia de pe turn • Whose' cap is Ihis:' A cui cste aceas-
Ferdinand Fruitcake :;;i-a pus para- au .•.ridicat iedera. Placa Ie indica ta ~apca'l
·It \ his.' [ste a lui'
I~l pc 0 veche placi't. lata ceea ce l'mde sa mearga. Pentru a :;;ti ras-
citesc Sarah. Susy :;;i John dLlpa ce ~)Lmsul. traduZeti inscri ptia. 'No il \ 1101,h(':\ gol hil:.' Nu. el 0 are
pe a lui!
• Look, )'011 h(l1'en i gOI FOllrs UIIY
more. Prive:;;te. tu n-o mai ai pc a ta.
We have kept this ruined tower because it 1S .()f1. Ihul \ Irlle. 011. c adevarat.
;a sacred monument for the inhabitants of • l\'othin,l!,. / \'e looke'd e've'IT1I'here
alld e'xwnille'c! euch slolle. Nimic, 111-
Bridgetown.
al11 uitat peste tot. am cxaminat
The pirates of Pirates'lsland destroyed it three fiecare piau'a,
years ago, but now, we have got our revenge . • fle1 " I 've'fiJ/lnd somelhing hae.'
Hci. am gasit ceva aici!
We have won our last battle against them and ·Look.' II :,' Ferdinand Fruitcuke \
expelled them from their fort on the island. At sign..' Priviti' E semnullui Fcrdinad
Fru itcakc I
last, they have disappeared from our country.

] I'lm,ilul.(,()//l/II"/I',\'
39
 Viitorul
Viitorul se formeaza din will + radacina verbal a:
I/you/helshe, etc. will walk. In propozitiile interoga-
tive, shall deseori ia locullui willia persoana InHii
singular ~i plural (I ~i we), mai ales daca sugeram sau
propunem ceva. Exemplu: Shall we go out? (Ie~im?).
Formele contrase
Might
Pentru a descrie un eveniment sau 0 actiune care ar
putea avea loc, folosim auxiliarul modal might (vezi
"posibiJ" pag. 28). Exemple: He might be there (Ar
putea fi acoio). He might not be there (S-ar putea
sa nu fie acoio).

Forma contrasii a lui will este 'll. Exemplu: I'll be
there (voi fi acoio). Aceasta formii nu se intrebuin-
teazii in propozitiile interogative.
Intr-o propozitie negativii, forma contrasii a lui will
este won't. Exemplu: They won't be there (Ei nu vor
fi acoio).
A putea ~i a trebui la viitor
Pentru a spune ceea ce ar trebui, cat ~i ceea ce am
putea face, intrebuintiim be able to ~i have to alaturi
de will sau shall. Exemple: He will have to be there
(El trebuie sa fie acolo); Shall 1 be able to see you
tomorrow? (Voi putea sa te vad maine?).

It will be night-
Cuvinte noi time and the
crosszng treciitoare crossing will be
night noapte dangerous.
leaf frunzii
trail urmii, pistii
direction directie
note mesa], biletel
place loc, a~ezare
soil sol, pamant
task cerintii
bar bar '
guard dog caine de pazii
wall perete
panel
jewels (pi) p?;nou,.
blJ utem ~abJou
fortune avere

to leave * a pleca, a piiriisi

togo*ojJ a pleca, a se
indrepta
to disturb a deranja
to dirty a murdari, a pata
to worry a-~i face grijl
to draw * a desena
to fall * for it a ciidea in capcanii
to be * careful a fi atent

today astiizi
night-time In timpul noptii
dangerous peri cui os
during In timpul
also de asemenea
false fals
brilliant excelent, genial
wrong fals
definitely cu sigurantii
difficult dificil
that way pe acolo ," \11
wooden de/In lemn

1 Plural; leaves.

Cheia replicilor
-So we' /I have to go to Pirates'
Island. A~adar trebuie sa mergem pe
insula Piratilor.
-Not today.' We '/I get there too late ...
Nu astazi. Vom ajunge acolo prea
tarziu.
-It will be night-time and the crossing
will be dangerous. Va fi In timpul
nOpfii ~itrecatoarea va fi pericuJoasa.
-But the bald man wi/! find the clue
here and. .. Oar barbatul chel va gasi
indiciul aici ~i...
-he might go to the island during the
night, AI' putea merge pe insula In
timpul noptii.
- Well, we must hide this clue with
---~~
some leaves. There! Ei bine trebuie
sa ascundem acest indiciu cu ni~te
frunze. lata!
-We can also leave afalse trail. Am
putea lasa 0 pista falsa.
-Brilliant! He'll go off in the wrong
direction ... Genial! Va pleca In
direqia gre~ita.
-and won't disturb 1/S. ~inu ne va
deranja.
-Right, we must leave him d note.
Exact, trebuie sa-i lasam un bilete!.
-I've got a good idea. Am 0 idee
grozava.
-But where shall we hide it? Dar
un de 0 sa-I ascundem?
Pista falsa
lata mesajul pe care-I scrie Sarah.
Ea I-a scris~onform unui cod mis-
terios. PeAtru -a~~ti Incotro II trimite
pe barbatul chel trebuie sa des cope-
riti cum se cite~te. Apoi, II puteti
traduce In romana.
F.F.lleveraF. ereht eb lIiw
enutrof ym dno slewej ym IIA.
slenop nedoow htlw lIow eno dnif ~
Iliw uoy edisnl. god droug a eb ?
thgim ereht, luferac eB. yaw toht
ni og lIiw uoY. srob tuohtiw
wodniw enD ees lIiw uoY. trophsiF
n\ noitots ecilop eht at og ot
evoh Iliw uoY. tluciffid eb lliw ti.
ksot tsol ruoy sl ereH. tfell
seulc eht 110 dnuof evoh uoy
woN,nos yM
-John and 1can lookfor a good
place. John ~i cu mine putem cauta
un loc bun.
- }'Ouwill have to dirty the note with
some soil. Va trebui sa murdare~ti
bilete1ul cu ni~te pam ant.
- Yes Don't WOI"I)', it '/I be peifect.
Oa Nu-ti face griji, va fi perfect.
-we can hide it here and drml' his
sign! II putem ascunde aici ~i desena
parafa lui.
-That's real/y brilliant! He '/I
definitely fall for it. E cu adevarat
genial! Cu siguranta va cadea In
capcana.
41
 Formarea viitorului cu going to
In romana, deseori exprimam viitorul cu ajutorullo-
cutiunii verbale (a avea de gand sa). Exemplu: Am de
gand sa plee; el are de gand sa se uite la televizor.
Aproximativ acela~i lucru are loc ~i in engleza, cu
ajutorul expresiei be going to care indica 0 intentie
sau 0 prevedere. Forma care trebuie avuta in vedere
este am/is/are going to + radacina verbala.
Exemple: I am going to leave (voi pleea/am de gand
sa plee); He is going to watch TV (EI se va uita la
televizor); They are going to come with us (Ei au de
gand sa vina eu noi).

Right, l'lllookfor
them and fax you
right away.

Intrebuintarea prezentului dupa when

In engleza, dupa when (cand) ~i as soon as (de In- leave (Cand fratele meu va ajunge, voi pleea); As
data ee), nu se pune niciodata viitorul - numai pre- soon as I !mow, I will phone you (De Indata ee allu,
zentul. Exemple: When my brother arrives, I will iti voi telefona).

Pronumele demonstrative
lata pronumele demonstrative din
engleza.
Singular
this one acesta/aceasta
that one acela/aceea
Plural
these (ones) ace~tia/acestea
those (ones) aceialacelea
Retineti ca la p]ural rareori se intre-
buinteaza ones.

II

,"
",

42
Cuvinte noi a inchide
to close up
TV TV to tidy up a face ordine Cheia replicilor
age varsta to fax a trimite fax
to arrive - We're going to close up... Vom
theft furt a aJunge j'nchide ...
chifd1 copil to (tele)phone a telefona
London Londra a ajuta -Fine, I'mjust going to tidy up...
to help
detail detali u to be* under a fi arestat Bine, eu voi face doar ordine ...
number numar arrest -and then I'll go. ~i apoi voi pleca.
sticla - Well, goodnight. Ei bine, noapte
window pane buna.
reward recompensa then atunci
train tren goodnight noapte buna - Hey, this is'the man the children
newspaper Zlar wanted cautat showed me. Hei, acesta e barbatul
pleased multumit pe care mi I-au aratat copiii.
stop stop - Yes, it s the same man. pa, e
acela$i barbat.
-Hello, London? I'd like details on
number 1709. Alo, Londni? A~
dori detalii despre numarul 1709.
-Right, I'll look for them andfax
you right away. Bine, Ie voi£cauta
~i vide trimit prin f'J,x.
-Fine. Thanks! Bine. Multumesc!
'Ah, its this one. Those all have
bars. Ah, aceasta e. Celelate au
gratii.
-Right, it won't be too difjicult.
Perfect, nu va fi prea dificil.
-I'll be able to break the window
pane. Voi putea sparge sticla de la
geam.
-First I'm going to have supper,
and I'll con!e back when it's really
night-time. Intai ma duc sa iau cina
~i l1!aMorc cand va fi deja intu-
nenc.
'Ah, at last ... Ah, in sfaqit...
-Right, tomorrow I'll go to
Fruitcake house. Perfect, maine ma
duc la familia Fruitcake.
-The children might be able to help
me find him. Copiii ar putea sa ma
ajute sa-I gasesc.
-They'll be pleased - there's a
reward. VOl'fi incantati - e ~i 0
recompensa.
-Oh! Whats that? Ei! Da ce-i asta?
-It's him! El:.~StoP! You're under
arrest. 'EI e! Aaa...stai! E~ti arestat.

Viitorul
lata opt propozitii care trebuie tra- ~.n
EIe VOl'le~l~mAseara
.•. ~
aceasta. Ne yom uita cand yom gasi ziarul.
Ya vedea el.
duse In engleza. Ce ai de glnd s'a;faci?
Yeniti cu mine?
Maine ma ducVa Bjidgetown.
Trenul sau va ajunge la ora trei. Yom ~ti cand voi~fi aici.

43
1 Pluralul: children.
 ~

Gradele de comparatie comparativ ~i superlativ

In engleza, exista doua modalitati
de a forma comparativul ~i superla-
tivul unui adjectiv, I conform lungi-
mii acestuia. Pentru a spune mai... la
un adjectiv alcatuit dintr-o silaba,
adaugam er, iar pentru a spune eel
mai/eea mai adaugam est.
Exemplu: tall (inalt), taller (mai
inaU), the tallest (eel mai inaltl
eea mai inalta)."

Adjectivele continand doua, trei sau

mai multe silabe, I~i fonneaza com-
parativul ~i superlativul cu more
(maL.) ~i the most (eel/eea maL.)
Exemplu: tiring (obositor), more
tiring (mai obositor), the most
tiring (eel mai obositor/oare).
Adjectivele terminate in y Adverbele
Adjectivele terminate In y primesc La majoritatea adverbelor, comparativul ~i superlativul se formeaza cu
er ~i est, oricare ar fi lungimea lor, more ~i most. Exemple: slowly. more slowly, the most slowly (irieet, mai
y-ul se transforma In i. Exemplu: ineet, eel mai ineet).
fitnny (amuzant), fitnnier (mai La unele adverbe uzuale adaugam er ~i est. Exemplu: early3 (devreme),
amuzant), the fitnniest (eel/eea fast (rapid), hard (dur), late (tarziu), long (lung), near (aproape).
mai amuzanta).
Formele neregulate
De reti nut
In engleza, unele adjective ~i adverbe fomie uzuale au forme neregulate
In engleza, adjectivul se pune In a- la comparativ ~i superlativ.
intea substantivului, fiind invari- Adjective: good (buna), better (mai bun/a), the best (eel/eea mai bun/a);
abil. Acest lucru nu se schimba In bad (rau), worse (mai rau), the worst (eel/eea mai diu/rea).
cazul unei comparatii. Exemplu: a Adverbe: badly (rau), worse (mai rau), the worst (eel mai rau); (CU-
fitnnier man (un om mai amuzant). (departe), further (mai departe), thefilrthest (eel mai departe); little (putill),
less (mai putin), the least (eel mai putin)"; well (bine), better (mai bine),
MaL. decat ~i la fel de... ca §i the best (eel mai bine).
MaL. decat se traduce prin ... er
sau more ... than. Exemple: taller
than (mai inaIt decat); more tiring
than (mai obositor decat); fitnnier
than (mai amuzant dedit).

La fel de ... ea ~i se traduce prin

as ... as. Exemplu: He s as tall as No I haven't, I'm
his sister (E la fel de inalt ea ~i stronger than you!
sora lui).

Cheia replicilor
•Can you lend me you/' towel? Imi
poti Imprumuta prosopul tau?
• Yuki It s as wet as mine. Pill E la fel
de ud ca ~ial meu.
·Hi Tony. Have you got your boat
here?Buna, Tony! Ai barca aici?
• Yes, it s over there. Da, este acolo.
·Can we borrow it? We want to go to
Pirates 'island. 0 putem Imprumuta?
Vrem sa mergem pe insula Piratilor.
• Yes, of course. It s the smallest. Da,
binelnteles. E cea mai mica.
• Watch out... One of the oars is shorter
than the othe!: .. Atentie ... una dintre
vasle e mai SCUltade~at cealalta.
•Hey! We're starting to go around in
circles Hei! Incepem sa ne-Invartim
In cercuri.
•Yes, John! You're not rowing as fast
as me. Da, John. Nu vasle~ti ]a fel de
repede ca ~imine.
•You've got the best Oal: Ai cea mai
buna vasJa .
·No I haven i, 1'171 stronger thanyou!

1 In romana, mai + adjectiv constituie comparativul (exemplu: mai loalt), iar eel mai/eea mai + adjectiv constituie super-
44 lativul (eel mai loalt). 2 Multe adjective care au 0 silabii ~ise termina intr-o consoana precedata de 0 singura vocala, i~i
dubleaza consoana inainte de a primi er ~i est. Exemplu: red, redder, the reddest (ro~u, mai ro~u, eel mai ro~u).
Cuvinte noi
towel prasop to start a 'incepe short scurt/a
oar vasUi to go around a se 'invalii 'in other aMi
dungeon celula, 'inchisoare in circles cercun strong puternic/a
tunnel tunel to row a vas Ii even chiar (~i)
end capat, sflir~it odd straniu
first one primul/a funny amuzant/a shut Inch is/a
second one al doilea/a doua wet ud help ajutor
/0 lend* over there acolo long lung
a 'imprumuta

Which is the longest tunnel?

There s the fort.
Sarah, John ~i Susy ~tiu ca trebuie
sa mearga panaJa capatul celui
mai lung tuneJ. Oar care sa fie?
Utilizand pa~ii lor drept masura
(earn toti au aceea~i masura la
pantofi), John ~i Sarah calcuIeaza
lungimea unui tunel, In timp ce
Susy Ie calculeaza~pe celeIaJte
doua. lata replicileJlor, cand
compara rezu1tatele:
~
fdj
My tunnel isn't as long
as yours.

My first tunnel was as

long as yours, but my
second one is shorteJ:

Puteti raspunde la Intrebarea

lui John (In enQ:leza)?

Nu-i adevarat, sunt mai puternic
decat tine.
•There's the fort. lata fOIiareata.
·It's even older than the ruined
to~ver. E ~i mai veche decat tm'nul 'in
rume.
·It's got lots of dungeons and tunnels...
Are multe celule ~i tune]uri ...
·but you can't go down there. dar nu poti sunt patru tuneluri.
cobor'i acolo. ·Help ... Ajutor ...
-That's odd, normally the gate's shut. E ·We can't get out now! Acum nu mai
straniu, de obicei poarta e 'inchisa. putem ie~i!
·Hey, go more slowly. Hei, mergeti mai ·Come here! Look at this! Veniti aici!
'incet. la priviti!
·Oh no! Oh nu!
·Look, there are four tunnels. Priviti,

3 Y-ul din ear(v se transforma Ini: earlieJ; earliest (mai devreme, eel mai devreme). 4 Putin/ mai putin/eel mai putin +
substantiv nenumarabil se traduc prin (ewljewer/the fewest.
 Would ~i conditionalul
~-"'~"

In engleza, conditionalul se formeaza cu would +
radacina verbala. Exemple: I would be (eu a~ fi),
they would sing (ei/ele ar canta).
Would este un auxiliar modal. Intr-o fraza interoga-
tiva, subiectul se pune dupa auxiliar. Exemplu: Would
I be? (A~ fi eu?). Intr-o fraza negativa, not se pune
dupa would: I would not be (eu n-a~ fi).
Forma contrasa a lui would, 'd, se 1'ntrebuinteaza
mult 1'nengleza vorbita (I'd be; they'd sing), dar nu
in propozitiile interogative sau negative!
Conditionalul verbelor can ~i must
Auxiliarele modale can ~imust au propria forma de
conditional: could (a~ putea, ai putea, el/ea ar pu-
tea, am putea, ar putea) ~i should (ar trebui). Ca ~i
can ~i must, could ~i should sunt invariabile.
If (daca)
ifinseamna dad. In limba romana, pentru a exprima
o actiune, care ar putea avea loc, intrebuintam dupa
conjunctia dad conditionalul prezent atat 1'n propo-
zitia principal a, cat ~i in cea suborc!onata. Dad a~
avea bani, m-a~ duee la Londra. In engleza, dupa if
se intrebuinteaza trecutul simplu, iar in propozitia
principal a conditionalul: if I had some money, J
would go to London.
Ca ~i in cazullui dadi, dupa ifse poate pune prezen-
tul sau viitorul: if he has money, he will come with
me (Dadi are bani, va veni eu mine).

Would you see better if

you had a torch?

Would, ca formula de
politete
Ca ~i 1'nromana, conditionalul pre-
supune ~i 0 exprimare politicoasa.
I would like (a~ dori -vezi pag.l 0)
este conditionalul verbului to like
(a dori, a pHicea), fjind mult mai
politicos decat I want (dorese). La
fel, formulele would you like? (ai/ati
dori?), would you (doriti), ~i would
you mind.? (te-ar/v-ar deranja
siL?) sunt politicoase ~i utile.

No, I'll come

back. J wouldn 'l
want to disturb
you.

~iadauga
I
46 I I Not sc poatc contragc la sfar~itullui would. Excmplu: I \Vouldn 't be (n-a~ fi).
Cuvinte noi
Ce ai face daca ... ?
money bani to talk (to) a vorbi (eu) Odata reveniti la familia Fruitcake,
ring veriga to thank a multumi
Sarah 0 intreaba pe mama sa ce
story. poveste to wait for a a~tepta (pe) ar face daca ar avea dintr-o data
way out ie~ire to disturb a deranja
step treaptaJpas to go * back a se i'ntoaree multi bani. Completati raspunsu-
light lumina to move a se ml~ea rile lui Emma, pun{md verbele
rock piatra to treat a da, a oferi din paranteza la forma corecta.
roof aeoperi~ to spend* a eheltui
aunt matu~a
gold aur iron fier
loads of gramezi de
to end

I (to spend) it all!

I (to pay) for a new roolfor

Fruitcake house.

You (to get) a new bicycle.

You and Dad and I (to go)

to Canada to see lilY aunt.

I'll be able to treat

Tony to a new pair of
oars!

Cheia replicilor
-If the treasures here, we 'IIfind it!
Daea eomoara este aiei, 0 yom gasi!
-Nothing! The tunnel ends here.
Ninlie! Tunelul se termina aiei.
- Would you see better if you had a
torch? Ai vedea mai bine daea ai
avea 0 toqa?
- Yes, pass it to me! Da, da-mi-o!
-017, there~' an iron ring in the wall!
I'm going to give it a pull. Oh, i'n
perete e 0 veriga din fier! 0 sa trag
de eat
-Wow! Uauu ..!
-Hello, I'd like to talk to Sarah. Susy
and John. Buna ziua, a~ dori sa vor-
bese eu Sarah, Susy ~i John.
-['d like to thank them. They helped
me to catch a crook! A~ dori sa Ie
multumesc. M-au ajutat sa prind un
talhar!
- Would you like to wait for them?
Ati dori sa-i a~teptati?
-No, ['II come back. I wouldn Y
want to disturb you. Nu, voi reveni.
N-a~ vrea sa va deranjez.
-But first, you could perhaps tell us
{he stOlY. We don't know anything!
Inainte, ati putea sa ne spuneti
povestea. Noi nu ~tim nimic!
-Right ... We should lookfor a way
out. Buuun ... ar trebui sa cautam 0
le~lre.
- We mjght4 find one if we go back to
. the steps. Am putea gasi una daca ne
i'ntoarcem la scari.
-Look! Light! Priviti! Lumina!
-Phew! Pfuu!
-Susy, if you move those rocks,
nobody will be able to see the
entrance. Susy, daca mi~ti aceste
pietre, nimeni nu va mai vedea
intrarea.
-['II be able to treat Tony to a new
pair of oars! Voi putea sa-i ofer lui
Tony 0 pereche noua de vasle!

2 Plural: stories. 3 ~luralul de la roofeste rouves «(-ulse transfonna In v). 4 Aici, might tine locul viitorului (will perhaps) L47
 o scrisoare
lata 0 scrisoare ~i 0 ruptura din ziarul pe care Sarah raspunsurile.
I-a trimis lui Susy ~i John dupa intoarcerea lor la Tot aici yeti intiilni multe cLlvinte ~i expresii
Londra. Cititi aceste texte ~i incercati sa Ie intelegeti. folositoare care va ajuta sa scrieti 0 scrisoare saLl 0
Traducerea de la pag. 57 va permite sa verificati vedere in engleza.

Cum scriem 0 scrisoare

Pentru data, intrebuintam numera-
lul ordinal, spre exemplu: Tuesday
7th September (marti 7
Septembrie). Zilele saptamanii ~i
luni]e se scriu cu majuscula1• La
majoritatea nLlll1eralelor, adaugall1 invariabil. La sfar~it, Lovefi·om ...
th pentru a Ie transforll1a in este formula obi~nLlita intre prie-
numerale ordinale. Exemple: 8tk, teni. Aceasta corespunde formulei
13th, 26th2. Cu drag ... Best wishes (Toate cele
Incepem cu Dear. .. (draga) care e bune) e ceva mult mai oficial.

• THE BRIDGETOWN ECHO

Friday 30th August

The Fruitcake family treasure

Monday 9th september

11\ Dear susy and John,

Here's the artic\e from the

Bridgetown E.chO. \t's brHHant\
What are yoU going to do with
your share of the reward? With CnrTs-topherCrook, -the
mine, \'m going to bUY a radio rare bird thief who
wanted to steal the
cassette. Sarah Fruitcake with her friends Susy and Fruitcake family treasure.
John Miller and her dog, Softie.
\f your mum agrees, \'\\ come to He came across a letter to spend a few days \>lith
your p\ace during the Christmas
ho\\day, sO see yoU soon, \ hope\ For and
and
her
Sarah
friends
John, Fruitcake
August has
susy from Sarah's great-
grandfa ther I Ferdinand. It
their
found
friend
it.
Sarah,

been an exciting month. was an old letter addressed The three teenagers
They found some treasure to Sarah's grandfather, managed to :-ind the
Love from and helped the police to Frederick, and left on the treasure (lots of gold),
sarah catch a eroo).:, Christopher island in an old chest hidden in the old
Croo!-:. after Ferdinand's death. Pirates' Fort, before
The letter was the the croo].:, and they
p.. fe\..J months ago, first clue in a treasure helped the pol ice to
Christopher Croat was on one hunt. It brought catch him.
of the Featherare islands. Christopher Crook to The three heroes also
He \Vas looJ:ing for some Bridgetown where, got a re •....
ard of £1000
very rare parrots there stupidly, he lost it. Susy from the police. Our
that he wanted to steal. and John, who were coming congratulations to them!

Cuvinte noi adolescent/a

luna
lira
aliico
la
In fi
adresa
cheltui
mine/la
Craciun
erou de
aacasetofonto
share
radio
felicitari
pe
ziua
extraordinar,
momie,
mod
spera
pierde
parte to
see lose*
Iacord cassette
come*
sterlina
curandaddress
Christmas
voi
agree
hope
deces
prostesc
you
exciting across
soon a gasi
acasa
deosebit
to spend*
my/your place stupidly
month

I Lista lor se gasqte la pag. 58.2 Exceptii: (irst (Ist - primul/a), second (2nd - al doilea/a doua), third (3rd - al treilea
48 etc.): fifth (5th - al cincelea, etc.); Numeralele compuse care se termina in 1, 2. 3 ~i 5 se formeaza Cll (irst. second. third ~i
(ifth. Exemple: 2/ st, 22nd. 23rd. Totu~i. yom spune twelfth (/2th). 3 Pluralul: heroes.
Explicatii gramaticale
Aici yeti gasi rezumatul principale-
lor notiuni gramaticale din aceasta
carte. Gasiti enumerate excePtii1e
cele mai utile ale regulilor Invatate
pe parcursul canii, ~i liste (tabele)
care va ajuta sa Intelegeti ~i sa
Invatati corect engleza.
Substantivele ;;i articolele la
singular
In engleza, substantivele sunt de
genul masculin. feminin ~i neutru.
The este articol hotarat (I, a).
Exemple:
the bridge (podul)
the tower (turnul)
the ai/port (aeroportul)
Articol ul nehotarat a se pune In fa-
ta unei consoane, iar an In fata unei
vocale (un, 0)
Exemple:
a bridge (un pod)
a tower (un turn)
an airport (un aeroport).
Pluralul substantivelor
Majoritatea substantivelor I~i for-
meaza pluralul primind un s: two
bridges (doua poduri).
Substantivele care se termina In
ch, s, sh, x ~i :: primesc es la plural.
Exemple:
church. churches (biserica, biserici)
dress, dresses (rochie, rochii)
box, boxes (cutie, cutii).
La substantivele care se termina
Intr-o consoana urmata de y, plu-
ralul se formeaza Inlocuind y-ul cu
i
un ~i adaugand es. Deci pluralul
este ies.
Exemple:
family, families (familie, familii)
Unele substantive au pluralul nere-
gulat, acesta trebuind Invatat.
Exemple:
ma/1, men (barbat, barba!i)
woman, women (femeie, femei)
leqf; leaves (frunza, frunze)
child, children (copil, copii).
Articolulla plural
In engleza, articolul pentru formele
de plural, ramane tot the.
Ni~te se traduce prin some Intr-o
fraza atirmativa ~i any Intr-o fraza
interogativa sau negativa.
Exemple:
I want some apples (Vreau ni~tc
mere ).
Do you have any apples? (Aveti
mere?)
f do not want any apples (Nu
vreau mere).
In romana, ni~te se omite -de regu-
la- in propozitiile negative, dar in
engleza, any se pune obligatoriu.
Exemple:
J 'want some water (Vreau ni~te apa)
! do /1ot want any water eNu vreau
apa).
Omiterea articolului
In engleza. substantivele se Intre-
buinteaza ~i fara articol. The se
intrebuinteaza cand vorbim des pre
iucruri concrete, dar cand vorbim
des pre lucruri In general se intre-
buinteaza substantivul tara al1icol.
Exemple:
[like water (Imi place apa).
f like boats (Imi plac biircile).
Oeseori, substantivele nenumarabi-
Ie ~i cele aflate la plural se 'intrebu-
inteaza tara articol, Tara ca sensul
acestora sa se schimbe.
Exemple:
f want apples (Doresc mere).
Do you have apples? (Ave!i mere'?)
J do /1ot want apples (Nu doresc
mere).
f want warer (Vreau apii),
Exista tendinta de a Intrebuinta some
~i any cand dorim sa precizam 0
anum ita cantitate sau un anumit
numar. Oar some ~i any mai 'inseam-
na ~i diteva sau pu!in/a (lntr-o
fraza negativa, cu Intelesul de nici
un/o sau deloc).
Genitivul in's
In engleza, pentru a spune cui ce Ii
apartine, adaugam un's posesoru-
lui, indiferent ca e yorba de un
substantiv comun sau propriu.
Exemple:
John sjumper (puloverullui John)
the dog:~ howl (farfuria cainelui)
the green jumper is Sarah :\' (pulo-
verul verde este allui Sarah).
La plural. cand clenumirea poseso-
rul ui se termi na In s, se adauga
doar apostrofu!.
Exemple:
the dogs' bowl (farfuria dHnilor).
the gj,'ls . tent (cortul fetelor).
Oaca substantivul are un plural ne-
regulat, neterminat In s, marca po-
sesiva este '5, ca la singular.
Exemple:
the men s clothes (hainele
barba!ilor).
the children.~ r00111(camera
copiilor).
Re~ineti cain engleza posesorul
preceda obiectul posedat, acesta
neavand articoJ.
Adjectivele
[n engleza, adjectivele se pun 'inain-
tea substantivului, Rind invariabile.
Spre exemplu jumper (pulover) ~i
green (verde) se intrebuinteza:
a green jumper (un pulover
verde ).
green jumpers (pulovere verzi).
Cand 'intrebuintati un substantiv cu
un adjectiv ~i un aI1icol nehotarat,
re~ineti ca aI1icolui nehotarat este
an in fata unei vocale. Aceasta re-
gula se aplica daca aliicolul precede
un adjectiv care Incepe cu 0 vocala.
Exemplu:
an oldjumper (un vechi pulover).
49
AI meu, al tau, al sau ... functie de complement direct, cat Verbele
~i indirect. Nu uitati ca in romana,
lata cum se traduc al meu, al tau, avem forme diferite -accentuate, Verbele din limba engleza se Impart
al sau etc. Aceste pronume sunt neaccentuate- la unele pronume In trei categorii: verbele regulate ~i
invariabile. care au functie de complement neregulate, ~i auxiliarele modale.
my al meu/mea, ai mei/mele (ex.: mie, imi, -mi, pe mine, ma, Toate au putine forme. lnfinitivul
your al tau/ta, ai tai/tale m-). lor e precedat de to (exempl u: to
his allui/sau, ai lui/sai walk - a merge), iar infinitivul tara
her a ei/sa. ale ei/sale Exact ca in limba romana, unele to se nume~te "radacina verbal a"
its al sau/a sa etc. pronume pot avea atat functia de (exemplu: walk).
our al nostru/a noastra etc. subiect, cat ~i de complement.
their alaI/ai/ale lor Tabelul va prezinta cu caractere Verbele neregulate au forma nere-
ingro~ate pronumele care au gulata doar la timpul trecut, cu
Cand vorbiti despre al sau, a sa ~i functie de complement ~i care exceptia verbelor to have (a avea)
ai sai/ale sale In engJeza, substan- difera de cele care indeplinesc ~i to be (a fi) care au forme diferite
tivul intrebuin}at depinde de per- functia de subiect. ~i la prezent. Multe verbe uzuale
soana des pre care se vorbe~te. sunt neregulate (vezi pagina 55).
Exemple: Tabelul pronumelor personale
Cand va referiti la un baiat, spuneti Prezentul verbelor to be ~i to
his jumper (pulovarul sau), cand complement have
va referiti la 0 fata, spuneti her subiect direct sau indirect
jumper (pulovarul ei). I (eu) me (pe mine, imi) Trebuie ~tiute cat mai bine verbele
you (tu, voi) you (pe tine, pe voi) to be ~i to have deoarece sunt de-
Pronumele personale he (el) him (pe el, lui) seori utilizate. In plus, acestea ser-
she (ea) her (pe ea, ei) vesc drept auxiliare pentru forma-
lata pronumele personale din en- it (el, ea) it (pe el, ea) rea altoI' timpuri.
gleza care au functie de subiect: we (noi) us (pe noi, noua)
they (ei, ele) them (pe ei, ele,lor). To be (a fi)
I (eu)se scrie Intotdeauna cu lam eu sunt
majuscula. Locul pronumelor personale you are tu e~ti/voi sunteti
you (tu, voi, dvs.) In engleza nu se he/she/it is el/ea este
face deosebire intre tu ~i voi. Am- In engleza, pronumele personal cu we are noi suntem
functie de complement se pune they are ei/ele sunt
bele se traduc prin you. You mai a-
juta la construirea expresiilor im- dupa verb:- Exemple:
personale (spre exemplu: you never I want it (II vreau). To have, to have got (a avea)
know - nu se ~tie niciodata); Give her the book (Da-i cartea). 1 have (got) eu am
you have (got) tu ai/voi aveti
he (el); Cand avem un complement direct we have (got) noi avem
~i unul indirect In aceea~i they have (got) ei/ele au
she (ea);
propozitie, complementul direct se
it (el, ea) EI ~i ea tin locul unei per- pune dupa verb, urmat de he/she/it el/ea are
soane. It tine locul unui obiect, lu- prepozitia to + complementul has (got)
cn!. Cand vorbiti des pre un animal, indirect. ExemQlu: Formele contrase
yeti spune it dar, In cazulln care e Lend it to her (Imprumuta-i-l).
yorba despre un animal preferat, In engleza vorbita, deseori se COll-
domestic, puteti spune he sau she. Eu, tu ~i ei/ele trag formele de prezent ale verbe-
lor to be ~i to have. Am, are ~i is
we (noi) Pronumele eu, tu, ei/ele din limba devin 'm, 're ~i 'so Have ~i has
they (ei, ele) Un singur pronume romana se traduc in engleza prin devin 've ~i 'S.I
inseamna atar ei, cat ~i ele: they. pronumele personal avand functia Exemple:
de complement. Exemple: I'm = 1 am (eu sunt)
In engleza, sunt promune care in de- Don ~ worry! It:S me (Nu te he:S = he is (el este)
plinesc ~i functia de complement. ingrijol'a! Eu sunt). she:S got = she has got (ea are)
A~a cum va prezinta tabelul de mai Is it you? (Tu e~ti?) you've got = you have got (voi
sus, acelea~i pronume pot avea atat It~· them! (Ei sunt!). aveti, tu ai)

50
what s = what is (ce este). Verbele care nu se intrebuin- Exemplu:
who's = who is (cioe este). teaza la aspectul continuu I mllst eat (trebuie sa maoaoc).

Prezentul simplu ~i prezentul Anumite verbe nu se Intrebuintea- Call Inseamna a putea, cu

continuu (formare) za niciodata la aspectul continuu. 1ntelesul de a fi capabil, a avea
Prin urmare, Ie utilizam doar la permisiuoea. Call mai Inseamna ~i
Pentru a forma prezentul simplu, prezentul simplu. a ~ti (cu Intelesul de a se pricepe
adaugati un s radacinii verbale la lata verbele care trebuie ~tiute: la ceva).
persoana a treia singular. Exemple:
Exemplu: to believe (in) a crede (1n) I can open this (Pot deschide
prezentul simplu al verbului to to belong (to) a apartine' acest... )
walk (a merge, a se plimba): to guess a presupune I can go out tonight (Pot/am voie
I/you/we/they walk, he/she/it walks. to hate a url sa ies deseara)
to hear a aUZl I can swim (~tiu sa loot).
Totu~i, verbele al carol' infinitiv se to know a ~ti, a cunoa~te
temina In ch, sh, ss, x sau 0, pri- to like a-i place cuiva In engleza, can se mai 1ntrebuin-
mesc es In loc de s. ceva teaza cu verbele care se raporteaza
Exemplu: to love a iubi, a adora simturilor, adica to hear (a auzi),
Prezentul simplu al verbului to go to need a avea nevoie de to see (a vedea), to feel (a simti),
(a merge): I/you/vve/they go, to prefer a prefera to smell (a mirosi) ~i to taste (a
he/she/it goes. to realize a real iza, a-~i da gusta).
seama de Exemple: ~
Prezentul continuu se formeaza din to recognize a recunoa~te I can see him (II vad).
prezentul verbului to be (vezi In to remember a-~i aminti I can hear him (II aud).
stanga) + radacina verbala + ing. to see a vedea
Exemplu: to seem Might exprima posibilitatea
a p~rea .
prezentul continuu al verbului to to smell a mlros! rapOt1ata la prezent sau, 1n unele
11'alk: I am walking, you/we/they to suppose a presupune eazuri, la viitor.
are walking, he/she/it is walking. to understand a Intelege Exemple:
to want a dori. The station might be open
Verbele care se termina 1ntr-o con- (probabil ca gara e deschisa).
soana, precedata de 0 singunl vo- Auxiliarele modale He might come with liS (S-ar
eala, 1~i dubleaza consoana 1nainte putea ca el sa vioa cu ooi).
de a primi terminatia ing. In engleza, exista auxiliare modale
Exemplu: care, printre altele, exprima permi- Imperativul
verbul to wrap (a ambala) va fi: siunea, obligatia, interdiqia, posi-
I'm lvrapping (ambalez/ehiar bilitatea, intentia etc. Unele cores- In engleza, imperativul prezinta
acum). pund verbelor a trebui, a putea ~i ordine ~i sfaturi. Avem 0 singura
a ~ti, iar altele servesc la formarea forma de imperativ la toate
Prezentul simplu ~i prezentul viitorului, conditionalului, etc. verbele, aceasta forma e identica
continuu (intrebuintare) ell radaeina verbal a (infinitivul
Aceste auxiliare nu au forma de in- Tara to).
E fOal1e imp0l1anta Intrebuintarea finitiv, sunt invariabile (nu primesc Exemple:
eoreeta a prezentului. Prezentul s la persoana a treia singular) ~i Imperativul verbului to be este be
simplu descrie 0 aqiune efectuata sunt urmate de radacina verbal a cu (fii, fiti).
de obicei, cateodata sau niciodata. care se 1ntrebuinteaza. Imperativul verbului to walk este
Prezentul continuu descrie 0 acti- walk (mergi, mergeti).
une care se desTa~oara In momen- Cele care trebuie ~tiute sunt must,
tul vorbirii prezentand 0 actiune 1n can ~i might. (Mai exista ~i altele, Nu exista persoana Intai la plural.
curs de desTa~urare. cum ar fi will, shall, would, could Pentru a spune sa fim, sa mergem
Exemple: ~i should a carol' 1ntrebuintare va etc., punem let's (adica hai sa ... ) 1n
I walk (ma plimb [deseori sau este explicata la paginile 52-53). fata radacinii verbale. Let:, se
cateodata]) Intrebuinteaza ~i pentru a sugera 0
I am walking (ma plimb [acum]). Must (a trebui) exprima obligatia, anumita activitate.
angajamentul.

I Has got se contrage pentru a deveni 's got. dar has singur nu se contrage. 51
Exemple:
let:~ be (sa fim)
let:~ walk (sa ne plimbam)
let s go out (sa ie~im afara)
Viitorul
Viitorul se formeaza din: will (un
auxiliar modal) + radacina verbala.
Exemple:
viitorul verbului to walk (a se
plimba): I/you/he/she/it/we/they
will walk.
In propozitiile interogative, shall e
inlocuit cu will la persoana intiii
singular ~i plural (adica I ~i we),
mai ales daca facem 0 propunere
sau sugeram ceva.
Exemplu:
Shall we go out? (Ie~im?)
Forma contrasa a lui will este 'll.
Exemplu:
!'ll be there (Voi fi acolo).
Aceasta forma nu se intrebuin!eaza
in propozitiile interogative.
1ntr-o propozitie negativa, forma
contrasa a lui will not este won t
Exemplu:
They 'won l be there (Nu VOl' fi
acolo ).
A trebui ~i a putea la viitor
Can ~i must nu se pot intrebuinta
cu will. Pentru a spune ceea ce ar
trebui sau am putea face, utilizam
be able to (a putea, a fi capabil
de) ~i have to (a trebui) alaturi de
will sau shall.
Exemple:
Shall I be able to see you
tomorruw? (Voi putea sa te vad
maine?)
He will have to be there (Va trebui
sa fie acolo).
Formarea viitorului cu going
to
Viitorul se poate exprima cu ajuto-
ru] prezentului continuu sau a ver-
bului to go. Se formeaza din am/is/
are going to + radacina verbala.
52
Going to exprima 0 intentie ~i este
deseori folosit in engleza.
Exemple:
I am going to leave (Voi pleca).
He is going to watch TV (EI se va
uita la televizor).
They are going ta come with us
(Vor veoi cu ooi).
Timpurile trecute (formare)
Ca ~i la prezent in engleza, verbe-
Ie au putine lorme la trecut. Timpu-
rile care trebuie ~tiute sunt trecutul
simplu, trecutul continuu ~i present
pelfect.
Trecutul simplu
La majoritatea verbelor, trecutul sim-
plu se formeaza foalie u~or: la toate
formele se adauga ed radacinii
verbale.
Exemplu:
trecutul simplu ai verbului to walk:
I/you/he/she/it/we/they ·walked.
La verbele care se termina intr-o
consoana precedata de 0 singura
vocal a, trebuie dublata consoana
inainte de a adauga ed.
Exemplu:
verbu! to H'rap (a ambala) se
formeaza: ! wrapped.
La verbele al carol' infinitiv se ter-
mina in y, acest y se inlocuie~te cu
i la trecutul simplu. A~adar verbul
se termina in ied.
Exemplu:
verbul to cany (a cara) se
formeaza: I carried.
Totu~i, unele verbe au un trecut sim-
plu neregulat care trebuie invatat.
Acesta este asemanator la toate for-
mele (eu, tu, el etc.). M ulte verbe
uzuale sunt neregulate (vezi tabelul
de la pag. 55.).
Exemplu: to make (a face):
I~vou/he/~he/it/H)e/t hey made.
Trecutul simplu al verbelor to have
~i to be este neregulat. To have are
o singura forma:
I/you/he/she/it/we/they had.
To be are doua forme: !/ize /she/it
was ~i you/we/they were.
Trecutul simplu al verbelor can ~i
must este could ~i had to.
Exemple:
He could sing (el ~tia sa cante).
He had to sing (el trebuia sa caote).
Trecutul continuu
Se formeaza din forma de trecut a
verbului to be + radacina verbala +
mg.
Exemplu:
trecutul continuu al verbului to
walk: I/he/I'he/it was walking,
you/we/they were ,valking.
Ca ~i la prezentul continuu:
1) la unele verbe care se termina
intr-o consoana precedata de 0 sin-
gura vocal a, trebuie dublata con-
soana inainte de a adauga ing.
Exemplu:
verbul to wrap (a ambala) se 1'01'-
meaza: J ,vas wrapping.
2) unele verbe uzuale nu se folosesc
la trecutul continuu, ci doar la trecutul
simplu (vezi lista de la pagina 51).
Present perfect
Se formeaza din forma de prezent a
verbului to have (vezi pagina 50) ~i
paliicipiul trecut al verbului.
La verbele regulate, participiul tre-
cut este identic cu forma de trecut
(radacina verbal a + ed).
Exel11plu:
present perfect-ul verbul ui to walk:
I/you/we/they have walked.
he/she/it has walked.
In limba vorbita, se intrebuinteaza
mai ale formele contrase ale lui
have ~i has ('ve ~i 'v), spre
exemplu: I've walked.
Verbele neregulate (care au 0 for-
ma de trecut neregulatii) au un par-
ticipiu trecut neregulat care trebuie
invatat. La unele este identic cu
forma de trecut (vezi tabelul de la
la pagina 55).
Exemple:
to take (a lua)
[(vou/we/they have taken/helshe/it
has taken:
to make (a face)
[(vou/we/they have made. he/she/it
has made
Timpurile trecute (intrebuintare)
in engleza, trecutul simplu descrie
o actiune Incheiata. care a avut loc
Intr-un moment anume precizat din
trecut. E deseori Insotit de adverbe
de timp (ex. yesterday - ieri) care
situeaza actiunea pe axa trecutului.
Trecutul simpl u din engleza
corespunde perfectului simplu
(exemple: fusei, el se arundi ... ) ~i
perfectului compus din romana
(exemplu: am vizitat... we visited).
Exemplu: We visited the castle
yesterday (Am vizitat castelul ieri).
Trecutul simpJu se mai Intrebuin-
teaz3 ~i pentru a descrie 0 aqi une
obi~nuita din trecut, 0 aqiune pe
care obi~nuiam sa 0 facem. Astfel,
yom traduce cu imperfectul din
limba romana (vizitam).
Exemplu:
[ alwavs visited it when / was in
town (Intotdeauna II vizitam
dind eram In ora~).
Trecutul continuu descrie actiuni
care erau In curs de desfa~urare In
trecut. in romana, se traduce cu
imperfectul.
Exemplu: [was cycling (mergeam
cn bicicleta).
Pre.'Iellt Perfect-ul stabiJe~te 0 le-
gatura Intre'trecut ~i prezent. In
rest, descrie 0 aqi une din trecut
care are efect asupra prezentului.
Exemple:
[ have cleaned my shoes (mi-am
curatat pantofii)
[have been at Live/pool (am fost
la Liverpool).
Pre.\·ellt pelj'ect-ul mai descrie ~i 0
aqiune care tocmai a avut loc.
1 To do este un verb neregulat care servqte drept ausiliar in fi'azele negative
a face. Esemplu: 1 do yoga (Eu fac/practic yoga).
Exemplu: in propozitiile interogative, do/does/
He has just closed the door (EI did se pun Inaintea subiectului.
tocmai a Inchis u~a). Exemple:
Do / cross here? (Traversez aici?)
Conditionalul Does she wa/1/ an ice cream? (do-
re~te ea Ingheta ta?)
In engleza, pentru a forma conditi-
onalul. se Intrebuinteaza would (un Pronumele ~i adverbele
auxiliar modal) + radacina verbaiiL interogative
Exemple:
! would be (a~ fi). lata pronumele ~i adverbele intero-
they would sing (ar canta). gative care trebuie ~tiute:
how? cum?
Forma contrasa a lui would. 'd, se how many? cati/cate?
Intrebuinteaza deseori In engleza how much? cat/cata?
vorbita (f'd be: the.v 'd sing), dar where? unde?
niciodata In propozitiile interoga- 'why? de ce?
tive sau negative. when? cand?
what? ce?
Conditionalul verbelor call $i mllst which? care?
Auxiliarele modale can ~i must au who? cine?
propriullor conditional: could ~i whose? alia/ai/ale cui?
should care .funqioneaza la fel ca How II/uch se Intrebuinteaza pentru
~i auxiliarele modale. ceea ce nu se poate numara, iar
Exemple: how many pentru ceea ce se poate
! could (a~ putea) numara.
they should (ei/ele ar trebui). Exemple:
Propozitiile interogative how many apples? (cate mere?)
how much butter? (cat unt?)
Exista doua modalitati de a pune 0
Intrebare In engleza: In engleza, cuvintele interogative
I) Cu to be ~i auxiliarele (auxilia- sunt invariabile. Ordinca cuvinte-
rele modale sau oricare auxi Iiar ca- lor cste aceea~j ca ~i III propoziriile
re serve~te ]a formarea unui timp, care nu au un pronume/adverb
spre exemp]u have/has pentru un interogati v:
verb la prezent perfect) se formea- - cuvant interogativ + to be sau un
za 0 propozitie interogativa punand auxi liar, sau
subiectul dupa to be sau auxiliar. - cllvant interogativ + do/does/did
Exemple: + subiect + radacina verbala.
Am/late? (Am Intarziat?) Exemple:
Must /'walk? (Trebuie sa merg pe Who are you? (Cine sunteti/e~ti?)
jos?) Why must / walk? (De ce trebuie
Have you visited the castle? (Ai sa merg pe jos?)
vizitat castelul?) vVhy do YOI/ want this? (De ce vrei
Will you be late? (Vei Intarzia?) aceasta ?).
2) La celelalte verbe, se Intrebuin-
teaza auxiliarul do + subiect + ra- Daca Intrebuintam un timp continuu,
dacina verbului utilizat. forma avuta In vedere este: cuvant
interogativ + be+ subiect + radaci-
Forma corecta a lui do depinde de na verbala terminata In ing.
persoana ~i de timp. I: Exemplu:
- Ja prezentul simplu: do (does 1a Why are YOlllooking? (De ce te
persoana a treia); uiti?)
- la trecut: did.
~iinterogative. Ca ~iverb, 10 do Inseamna 53
I
Propozitiile negative are not aren i anumit Jucru, se 'intrebuinteaza do
must not mustn't not + radacina verbal a, spre exem-
Pentru a forma 0 propo,zi!ie nega- have not haven't plu: Do not close the door (Nu in-
tiva, 'intrebuin!am not. In cazullui has not hasn't chideti u~a). Forma contrasa este
to be ~i al auxiliarelor, punem not 'would not wouldn't Don i close the dam:
dupa to be sau auxiliar. could not couZdn 't
Exemple: will not won't Short answers (raspunsuri scurte)
He is not tired (EI nu e obosit). shall not shan i In engleza, 'in loc de a raspunde cu
He must not look (EI nu trebuie sa should not shouldn't un simplu yes (da) sau no (nu), de-
se uite). Can + not se scrie 'intotdeauna can seori se raspunde cu, ceea ce se
He was not looking (EI nu se uita). not, iar forma sa contrasa este can't. cheama short answers (raspunsuri
scurte). Acestea constau In relua-
La celelalte verbe, se utilizeaza Exemple de propozitii negative rea auxiliarului care a servit la
auxiliarul do + not + radacina ver- cu contragerea lui 110t: punerea unei 'intrebari.
bala. Forma corecta a lui do depin- He isn't tired (EI nu e obosit). Exemple:
de de persoana ~i timp (la prezen- She doesn't like dogs (Ei nu Ii plac Do you like cats? J-es. 1 do (Iti
tul simplu: do sau does la persoana cainii). plac pisicile? Da, Imi plac).
a treia singular; la trecut: did).! They haven't got the money (Ei nu Did you visit the castle? Yes. did1
Exemple: au bani). (Ai vizitat castelul? Da I-am
I do not know (nu ~tiu). We cant help you (Nu te putem vizitat).
She does not like dogs (Ei nu Ii ajuta). Can you swim? Yes. 1 can (~Wi sa
plac cainii). Inoti? Da, ~tiu).
He did not look (EI nu s-a uitat). Not a, 110t allY (nici un/o) 1
Will YOli come with us? Yes, will.
In engleza, pentru a spune eU,nu (Vii cu noi? Da vin).
Formele contrase ale lui not am se utilizeaza nega!ia not. In
Not se contrage deseori, mai ales cazul unui substantiv nenumarabil Pentru a raspunde nu, reluam auxi-
'in engleza vorbita. sau la plural, se utilzeaza not an)'. liarul urmat de not (sau n 't 'in engle-
lata contragerile care trebuie ~tiute: Exemple: za vorbita). Raspunsurile negative
forme pJine forme contrase I do not have a dog (Nu am caine). la aceste 'intrebari sunt:
do not don't I do not hmle any water (Nu am apa). No.1 do not/don't (Nu, nu imi
does not doesn i I do not have any Keys (Nu am chei). plac).
did not didn't No. I cannot/can't (Nu, nu ~tiu).
is not isn't Imperativ negativ No, 1will not/won't (Nu, nu voi
Pentru a cere cuiva sa nu faca un veni).
ITimpurile trecute ~i prezente: rezumat
recutul simplu trecutul continuu present perfect prezentul simplu prezentul continuu
Formare
RV2 + ed forma de trecut a prezentul vb. have + RV; la persoana a forma de prezent a
lid + RV 'in p3 vb. to be + RV + pal1icipiuJ trecut Ill-a singular, RV + VB. to be + RV +
interogative & ing (RV + ed) s; (do/does + RV 'in mg.
legative) P interogative &
negative)
xemple:
,valked I was walking 1 have walked I walk, he walks. do I am walking
1
id walk? I walk? does he walk?
did not walk 1 do not walk: he
does not walk.
tilizare
I) actiune 'incheiata ac!iune 'in curs de 1) actiune trecuta ac!iune care are loc actiune care este In
are a avut loc desIa~urare in care are efect asup- de obicei, diteodata, curs de desIa~urare.
ntr-un moment trecut. ra prezentului. deseori, niciodata
~in trecut 2) actiune care
) 0 actiune obi~nu- tocmai a avut loc.
ta din trecut.

54 1 Vezi nola I pagina 53.2 Aici RV Inseamna radacina verbal a (lnrinitivul tara 10).3 Aici P Inseamna propozitie.
 wore
come
came
been
saw
seen
went
worn
won
eaten
torn
tore
cost
cut
ate
hid
did
drew
sent vedea
vel1l
canta
aatook
sat
given
gave
paid manca
t1lia
costa
trimite
sung
had
heard
hidden
dealt
done
drawn
thrown
threw
known
taken
built
led
read
shone
shut
stole
understood
was,
knew
stolen
lost
told
lent
smelt-l
a aduce
gone
put with
avFith
were
ca~tiga
da
merge
trecut
aafi purta
Verbe neregulate aa construi
got
found
fell
felt
kept
left desena
cadea
avea
inchide
1111rOSl
fura
arunca
lua
face
auZl
ascunde
citi
str1l1uci
dormi
rupe
pune
~edea
bought
sang
fallen
brought
slept
spent trezi
cheltui,
pnml,
participiu
duce,
paid
woke
woken
se
simri
rine,
parasi,
pierde
spune
~ti,
plati up
cumpara
ocupa
imprumuta
gasi
inrelege
ga,si apastra
a atrecut
avea
la/catre
,aup
cunoa~te petrece
pleca
de
Radacina verbala

4 Smelled sc intrebuin(eaza deseori 55

Raspunsurile ~i solutiile exercitiilor
Pagina 7 La familia Fruitcake I'd like an ice cream. Which flavours Now we must go to the school.
do you have? Sau Which flavours
a cafe a village a lake have you got? Pagina 25 0 vedere de la Susy
a farm a bridge Can I have six oranges. please?
The neighbours have (got) a goat Sau
Pagina 9 Ce bagaje au ei? Care este mesajul scrisorii Sarah:~ parents' neighbours have etc.
invechite? Susy and John/They sleep in their
2. Her suitcases are gray tents (which are) in the garden (right
3. His bag is blue. Ferdinand Fruitcake is Sarah s great- near the house).
4. Her suitcase is green. grandfathe!: They eat. wash and get dressed in the
5. His briefcase is red. The two ships are paintings. Sau The house.
6. Her backpack is yellow. two ships are two paintings. Susy/She wakes lip at six (0 'clock) in
They must visit the studio. Sau They the morning.
Pagina 11 Scrisoarea must visit Emma~' studio/Sarah:~ John/He wakes lip at eight (0 'clock)
misterioasa mother:~ stlldio. in the morning.
They go to bed at halfpastnine or ten
A desert island, 1893 Pagina 19 Primul indiciu a 'clock.
lvly dear son Joseph,
I'm all old man. I am alone on my There aren t any dice. Pagina 27 Fraze amestecate
desert island and my house near There isn t a candle.
Bridgetown is empty. I have a big There isn t a bird. The teacher mllst close up because it
secret. I am verv rich. Now IIlV There isnl a hook. is late.
treasure is yaw: treasure. !'vly'house There isn t a top hat. The policeman borrows a bike to
hides thefirst clue. First o.lall, you're follow the burglm:
looking for two boats.
Farewell,
Trebuie sa mearga la Magician
hallul Magiciallului).
(la ! lI1ustphone the service engineer
because the machine is broken.
Ferdinand Fruitcake. They lI1ust always shut the gate
Pagina 21 Cuvinte incruci§ate because of the neighbours' goat.
Dragul meu fiu Joseph, They find the clue because they can
Sunt un om biHran. Sunt singur pe Orizontal see an old photo of Ferdinand
insula mea pustie, iar casa mea de 1. tea Fruitcake.
langa Bridgetown este goala. Am un 3. there She s going to Bridgetown to do the
mare secret. Sunt foarte bogat. Acum 5. some shopping.
comoara mea Iti apartin~. Casa mea 6. these We cant come now beclluse we're
ascunde primul indiciu. !nainte de 7. hen - must eating.
toate, cauta doua barci. 9. an - on
Adio, Ferdinand Fruitcake. 10. your Pagina 29 Ghicitoarea cariii
po§tale
Pagina 13 Whose is... ? Vertical
1. throw Mr Christopher Crook
The table is the neighbour s. 2. he 3 Station Road
This jacket is the lodger :~. 3. men London S£24 3BE
This shirt is Emma s. ..t. an}'
Thesejeans are John ~'. 5. whose Dear Chris,
These tools are the builder s. 7. remember Thanksfor yo III'letta Yes, Frank and
8. the Betty Goodfield live near Bridgetown.
Pagina 15 Drumul inspre 9. shop You ask me for their address. Here if
biserica veche 10. airport is: Oak Tree Farm. Old Bridge Road.
near Fishport. B1ft why Bridgetown~
Turn left. Pagina 23 Indiciul de la han It s not a very interesting town.
Cross the bridge. Anvhow. they probaly have a room/or
Take the second path on the left. It/The CO>t) is on the hill. YOll and I can recommend them to
Turn right. It/The dog is under the tree Sau next you. The food is good at the
to/bv/near the tree. Goodfields and their farm is vel)'
Pagina 17 La cumparaturi It/tIle bench is opposite the fOllntain quiet. So, have a good holiday!
Sau next to/bv/near the fountain. Vicky
Where s the supermarket? It/The farm is next to tl;e church Sau
Do you have any bread? Sau Have near/by the church. Domllului Christopher Crook
you got any bread? 3 Station Road,
How much does this cake case Propozitia lui Susy se termina astfel: Londra SE24 3BE

56
praga Chris,
Ili mullUmesc pentru scrisoare. Da.
Frank ~i Betty Goodfield locuiesc lan-
ga Bridgetown. Mi-ai cerut adresa lor.
]at-o: Oak Tree Farm, Old Bridge
Road, langa Fishport. Oar de ce
Bridgetown? Nu e un ora~ fom1e
interesant. Oricum, probabil ca au 0
camera pentru tine ~i ti-i recomand.
Mancarea e buna la familia Goodfield.
iar ferma lor este foarte lini~tita.
Deci, 0 vacanta placuta!
Vicky.
Pagina 31 Ghicitoarea ilustrata
Ic 2d 3b 4f 5e 6a
Pagina 33 Disparitia lui
Ferdinand Fruitcake
Parrot bury, Featherare Main Island
Domnule,
Din nefericire. tatal dumneavoastra a [here.
murit deja. A venit in insulele noastre
primavara, pentru a cauta plante. Am
organizat 0 intalnire pem1u a-i plani-
fica expedilia in indepanatele ~i peri-
culoasele Little Islands (Insule mici).
A parasit Parrotbury-ul cu 0 barca bu-
na ~i doi prieteni botani~ti. 0 infiora-
toare furtuna s-a dezlantuit. Nu s-au
intors. Am trimis 0 echipa de salvar~
care nu a descoperit nimic.
Quentin Filling, Guvernatorul
Insulelor.
Pagina 35 Povestea blugilor
T\vofi'iends, Dave and Han:v, we11l
shopping. They were looking for
jeans. In one shop, they found some
ke)'s in the pocket of a pair ofjeallS.
The)' gave them fo the shop owner.
"Ah, the keys to m)' safe! Thank you!
I lost Ihem yesterday. I looked
evelTwhere, but I could not find
them. "
Pagina 37 Traduceti in engleza
Sarah, Su.\)' and John have found i\!/:
Crook.
He has just visited Bridgetown.
He went there this morning.
He looked/or the ruined towel; bllf he
did nol find it Sau ... , bUI he could not
find il.
The next clue musl be at the lowe/:
Sarah, Susy and John want to go
there velT quickly.
Pagina 39 Inscriptia de la turn
Am past rat acest turn in ruine deoare-
ce constituie un monument sacru pen-
tru locuitorii Bridgetownului. Piratii
din Insula Piratilor I-au distrus acum
trei ani. dar in prezent ne-am razbu-
nar. Am castigat ultima batalie im-
potriva lor '~iI-am fugarit din for1a-
reata pana pe insula. In sfar~it. au
disparU1 din tara noastra.
Pagina 41 Pista falsa
.\11'SOli. Now rou have found all the
clifes I left. Here is YOlir last task. It
\l'i/! be difficult. }ou will have to go 10
fhe police Simian in Fishport. You will
see one window 1rhilhoul bars. You
wi/! go in Ihm W(w Be carejitl, there
miglll be a guard dog. Inside you will
find one .rallwith wooden panels. All
m)' jewels and my fortune will be
Fare1\'ell. FF
Fiule. Acum ai descoperit toate indi-
ciile pe care Ie-am lasat. lat-o ~i pe
ultima. Va fi dificila. Va trebui sa te
duci la sediul politiei din Fishport.
'lei vedea 0 fereastra rara gratii. Vei
merge imr-acolo. Ai grija, §-ar putea
sa rle ~iun caine de paza. Inauntru
wi gasi un perete cu panouri din
I~mn. Tome bijuteriile ~i roata averea
mea VOl'ti acolo.
Adio. F. F.
Pagina 43 Viitorul
Her His train will arrive at Ihree
o'clock).
They will go olllthis evening.
Whm are you going 10 do?
I will go LO Bridgetown t0l11orr01l'.
lie will know when thev are here.
H~ will look when we .ilnd the
ne1\'Spapel:
He will see.
Will vou come with lIIe?
Pagina 45 Which is the longest
tunnel?
The !Oll'!,eslIIll1nel is Sarah s Sau
Sarah S'[wllIel is the longes/.
Pagina 47 Ce ai face daca ..?
I wOllldl'd spend it all!
I wOllld'l'd pay for a new roof for Ihe
Fruitcake house.
You ,t'ould/You 'd get a new bicycle.
You and Dad and I would go 10
Canada to see lIIyaunl.
Pagina 48 Scrisoarea lui Sarah
Luni, 9 septembrie
Draga Susy ~i John,
lata aJ1icolui din Bridgetown Echo
care relateaza intal11plarea noastra. E
genial! Ce yeti face cu pm·tea voastra
din recol11pensa? Cu a mea, voi
cumpara un casetofon.
Daca mama voastra e de acord. voi
veni sa va vizitez in timpul vacantei
de Craciun, deci sper ca pe curand!
Cu drag,
Sarah.
Articolul din ziar
Vineri, 30 august
COl11oara familiei Fruitcake.
Sarah Fruitcake alaturi de prietenii ei
Susy ~i John Miller ~i cainele sau.
Softie.
Christopher Crook, hotul de pasari
rare care dorea sa fure cOl11oara
familiei Fruitcake.
Pentru Sarah Fruitcake ~i prietenii sai
Susy ~i John. luna august a fost
captivanta. Ei au gasit 0 comoara ~i
au ajutat polilia sa prinda un talhar,
Christopher Crook.
Cu cateva luni in urma, Christopher
Crook se gaseaintr-una din insulele
Featherare. Acolo el cauta papagali
foarte rari pe care dorea sa-i fure.
Gasi 0 scrisoare lasata de strabunicul
lui Sarah, Ferdinand. Era yorba
despre 0 scrisoare veche adresata
bunicului lui Sarah, Frederick, ~i
abandonata pe insula intr-un vechi
curar. dupa moariea lui Ferdinand.
Aceasta scrisoare constituia primul
indiciu In goana dupa comoara.
Scrisoarea il indruma pe Christopher
Crook catre Bridgetown unde.
proste~te, 0 pierde. Susy ~i John, care
tocmai veneau sa petreaca cateva zile
alaturi de prietena lor Sarah, 0 gasira.
Cei trei tineri au reu~it sa gaseasca
comoara (mult aur), ascunsa In
vechea For1areata a Pirati lor, inainrea
taIharului. ajutand pol ilia sa-I prinda.
Cei trei eroi au primit astfel 0 recom-
pens a de £1000 (0 ~nie lire sterlinel
din pmtea politiei. Ii felicitam!
Numeralele, datele, anotimpurile ...
lata 0 pagina utila de vocabular. Lunile !}i zilele Expresii utile
Pentru a spune dit e ceasul, vezi
pagina 24. Pentru a cere indicatii, JanualY mnuane hi, hello buna, ciao, salut
februarie good morning buna dimineata
vezi chenarul de la pagina ] 5. FebrualY
March maJii e good afternoon buna zi ua '
good evening buna seara
Numeralele April aprilie
mal goodnight noapte buna
lv/ay la revedere
o zero 15 fifteen June IUJ1I e
lone 16 sLrteen goodbye
bye pa, sal ut
2 two 17 seventeen July iulie see you soon pe curand
3 three 18 eighteen August august see you later pe mai tarzi u
4 four 19 nineteen September septembrie da
yes
5 five 20 twenty October octombrie no nu
6 six 21 twenty-one November noiembrie please te/va rog
7 seven 22 twenty-Mo December decembrie thanks multumesc
8 eight 30 thirty thank you multumesc
9 nine Monday luni
40 fourty (very much) (fO<llie mult)
10 ten 50 fifty Tuesday m~rti . excuse me
InIercun ma scuzati
11 eleven 60 sixty Wednesday
Thursday I'm sorry \"mi pare rau
12 Melve 70 seventy JC!1 . I don i nu \"nte]eg
13 thirteen Friday VInen
80 eighty understand
Saturday sambata
14 fourteen 90 ninety I don i know nu ~tiu
Sunday duminica
What does this Ce \"nseamna
100 one hundred word mean? acest cuvant?
101 one hundred and one day Zl
What:~ the Cum se spune la
102 one hundred and hvo week saptamana
week-end sfiir~it de Englishfor this? aceasta pe
210 two hundred and ten engleze~te?
321 three hundred and twenty-one saptamana
1000 one/a thousand month luna Timpul
1100 one thousand and one hundred year an
10000 ten thousand season anotimp
] 000000 one/a million
weather vreme
yesterday len climate clima
Numeralele ordinale today aZI weather forecast prognoza meteo
tomorrow maine temperature temperatura
alaltaieri What is the Care este
lata numeralele ordinale din engleza. before-yesterday
Aici, va sunt prezentate alaturi de for- temperature? temperatura?
after-tomo/Tow poimaine What is the Cum e
ma abreviata. aceasta utilizandu-se this week saptamana asta weather like? vremea/timpul?
cand scriem data. last week saptamana trecuta It is fine. E frumos.
next week saptamana It is bad weather E 0 vreme urata.
first 1st viitoare It is raining. Ploua.
second 2nd It is hot. E foarte cald.
third 3rd Data It is sunny. E \"nsorit.
fourth 4th The sun is SOaJ'ele
fifth 5th shining. stralucqte.
sixth 6th dimy jurna]
It is cloudy. E noros.
calendar calendar
seventh 7th In ce zi suntem? It is cold. E rece.
What day is it?
eighth 8th What is the date? Care este data? It is snowing. Ninge.
nineth 9th luni It is foggy. E cetos.
on Monday
tenth 10th on Mondays lunea
eleventh 11th in August \"naugust sky cer
thefirsl of April ] Aprilie sun soare
twelfth 12th cloud nor
thirteenth 13th Monday 1st April luni ] (lntai)
Aprilie thunder tunet
twentieth 20th
lightning fulger
twenty-first 21st frost ger
twenty-second 22nd nineteen-ninetyjour ]994 rain ploaie
tvventy-third 23rd nineteen-ninety-jive ]995 snow zapada
twenty~fourth 24th nineteen-ninety-six 1996 hail grindina
thirtieth 30th the year tvl'Othousand anul2000

58
 Dictionar englez - roman
Acest dictionar a~ezat in ordine alfabetica contine IpI] inseamna ca cuvantul care urmeaza este la plural.
cuvintele engleze~ti invatate pe parcursul paginilor Infinitivul verbelor din engleza este precedat de to, dar
ilustrate ale acestei carti, alaturi de traducerea lor. verbele sunt clasificate in ordine alfabetica (exemplu: to
Pluralul substantivelor va este explicat la pagina 49. be se gase~te la litera b). Verbele neregulate sunt precedate
Aici, substantive Ie care au un plural neregulat sunt de un asterix (*).
urmate de pI.: ~i de pluralul acestora.
A before Inainte/a
behind inapoi/a
a un,o to believe (in) a erede, in
a few eativa, eateva to belong (to) a apartine
a huudred o suta bench banea
a lot of o multi me de /mult/a best wishes [pI] eele mai calde urari/ eu drag
better mai bine ~
a quarter past... ~i un sfert ..
fara un sfert.. between Intre
a quarter to ... mare
address adresa big
to address bike biciclcta
a (se) adresa
ane,' biuoculars [pI] binoelu
dupa
afternoon bird pasare
dupa-mniaza
bit buca\iefL pic, strop
against Impotriva, contra black
age varsta ncgrll
Inurma eu blue albastru
ago
to agree a ti (eade) de aeord blue-jeans [pi] blugi
boat barca
airport aeroport
all tot/a book carte
boot cizmi1
all righ t In regula
almost to borrow a Imprumuta
aproape botanist
alone botanist
singur/a
bowl farfurie
already deja
also de asemenea box cutie
Intotdeauna bov baiat
always
an un/o br~ad paine
and ~I, lar bridge pod
answer briefcase geanta diplomat
ri1spuns
anv ni~te brilliant cxcelent. extraordinar
orieul11 to brinu* a aduce
anyhow
around hue broken" spart/a
pe aIel hate
to arrive a ajunge la b,'other
article artieol builder zidar
as ... as building c1adire
la fel de .. ea ~i
as far as pana la burglar hot, t,ilhar
as soon as de In data ee busy ocupat/a
bnt' dar
to ask (for) a cere, a intreba
butcher's macelarie
aspirin aspirina
at la butter unt
at last In sfar~it by li1ngi1,alaturi/ aproape de
attie pod
aunt matu~a c
B cafe eafenea
cake prajitura
backpack ghiozdan, ruesae calm calm/a, lini~tit/a
bad rau/rea to calm down a se call11a, a se lini~li
badly rau camera aparat de fotograliat
bag geanta eam psite camping
baker's baeanie can a putea, a fi capabil de
bald ehel candle lumanare
bar bar cap easca, ~apea, basea
to bark a Ii1tra car ma~ina
basket eo~ card carte de joc
battle bi1talie careful atent/a
to be* a ti to carry a purta, a duce
to be* a ... a ti un/o to earrv on a continua
to be* able to ... a putea/ a fi In stare de castle ' castel
to be* about cat plslca
a ti pe punetul de a..
to be* allowed a avea pernllSIUnea sa.. cave pe~teri1
to be* careful a fi preeaut cheese branza
to be* missing a lipsi chemist's fannaeic
to be* qniet a fi tacut/ a tace chest cu tar
to be* under arrest a ti arestat child [pi: children] copi!, copii
to be* well a se simti bine chips [pi] cartoti praji(i
beaeh plaja ' Ch,'istmas Cri1ciun
because deoareee, tiindea ch nreh biserica
bedroom donnitor cinema cinema

59
to clenn a curata, a face cural empty gol/a
clenr !impede, clar end sfar~it, capat
to close n Inchide to end a (se) sfar~i. a pune capat
a Inch ide (u~i. lerestre) enough dcstul
to close up
close to lauga. aproa]Je de entrance intrare
closed inch is/a even chiar ~i
haine evening seara
clothes [pi]
clue indiciu everyone toata lumea
eonst coasta (a mari i) everything tolLil
coffee cafea c\'ervwhcrc peste tot
Coke Coca-Cola exacily exact. imr-adevar
collection colectie to examinc a exan1111a
collector colcciionar exciting pasionant
to eomc" a vem excuse me pardon. nu va suparali I
to eome* ncross a descoperi, a gasi (din intamplare) cxit iesire
to come* bnek a se intoarce expedition e;pedilie
to come* down a cobori to expel a da afara. a exclude
to eome* out a le~1 expensive costisilor
come on vino. veniti! to explain a explica
congratulations [pi] felicitari . to explorc a explora. a cerceta
to eost* a costa extinction disparilie. cxtinc(ic
country lara
cow vaca F
cowshed staul de vite
crab crab to fall* for it a crede. a cadea in capcalla
era van crelOn false fals/a
crook escroc, nemernic family familie
to cross a traversa fa re,,:e II cu bille. adio
crossing trecere, pasaj far (from) dcpane de
crossword cuvintc Incruci~ate farm fenna
cup of tea cea~ca de ceai fast rapid
to cut* a taia father taU'i

a (merge) se plimba cu biciclcta favourite preferal/a. fa\'oritla

to cyclc
to fax a trimite un fax
D feather palla
fee taxa. plata
Dad tatf1 to feel a simli
daft tamp it. Incuiat fence gard
damn la naiba, pe dracu! few pulilli/c. pUlin/a
periculos/oasa fewer mai ]Julin
dangerous
darlino drag(a) filling umplutura. con!inu(
dny " ZI film film
excursie to find* a gasi. a dcscoperi
da)' trip
dcad morl/moarta fine bine. ]11 rcgulfl
to deal* with a se ocupa de to linish a tern1ina
dear drag/a first intai
dcath moarte lirst of all Inainte de loale
dcfinitelv cu siguranla lirst one primllI/a
delicious delicios flavour arOtlla, gust
desert de~ert/ pustiu/e to follow a urma
to destroy a distruge food mancare
dctail ' detaliu for pcntru
forest padure
dial'y jurnal
za.run fort fortareata
dice [pi] dill fericire
difficult dificil/a fortunately
direction directie fortune . averc. bogatic
a mU;'dari fountain fantana
to dirty
to disappear a disparea four patru
to disturb a deranja friend prieten/a
to do* a face friendly prietenos/a. amabil/a
to do the* shopping a face cumparaturi from de la
caine fruit cake prajitura de fructe
dog amllzanllfl
dool' u~a fnnny
to draw* a desena further mai departc
drawing desen
dress rochie G
to drop a scapa
dungeon inchisoare/carcera subterana gardcn gradina. curte
during inlimpul gate poarta
to <Jet* a primi. a ob(inc
E to get* back a se jntoarce, a se inapoia
to get* bored a se pliclisi
cach tiecarc to get* dressed a sc Imbraca
car urech~ to get* in a intra
early dcvreme to get* out a Iql. a sc[\pa
to eat* a manca to get* to a 1lillnge Ia
echo [pi: echoes] ccou to get* up a sc trezi

60
 a se razbuna to hurt* yourself a sc rani
to get* your revenge
to ujve* a da
to give" a pull a Impinge
ochelari
glasses [pi]
to go* a pleea, a merge I eu
a se Invarti ice-cold reel' ea gheata
to go* around in eircles
to go* back a se Intoarce. a reveni ice cream inghctat'f. '
a cabori. a merge jos idea idee
to go· down daca
to go* in a intra if
to "0* left a (0) face la stanga ill bolnav/a
in In
to go* off a pleea, a se duel'
to go* out a ie~i in fact de fapt
a (0) face Ia dreapta in front of in rat ala
to go* right
a merge la cumparaturi in the shade la unibrfr
to go· shopping loeuitor
a se eulca inhabitant
to go* to bed Inauntru
to go* np a urea. a se ridica inside
capra interesting interesant
goat In
aur into
gold fier
bun/a iron
good insula
good evening buna seara island
goodnight noapte buna it el/ea

governor guvernatOt it is el/ea este (obieete. animale etc.)

bunic its al saul a sa
grandfather
magnificl extraordinar itself (el) Insu~il (ea) Insfl~i
great
great-grandfather stribunic
green verde J
grcy gn
gnard dog caine de paza jacket jacheta, vesta
to gncss a presupune, a ghiei jeans [pI] blugi
Jewels [pi] bijuterii
H joke glumfr
jumper pulover
half past ... ...~i jumatate junction rascruee. raspantie
hard greu just toemai
hat palarie
to hate a uri K
to have a avea. a Ilia
to have* a taste a gusta to I(eep* a pastra
a avea key eheie
to have* got
to have* (lots of) fun a se distra de minune kid eopilandrul pu~ti
to have* to a trcbui kind amabil/a
he el to know' a ~ti. a eunoa~te
to hear* a auzi
hello bun a, salut L
help ajutor
a ajuta lake lac
to help
hen gaina landscape peis<\i. priveli~te
her pe ea/ei last ultim/a
her name is ea se nume~te last night noaptea trecula
here aici last year anul treeut
poftim, aici sunt (se ana) late tarzin/e
here are [pi]
here is to Iead* a duel' lalinspre
aici este (se al1a). iata
hero [pi: heroes] crOll, ero! leaf [pi: leaves] fhmza, thl11ze
hers a/ai/ale ei to leave* a plcca, a pflrasi
herself ea Insa~i lemonade limonada
hi bun a to lend a Ill1prull1uta
hidden ascuns/a less 111a1pu(in
to hide* a ascunde lelter scnsoarc
hill colina. deal light IUl11ina
him pe ell lui to'like a (-i) place. a sill1patiza
himself ellnsu~i little pu(in/a
to hire a angaJa to live a locuil a trai
his a/ai/ale lui loads of o l11ultill1ede
his name is el se nume~te lock Inchiiatoare. broasca
holidav vacanta locl(ed Inehis/a. ferecat/fl
home' casa, camin lodger loeatar
a spera London Londra
to hope
horrible Infiorator/oare, Ingrozitor/oare long lung/a
hotel hotel to look a se uila, a privi
honse casa to look (at) a se uila la
how cum to look for a eauta
how many? Ipl] eatil cate? to lose* a pierde
how mueh? cat? lots of o ll1ul(ill1e del ll1ul(i/te
to hunt a vana loud tare
to hurrv a se grabi to love a. iubi. a adora
to hurt;' a rani love from eu drag(ostc)

61
 0
pbani
niciodata
mai
harta
nu
OK sarac/a
vasla
nume,
acum
nouunu/a
hartie
nici
m\."
minut
alai/ai/ale
doamna
monumcnl
minunath'L
deuafara
acolo
din
mCI
luna
potcca,
pirat
porI
Doamna(a)
parinte
over
out imineata
parc
te/va
noi
zebra
lupa
la
problema
pila
owner
our
old
oar
to
portrait
outside
mult
aa/al/ai/ale
loculmcu/casa
miezul ...
Inca
intrebui
langa,
fa!a,
timpul
papagal
plasturc
sediul
pcrfcct
pictura,
poate,
suc
vedere,
perechc
planta
carle
ourselves
of
often
ours
poor
on
pi probabil
place
pleased
pair
one
pretty
port prcfer
painting
playing
probably
parent
perfect
on
photocopier
orange
post
panel
pal'k
parrot
piece
pocket
path
to
pound vour
oficiu mal
nimcni
un/o
binclntclcs
deseor'i
a/alnostru,
ora
proprietar,
I1ICalerr
ciudat
oameni
pcnny
altul/a
pe (se)
bucata
multumit/a
allan
Domni$oara
magician
lapte
miezulnoptii
lira
dragut/a
probabil
mesaj,
Domn(ul)
Ianga,
navod,
nupm1e,
OK,
pranz
ma.<iina
multi, In zilei
..deasupra
Insumi/insami
bi\tran/a
nostru/a,
mama
munte
nimic
mami
ziar,
locse
Intalnire
pc
mandarina
ape,
doar
portocala
vecin
cu
nimeni
In nlmlC
dcscurca,
periodic
mine/mie
telcfona
ma
buzllllar
mod numesc
fericire,
xcroxa
cont
principal/a
numar,
other as
sterlina
barbatlbarbati
rcpara
ncccsita,
trccc,
aproape,
pia!a
In
simpatic/a,
noapte In$inc,
stanga
produce
plati,
dreapta
porlrel
prefera
planui
panou, de
fotogratie,
politie
poli!ai
a/ai/al/alc
onto pass
rate
opposite
only
perhaps
postcard
pa the
plan
pineapple
police
policeman of
coursc
thc
photo(graph)
plant
please
plaster
parI
to pay*
per
phone
(de
de
here
therebizar
mi$ca
notita
drummclc
denumirc
mele
vis-a-vis
anormal
vis-a-vis
(negatie)pIasa
bucata
rcgula
multe
rog citra
Icft mea
adorabil/a
ai/alc
nO$lri/e
detinator
ca
propriu,
a[pi:
acalie avea
(de
Innu1na nO$tri
anorocul
reu$i
singur
(apartenenta)
mai
vis-a-vis
noptii
poli!ici
probabil
own
pO$tal
card
right
officcjuice
station
(£) ca
dragut/a
Inscnc
pietoni)
achita
unghii
desavar$it
porlocalc
tabtablou
jocIou pO$tala
poza -men]
sape$te)
nevoie
prins ca de .. pedestrian
odd
crossing

I lovely

62
 sonsoare
mare
fiu
storm
to camera
cin3
taste
shut*
rar/a
sweet take· slowly
to pull to
so trecut/a
bomboana
secret
station
restaurant
furtuna
statuie
ceai
semn
story
nune
strada
supper
table
springtake
adolcsccnt/fl
cer
sweat-shirt
al
inca,doilea/
somewhere
sometimes
still
stone
soil
some
soupundeva
cateodata
student/a
peswim*
casetofon
scuze,
china
deci,
mic/a
ni$te,
suitcasc
sun
avaliza
statue
soft
sock
staff
steak
suit
tea
shut
din
seif
costumcurand
adevarat/a
ccva
supa
mirosi
citi
recomanda
detriment,
cancelarie
rau
incl
imediat
steal*
start
fura
sacru/a
studio
inchis/a
inch
strawberry
street
franghie
taskud/a
ea straluci
lua
teacher
sky vas
canta
scurt/a
tall arata,
inalt/a
sister
skirt
Sir vorbi
intrcbarc
sora
Domnul
fusta
sit*
destul
ll1a'}a
swcatshirt
cu
piatra,
pnmavara
drum, Ii
realiza,
recunoa$te
swimming
pe
piscina
mai
something
sorry
stop
sturo$U
a-$i
stop
starn
step spend*
cerinta,
nisip
$coala
cchipa
gusta
recompensa
chiar
coleclie
panglica,
corect/a,
bogat/a
gara
friptura
simplu,
corabie
cama$a
sight
stupid
to presupunc
incepe
se
imediat,
(se)
talk
lua
vederc,
pune
prost/a,
In
straight
povestirc,
cap$une
magazin
pantaloni
reparator
tcar*
rupe,
imparti,
rapid
arepede
chei
5ta,
to'sleep*
pamfUlt, back
a$adar
cateva,
proomma
nefericire
ide
de,
adevarat.
vedea
innota
moalc,
ruinat/a,
piatra
sqnare
pas,
putel'llic/a
trcapta
umJla,
inceti$or.
teenager
lini$tit/a,
pregatit/a
acopcn$
suppose
ciorap
ploua
pantof atamp
cu
pareade
nemi$cat/a
cumparaturi
strong $osea
profesor/oara
supermarket
magaz1Il
cheltui, stanca
aminti
lJnpjnge
studia,
pidly
mod
dormi tarziu
de
langa
inapoi
(in a..ainterventie
catifelat
in alent
indatorire
collection
de
pur
(to)(barca),
de-oparte
privcli$tc
atampit/idiot
ahead
away
up
ainainte
scport)
sola-$i
just/a
banda
asfa$ia
scuqi doua
scuza(i
piata
denl0nstra
cam cativa
apetrece
in
pool
a~eza
potolit/a infuleca
data
da
timbre
Invap simplu
it/a
istorisirc
lua I
.. parte
$ifoarte
ruine seama
nava la .. stndio
drept simply
T

63
I to telephone
to tell
tent
terrible
a te Iefona
a spune
eort
Infiorator/oare
u
under
underneath
sub
dedesubt
to thank a nltlltumi to understand* a In!clcgc
thank you i!i/va imll!ulllesc until pana la
thanks mul!tunesc urgent urgent
that care us pc noil noua
thatlpl: thosel acela/aceea, aceia/acelea usually dc obieci, de regula
that is Ipl: those arel acela/aceea este, aeeia/acelea sunt
that one [pi: those onesl accia/aeeea, accia/acelea v
that way pe aeolo, intr-acolo
the a, Lei, i. lor (articole) vcgeta ble leguma
the best eel mai bun/a very foane
the dOlI'after tomorrow poilllaine village :,aL ora~eI
the dOl}'before yesterday alaltaieri to visit a vizita
the fewest ecllllai pu!in
the fnrthest celmai dcparte w
the least eel pu!in, macar
the most cel/eea/eci/cele mai to wait for a a~tcpta
the same aeela~ilaeeea~i, aeeia~i/aeclca~i to wake* up a sc trezi
the second one al doilca. a doua to walk a sc plimba, a merge pc jos
the worst eel mai rau, eea mai rea j wall perete
theft hotie, furt to want a dori. a vrca
their lor' wanted c[mta!
theirs a/ai/al/ale lor warm ealdu!
them pe eillor to wash a spala
themselves ei in~i~i/cle inse~i to watch a privl, a sc uita
then atunci. ei binc .. to watch out a se pazi. a avea grija de, ..
there acolo water apa
there is [pi: there are] exista way out le~.lre
thev ei, cle we nOl
thi,:d al trei leal a trcia to wear* a pUl'la
this [pi: these] acesta, aeeasta, ace~tia, acestca well bine
this evening scara aceasta wet ucl/a
this is [pi: these are] aeeasta/accsta este etc. what? ce')
this one [pi: these ones] aeesta/aecasta. aee~tia, aeestea what time ... ? la ce ora. 'J
this way pe aici, ineoaee what time is it'? cat e ccasul?
three . trei what's that? ce este acela/accea?
through prin. de-a lungul what's the time'? cat e eeasulo
to throw a arunea when e,lnd
ticket bilet where'? unclc"
to tidy up a face euratcnic whieh care
tights [pi] maieu, panialoni stram!i which? carc')
time timp white albia
tired obosit/a who cine
tiring obositor whom pc cincl cui"
to catre, la whose? il/ai/al/alc cui?
today astazi why'? de ce')
tomorrow maine to win* a ea~tiga
too de asemenca window geam, sticla
too bad paeaL destul de rau window pane vitrina
tool unealt[l with eu
top hat palaric without tl'tra
torch tor!a woman [pi: women] tCmeie, t'cmci
towards eatre wonderful n1inunar/a
towel prosop wooden dinlemn
tower turn work lucrarc. opcra
town ora~ to worry a se Ingrijora
tracksuit trening worse mai rau
trame lights [pi] semafor to wrap a Impacheta, a inveli
trail urma wroug grc~it
train tren
trainers [pi] adida~i y
to trayel a calfttori
treasure comoara year an
treasure hunt goana dupa aur ;'ellow galbcn
to treat a oteri, a se pUl1a yes da
trousers [pi] pantaloni :"esterdav ieri
tme adevarat ;'esterda}' evening Icri seara
T-shirt trieou you tu, voi, dvs.
tunuel tunel your vostru/a, vo~tri/c
to turn a (sc) intoarec you r place la tine/VOl acasa
to tu rn left a (se) Intoarec la stanga yours alia vostru/a. ai/ale vO~lri/c
to turn right a (sc) Intoarce la drcapta yourself [pi: yourselves] tu Insu!ilinsflti, voi jn~i\'Mnscva
TV TV
two doi

64
Descopera aventura, rezolva enigmele §i mai apoi ...

,
invata engleza prezinHi toate regulile englezei
contemporane pentru a oferi cititorului posibilitatea de a
depa~i limbajul cotidian, reu~ind sa se simta In largul sau
vorbind aceasta limba. Sub forma unei benzi desenate,
foa11evariate, cartea antreneaza trei personaje Intr-o
serie de aventuri abordand pe parcurs reguli gramaticale
din ce In ce mai precise ~i complexe. Pe parcursul cartii,
jocuri ~i ghicitori permit punerea In practica a
cuno~tintelor dobandite, ~i In acela~i timp, rezolvarea
enigmelor cu care se confrunta personajele. Pe hlnga
numeroasele sfaturi referitoare la limba, aceasta carte
contine un compendiu de gramatica cat ~i un mic
dictionar englez-roman.

ISBN 973·9319·17·3

9 111111111111111111111111111111
789739 319171