EXPERTIZA CONTABILĂ

1. Care sunt tipurile de reglementări cu privire la expertizele contabile?

Expertizele contabile sunt reglementate astfel:
a) legal : OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile si
completarile ulterioare
b) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penala
c) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din
Romania si Norma profesionala CECCAR nr. 35 din 2000

2. Care este sediul reglementărilor legale cu privire la expertizele contabile?

S1) Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în Ordonanţa
Guvernului nr. 65/1994 privind activitatea de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, cu modificările şi
completările ulterioare şi în Ordonanţa nr. 2 din 21 ianuarie 2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică
judiciară şi extrajudiciară. Potrivit acestor reglementări legale, efectuarea expertizelor contabile judiciare sau
extrajudiciare este dreptul exclusiv al experţilor contabili. Astfel potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind
organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi expertul contabil este persoana care a dobândit
această calitate în condiţiile prezentei ordonanţe şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce
contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua
expertize contabile. Asupra constatărilor, concluziilor, opiniilor şi recomandărilor sale, expertul contabil întocmeşte
raport.
Lucrările efectuate de către alţi profesionişti , chiar dacă sunt denumite Rapoarte de expertiză contabilă şi
chiar dacă respectă metodologia de elaborare a acestora, sunt simple lucrări de specialitate şi nu au calitatea legală de
expertize contabile.

3. Care este sediul reglementărilor profesionale cu privire la expertizele contabile?

Sediul reglementărilor profesionale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în:
a) Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR (aprobat prin Hotărârea Conferinţei Naţionale a experţilor
contabili şi contabililor autorizaţi nr.1/1995 , modificat şi completat prin Conferinţa Naţională a Experţilor Contabili şi
Contabili Autorizaţi nr.99/44), care, la pct.112 lit e), stipulează că experţii contabili, în exercitarea profesiei, pot efectua
expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:
- expertize amiabile (la cerere)
- expertize contabil-financiare
- arbitraje în cauze civile
- expertize de gestiune
b) Norma profesională CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care stipulează că acestea pot fi efectuate numai de
către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în partea
activă a Tabloului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).

4. Care este sediul reglementărilor procedurale cu privire la expertizele contabile judiciare?

S2) Sediul reglementărilor procedurale privind alegerea şi numirea experţilor contabili, precum şi modul de
efectuare a expertizelor contabile , îndeosebi a celor judiciare, se află în Codurile de procedură civilă şi penală şi în
Ordonanţa nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară care, deşi nu
reglementează expertiza contabilă în mod explicit, conţin reglementări opozabile expertizei în general.
Codul de procedură civilă prevede că atunci când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanţa consideră
necesar să cunoască părerea unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau trei experţi, stabilind
prin încheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunţe şi termenul în care trebuie să efectueze expertiza.
Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea expertizei la instanţă să aibă loc cu cel puţin 5 zile înainte de termenul
fixat pentru judecată. La efectuarea expertizei contabile judiciare pot participa şi experţi desemnaţi de părţi, dacă prin
lege nu se dispune altfel. Experţii se pot recuza pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii. Recuzarea trebuie să fie
cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în celelalte cazuri termenul
va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare. Recuzările se judecă în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a
expertului. Experţilor contabili le sunt opozabile toate dispoziţiile privitoare la citare, aducerea cu mandat şi
sancţionarea martorilor care lipsesc sunt deopotrivă aplicabile experţilor. Mărturia se va scrie de grefier, după dictarea
preşedintelui sau a judecătorului delegat, şi va fi semnată pe fiecare pagină şi la sfârşitul ei de judecător, grefier şi
martor, după ce acesta a luat cunoştinţă de cuprins. Dacă martorul nu voieşte sau nu poate să semneze, se face vorbire
despre aceasta. Orice adăugiri, ştersături sau schimbări în cuprinsul mărturiei trebuie încuviinţate şi semnate de
judecător, de grefier şi martor, sub pedeapsă de a nu fi ţinute în seamă. Locurile nescrise din declaraţie trebuie
împlinite cu linii, astfel încât să nu se poată adăuga nimic. Dacă din cercetare reiese bănuieli puternice de mărturie
mincinoasă sau de mituire de martor, instanţa va încheia proces-verbal şi va trimite pe martor în faţa autorităţilor

1
penale. Expertul martor poate cere să i se plătească cheltuielile de drum şi să fie despăgubit după starea sau
îndeletnicirea sa şi potrivit cu depărtarea domiciliului şi timpul pierdut. Încheierea instanţei este executorie. În situaţia
în care expertul nu se înfăţişează, instanţa poate dispune înlocuirea lui. Atunci când experţii contabili pot să-şi dea de
îndată părerea, vor fi ascultaţi chiar în şedinţă, iar părerea lor se va trece într-un proces-verbal. Dacă este nevoie însă
de o expertizare la faţa locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părţilor prin carte poştală recomandată, cu
dovada de primire, arătând zilele şi orele când începe şi continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării
expertului. Părţile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării. În situaţia în care sunt
numiţi mai mulţi experţi cu păreri diferite, lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia. Experţii sunt
datori să se înfăţişeze înaintea instanţei spre a da lămuriri ori de câte ori li se va cere, caz în care au dreptul la
despăgubiri, ce se vor stabili prin încheiere executorie. Dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, poate
dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză. Expertiza contrarie trebuie cerută motivat la primul termen după
depunerea lucrării. Experţii care cer sau primesc mai mult decât plata statornicită se pedepsesc pentru luare de mită.
La cererea experţilor, ţinându-se seama de lucrare, instanţa poate dispune majorarea onorariului prin încheiere
executorie dată cu citarea părţilor. Dacă expertiza se face de o altă instanţă prin delegaţie, numirea experţilor şi
statornicirea plăţii ce li se cuvine va putea fi lăsa în sarcina acestei instanţe.
Codul de procedură penală prevede că atunci când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei,
în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoştinţele unui expert, organul de urmărire penală ori instanţa de
judecată dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize. Expertul este numit de organul de urmărire penală
sau de instanţa de judecată în materie penală. Fiecare dintre părţi are dreptul să ceară ca un expert recomandat de ea să
participe la efectuarea expertizei. După efectuarea expertizei, expertul întocmeşte un raport scris. Când sunt mai mulţi
experţi se întocmeşte un singur raport de expertiză. Dacă sunt deosebiri de păreri, opiniile separate sunt consemnate în
cuprinsul raportului sau într-o anexă. Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din oficiu în cursul
procesului penal, conform art. 116,124 şi 125 din Codul de procedură penală sau în legi speciale, prin care a fost
prejudiciat avutul public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justiţiei, Ministerului Public
sau Ministerului Internelor şi Reformei Administrative , după caz, urmând ca sumele să fie recuperate de la
persoanele vinovate la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive.
Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată
care a dispus efectuarea expertizei. Raportul de expertiză cuprinde:
a) partea introductivă, în care se arată organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a dispus efectuarea
expertizei, data când s-a dispus efectuarea acesteia, numele şi prenumele expertului, data şi locul unde a fost
efectuată, data întocmirii raportului de expertiză, obiectul acesteia şi întrebările la care expertul urma să răspundă,
materialul pe baza căruia expertiza a fost efectuată şi dacă părţile care au participat la aceasta au dat explicaţii în
cursul expertizei;
b) descrierea în amănunt a operaţiilor de efectuare a expertizei, obiecţiile sau explicaţiile părţilor, precum şi analiza
acestor obiecţii ori explicaţii în lumina celor constatate de expert;
c) concluziile, care cuprind răspunsurile la întrebările puse şi părerea expertului asupra obiectului expertizei.
Când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată constată, la cerere sau din oficiu, că expertiza nu este
completă, dispune efectuarea unui supliment de expertiză fie de către acelaşi expert, fie de către altul. De asemenea,
când se socoteşte necesar, se cer expertului lămuriri suplimentare în scris, ori se dispune chemarea lui spre a da
explicaţii verbale asupra raportului de expertiză. În acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispoziţiilor
privitoare la ascultarea martorilor. Dacă organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoieli cu privire la
exactitatea concluziilor raportului de expertiză, dispune efectuarea unei noi expertize.
Ordonanţa nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară prevede
că salariaţii numiţi experţi judiciari beneficiază, la unităţile la care sunt încadraţi, de timpul necesar pentru efectuarea
expertizelor tehnice judiciare ce le-au fost încredinţate. În perioada în care nu prestează muncă în calitate de salariat,
datorită efectuării expertizei tehnice judiciare încredinţate, expertul judiciar nu primeşte salariu; el îşi păstrează însă în
această perioadă celelalte drepturi conferite de calitatea de salariat. Ordonanţa reglementează de asemenea Regulile
procedurale privind expertiza tehnică judiciară, opozabile şi expertizei contabile judiciare, în concordanţă cu
prevederile Codului de procedură civilă şi Codului de procedură penală. În cazul în care pentru efectuarea expertizei
dispuse expertul trebuie să se deplaseze în altă localitate decât cea în care domiciliază, acesta are dreptul la
rambursarea cheltuielilor de transport, de cazare şi la plata diurnei potrivit dispoziţiilor care reglementează aceste
drepturi pentru salariaţii din instituţiile publice. Suma stabilită drept onorariu provizoriu şi avansul pentru cheltuielile
de deplasare, atunci când este cazul, se depun, în termen de 5 zile de la numirea expertului, de partea la cererea căreia
s-a încuviinţat efectuarea expertizei, în contul special al biroului local pentru expertize judiciare tehnice şi contabile,
deschis în acest scop. Raportul de expertiză însoţit de nota de evaluare a onorariului, împreună cu decontul
cheltuielilor de transport, cazare, diurnă sau al altor cheltuieli necesare pentru efectuarea expertizei, dacă este cazul,
se depun la biroul local pentru expertize judiciare tehnice şi contabile, în vederea trimiterii la organul care a dispus
efectuarea expertizei. Onorariul definitiv pentru expertiza tehnică judiciară se stabileşte de organul care a dispus
efectuarea expertizei, în funcţie de complexitatea lucrării, de volumul de lucru depus şi de gradul profesional ori
ştiinţific al expertului sau al specialistului. Plata onorariului şi decontarea altor cheltuieli, atunci când este cazul,
cuvenite expertului sau specialistului, se fac numai prin biroul local pentru expertize judiciare tehnice şi contabile.

2
 5. Enumeraţi normele de comportament profesional specifice misiunilor cu privire la expertizele contabile.
a. independenţa expertului contabil;
b. competenţa expertului contabil;
c. calitatea expertizelor contabile;
d. secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil;
e. acceptarea expertizelor contabile;
f. responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

6. Comentaţi norma de comportament profesional ” acceptarea expertizelor contabile”, specifică misiunilor

cu privire la expertizele contabile.
Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decât dacă
există motive temeinice.
Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie să-şi analizeze
posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea ţinând seama în special de regulile de independenţă şi competenţă.
COMENTARII
Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive etnice, religioase, politice sau
de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un act de probă ştiinţifică.
Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea de martor având
întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice
formă el, soţul (soţia) sau vreo rudă apropiată în soluţionarea cauzei într-un anumit mod care l-ar determina pe expertul
contabil să fie subiectiv.
Pot fi asimilate cu „împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă” următoarele situaţii în care s-
ar putea găsi expertul contabil:
(i) Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre părţile în proces, s-a pronunţat
asupra unor aspecte ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor tehnico-operative sau la elaborarea
situaţiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecăţii;
(ii) Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă judecăţii, deoarece
primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular, expertul contabil care a efectuat o
expertiză extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din
oficiu. Dacă îndeplineşte condiţiile de independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil
recomandat de parte.
Înainte de a accepta sau imediat după numire expertul contabil are obligaţia să comunice organului care l-a
numit, în scris, situaţiile de mai sus, precum şi cele prezentate în normele 3511 şi 3512.
Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

7. Comentaţi norma de comportament profesional ” independenţa expertului contabil”, specifică misiunilor

cu privire la expertizele contabile.
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului. Expertul
contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie independent faţă de părţile interesate în
expertiză, evitând orice situaţie care ar presupune o lipsă de independenţă sau o constrângere care ar putea să-i
impieteze integritatea şi obiectivitatea.
COMENTARII
Expertizele contabile efectuate de experţii contabili care nu întrunesc condiţiile pentru a fi înscrişi ca membri ai
Corpului cad sub incidenţa sancţiunilor privind exercitarea unei profesii fără autorizaţie. Dacă un expert contabil
implicat într-o astfel de situaţie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat să aducă la
cunoştinţa solicitantului situaţia în care se află.
3511.2. Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili numiţi din oficiu de
către organele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi de părţi sau
solicitaţi în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
3511.3. Independenţa absolută a expertului contabil numit de către organele în drept derivă din obligaţia acestuia de
a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de procedură civilă şi alte
reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii.
3511.4. Independenţa expertului contabil este afectată grav în situaţiile reglementate de Codul etic naţional al
profesioniştilor contabili, Secţiunea 100.25 punctele 5 şi 6.
3511.5. Experţii contabili care se află în situaţiile prevăzute la punctele 3 şi 4 de mai sus trebuie să le aducă, în scris,
la cunoştinţa organului care i-a numit, imediat după numire.
3511.6. Expertul contabil, la primirea oricărei lucrări de expertiză, va face un examen de independenţă şi va
completa o „Declaraţie de independenţă” care va însoţi lucrarea depusă pentru auditul de calitate la Corp.
3511.7. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

3
8. Comentaţi norma de comportament profesional ” calitatea expertizelor contabile”, specifică misiunilor cu
privire la expertizele contabile.
Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care le-a acceptat cu
conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate; pentru asigurarea în interes public că aceste cerinţe sunt
îndeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit reglementărilor Corpului. Expertizele
contabile trebuie să fie utile celor care le-au solicitat.
COMENTARII
3513.1. Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică. În elaborarea lor, expertul contabil trebuie să
folosească metode specifice ştiinţei contabilităţii. Concluziile expertului contabil trebuie să fie fundamentate numai
pe documente care atestă evenimente şi tranzacţii care fac sau trebuie să facă obiectul recunoaşterilor, evaluărilor,
clasificărilor şi prezentărilor contabile.
3513.2. În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces, care prin calitatea lui procesuală
contribuie la stabilirea adevărului de către organele de drept. Raportul de expertiză contabilă judiciară are caracter
de probă ştiinţifică care trebuie să prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la soluţionarea cauzei în care a fost
dispus. Nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţifică a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară pot fi şi sunt,
adesea, sancţionate de organelle de drept care le-au dispus cu înlocuirea expertului contabil şi dispunerea unei noi
expertize contabile. Dacă în aceeaşi cauză s-a dispus o nouă expertiză contabilă care ajunge la concluzii diferite faţă
de prima din cauza utilizării altor criterii şi metode de investigaţie, organul în drept care le-a dispus are posibilitatea
de a se opri la aceea pe care o consideră mai fundamentată sub aspect ştiinţific, respective de mai bună calitate.
3513.3. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat din punct de vedere al calităţii.
Independenţa şi competenţa profesională a expertului contabil trebuie să asigure o documentare şi o fundamentare
ştiinţifică şi expertizelor contabile extrajudiciare.
3513.4. Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul de calitate al
serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.
3513.5. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

9. Comentaţi norma de comportament profesional ” resposabilitatea efectuării expertizelor contabile”,

specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Expertizele contabile trebuie efectuate în mod responsabil. Responsabilitatea expertizelor contabile judiciare
este întărită prin jurământ, iar a celor extrajudiciare, prin contract.
COMENTARII
3516.1. Responsabilitatea efectuării expertizei contabile judiciare este întărită de depunerea unui jurământ adecvat
confesiunii religioase a expertului(ţilor) contabil(i), după cum urmează:
(i) Expertul(ţii) contabil(i) de confesiune religioasă creştină va (vor) depune, cu mâna pe cruce sau pe Biblie,
jurământul: Jur că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic
din ceea ce ştiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu.
(ii) Expertul(ţii) contabil(i) fără confesiune religioasă va (vor) depune jurământul: Jur pe onoare şi pe conştiinţă
că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu.
(iii) Expertul(ţii) contabil(i) care din motive de conştiinţă sau confesiune religioasă nu depune (depun) jurământ
va (vor) rosti formula: Mă oblig să spun adevărul şi să nu ascund nimic din ceea ce ştiu.
3516.2. Toate dispoziţiile procedurale cu privire la citarea, aducerea cu mandat şi sancţionarea martorilor care
lipsesc de la judecată sunt aplicabile şi expertului(ţilor) contabil(i) numit(ţi) pentru efectuarea expertizelor contabile
judiciare. Dacă expertul(ţii) contabil(i) numit(ţi) pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare nu se înfăţişează
la citarea organelor în drept care l-a (i-a) numit, acestea sunt abilitate să dispună înlocuirea lui (lor).
3516.3. Responsabilitatea efectuării expertizelor contabile extrajudiciare trebuie să rezulte din contractul încheiat
între expertul(ţii) contabil(i) şi client.

10. Comentaţi norma de comportament profesional ” competenţa expertului contabil”, specifică misiunilor cu
privire la expertizele contabile.
Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este reglementată. Competenţa presupune
deţinerea de către expertul contabil a cunoştinţelor necesare domeniului la care se referă expertiza contabilă. El
trebuie să se supună regulilor Corpului privind formarea continuă, actualizarea şi testarea permanentă a cunoştinţelor
pe care le posedă.
COMENTARII
3512.1. Expertiza contabilă are drept suport documentele primare şi înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în
contabilitate. Ca urmare, expertul contabil solicitat în efectuarea expertizelor contabile trebuie să posede cunoştinţe
solide şi actualizate în domeniul economic, în general, şi mai ales în domeniul financiar-contabil. Aceste cunoştinţe
trebuie probate cu calitatea de expert contabil membru al Corpului, înscris în listele pe domenii publicate, care se
supune regulilor stabilite de Corp cu privire la pregătirea individuală continuă şi la testarea cunoştinţelor acumulate.
3512.2. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

11. Comentaţi norma de comportament profesional ” secretul profesional şi confedinţialitatea expertului

contabil”, specifică misiunilor cu privire la expertizele contabile.

4
 Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de
care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi,
cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să
facă o astfel de divulgare.
COMENTARII
3514.1. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să prezinte mai mult decât se
cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză contabilă judiciară numai acele
evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu
obiectivul (întrebarea) care i-a fost fixat(ă) de organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară.
3514.2. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină
de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate
în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său, auditat calitativ, la organul în drept care a dispus
expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.
3514.3. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la
contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de
lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât
după citarea părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările
expertizei contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi
în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi
explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână
confidenţiale.
3514.4. Toate comentariile privind norma generală de bază sunt şi rămân pertinente.

12. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului profesional şi
confidenţialitatea profesională a expertului contabil în cazul unei expertize contabile judiciare?
Secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil
Profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii
profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică , cu
excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii.
Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul
personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.
Prin natura activităţilor desfăşurate şi a rolului pe care îl deţine în cadrul economiei, expertul contabil ,
asemenea întregii mase de profesionişti contabili, este un considerat “un confident în societate”.
Potrivit prevederilor Codului Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili, expertul contabil trebuie să respecte
secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării
expertizelor contabile , abţinându-se de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres
în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională în acest sens. Expertul contabil numit din oficiu sau la
recomandarea părţilor este obligat :
- Să nu prezinte mai mult decât i se cere. El trebuie să se refere în lucrarea sa numai la acele evenimente şi tranzacţii
probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivele (întrebările)
care au fost formulate de organele în drept, care a dispus expertiza contabilă.
- Să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct
părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său la organul în drept care a dispus
expertiza contabilă, de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.
- Să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în
cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor
cu confirmare de primire, indicând-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În cauzele
de natură penală expertul contabil poate lua legătura cu învinuiţii sau inculpaţii numai cu încuviinţarea organului de
cercetare penală sau judecătorească, în condiţiile stabilite de aceştia. Informaţiile şi explicaţiile primite de expertul
contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.
Expertul contabil, asemenea tuturor profesioniştilor contabili, este colaboratorul situat la cel mai înalt nivel,
întrucât întreaga sa activitate cade sub incidenţa interesului public; faptele ce se subordonează secretului profesional au
o arie de întindere largă, ce include nu doar informaţiile privind clienţii, ci şi pe cele ce privesc lucrările executate.
Profesionistul contabil nu trebuie să dezmintă sau să confirme faptele care îl privesc pe clientul său, chiar dacă acestea
sunt cunoscute de public. Păstrarea secretului profesional este caracteristica esenţială a profesiilor exercitate în mod
independent, organizate şi responsabile , expertul contabil aflându-se alături de avocaţi, medici, notari, printre
confidenţii societăţii. Deosebirea este că, utilizatorii informaţiilor rezultate în urma serviciilor contabile şi asociate
acestora sunt mult mai numeroşi , iar aşteptările sunt tot mai ridicate. Informaţiile aflate în gestiunea portofoliului de
servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabilă, nu se dezvăluie necondiţionat nici unui utilizator – chiar organ
de anchetă fiind, sau de cercetare – decât în cazurile prevăzute în mod expres de lege şi la solicitare în mod oficial.
În cazul expertizelor contabile judiciare , expertul contabil trebuie să se conformeze necondiţionat
reglementărilor procedurale civile şi penale. Deşi Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală nu
reglementează în mod expres obligaţia confidenţialităţii sau secretului profesional, organele de cercetare abilitate sunt

5
cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Se poate desprinde de aici concluzia că expertul contabil
nu trebuie să spună mai mult decât i se cere. Codul de procedură penală, chiar restricţionează accesul expertului
contabil , în special cel numit din oficiu, la anumite documente ( cum ar fi declaraţiile martorilor, de exemplu ).
În situaţia în care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar este obligat să solicite
organului abilitat , dispunerea completării probelor necesare, fie prin depunere la dosar, fie prin consultare la sediul
părţii. Nu este deontologic ca un expert contabil să ataşeze Raportului de expertiză contabilă, documente probante în
favoarea vreunei părţi procesuale.

13. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului profesional şi
confidenţialitatea profesională a expertului contabil în cazul unei expertize contabile extrajudiciare?
Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de
care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu
excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o
astfel de divulgare.
În cazul expertizelor contabile extrajudiciare expertul contabil trebuie să se conformeze doar normelor
profesionale ale Corpului în ceea ce priveşte secretul şi confidenţialitatea în expertiza contabilă. Fiind expertize contabile
amiabile, procedurile privind accesul la informaţiile contabile nu sunt nici restricţionate, şi nici formalizate. Totuşi, este
recomandabil ca unele aspecte esenţiale privind documentarea şi prezentarea concluziilor expertizelor contabile
extrajudiciare să fie stabilite prin ”contractul” intervenit în cadrul unor astfel de misiuni.

14. Cum comentaţi problema relaţiilor (din punct de vedere al ierarhizării profesionale) dintre doi sau mai mulţi
experti contabili numiţi de organele în drept să efectueze o expertiză judiciară în aceeaşi cauză?

Când au fost numiti sau angajati mai mulþi experti contabili în aceeasi cauzã se întocmeste un
singur raport de expertizã contabilã. Dacã sunt deosebiri de pãreri între experþi, opiniile
separate trebuie consemnate în cuprinsul raportului de expertizã contabilã sau într-o anexã a
acestuia.

Dacã raportul de expertizã contabilã este întocmit de mai mulþi experþi care au opinii diferite,
într-un paragraf al Capitolului II DESFêURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil
trebuie sã-ºi motiveze detaliat ºi documentat opinia pe care o susþine. De regulã, în expertizele
judiciare trebuie motivatã separat opinia expertului recomandat de parte în raport cu opinia
expertului numit din oficiu.

15. Care sunt principiile deontologice pe care trebuie să le respecte expertul contabil în activitatea sa de
efectuare a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?
Principiile deontologice fundamentale carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil, deci si expertul
contabil, sunt explicit definite in Codul etic national al profesionistilor contabili si se refera la:
- integritate
- obiectivitate
- independenta
- secretul profesional
- respectarea normelor tehnice si profesionale
- competenta profesionala
- comportarea deontologica
Standardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, expliciteaza urmatoarele principii deontologice:
- independenta expertului contabil
- competenta expertului contabil
- calitatea expertizelor contabile
- secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile
- acceptarea expertizelor contabile
- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile

16. Cum comentaţi sintagma „Ştiinţă, independenţă, moralitate” înscrisă pe sigla (logoul) CECCAR?
Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi
autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt:
- ştiinţă, competenta şi conştiinţa;
- independenta de spirit şi dezinteres material;
- moralitate, probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi:

6
 a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura generala, singurele
capabile sa-i întărească discernământul;
b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o opinie
personala, înainte de a face propuneri;
c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl consulta şi sa se pronunţe cu
sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor
formulate;
d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea de gândire sau de a fi
supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în exercitarea profesiei şi în
protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.

17. Independenţa absolută şi independenţa relativă în care se poate afla un expert contabil. Exemplificaţi şi
explicaţi cel puţin o situaţie în care un expert contabil se poate afla într-o relaţie de independenţă relativă.

Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de
influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu
obiectivitate si cu prudenta profesionala
Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi
independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil
deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi
poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.

Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.

Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gândire):
— Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä fie afectatã judecata
profesionala;
— Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparentä:
— reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate,
astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;
— este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibilä cu
orice alta activitate curentä.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberalä, cu deosebire
auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurä de a influenta lucrãrile profesionistului contabil.

18. Cum definiţi expertiza contabilă? Dar expertiza contabilă judiciară?

Expertiza contabilă este o activitate a profesiei contabile ce poate fi efectuată numai de către persoanele care au
dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în Tabloul experţilor contabili,
actualizat anual de către Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).
Expertizele contabile sunt mijloace de probă utilizabile în rezolvarea unor cauze care necesită cunoştinţe de
strictă specialitate din partea unor persoane care au calitatea de expert contabil.
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de instrumentare şi de judecată ale
unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui process penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate
celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.

19. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă extrajudiciară.

Expertizele contabile extrajudiciare, denumite şi amiabile, sunt cele care se fac de către experţii contabili în afara
intervenţiilor judiciare. Ele sunt solicitate de către partea sau părţile care îşi aleg(e) singură(e) experţii contabili şi le stabilesc
obiectivele (întrebările) la care aceştia trebuie să răspundă.

Principalele trăsături caracteristice care particularizează expertiza contabilă extrajudiciară sunt:

a) este un mijloc de fundamentare a deciziilor, de conciliere între partenerii comerciali şi de afaceri şi de
fundamentare preliminară a acţiunilor şi contestaţiilor în justiţie;
b) este activitatea prin care părţile interesate pot dobândi (în afara acţiunilor judiciare) lămuriri de natură economico-
financiară din partea unor profesionişti contabili independenţi, de înaltă probitate şi cu deontologie
profesională recunoscută;
c) se axează pe cercetarea problemelor (obiectivelor) fixate de solicitant(ţi), dar expertul contabil poate releva şi

7
 probleme (obiective) colaterale, pe care le consideră relevante în speţă;
d) este o activitate contractată la solicitarea celor care o consideră oportună în acţiunile pe care vor să le întreprindă.
20. Trăsăturile care particularizează expertiza contabilă judiciară.
Principalele trasaturi caracteristice care particularizeaza expertiza contabila judiciara sunt:
a) este un mijloc de proba in justitie care intervine numai atunci cand organele judiciare o considera necesara pentru
elucidarea cauzelor in curs de ancheta sau de judecata
b) este activitatea prin care organele de judecata primesc informatii de natura economico financiara cu scopul de a
stabili adevarul necesar solutionarii temeinice si legale a cauzelor privind faptele cercetate si anchetate sau judecate
c) se limiteaza la cercetarea problemelor cu caracter economic si financiar indicate de organele judiciare
d) are competenta de examinare a documentelor si evidentelor tehnico operative si contabile necesare pentru
lamurirea obiectivelor stabilite de organele judiciare
e) confirma sau infirma constatarile controlului cu privire la pagube, abateri, deficiente, lipsuri
f) intervine ca proba administrata de organele de urmarire penala si de judecata, in vederea convingerii asupra
realitatii si asupra conditiilor aparitiei pagubei, deficientei, abaterii
g) este o activitate ocazionala care are loc doar cand se dispune de catre organele judiciare
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea părţilor în fazele de instrumentare şi de judecată
ale unor cauze civile şi/sau comerciale, ataşate sau nu unui process penal, se numesc expertize contabile judiciare.
Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.

21. Cine sunt destinatarii expertizelor contabile?

Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective precizate, solicitate
experţilor contabili înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. Solicitanţii expertizelor contabile judiciare sunt şi
destinatarii acestora:
a. Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale: Poliţie şi
Parchet.
b. Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile. Indiferent că expertizele contabile judiciare sunt dispuse din
oficiu sau sunt acceptate la cererea învinuiţilor sau părţilor, implicate în procesul judiciar, aceştia (învinuiţii sau părţile
implicate în proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare.
Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice interesate în
contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili, înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. În mod indirect,
atunci când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrări, în concilierea intereslor lor în
relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri, organisme administrative etc., pot fi şi aceştia consideraţi destinatari ai
expertizelor contabile extrajudiciare.

22. Care sunt criteriile după care se clasifică expertizele contabile?

Expertizele contabile pot fi clasificate în funcţie de următoarele criterii:
I. După scopul principal în care au fost solicitate.
II. După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă.
III. În funcţie de natura juridică.

23. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de scopul principal în care au fost solicitate?
După scopul principal în care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate în:
a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură civilă; Codul de procedură penală; alte legi
speciale;
b) expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate privind rezolvarea
unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de probă în
justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară
sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.

24. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura principalului obiectiv/principalelor obiective
stabilite de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei?
După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă, expertizele contabile se clasifică
în:
a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;
b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile ataşate litigiilor penale;
c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor comerciale;
d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;
e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau extrajudiciare solicitate de
cătreclienţi.

25. Cum se clasifică expertizele contabile în funcţie de natura juridică?

În funcţie de natura juridică, expertizele contabile pot fi:

8
 - civile;
- penale;
- extrajudiciare.

26. Convocarea părţilor în cauze civile şi în cauze penale?

Contactarea şi numirea experţilor contabili în dosarele civile Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să
cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin încheiere de
şedinţă, care trebuie să cuprindă:
(1) numele expertului contabil sau experţilor contabili nu-mit(ţi) din oficiu sau la cererea părţilor în proces;
(2) obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) trebuie să răspundă.
(3) termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză
contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci zile înainte de termenul de judecată.
(4) plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie remuneratorie.
Dacă vreunul dintre paragrafele (2), (3) sau (4) lipseşte din încheierea de şedinţă, expertul contabil este îndreptăţit, iar
profesionalismul său îl obligă să ceară instanţei introducerea în încheierea de şedinţă a paragrafelor lipsă.

Contactarea şi numirea experţilor contabili în dosarele penale. Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale,
în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, în astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată
care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul contabil,
aducându-li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să facă
observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate că au dreptul să
ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. Procedural, dispunerea
expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin ordonanţă emisă de organul de urmărire penală, care trebuie să conţină
aceleaşi elemente ca şi încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor contabili în cauze civile.

27. Contractarea expertizei contabile.

Efectuarea expertizelor contabile se face pe bază de contract. Expertizele contabile contractate trebuie
programate. Programul de lucru trebuie să cuprindă natura, calendarul şi întinderea lucrărilor
necesare pentru îndeplinirea misiunii privind expertizele contabile contractate.
3522.1. Experţii care vor cere sau vor primi mai mult decât plata statornicită se vor pedepsi pentru luare de mită (art.
213 alin. 1, Codul de procedură civilă). Este „leit-motivul” pentru care expertizele contabile, indiferent de natura lor
(judiciară sau extrajudiciară), trebuie contractate, unul dintre elementele fundamentale ale contractului fiind
mărimea onorariului.
3522.2. Încheierile de şedinţă (în dosarele civile) şi ordonanţele organelor de urmărire şi cercetare penală (în
dosarele penale), acceptate de experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor, ţin loc de contract
pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare.
3522.3. Dacă în timpul efectuării expertizelor contabile intervin elemente noi privind volumul şi întinderea
lucrărilor, care nu au fost avute în vedere la acceptarea contractului iniţial, experţii contabili
sunt îndreptăţiţi să ceară majorarea onorariului iniţial. În cazul expertizelor contabile judiciare majorarea onorariului
se face de către organul în drept care a dispus efectuarea expertizei. În cazul expertizelor contabile extrajudiciare
majorarea onorariului se face prin act adiţional la contractul iniţial.
3522.4. Expertizele contabile trebuie efectuate şi depuse beneficiarului la termenele convenite şi acceptate prin
contract. Pentru încadrarea în aceste termene este necesar să se elaboreze un program de lucru în care să se
precizeze, alături de obiectivele expertizei contabile, un calendar şi un buget de ore pe fiecare capitol, subdiviziune
sau componentă în parte. Dacă este necesar, programul de lucru poate fi modificat în timpul realizării expertizelor
contabile.

28. Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate dispune efectuarea unei expertize?Motivaţi.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru administrarea
probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu, cât şi recomandaţi de părţile în
proces, se poate face numai de organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.
COMENTARII
3521.1. Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza contabilă este Codul de
procedură civilă. Existând un Corp de experţi contabili, încredinţarea misiunilor privind efectuarea expertizelor
contabile judiciare se poate face numai acestora, respectându-se normele de comportament professional specifice
misiunilor privind expertizele contabile.
3521.2. Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi,
la cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheiere de şedinţă, care trebuie să cuprindă:
(i) numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu sau la cererea părţilor în proces;

9
 (ii) obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) trebuie să răspundă.
Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita
expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) să se pronunţe asupra încadrărilor legale ale faptelor supuse
judecăţii;
(iii) termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză
contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial
fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile
judiciare este considerat de către expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) ca fiind inadecvat (prea scurt), el
(ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei un termen adecvat, minim necesar pentru efectuarea unei expertize
contabile judiciare de calitate;
(iv) plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul
contabil sau experţii contabili numit(ţi) pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit
de instanţă neremuneratoriu, el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei mărirea acestuia.
3521.3. În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului contabil sau experţilor contabili
numit(ţi) referitoare la subpunctele (ii), (iii), (iv), el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să refuze efectuarea expertizei
contabile judiciare. Acest refuz este o problemă de raţionament profesional a expertului contabil sau experţilor
contabili numit(ţi).
3521.4. Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile Codului de
procedură penală. În astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a dispus efectuarea
unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul contabil, aducându-li-se
la cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să facă
observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate
că au dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea
expertizei. Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin ordonanţă emisă de
organul de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru numirea
experţilor contabili în cauze civile. (Comentariul la Norma nr. 3521.2 este şi rămâne pertinent.)
3521.5. Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale, experţii
contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale
respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

29. Obligaţia efectuării expertizei de către expertul numit de organul îndreptăţit să dispună efectuarea
expertizei.

Sarcina efectuării expertizei contabile are caracter obligatoriu, cu excepţia cazurilor de recuzare sau a
existenţei circumstanţelor care generează situaţii de incompatibilitate.

30. Consideraţii despre forţa probantă a expertizei contabile judiciare.

În practica judiciară nu există un sistem de ierarhizare a importanţei probelor, expertiza contabilă nefiind
acceptată ca fiind superioară altor probe; forţa de convingere a raportului de expertiză contabilă este teoretic egală cu
a celorlalte probe administrate. Prin urmare, expertiza contabilă nu are forţă probantă absolută, ponderea sa fiind
egală cu a oricărui alt mijloc de probă. Eficienţa raportului de expertiză contabilă ca mijloc de probă cu fundamentare
ştiinţifică , este determinată de contribuţia sa la soluţionarea cauzei. În evaluarea calităţii unei lucrări de expertiză
contabilă, organul judiciar poate avea în vedere anumite criterii, cum ar fi corelaţia cu alte probe. Este posibil însă, ca
un raport de expertiză contabilă temeinic fundamentat, prin raportare la ştiinţa contabilităţii şi pe baza unor
raţionamente profesionale riguroase, să poată dobândi caracterul de probă dominantă în judecarea unei cauze, chiar şi
în condiţiile în care nu concordă întrutotul ce alte probe. Finalitatea actului de evaluare a calităţii şi modului de
valorificare a raportului de expertiză contabilă judiciară revine organului care a dispus efectuarea expertizei, întrucât
acesta răspunde de hotărârea care se pronunţă pe baza documentelor probante. Valorificarea expertizei contabile în
activitatea judiciară presupune însuşirea concluziilor acesteia de către organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca după
examinarea lucrării de către organul care a dispus efectuarea expertizei contabile, să se ajungă la concluzia că aceste
nu este corespunzător. În astfel de situaţii, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţile implicate, organul abilitat
poate dispune măsuri de refacere sau de completare a expertizei contabile.

31. Dacă două sau mai multe expertize existente la dosarul cauzei au concluzii diferite, care va fi expertiza
considerată de organul care a dispus efectuarea acestora cu valoare probantă preferenţială?

Dacă în aceeaşi cauză s-a dispus o nouă expertiză contabilă care ajunge la concluzii diferite faţă de prima din cauza
utilizării altor criterii şi metode de investigaţie, organul în drept care le-a dispus are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o
consideră mai fundamentată sub aspect ştiinţific, respectiv de mai bună calitate.

32. Care sunt prevederile legale privind delegarea şi supravegherea lucrărilor referitoare la expertizele
contabile?

10
 Efectuarea lucrarilor privind expertiza contabila judiciara nu poate fi delegata de catre expertii contabili numiti
din oficiu sau la recomandarea partilor, asistentilor sau colaboratorilor lor. In cazul expertizelor contabile extrajudiciare,
expertul contabil poate delega executarea unor lucrari asistentilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-si raspunderea finala
asupra continutului si concluziilor raportului de expertiza contabila extrajudiciara.

33. Necesitatea documentării lucrărilor privind expertizele contabile.

Documentarea lucrărilor privind expertizele contabile are un caracter particular şi se limitează strict la ceea ce
este necesar pentru a răspunde la obiectivele (întrebările, punctele) fixate expertului(ţilor) contabil(i) de către
organul în drept să dispună expertiza contabilă judiciară, prin Încheiere de şedinţă (în dosarele civile) sau ordonanţă
a organului de urmărire şi cercetare penală (în dosarele penale), sau la obiectivele contractului privind expertiza
extrajudiciară.
COMENTARII
3524.1. În vederea întocmirii raportului de expertiză contabilă, expertul contabil trebuie să studieze materialul
documentar adecvat. Studierea materialului documentar adecvat constituie premisa şi condiţia necesare întocmirii
unui raport de expertiză contabilă temeinic fundamentat, bazat pe documente justificative şi evidenţieri contabile, şi
nu pe prezumţii, declaraţii ale părţilor şi/sau ale martorilor.
3524.2. Dacă obiectivele (întrebările, punctele) la care trebuie să răspundă expertiza contabilă vizează constatările
consemnate în acte de control fiscal, gestionar sau de altă natură, efectuate de organe abilitate, expertul contabil
trebuie să studieze actele de control cel puţin sub aspectele conţinutului şi întinderii controlului, precum şi al
modului de stabilire a răspunderilor persoanelor implicate. În cazul în care s-au întocmit mai multe acte de control în
aceeaşi cauză, ajungându-se la concluzii diferite, expertul contabil trebuie să studieze fiecare act de control în parte,
arătând fundamentat cauzele care au condus la concluzii diferite şi poziţia sa faţă de aceste concluzii.
3524.3. În demersul său, expertul contabil care a ajuns la concluzii fundamentate diferite faţă de organul de control
este abilitat să ia contact cu acesta pentru a-şi elucida toate aspectele pe care le
implică efectuarea unei expertize contabile de calitate. Contactul şi consultarea organului de control nu îl obligă pe
expertul contabil să ajungă la un punct de vedere comun, ci doar la motivarea opiniilor diferite, care trebuie inserată
în raportul de expertiză contabilă.
3524.4. Orientativ, materialul documentar pe care trebuie să îl studieze expertul contabil în cazul expertizelor
judiciare se compune din:
(i) dosarul cauzei în care s-a dispus o expertiză judiciară;
(ii) documentele justificative şi registrele contabile aflate în păstrarea părţilor implicate în procesul justiţiar sau
în arhivele terţelor persoane care au vreo legătură cu obiectivele expertizate;
(iii) procesele-verbale întocmite de organele de control abilitate, aflate atât în posesia acestora, cât şi în posesia
persoanelor juridice şi/sau fizice controlate care au vreo legătură cu obiectivele expertizate. Particularizat, în cazul
expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, expertul contabil are dreptul să ia cunoştinţă de conţinutul
dosarului penal numai cu încuviinţarea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată cărora expertul
contabil este abilitat să le ceară lămuriri în legătură cu faptele sau împrejurările cauzei.
3524.5. Pentru o mai temeinică înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse expertizării, expertul contabil
este abilitat să ceară, iar părţile interesate în expertiză să dea, explicaţii suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie
date în scris şi nu constituie material documentar pentru expertizele contabile. Expertul contabil trebuie să aibă în
vedere explicaţiile părţilor, dar trebuie să le analizeze în raport cu actele justificative şi contabile expertizate,
menţionând în raportul de expertiză
contabilă concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile părţilor şi actele examinate. Particularizat, în cazul
expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, părţile implicate pot da explicaţiile necesare expertului contabil
numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată.
3524.6. Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de către expertul contabil de la
părţile care îl au în păstrare.

34. Ce trebuie să cuprindă dosarul de lucru al expertului contabil în ceea ce priveşte documentarea
expertizelor contabile?
Dosarul de lucru al expertului contabil, în ceea ce priveşte documentarea expertizelor contabile, trebuie să
cuprindă, după caz:
(i) Încheierea de şedinţă (în cauze civile), ordonanţa organului de urmărire şi cercetare penală (în cauze
penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare;
(ii) Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil care justifică îndeplinirea
misiunii;
(iii) Eventuala corespondenţă, răspunsurile la întrebări suplimentare sau suplimentele de expertiză
contabilă solicitate de organele în drept care au dispus efectuarea expertizei contabile;
(iv) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în timpul efectuării expertizei
contabile, cum ar fi note scrise în urma unor interviuri sau declaraţii verbale, necesare fie redactării
raportului de expertiză contabilă, fie urmăririi bugetului de timp şi decontării lucrărilor de expertiză
contabilă cu beneficiarii acestora.

11
 35. Consideraţii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare la
delegarea lucrărilor de expertiză contabilă.
Efectuarea lucrărilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegată de către experţii contabili
numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor asistenţilor sau colaboratorilor lor. În cazul expertizelor contabile
extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrări asistenţilor sau colaboratorilor săi, păstrându-şi
răspunderea finală asupra conţinutului şi concluziilor raportului de expertiză contabilă extrajudiciară.
COMENTARII
3523.1. În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor nu
pot delega efectuarea lucrărilor deoarece au fost nominalizaţi de către un organ în drept să dispună proba cu
expertiza contabilă, printr-un act procedural (Încheiere de şedinţă sau ordonanţă), şi prin urmare trebuie să îşi
îndeplinească personal şi integral mandatul.
3523.2. Cerinţa de la Comentariul nr. 3523.1 nu există în cazul în care organul în drept a nominalizat o persoană
juridică pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil reprezentant, şi nici în cazul
expertizelor contabile extrajudiciare, care de regulă sunt comandate şi contractate cu cabinete sau societăţi de
expertiză contabilă. Contractele încheiate în acest scop pot include chiar clauze cu privire la lucrările care trebuie
executate şi persoanele cărora le vor fi delegate spre executare. Răspunderea finală însă, în ce priveşte conţinutul şi
calitatea raportului de expertiză contabilă, revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a
reprezentat societatea de expertiză contabilă. În astfel de cazuri, Norma de lucru nr. 123 DELEGAREA ŞI
SUPRAVEGHEREA LUCRĂRILOR, în conţinutul şi comentariile ei, trebuie respectată.

36. Consideraţii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare la
supravegherea lucrărilor de expertiză contabilă.

Efectuarea lucrărilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegată de către experţii contabili
numiţi din oficiu sau la recomandarea părţilor asistenţilor sau colaboratorilor lor. În cazul expertizelor contabile
extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrări asistenţilor sau colaboratorilor săi, păstrându-şi
răspunderea finală asupra conţinutului şi concluziilor raportului de expertiză contabilă extrajudiciară.
COMENTARII
3523.1. În cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi din oficiu sau la recomandarea
părţilor nu pot delega efectuarea lucrărilor deoarece au fost nominalizaţi de către un organ în drept să dispună proba
cu expertiza contabilă, printr-un act procedural (Încheiere de şedinţă sau ordonanţă), şi prin urmare trebuie să îşi
îndeplinească personal şi integral mandatul.
3523.2. Cerinţa de la Comentariul nr. 3523.1 nu există în cazul în care organul în drept a nominalizat o persoană
juridică pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil reprezentant, şi nici în cazul expertizelor contabile
extrajudiciare, care de regulă sunt comandate şi contractate cu cabinete sau societăţi de expertiză contabilă.
Contractele încheiate în acest scop pot include chiar clauze cu privire la lucrările care trebuie executate şi persoanele
cărora le vor fi delegate spre executare. Răspunderea finală însă, în ce priveşte conţinutul şi calitatea raportului de
expertiză contabilă, revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de
expertiză contabilă. În astfel de cazuri, Norma de lucru nr. 123 DELEGAREA ŞI SUPRAVEGHEREA
LUCRĂRILOR, în conţinutul şi comentariile ei, trebuie respectată.

37. Din ce se compune materialul documentar pe care îl poate studia expertul contabil numit să efectueze o
expertiză contabilă judiciară într-o cauză civilă. Dar într-o cauză penală?
Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din:
- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila
- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor implicate in proces
- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate.
- Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are dreptul sa ia
cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de cercetare si urmarire
penala(politie, parchet) sau a instantei de judecata
- Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul contabil trebuie sa aibe
in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative si contabile expertizate,
mentionand in raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele
examinate.In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot da explicatiile necesare
numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata.
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de la partile care il au in
pastrare.

38. Explicaţiile suplimentare solicitate de expertul contabil cu ocazia convocării şi primite de la părţile
interesate în expertiză constituie material documentar? Motivaţi.

12
 Pentru o mai temeinică înţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse expertizării, expertul contabil este
abilitat să ceară, iar părţile interesate în expertiză să dea, explicaţii suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie date în
scris şi nu constituie material documentar pentru expertizele contabile. Expertul contabil trebuie să aibă în
vedere explicaţiile părţilor, dar trebuie să le analizeze în raport cu actele justificative şi contabile expertizate,
menţionând în raportul de expertiză contabilă concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile părţilor şi actele
examinate. Particularizat, în cazul expertizelor contabile dispuse în dosarele penale, părţile implicate pot da
explicaţiile necesare expertului contabil numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire
penală sau de instanţa de judecată.

39. Redactaţi un contract de efectuare a unei expertize contabile extrajudiciare cunoscînd următorii termeni
de referinţă:
a. Părţile:
i. Prestator: expert contabil Pop Ion, carnet expert contabil nr.1000, înscris în Tabloul
experţilor contabili la Secţiunea I, poziţia 100, domiciliat în Iaşi, str. Primăverii nr.2,
jud. Iaşi;
ii. Beneficiar: S.C. Dunărea S.A., cu sediul social în Iaşi, str. Toamnei nr.3, jud. Iaşi,
reprezentată prin manager Ion Ion.
b. Obligaţia beneficiarului: Să pună la dispoziţia expertului contabil documentele a),b),c).
c. Obligaţia prestatorului de servicii: Să formuleze concluzii pentru obiectivul „X”.
d. Valoarea contractului: 5.000 lei.
e. Data depunerii Raportului de expertiză: 30.06.2010.
f. Plata: Se face în două tranşe: 1.000 lei în termen de 5 zile de la semnarea contractului, iar
restulpînă la data de 05.07.2010.
g. Data încheierii contractului: 15.03.2010.
CONTRACT
Incheiat intre:
Expertul contabil Pop Ion, numar carnet 1000, cu domiciliul in Iasi, str. Primaverii nr. 2, jud. Iasi, inscris in
Tabloul CECCAR in Sectiunea I, pozitia 100, denumit PRESTATOR si,
SC Dunarea SA, cu sediul social in Iasi, str. Toamnei nr. 3 jud. Iasi, reprezentata prin manager Ion Ion,
denumita BENEFICIAR,
s-a incheiat prezentul contract pentru efectuarea unei expertize contabile extrajudiciare.
Art. 1 Prestatorul se obliga sa procedeze la examinarea profesionala si sa formuleze concluzii(raspunsuri) la
urmatorul obiectiv:
Obiectivul X
Art. 2. Beneficiarul expertizei contabile extrajudiciare se obliga sa puna la dispozitia prestatorului urmatoarele
materiale documentare:
documentele a) , b) si c)
Art. 3. Prestatorul se obliga sa intocmeasca RAPORTUL DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIARA
in conformitate cu normele profesionale specifice misiunilor privind expertizele contabile; acesta va fi depus la sediul
beneficiarului pana la data de 30.06.2010
Art. 4 . Beneficiarul RAPORTULUI DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIARA se obliga sa
plateasca prestatorului onorariul in suma de 5000 lei, din care 1000 de lei in cinci zile de la incheierea contractului si
rstul de 4000 lei pana la data de 05.07.2010.
Art. 5. In conformitate cu principiile deontologiei profesionale contabile liberale partile se obliga sa asigure
confidentialitatea informatiilor reciproce la care au avut acces cu ocazia executarii prestatiei care face obiectul
prezentului contract.
Art. 6. Prezentul contract s-a incheiat in 2 expmplare, intra in vigoare cu data semnarii si se completeaza cu
prevederile legislatiei civile in materie.
Iasi, 15.03.2010

Prestator, Beneficiar,

40. Identificaţi cel puţin patru domenii în care expertiza contabilă extrajudiciară poate juca un rol decisiv.

1. Fundamentarea deciziei de alegere a partenerilor comerciali şi de afaceri, intreprinzătorii individuali şi managementul

fir melor se află, adeseori, în situaţia de a alege între mai mulţi parteneri
comerciali şi de afaceri, situaţie în care informaţia cu privire la bonitatea economico-financiară a acestora (starea de continuitate a
activităţii, starea de încetare de plăţi, starea de posibilă intrare în faliment
etc.) este deosebit de importantă. O soluţie de atenuare a riscurilor în luarea deciziilor de alegere a partenerilor comerciali sau de
afaceri o poate constitui comandarea unor expertize contabile extrajudiciare

13
despre starea economico-financiară a potenţialilor parteneri. Astfel de expertize contabile extrajudiciare pot fi efectuate chiar şi
fără acordul potenţialilor parteneri comerciali şi de afaceri, pe baza situaţiilor financiare anuale şi interimare publicate de aceştia
(depuse la Camerele de Comerţ şi Industrie, potrivit legislaţiei comerciale în vigoare).

2. Concilierea derulării tranzacţiilor comerciale şi de afaceri

în desfăşurarea contractelor comerciale, în special a celor cu caracter continuu şi/sau pe termen lung, când apar adeseori
conflicte între partenerii comerciali şi de afaceri, fie cu privire la cuantumul şi valoarea prestaţiilor, fie cu privire la
interpretarea şi respectarea unor clauze contractuale, în astfel de situaţii există două soluţii alternative: recursul injustiţie sau
arbitrajul unui expert contabil agreat de părţi. De multe ori, serviciile expertului contabil sunt de preferat, din mai multe
considerente, cum ar fi:
a) alegerea şi desemnarea expertului contabil nu sunt supuse unor norme procedurale restrictive;
b) părţile au posibilitatea să-şi formuleze nerestrictiv obiectivele (întrebările) şi întinderea (în timp a) expertizei contabile;
c) expertul contabil poate avea el însuşi un rol activ în formularea obiectivelor (întrebărilor) şi întinderea
expertizei contabile (în timp), putând emite consideraţii (opinii) lămuritoare colaterale obiectivelor
(întrebărilor) fixate de părţi;
d) în caz de neconciliere, părţile (în funcţie de interes) pot folosi acest tip de expertize contabile extrajudiciare drept
fundamentări preliminare în acţiunile adresate justiţiei.

3. Fundamentarea preliminară a acţiunilor adresate justiţiei. Practica dovedeşte că multe (...) acţiuni adresate
organelor judiciare sunt şi o consecinţă a defecţiunilor în sistemul de docu
mentare, precum si a lipsei de operativitate în ţinerea evidenţei, în asemenea situaţie, pentru a nu încărca inutil volumul de
cercetare al organelor judiciare, în cauzele arbitrale, de exemplu, conducerile agenţilor economici trebuie să aibă atitudinea si
răspunderea că documentele pe care se bazează acţiunea arbitrală sunt legale, corecte, exacte, că reflectă fidel situaţia
economică, financiară, gestionară, contractuală etc. pentru care se adresează arbitrajului. Un mijloc
de asigurare a calităţii, realităţii, exactităţii si legalităţii (sub aspect formal si de conţinut) informaţiilor care stau la baza
acţiunii arbitrale îl constituie deci expertiza contabilă, ca mijloc de fundamentare a acţiunilor arbitrale judecătoreşti, dispusă de
conducerea agentului economic care solicită acţiunea arbitrală9. Considerăm acest punct de vedere deosebit de pertinent.

4. Fundamentarea preliminară a acţiunilor de contestare a actelor de control administrativ, în virtutea legilor în vigoare,
agenţii economici (persoane juridice) si chiar persoanele fizice sunt supuşi unor frecvente controale administrative, în special de
ordin fiscal, în cazul în care persoana fizică sau juridică controlată nu-şi însuşeşte concluziile organului de control, are dreptul
constituţional la contestaţie, rezolvabilă în cadrul procedurilor reglementare. Desigur, contestaţia, pentru a avea şanse de
rezolvare şi promovare, trebuie argumentată. O cale posibilă de argumentare este expertiza contabilă extrajudiciară comandată de
către contestatar.

41. Comentaţi cum procedaţi în situaţia în care în cauza în care aţi fost numit să efectuaţi expertiza judiciară
există lucrări de expertiză efectuate anterior.

În raportul de expertiză contabilă este obligatorie menţionarea privind efectuarea sau nu de alte expertize
contabile în aceeaşi cauză, deoarece dacă s-au mai efectuat expertize contabile ăn aceeaşi cauză, cu obiective (întrebări)
similare şi/sau corelative, atunci expertul contabil trebuie să-şi motiveze concluziile (răspunsurile) şi vizavi de
concluziile expertizelor contabile anterioare. Mai mult dacă concluziile expertizelor contabile consecutive sunt diferite
şi/sau contradictorii, în spiritul colegialităţii şi al respectului reciproc, este recomandabil ca experţii contabili implicaţi să
se întâlnească pentru a discuta concluziile la care au ajuns. Aceasta deoarece expertizarea profesională a aceluiaşi
material documentar ar trebui să conducă la concluzii relativ similare, eventual doar nuanţate.

42. Măsurile dispuse de organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în situaţia refuzului efectuării
expertizei contabile judiciare de către expertul contabil.
Sarcina efectuării expertizei contabile de către experţii numiţi este obligatorie, neputând fi refuzată decât pentru
motive temeinice. Dacă expertul nu se înfăţişează, instanţa poate dispune înlocuirea lui. Refuzul expertului de a primi
lucrarea sau nedepunerea în termenul fixat, ori refuzul de a da lămuririle cerute se sancţionează cu amendă judiciară.

43. Poate fi refuzată efectuarea unei expertize contabile judiciare? Motivaţi.

Solicitările adresate experţilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decât dacă
există motive temeinice.
Totuşi, expertul contabil, înainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie să-şi analizeze
posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea, ţinând seama în special de regulile de independenţă, competenţă şi
incompatibilitate.
COMENTARII

14
3515.1. Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzată pe motive etnice, religioase, politice
sau de altă natură. Aceasta, deoarece expertiza contabilă este un act de probă ştiinţifică.
3515.2. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu cea de martor în aceeaşi cauză, calitatea de martor având
întâietate. Expertul contabil se află în incompatibilitate dacă există împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice
formă, el, soţul(ia) sau vreo rudă apropiată, în soluţionarea cauzei într-un anumit mod care l-ar determina pe expertul
contabil să fie subiectiv.
Pot fi asimilate cu «împrejurări din care rezultă că este interesat sub orice formă», următoarele situaţii în care s-ar putea
găsi expertul contabil:
I. Dacă, în calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din părţile în proces, s-a pronunţat asupra unor
aspecte, ori a luat parte la întocmirea actelor primare, a evidenţelor tehnico-operative sau la elaborarea situaţiilor
financiare care fac obiectul dosarului supus judecăţii.
II. Dacă, în calitate de expert contabil, şi-a exprimat o primă opinie în aceeaşi cauză supusă judecăţii, deoarece primează
prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii. În particular, expertul contabil care a efectuat o expertiză
extrajudiciară la cererea unei părţi în proces se află în incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Dacă
îndeplineşte condiţiile de independenţă şi de competenţă, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.

44. Procedura administrării probei cu expertiză contabilă judiciară.

Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza contabilă este Codul de
procedură civilă, Art. 201-214. Existând un Corp de experţi contabili, încredinţarea misiunilor privind
efectuarea expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora, respectându-se normele de comportament
professional specifice misiunilor privind expertizele contabile.
ART. 201
(1) Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va
numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa
se pronunte si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel incat depunerea expertizei la
instanta sa aiba loc conform dispozitiilor art. 209.
(2) Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
(3) In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti
judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv.
Punctul de vedere va fi prezentat in camera de consiliu sau in sedinta publica, partile fiind indreptatite sa puna si ele
intrebari.
(4) Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu mandat, sanctionarea cu amenda si
obligarea la plata de despagubiri, sunt aplicabile in mod corespunzator in cazurile prevazute la alin. 2 si 3.
(5) La efectuarea expertizei in conditiile alin. 2 pot participa si experti desemnati de parti, daca prin lege nu se dispune
altfel.
ART. 202
(1) Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin tragere la sorti, in
sedinta publica, de pe lista intocmita si comunicata de catre biroul local de expertiza, cuprinzand persoanele inscrise in
evidenta celor autorizate, potrivit legii, sa efectueze expertize judiciare.
(2) Incheierea de numire va stabili si plata expertilor.
ART. 203
Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 204
(1) Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.
(2) Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la aceasta data;
in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare.
(3) Recuzarile se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.
ART. 205
(1) Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriva
aplicabile expertilor.
(2) Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui.
(3) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 206
Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 207
Daca expertii pot sa-si dea de indata parerea vor fi ascultati chiar in sedinta, iar parerea lor se va trece intr-un proces
verbal, intocmit potrivit art. 198.
ART. 208
(1) Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin
carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de
primire va fi alaturata lucrarii expertului.
(2) Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.
ART. 209

15
 (1) Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata.
(2) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
(3) Abrogat de Ordonanta de urgenta nr. 138/2000.
ART. 210
Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a fiecaruia.
ART. 211
Expertii sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da lamuriri ori de cate ori li se va cere, caz in care au
dreptul la despagubiri, ce se vor stabili prin incheiere executorie.
ART. 212
(1) Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua expertiza.
(2) Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.
ART. 213
(1) Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor pedepsi pentru luare de mita.
(2) La cererea expertilor, tinandu-se seama de lucrare, instanta le va putea mari plata cuvenita prin incheiere
executorie data cu citarea partilor.
ART. 214
Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si statornicirea platii ce li se cuvine se va
putea lasa in sarcina acestei instante.
ART. 235 – Codul de Procedura Civila
(1) Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri,
miscatoare sau nemiscatoare sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt drept, va putea cere
administrarea acestor dovezi daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor.

45. Care este procedura de înscriere a experţilor contabili în „Listele cuprinzând experţii contabili pe
specializări”, care se transmit Ministerului Justiţiei în scopul sprijinirii organelor îndreptăţite să dispună
efectuarea expertizei contabile judiciare, respectiv numirea experţilor?
1. Filialele Corpului, prin grija directorilor executivi ai filialelor, vor întocmi anual "Lista experţilor contabili pe
specializări" în două exemplare.
Acestea se transmit la direcţia de specialitate din cadrul aparatului central al Corpului, până la data de 20 februarie a
fiecărui an.
2. Pentru întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări", se va solicita, de la toţi experţii contabili înscrişi în
Tabloul Corpului din raza filialei care au dreptul şi disponibilitatea de a efectua expertize contabile judiciare,
completarea şi depunerea "Fişei de opţiuni" potrivit Modelului nr.2 anexat, până la data de 15 februarie a fiecărui an.
3. Directorul executiv al filialei are obligaţia de a asigura verificarea "Fişelor de opţiuni" prezentate de către experţii
contabili în ceea ce priveşte pregătirea profesională şi experienţa acestora în specializările pentru care au optat şi a lua
sau propune măsuri în consecinţă, după caz.
În "Lista experţilor contabili pe specializări" prevăzută la pct.1 din prezenta procedură, vor fi înscrişi numai experţii
contabili care şi-au exprimat disponibilitatea şi îndeplinesc condiţiile de exercitare a profesiei, în concordanţă cu
principiul privind competenţa profesională şi prudenţa prevăzut de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili.
4. "Lista experţilor contabili pe specializări" va fi actualizată în cursul anului în caz de suspendare sau interdicţie a
dreptului de exercitare a profesiei, deces, plecare din ţară, mutarea domiciliului în alt judeţ, obţinerea calităţii de expert
contabil şi înscrierea în Tabloul Corpului de noi membri, retragerea expertului contabil la solicitarea acestuia,
modificarea datelor de identificarea ale experţilor contabili, şi altele, după caz.
5. Întocmirea "Listei experţilor contabili pe specializări " şi a "Modificări la lista experţilor contabili pe specializări" se
prezintă exemplificativ în anexele la prezenta procedură.
6. Direcţia de specialitate din cadrul Aparatului central al Corpului primeşte "Listele experţilor contabili pe specializări"
de la filialele Corpului, le analizează şi ia sau propune măsuri de rectificare, după caz, după care le prezintă conducerii
Corpului în vederea comunicării acestora la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti - Direcţia Servicii Conexe,
până la data de 15 martie a fiecărui an.
Modificările ce intervin în "Lista experţilor contabili pe specializări" primite de la filialele Corpului se comunică, după
aceeaşi procedură la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti - Direcţia Servicii Conexe, în termen de 5 zile de la
primirea modificărilor transmise de filiale.

46. Care sunt calităţile esenţiale pe care trebuie să le aibă experţii contabili, calităţi care sunt evidenţiate şi pe
sigla CECCAR?
Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi
autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt:
- ştiinţă, competenta şi conştiinţa;
- independenta de spirit şi dezinteres material;
- moralitate, probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi:
a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura generala, singurele
capabile sa-i întărească discernământul;

16
 b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o opinie
personala, înainte de a face propuneri;
c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl consulta şi sa se pronunţe cu
sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor
formulate;
d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea de gândire sau de a fi
supus îngrădirii îndatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în exercitarea profesiei şi în
protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.

47. Care sunt persoanele care, conform prevederilor legale în vigoare, pot efectua expertize contabile?
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de expert contabil, in
conditiile legii, fiind inscrise, cu viza la zi, in partea activa a Tabloului expertilor contabili, actualizat anual de catre
CECCAR

48. Enumeraţi situaţiile de incompatibilitate în care se poate afla expertul contabil numit de către organul
îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare.
Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:
- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme de
salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau
primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.
- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia
sau calitate de angajat
- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate
finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de
independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;
- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;
- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile
profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale
in interesul clientului respective
- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii
- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare
pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai
administratorilor.
- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate
- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti
- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in
solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv
- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere,
tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico
operative;
- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile

49. Recuzarea expertului tehnic judiciar. Definiţie, procedură.

• În cazul expetizelor contabile judiciare dacă expertul contabil nu face declaraţie de abţinere, el poate fi recuzat
(art.50 şi 51 din codul de procedură civilă).
• Recuzarea expertului contabil se cere cu 5 zile înainte de numire, dacă motivul există la această dată; în celelalte
cazuri termenul merge de la data la care s-a ivit motivul (art.204 din Codul de procedură civilă).
Art. 204- c.pr.civ.
(1) Experţii se pot recuza pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii.
(2) Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei exista la această dată; în
celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare.
(3) Recuzările se judecă în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a expertului.
Norme:
Recuzarea este dreptul pe care îl au părţile implicate în proces de a cere, în cazuri determinate, expertului sau
experţilor să se retragă de la efectuarea expertizei. Experţii pot fi recuzaţi pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii.
Expertii se vor recuza pentru aceleasi morive ca si judecatorii. Recuzarile se judeca in sedinta publica cu citarea
partilor si a expertului.Expertul contabil poate fi recuzat :
- cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda
sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din parti;
- cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv cu avocatul
sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane;

17
 - cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca,
fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copiii;
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca
sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;
- daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;
- daca este tutore, curator al uneia din parti;
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca;
- daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;
- daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii
sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.

50. Enumeraţi situaţiile în care poate fi recuzat expertul contabil numit de către organul îndreptăţit să dispună
efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare.
În contextul reglementarilor procedurale(civile si penale) expertul contabil poate fi recuzat:
- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda sau afin
pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti
- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca,
fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca, sau
daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca
- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii sau
sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv

51. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze o expertiză
contabilă într-o cauză penală , în situaţia în care după ce a fost convocat de organul de urmărire penală în
vederea efectuării unei expertize judiciare şi a primit acceptul acestuia să consulte dosarul cauzei a
constatat că una dintre părţi îi este vecin, iar soţiile lor se află în duşmănie.

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află într-
un caz de incompatibilitate, conform Art. 48: Alte cauze de incompatibilitate lit. g) ” există duşmănie între el, soţul sau
una dintre rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi, soţul sau rudele acesteia pâna la gradul al
treilea inclusiv” din Codul de Procedură Penală,
Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care
supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la procesul penal, cu
aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de indata ce
persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

52. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze o expertiză
contabilă într-o cauză civilă, cerere de apel, în situaţia în care după ce a fost înştiinţat despre numirea cu
privirea la efectuarea unei expertize contabile judiciare şi a consultat dosarul cauzei a constatat că a mai
efectuat o expertiză contabilă judiciară în aceeaşi cauză la o instanţă inferioară.

După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află într-
un caz de incompatibilitate Conform Codului de Procedură Civilă, Art.27, Pct. 7. „dacă şi-a spus părerea cu privire la
pricina ce se judeca”, deoarece primează prezumţia că ar fi interesat în susţinerea primei soluţii.
Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat să declare, dupa caz, presedintelui
instantei, că se abtine de a participa la procesul civil, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul
abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta
cazului de incompatibilitate.

53. Precizaţi care este procedura pe care trebuie să o urmeze un expert contabil numit să efectueze o expertiză
contabilă într-o cauză civilă,, în situaţia în care după ce a fost înştiinţat despre numirea cu privirea la
efectuarea unei expertize contabile judiciare şi a consultat dosarul cauzei a constatat că este în litigiu cu
una dintre părţi, aceasta depunând la o instanţă judecătorească o cerere de chemare în judecată în care
expertul are calitatea procesuală de pârât.

18
 După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află într-
un caz de incompatibilitate Conform Codului de Procedură Civilă, Art.27, Pct. 5 „ daca intre aceleasi persoane si una din
parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii” .
Aflându-se în stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat să declare, dupa caz, presedintelui
instantei, că se abtine de a participa la procesul civil, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul
abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta
cazului de incompatibilitate.

54. Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară
care a constatat, după ce a consultat dosarul cauzei, că se află în incompatibilitate cu una dintre părţi?Cui
sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?
Un expert contabil care a constat după ce a consultat dosarul că se află în incompatibilitate cu una din părţi are
obligaţia să declare preşedintelui instanţei de judecată sau procurorului care supravegheaza cercetarea penală sau
procurorului ierarhic superior, că se abţine de la efectuarea expertizei, cu indicarea cazului de incompatibilitate ce
constituie motivul abţinerii. Declaraţia de abţinere se face de îndată ce expertul contabil a luat cunoştinţă de existenţa
situaţiei de incompatibilitate.
În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere de a participa la efectuarea
expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al judecării, de oricare dintre părţi, de îndată ce partea a aflat de
existenţa cazului de incompatibilitate.
Recuzarea se formulează oral sau în scris, cu arătarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul
recuzării. Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul există la această dată;
în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare. Recuzările se judecă în şedinţă publică
cu citarea părţilor şi a expertului.
Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea expertului care a declarat că se
abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare se face de îndată , ascultându-se
procurorul, când este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte necesar, şi părţile, precum şi expertul care se abţine sau a
cărui recuzare se cere. Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea sau recuzarea nu este supusă niciunei căi
de atac

55. Ce se înţelege prin „abţinerea” unui expert contabil numit să efectueze o expertiză judiciară într-o cauză?
Cine sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce formă?
Abţinerea ca procedură constă în declaraţia expertului care trebuie făcută de îndată ce constată că se află într-un
caz de incompatibilitate. Împrejurările privind abţinerea de la efectuarea expertizei contabile se comunică preşedintelui
instanţei .Declaraţia de abţinere se face de îndată ce expertul contabil a luat cunoştinţă de existenţa situaţiei de
incompatibilitate.
În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere de a participa la efectuarea
expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al judecării, de oricare dintre părţi, de îndată ce partea a aflat de
existenţa cazului de incompatibilitate.
Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea expertului care a declarat că se
abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare se face de îndată , ascultându-se
procurorul, când este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte necesar, şipărţile, precum şi expertul care se abţine sau a
cărui recuzare se cere. Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea sau recuzarea nu este supusă niciunei căi
de atac
Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal sunt similare cu cazurile
de recuzare si anume:
- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda sau afin pana
la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti
- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind
incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca, sau daca
au o judecata la instanta unde una din parti se judeca
- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii sau sotiile
acestora pana la al patrulea grad inclusiv

56. Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit să efectueze o expertiză contabilă judiciară
care a constatat, după ce a consultat dosarul cauzei, că se află în incompatibilitate cu una dintre părţi(este
duşmănie între vărul său şi vărul uneia dintre părţi)?Cui sesizează această situaţie, în ce termen şi sub ce
formă?

19
 După consultarea dosarului, expertul contabil numit să efectueze expertiza contabilă va constata că se află într-
un caz de incompatibilitate, conform Art. 48: Alte cauze de incompatibilitate lit. g) ” există duşmănie între el, soţul sau
una dintre rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi, soţul sau rudele acesteia pâna la gradul al
treilea inclusiv” din Codul de Procedură Penală,
Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care
supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la procesul penal, cu
aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii.
Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta
cazului de incompatibilitate.

57. Răspunderea disciplinară a expertului contabil în desfăşurarea activităţii profesionale.

Experţii contabili răspund disciplinar în desfăşurarea activităţii lor, în cazul în care au săvârşit una din faptele
(abateri de la norme, regulament) care atrag sancţiuni disciplinare.
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili (şi contabililor autorizaţi), în raport cu gravitatea
abaterilor săvârşite, sunt următoarelw:
- mustrare
- avertisment scris
- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat) pe o perioadă
de timp de la trei luni la un an;
- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat).
Abaterile, în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare, se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi
funcţionare.

58. Enumeraţi cel puţin 10 fapte care constituie abatere disciplinară şi sunt sancţionate de Comisiile de
disciplină, conform prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR.
Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:
a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor sau faţă de
alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;
b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa naţională;
c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor Corpului referitoare la
publicitate;
d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate prin normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract scris încheiat cu clientul
sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau
contabil autorizat;
f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în prezentul
regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care aparţine, declaraţiile anuale; pentru
persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de administraţie sau administratorului unic, după caz;
i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind
activitatea profesională;
k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii;
l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de aprecieri la adresa altor
membri ai Corpului, fără consimţământul acestora sau fără să fi fost consultaţi;
m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării lucrărilor pentru terţi;
n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor profesionale;
o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului.
La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi de consecinţele acesteia.

59. Enumeraţi faptele care se sancţionează cu interdiţtia/suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de

expert contabil
Următoarele fapte se sancţionează cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil
- Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de Regulament, în
cursul unui an calendaristic.
Urmatoarele fapte se sanctioneaza cu interdictia dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil:
- Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune şi
de administrare a societăţilor comerciale;
- Încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, dacă fapta a
avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material;
- Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea profesiei.

20
 60. Precizati si explicati infractiunile de natura penala in contextul efectuarii expertizelor contabile
Coroborat cu reglementarile procedurale(codul de procedura civila si penala), expertii contabili, in contextul
efectuarii unor expertize contabile, pot intra sub incidenta unor infractiuni, in cazul realizarii elementelor constitutive ale
acestora, cum ar fi:
Luarea de mita: fapta expertului contabil care, direct sau indirect , pretinde ori primeste bani sau alte foloase
necuvenite, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, sau nu o respinge, in scopul de a indeplini ori a intarzia
indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri.
Infractiunea de luare de mita se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 luni si interzicerea unor drepturi
Marturie mincinoasa: reprezentand fapta martorului(cazul de fata a expertului contabil)care, intr-o cauza penala
civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie
privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat
Marturia mincinoasa se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani
Favorizarea infractorului : reprezentand ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul
savarsirii infractiunii, pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei, ori pentru a
asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii.Favorizarea infractorului se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la
7 ani.Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazut de lege pentru autor.
Expertul contabil poate raspunde penal si pentru alte infractiuni daca sunt intrunite elementele constitutive ale
respectivelor infractiuni

61. Precizati care sunt infractiunile de natura civila in contextul efectuarii expertizelor contabile
Raspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita in temeiul art. 998 din Codul Civil, potrivit caruia
orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara.
Literatura juridica consacra principii de raspundere civila foarte largi si cuprinzatoare, astfel incat orice activitate
prejudiciabila este susceptibila sa intre sub incidenta lor. In acest fel, in situatiile in care lipseste o reglementare expresa
speciala pentru angajarea raspunderii juridice, se apeleaza la aceste texte din Codul Civil.
Expertii contabili pot si trebuie sa garanteze raspunderea civila privind activitatea desfasurata prin incheierea unei
polite de asigurare de risc profesional. Potrivit acestei polite, asiguratorul acopera, in limita sumei asigurate,
despagubirile pe care asiguratul este obligat prin hotarare judecatoreasca pronuntata de o instanta civila sa le plateasca
unei terte parti, pentru un prejudiciu de natura materiala sau financiara survenit ca urmare a unor acte savarsite de catre
profesionistul contabil in exercitarea misiunii sale.

62. Obligatiile expertului contabil cu privire la efectuarea unei expertize contabile judiciare in cauza penală.
In dosarele penale expertul contabil are urmatoarele obligatii:
- sa fie prezent in fata organului de cercetare sau de judecata cu ocazia numirii sale(art. 120 Cpp)
- sa se informeze asupra obiectivelor la care trebuie sa raspunda
- sa se abtina de la efectuarea expertizei contabile judiciare in dosarul respectiv , daca se afla in una din situatiile de
incompatibilitate sau de recuzare
- sa ceara completarea dosarului cauzei numai cu acordul organului de cercetare sau de judecata
- sa aplice principiul de impartialitate in efectuarea expertizei contabile
- sa execute personal, cu competenta si la termen mandatul incredintat de organul de urmarire penala sau instanta de
judecata
- sa ia legatura cu partile din dosar numai cu incuviintarea organului de cercetare/de judecata
- sa depuna raportul de expertiza contabila judiciara la termenul stipulat in Ordonanta de numire
- sa efectueze suplimentul de expertiza contabila daca i se cere.

63. Drepturile expertului contabil cu privire la activitatea de expertiză judiciară, în cauze penale, conform
prevederilor legale.
Expertul contabil numit intr-o cauza penala are urmatoarele drepturi:
- sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei
contabile judiciare numai cu incuviintarea organului de cercetare sau de judecata
- sa faca observatii cu privire la obiectivele expertizei si sa ceara modificarea sau completarea lor
- sa primeasca, in conditiile si cu acordul organelor de cercetare/de judecata lamuriri si explicatii de la parti
- sa participe la efectuarea expertizei contabile judiciare in calitate de expert recomandat de catre una din parti
- sa solicite organului de cercetare sau instantei de judecata sa dispuna in sarcina partilor plata onorariului pentru munca
depusa.

64. Răspunderea contravenţională sau administrativă a expertului contabil în desfăşurarea activităţii

profesionale.
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil, penal,
după caz, potrivit legii.
Pentru stabilirea răspunderii administrative sau contravenţionale trebuie avute în vedere următoarele:
- fapta să fie săvârşită cu vinovăţie;

21
 - fapta să fie prevăzută de lege sau alt act normativ ca fiind contravenţie şi se sancţionează chiar dacă
este săvârşită fără intenţie.

65. Expertul recomandat de parte.

Trebuie reţinut şi aspectul privitor la drepturile părţilor în efectuarea acestei expertize, aşa cum reiese din prevederea
art.118 alin.3 Cod procedură penală, potrivit căreia „fiecare dintre părţi are dreptul să ceară ca un expert recomandat să
participe la efectuarea expertizei”, prevedere care oferă mai multe garanţii pentru părţi. Această prevedere se
completează cu disp.art.120 Cod procedură penală, potrivit căreia : „părţile mai sunt încunoştinţate că au dreptul să ceară
numirea a câte unui expert recomandat de fiecare din ele, care să participe la efectuarea expertizei.” Expertii recmandati
de parti trebuie sa se conformeze reglementarilor procedurale privind dispunerea expertizelor judiciare si numirea
expertilor contabili.

66. Cum credeţi că trebuie să procedeze un expert contabil care este solicitat de un client să înlocuiască un alt
liber-profesionist contabil care îşi desfăşoară misiunea conform unui contract încheiat în acord cu
prevederile legale?
În cazul în care un liber-profesionist contabil este solicitat de un client să înlocuiască un alt liber-profesionist
contabil în exerciţiu, acesta nu trebuie să accepte această misiune decât în condiţiile în care:
a. a obţinut din partea clientului autorizarea de a contacta colegul predecesor şi a obţinut de la caesta
informaţiile necesare privind activităţile clientului;
b. s-a asigurat că înlocuirea nu este motivată de considerente rezultând din dorinţa clientului de a eluda
efectele unei respectări stricte a îndatoririlor profesionale, cum ar fi insistenţele predecesorului de a
aduce la lumină adevărul, de a respecta şi cere respectarea legilor şi reglementărilor în activităţile
respective;
c. a obţinut justificarea (dovada) plăţii onorariilor datorate colegului predecesor, când acestea rezultă clar
dintr-un contract şi ţinând seama de faptul că executarea efectivă şi corectă a lucrărilor nu este
contestată de client;
d. se abţine de la orice critică de ordin personal cu privire la colegul său predecesor;
e. asigură păstrarea secretului informaţiilor primite din partea colegului predecesor.
Liber-profesioniştii contabili care se găsesc în situaţia imposibilităţii executării lucrărilor contractate din cauza
neprimirii datelor şi a informaţiilor necesare conform prevederilor contractului sau din cauza lipsei de cooperare cu
clientul sunt în drept să rezilieze, motivat, contractul cu acest client.

67. Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de expertiză judiciară într-o cauză penală în care
sunt numiţi, de organul de cercetare penală sau de instanţă, mai mulţi experţi?
Dacă în efectuarea expertizei sunt angrenaţi mai mulţi experţi (2-3) şi aceştia au un punct de vedere diferit au
obligativitatea întocmirii dacă e cazul fiecare a unui raport de expertiză cu respectarea tuturor condiţiilor de formă şi
fond impuse
Când au fost numiţi mai mulţi experţi contabili se întocmeşte un singur raport de expertiză contabilă.
Dacă sunt deosebiri de păreri între experţi, opiniile separate trebuie consemnate în cuprinsul raportului de
expertiză contabilă sau într-o anexa a acestuia (art.122 din Codul de procedură penală; norma profesională nr.3531).
Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf al
Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi
documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului
recomandat de parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

68. Expertul contabil numit de organul de cercetare penală sau de instanţă poate convoca sau poate lua
legătura cu părţile. Care este procedura de urmat în această situaţie?
În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în
condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile
primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.
Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la
contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile,
dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de
primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale expertul
contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau
de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu
părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

69. Cine si in ce conditii dispune efectuarea expertizei contabile judiciare? Cine numeste expertul contabil si ce
elemente trebuie sa cuprinda incheierea de sedinta/ordonanta prin care se dispune efectuarea expertizei
contabile?
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru administrarea
probei cu expertiza.

22
Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se poate face numai de
către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.
Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la
cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheierea de şedinţă, care trebuie să cuprindă:
I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;
II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă. Obiectivele
expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau
experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;
III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză
contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de
instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca
fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea
unei expertize contabile judiciare de calitate;
IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul sau experţii
contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremu-neratoriu,
ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.
În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor contabili numiţi, referitoare la
subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă
de raţionament profesional al expertului sau experţilor contabili numiţi.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile Codului de
procedură penală, art. 116-127. În astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a dispus
efectuarea unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul contabil, aducându-
li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să facă
observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate că au
dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei.
Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin Ordonanţă emisă de organul de
urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor contabili
în cauze civile. (Comentariul la 3521.2 este şi rămâne pertinent).
Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale, experţii
contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale
respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

70. Convocarea părţilor ăn cauze civile.

Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la cererea părţilor sau din
oficiu, unul sau trei experţi contabili prin încheiere de şedinţă, care trebuie să cuprindă:
(1) numele expertului contabil sau experţilor contabili nu-mit(ţi) din oficiu sau la cererea părţilor în proces;
(2) obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) trebuie să răspundă.
(3) termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză
contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci zile înainte de termenul de judecată.
(4) plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie remuneratorie.
Dacă vreunul dintre paragrafele (2), (3) sau (4) lipseşte din încheierea de şedinţă, expertul contabil este îndreptăţit, iar
profesionalismul său îl obligă să ceară instanţei introducerea în încheierea de şedinţă a paragrafelor lipsă.

71. Convocarea părţilor ăn cauze penale

Contactarea şi numirea experţilor contabili în dosarele penale. Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze
penale, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, în astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de
judecată care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul
contabil, aducându-li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să
facă observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate că au dreptul
să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. Procedural,
dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin ordonanţă emisă de organul de urmărire penală,. Aceste
ordonanţe conţin un dispozitiv în care sunt nominalizate persoanele implicate si infracţiunile pentru care sunt cercetate, alături de
care trebuie să se regăsească cele patru paragrafe:
1) numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi);
2) obiectivele (întrebările) expertizei contabile;
3) termenul (data) depunerii raportului de expertiză contabilă;4.
4) onorariul (plata) expertului contabil sau experţilor contabili

72. Detaliaţi procedura depunerii raportului de expertiză contabilă judiciară.

23
 Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de expertiza
contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea exeprtizei contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul care a
dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat
expertiza contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.
Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin 5 zile inainte de data
stabilita pentru judecata. Raportul depus la instantele de judecata trebuie sa aiba viza de verificare a filialei CECCAR.

73. Detaliaţi procedura depunerii expertizei contabile extrajudiciare.

Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul de expertiza
contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea exeprtizei contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul care a
dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat
expertiza contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.
Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la locul si la termenul prevazut
in contract.

74. Criterii de stabilire a onorariilor.

Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare, pentru fiecare participant la
misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se asigure că nu este sacrificată
calitatea sa şi că se respectă normele organismului internaţional cu privire la calitate.
Cheltuielile şi diversele rambursări – deplasări de exemplu – se înregistrează distinct. Perceperea de
comisioane sau plata de către un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisă.
Criteriile de care se ţine seama în stabilirea onorariilor sunt:
a. competenţa şi cunoştinţele necasare serviciului prestat;
b. nivelul de formare, instruire şi experienţă a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii

75. Care este reglementarea profesională de stabilire a onorariilor experţilor contabili pentru activitatea
desfăşurată?

Regulament din 12/01/2009 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 87 din 13/02/2009 privind stabilirea
criteriilor si modalitatilor pentru determinarea onorariilor, indemnizatiilor si compensatiilor cuvenite expertilor contabili
si contabililor autorizati, precum si societatilor de profil, membri ai Corpului Expertilor Contabili si Contabililor
Autorizati din Romania

76. Modalitati si proceduri privind plata expertilor judiciari

Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu provizoriu, care se
depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de judecata.Acest onorariu provizoriu se plateste in
contul Biroului Local de Expertize de pe langa Tribunalul Judetean.
Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de judecata o nota
de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in sarcina partilor. De regula, fundamentarea
onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de complexitatea lucrarilor si de alte cheltuieli accesorii
ocazionate de transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli de editare, etc.Instanta de judecata dispune plata diferentei
de onorariu, punandu-i in vedere expertului contabil sa depuna lucrarea la primul termen.
Dupa depunerea raportului de expertiza contabila , functionarul de la biroul local transfera sumele incasate in
contul biroului local in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea. Aceasta modalitate de decontare a
onorariilor pentru expertii judiciari este reglementata de OG 2/2000, iarr fundamentarea onorariilor se face de regula
printr-un tarif pe ora.
De asemenea expertii contabili trebuie sa faca fundamentarea onorariilor si in functie de recomandarile cuprinse
in Tarifele orientative publicate de catre CECCAR.

77. Poate fi anulat un raport de expertiză judiciară?Dar unul de expertiză extrajudiciară?Comentaţi.

24
 Calitatea necorespunzătoare a lucrărilor de expertiză contabilă judiciară se sancţionează prin anulare de către
organele care au dispus-o, evitându-se astfel consecinţe de natura jurisprudenţei .
Calitatea expertizelor contabile judiciare este apreciată de către Organul de cercetare abilitat, acesta fiind sigurul în
măsură să sancţioneze neconformitatea, prin anularea lucrării de expertiză contabilă şi dispunerea alteia.

78. Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauze civile. Cine dispune
numirea expertului contabil?Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei contabile
judiciare, care este procedura de transmitere către expert a informaţiei privind numirea în cauza
respectivă, care sunt celelalte elemente/date/informaţii cu privire la efectuarea expertizei contabile
judiciare, stabilite odată cu numirea expertului în cauză?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru administrarea
probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se
poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.
Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la
cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheierea de şedinţă, care trebuie să cuprindă:
I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;
II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă. Obiectivele
expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau
experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;
III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză
contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de
instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca
fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea
unei expertize contabile judiciare de calitate;
IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul sau experţii
contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremu-neratoriu,
ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.
În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor contabili numiţi,
referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este
o problemă de raţionament profesional al expertului sau experţilor contabili numiţi.
Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale, experţii
contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale
respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

79. Numirea experţilor contabili în vederea efectuării expertizelor judiciare în cauze penale. Cine dispune
numirea expertului contabil?Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei contabile
judiciare, care este procedura de transmitere către expert a informaţiei privind numirea în cauza
respectivă, care sunt celelalte elemente/date/informaţii cu privire la efectuarea expertizei contabile
judiciare, stabilite odată cu numirea expertului în cauză?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de către organele îndreptăţite de lege pentru administrarea
probei cu expertiza. Numirea expertului sau experţilor contabili, atât din oficiu cât şi recomandaţi de părţile în proces, se
poate face numai de către organul în drept să dispună administrarea probei cu expertiza contabilă.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse şi în cauze penale, în conformitate cu prevederile Codului de
procedură penală, art. 116-127. În astfel de cauze, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a dispus
efectuarea unei expertize contabile fixează un termen la care sunt chemate părţile, precum şi expertul contabil, aducându-
li-se la cunoştinţă întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil şi precizându-li-se că au dreptul să facă
observaţii cu privire la întrebări şi că pot cere modificarea sau completarea lor. Totodată, părţile sunt încunoştinţate că au
dreptul să ceară numirea şi a câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei.
Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare în cauze penale se face prin Ordonanţă emisă de organul
de urmărire penală, care trebuie să conţină aceleaşi elemente ca şi Încheierea de şedinţă pentru numirea experţilor
contabili în cauze civile.
I. Numele expertului sau experţilor contabili numiţi din oficiu sau la cererea părţilor în proces;
II. Obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul sau experţii contabili numiţi trebuie să răspundă. Obiectivele
expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului contabil sau
experţilor contabili numiţi să se pronunţe asupra încadrărilor legale a faptelor supuse judecăţii;
III. Termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză
contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu 5 zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial fixat de
instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul sau experţii contabili numiţi ca
fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea
unei expertize contabile judiciare de calitate;

25
 IV. Plata expertului contabil sau experţilor contabili numiţi, care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul sau
experţii contabili numiţi pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de instanţă neremu-
neratoriu, ei sunt îndreptăţiţi să solicite instanţei mărirea acestuia.
În cazul lipsei de solicitudine a instanţei cu privire la cererile expertului sau experţilor contabili numiţi, referitoare la
subpct. I, II, III, IV, ei sunt îndreptăţiţi să refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problemă
de raţionament profesional al expertului sau experţilor contabili numiţi.
Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusă altor reglementări procedurale speciale, experţii
contabili numiţi din oficiu sau recomandaţi de părţile în proces, trebuie să se conformeze reglementărilor procedurale
respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare şi numirea experţilor contabili.

80. Care sunt elementele menţionate de instanţă în încheierea de şedinţă a unei cauze civile cu privire la
numirea unui expert contabil în vederea efectuării unei expertize judiciare?

Instanţele de drept civil, atunci când consideră necesar să cunoască părerea unor experţi contabili, pot numi, la
cererea părţilor sau din oficiu, unul sau trei experţi contabili prin Încheiere de şedinţă, care trebuie să cuprindă:
1. numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu sau la cererea părţilor în proces;
2. obiectivele (întrebările, punctele) la care expertul contabil sau experţii contabili numit(ţi) trebuie să răspundă.
Obiectivele expertizei contabile trebuie să fie formulate de instanţă concis, fără echivoc şi fără a se solicita expertului
contabil sau experţilor contabili numit(ţi) să se pronunţe asupra încadrărilor legale ale faptelor supuse judecăţii;
3. termenul în care trebuie să se efectueze expertiza contabilă, ţinându-se seama de faptul că raportul de expertiză
contabilă trebuie depus la instanţa care a dispus-o cu cinci zile înainte de termenul de judecată. Dacă termenul iniţial
fixat de instanţă pentru depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de către expertul contabil sau experţii
contabili numit(ţi) ca fiind inadecvat (prea scurt), el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei un termen adecvat,
minim necesar pentru efectuarea unei
expertize contabile judiciare de calitate;
4. plata expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi), care trebuie să fie remuneratorie. Dacă expertul
contabil sau experţii contabili numit(ţi) pentru efectuarea expertizei contabile judiciare consideră onorariul stabilit de
instanţă neremuneratoriu, el (ei) este (sunt) îndreptăţit(ţi) să solicite instanţei mărirea acestuia.

81. Efectuarea unei noi expertize şi suplimentul la expertiză (cine dispune aceasta, în ce situaţie se dispune,
drepturile şi obligaţiile expertului în situaţia menţionată).

Art. 212- c.pr.civ.

(1) Dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea expertizei sau o nouă expertiză.
(2) Expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării.
Norme:
Suplimentul de expertiză se efectuează, la cererea organului care a dispus expertiza, de regulă de acelaşi expert care
a participat la lucrările expertizei propriu –zise, dar pentru efectuarea acestui supliment instanţa competentă poate
desemna un alt expert.
Instanţa poate să dispună efectuarea unui supliment de expertiză care urmăreşte obiective suplimentare sau atunci
când expertul a omis să răspundă, a dat răspunsuri incomplete sau dacă după efectuarea expertizei au apărut
împrejurări care pot determina modificarea opiniei iniţiale a expertului.
O altă expertiză poate fi încuviinţată de instanţă, la cererea motivată a părţii nemulţumite sau din oficiu, şi se
efectuează de un alt expert decât cel care a întocmit raportul de expertiză iniţial. În cazul expertizei contrare se
numesc, de regulă, trei experţi.
Codul de procedura penala:
Art. 124.
Cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata, la cerere sau din oficiu, ca expertiza nu este
completa, dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre acelasi expert, fie de catre altul.
De asemenea, cand se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in scris ori se dispune chemarea lui
spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. In acest caz, ascultarea expertului se face potrivit
dispozitiilor privitoare la ascultarea martorilor.
Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medico-legal, laboratorului de expertiza criminalistica ori
institutului de specialitate care a efectuat expertiza.
Codul de procedura penala:
Art. 125.
Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului
de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize.
Valorificarea expertizei contabile în activitatea judiciară presupune însuşirea concluziilor acesteia de către
organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca după examinarea lucrării de către organul care a dispus efectuarea
expertizei contabile, să se ajungă la concluzia că aceste nu este corespunzător. În astfel de situaţii, din oficiu sau la
cererea oricăreia dintre părţile implicate, organul abilitat poate dispune măsuri de refacere sau de completare a
expertizei contabile.

26
 Formele de completare a expertizei contabile sunt:
a. Explicaţii verbale sau desluşiri orale pe care expertul contabil le prezintă organului care a dispus efectuarea
expertizei, la solicitarea acestuia. Acestea constituie în fapt o audiere a expertului contabil în calitatea sa de specialist,
cu privire la constatările şi concluziile exprimate în lucrarea al cărui autor este.
b. Răspunsuri suplimentare formulate în scris fie ca urmare a unor obiecţiuni ale părţilor, fie datorită necesităţii de a fi
examinate documente probante suplimentare, administrate ulterior întocmirii şi depunerii raportului de expertiză
contabilă.
c. Suplimentul de expertiză contabilă se dispune de către organul abilitat , la cererea părţilor sau din oficiu pentru
stabilirea adevărului, peste voinţa acestora, atunci când se constată că expertiza nu este completă. Completarea din
oficiu contribuie la prevenirea oricărei erori în cunoaşterea, dovedirea şi caracterizarea situaţiilor cercetate, stabilind o
relaţie de cauzalitate între concluzii şi realitatea obiectivă. Pentru părţile implicate în proces, completarea constituie o
garanţie procesuală în stabilirea adevărului pe cale juridică. Exemplificăm câteva aspecte generatoare ale situaţiilor
prin care se dispune efectuarea suplimentului la lucrarea de expertiză contabilă:
a. Concluzii ale raportului de expertiză contabilă, needificatoare pentru soluţionarea cauzei.
b. Răspunsuri abordate superficial, fără a face trimitere la toate documentele probante.
c. Citarea părţilor fără respectarea reglementărilor procedurale.
d. Apariţia unor obiective ulterioare celor enunţate iniţial.
e. Lipsa de procedură în numirea experţilor, invocată de către oricare dintre părţi.
f. Etc.
Suplimentul la raportul de expertiză contabilă judiciară poate fi efectuat de către acelaşi expert sau de către
altul, având valoarea unei continuări a expertizei contabile, limitată însă la obiectivele adăugate sau neclarificate.

82. Care este procedura de întocmire şi semnare a raportului de expertiză judiciară în situaţia în care organul
îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei contabile judiciare a acceptat ca doi experţi recomandaţi de părţi să
participe la efectuarea expertizei pe cheltuiala proprie a părţilor? Cine stabileşte onorariul acestora?

3531.3. Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un
paragraf al Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat
şi documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului recomandat
de parte în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

3532.1. Pentru a evita orice dispută cu privire la originalitatea raportului de expertiză contabilă, acesta, inclusiv anexele,
se parafează şi se semnează de către expertul(ţii) contabil(i) pe fiecare pagină în parte. Toate exemplarele parafate şi semnate de
expertul(ţii) contabil(i) în original au calitatea de rapoarte de expertiză contabilă originale.Toate celelalte au calitatea de copii,
indiferent de tehnicile de multiplicare.
Raportul de expertiză contabilă nu se semnează de către niciuna dintre părţile interesate în efectuarea expertizei contabile.

3531.4. De regulă, raportul de expertiză contabilă se întocmeşte în două exemplare originale: unul pentru organul care a
dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile şi unul pentru expertul(ţii) contabil(i) care a (au) efectuat
expertiza contabilă. Numărul de exemplare originale poate fi mai mare dacă beneficiarul raportului de expertiză solicită acest lucru.

???? Onorariul este stabilit de instanta de judecata

(Experţii şi alţi specialişti care efectuează expertize pentru instanţele judecătoreşti, organele de urmărire penală sau alte
organe cu activitate jurisdicţională primesc, pentru lucrările efectuate, onorarii stabilite de aceste organe în funcţie de
complexitatea expertizei, volumul de lucru şi gradul lor profesional şi ştiinţific. Onorariul se fixează provizoriu prin încheierea
sau ordonanţa de numire a expertului. Suma definită este fixată, după denumirea raportului de expertiză şi a decontului de
cheltuieli. Decontarea onorariului cuvenit expertului, odată cu depunerea rapotului de expertiză la instanţă, se asigură de biroul
de expertiză contabilă din cadrul tribunalului judeţean, în baza unui decont de cheltuieli. Statele de plată a onorariilor se aprobă
de preşedintele instanţei. Onorariile se impozitează.)

83. Cine poate avea calitatea de expert recomandat de parte sau de expert desemnat de parte? Care sunt drepturile şi
obligaţiile acestora?

Calitatea de expert recomandat o poate avea orice expert ce poate avea si calitatea de expert numit din
oficiu adica persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise,

27
cu viza la zi, în Tabloul experţilor contabili, actualizat anual de către Corpul Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).
El are aceleasi drepturi si obligatii ca si expertul numit. Trebuie sa respecte principiile
deontologice dupa care se ghideaza expertul contabil in efectuarea expertizelor judiciare si
extrajudiciare si anume:
- independenta expertului contabil, cu deosebirea ca la expertii recomandati de parte
independenta este relativa, spre deosebire de independenta expertilor numiti care trebuie sa fie
absoluta;
- competenta expertului contabil
- calitatea expertului contabil
- secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil
Drepturile ??? Incasarea onorariului stabilit???
??????????????????????

84. Fixarea obiectivelor în expertiza contabilă îin cauze civile şi penale

Efectuarea expertizei contabile judiciare se dispune de organul de urmarire penala ori instanta de judecata, la
cerere, sau din oficiu, cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului, sunt
necesare cunostintele unui expert contabil.
Obiectivele expertizei contabile, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul se stabilesc dupa cum
urmeaza:
1. in cauzele civile: obiectivele expertizei se stabilesc de catre partea/partile interesate sau de catre instanta de
judecata, expertul contabil fiind informat despre acestea prin incheierea de sedinta prin care este desemnat sa efectueze
expertiza in cauza respectiva.
2. in cauzele penale: fixarea obiectivelor la care urmeaza sa raspunda expertul se desfasoara in doua etape astfel:
a) incuviintarea probei si stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului si fixarea unui termen cand
se citeaza partile impreuna cu expertul numit si analiza sumara a dosarului de catre expertul contabil
b) punerea in discutia partilor si a expertului numit a obiectivelor la care acesta trebuie sa raspunda,
atentionarea asupra faptului ca are dreptul sa faca observatii si sa solicite modificarea obiectivelor, sa completeze
obiectivele in prezenta partilor

85. Comentaţi următoarele obiective(întrebări) puse în cazul unei expertize contabile judiciare dispuse de organul de
cercetare penală în care administratorul firmelor A şi B este cercetat pentru evaziune fiscală privind impozitul pe
profit şi TVA datorate bugetului de stat pentru perioada ianuarie – aprilie 2009:
Obiectivul 1.
Dacă dobânzile plătite de învinuit în perioada ianuarie – aprilie 2009 pentru împrumuturile luate de la
firmele A si B pot fi incluse în cheltuieli
Obiectivul nr. 2
Recalcularea profitului în funcţie de cheltuielile avute de firmele A si B la stabilirea impozitului ce trebuia
vărsat de către învinuitîin perioada ianuarie – aprilie 2009
Obiectivul nr. 3
Deducerea şi calcularea TVA care trebuia vărsată la buget în aceeaşi perioadă
Obiectivul 4
Ce acte normative au fost încalcate de către învinuit în legătură cu operaţiunile contabile menţionate mai
sus?

Dobanzile platite de catre invinuit pentru imprumuturile luate de la firmele A si B in perioada ianuarie aprilie
2007, reprezinta venituri pentru firmele A si B nu cheltuiala, deci formularea obiectivelor nr. 1 si 2 nu este in masura sa
aduca lamuriri suplimentare organului de cercetare penala.
De asemenea formularea obiectivului nr. 3 nu este in masura sa aduca clarificari suplimentare, deoarece, daca se
refera la obiectivele nr. 1 si 2, aceste operatiuni nu sunt in sfera de aplicare a TVA
Obiectivul nr. 4 nu este in competenta expertului contabil, care trebuie sa faca constatari pe baza evenimentelor si
tranzactiilor reflectate in acte si documente contabile si nu sa faca incadari juridice, acest atribut fiind in sarcina
organului de cercetare penala

28
 86. Modalitati si proceduri de intocmire si predare a rapoartelor de expertiza contabila cu opinii separate

De regula, opiniile separate in cadrul unor expertize apara la expertizele contabile dispuse in procesele judiciare
unde au fost numiti atat experti din oficiu cat si la recomandarea partilor. Atat codul de procedura civila (art. 210) cat si
codul de procedura penala(art. 122) reglementeaza modul de exprimare a opniilor diferite, respectiv in cadrul aceluiasi
raport de expertiza sau intr-o anexa la acesta.
Opiniile diferite pot fi exprimate atat de catre expertii numiti din oficiu cat si de cei recomandati de partile din
proces.Indiferent de modalitatea de consemnare a opiniei diferite de catre unul din experti(in cadrul raportului de
expertiza contabila, punctual, la fiecare obiectiv, dupa formularea opiniei celuilalt expert sau prin semnarea raportului de
expertiza asa cum a fost intocmit de catre celalalt expert, cu mentiunea expresa ca se anexeaza opinia separata, care face
parte integranta din raport), aceasta trebuie sa fie temienic fundamentata.
Opinia separata exprimata de catre unul dintre expertii contabili trebuie sa fie depusa spre verificare la filiala
CECCAR si ulterior la instanta de judecata, in acelasi timp cu raportul de expertiza contabila judiciara.

87. Care sunt condiţiile în care se impune redactarea capitolului „Considerente personale” în raportul de expertiză
contabilă judiciară?

Modelul profesional al Raportului de expertiza Contabila judiciara cuprinde un paragraf sau un capitol final in
care expertul contabil poate face unele consideratii sau precizari suplimentare vizavi de obiectivele(intrebarile) fixate
expertizei contabile, cu precizarea ca acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul contabil considera ca i-ar fi util
organului judiciar care a dispus expertiza contabila.
Acest capitol trebuie sa fie uzitat cu precautie, mai ales de catre expertul contabil numit din oficiu, deoarece
prezenta lui in raportul de expertiza contabila judiciara vine in contradictie cu principiul deontologic privind secretul
profesional si confidentialitatea in expertizele contabile.Mai mult, expertul contabil prin acest paragraf, releva mai mult
decat i se cere. Se recomanda mai mult folosirea acestui capitol de catre expertii recomandati de catre parti, daca
informatiile sunt in beneficiul partii pe care o reprezinta, fara insa a incrimina partea adversa.
Optiunea de a introduce un astfel de paragraf intr-un raport de expertiza contabila judiciara apartine exclusiv
expertului contabil.

88. Considerente privind valorificarea lucrarilor de expertiza contabila:

Pentru a fi administrata ca proba in justitie, expertiza contabila trebuie sa prezinte un nivel calitativ ridicat,
sa contribuie eficient la solutionarea cauzei.
Expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, ponderea ei in rezolvarea cauzei fiind egala cu orice
alt mijloc de proba, deci eficienta ei ca mijloc de proba este determinata de contributia sa la solutionarea
cauzei.Capacitatea de a evalua concluziile raportului de expertiza contabila revine organului care a dispus efectuarea
expertizei, deoarece acesta raspunde de hotararea ce se pronunta pe baza probelor.
Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea concluziilor acesteia de catre organul
beneficiar. Sunt si situatii in care, dupa examinarea expertizei contabile judiciare, beneficiarul sa ajunga la concluzia ca
raportul este necorespunzator.In aceste situatii, organul care a dispus expertiza, poate dispune, la cererea partilor sau din
oficiu, masuri de refacere sau de completare a expertizei.Acest lucru se poate realiza prin: lamuriri verbale date de catre
expert in fata instantei de judecata, lamuriri scrise printr-un supliment la expertiza sau dispunerea unei noi expertize
efectuate de catre alt expert contabil.

89. Consideraţii asupra Raportului de imposibilitate a efectuării expertizei contabile

In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este ingreunata sau chiar
imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar neconducerea la zi a acesteia sau a
tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri, expertul contabil un este abilitat ca mai intai sa
refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apon sa efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul contabil
intocmeste un raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat motivele
imposibilitatii efectuarii expertizei contabile.
Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului documentar, peritada in care
lucrarile de expertiza sunt considerate suspendate.
Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un raport normal de
expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei contabile si Concluzii, cu
precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru care un s-a putut realiza lucrarea de expertiza
contabila.

90. Care sunt partile componente si elementele de baza ale unui raport de expertiza contabila judiciara? Detaliaţi
elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului „Concluzii”din raportul de expertiză contabilă.

29
 Raportul de expertiza contabila judiciara contine de regula trei capitole:
Cap. I. Introducere,
Cap. II.Desfasurarea expertizei contabile judiciare si
Cap. III. Concluzii, iar in unele situatii poate sa cuprinda si cap. IV Consideratii personale ale expertului contabil.
In primul capitol sunt identificate urmatoarele: numele expertului contabil, organul care a dispus efectuarea
expertizei, circumstantele care au determinat litigiul in cauza, obiectivele(intrebarile) expertizei, materialul documentar
folosit, perioada de editare a raportului de expertiza si data stabilita pentru depunerea raportului.
In capitolul II sunt redate in paragrafe disctincte obiectivele expertizei, explicitarea modului de solutionare si
raspunsul dat de expertul contabil pentru fiecare obiectiv.
Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertiză contabilă trebuie să conţină câte un paragraf distinct cu
concluzia (răspunsul) la fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile preluat(ă) în maniera în care a fost
formulat(ă) în Capitolul II DESFĂ ŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE
În conformitate cu examinările materialului documentar menţionat în introducerea şi cuprinsul prezentului
raport de expertiză contabilă, formulăm următoarele concluzii (răspunsuri) la obiectivele (întrebările) fixate acesteia:
La obiectivul nr. 1 __________________________________
La obiectivul nr. 2 __________________________________
La obiectivul nr. n __________________________________
(Se vor relua răspunsurile
din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE)
Pentru ca prezentul raport de expertiză contabilă să vină în sprijinul beneficiarului considerăm necesar să facem
următoarele precizări:
______________________________________________________
(Acest paragraf poate fi introdus numai dacă expertul contabil consideră că este util beneficiarului expertizei contabile.
El poate face obiectul unui capitol separat, Capitolul IV CONSIDERAŢIILE PERSONALE ALE
EXPERTULUI(ŢILOR) CONTABIL(I).)

91. Detaliaţi elementele de cuprins(paragrafele) ale capitolului „Desfăşurarea expertizei contabile”

din raportul de expertiză contabilă.

Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de expertiză contabilă trebuie să

conţină câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile care să cuprindă o descriere
amănunţită a operaţiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele şi faptele
analizate, locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor, sursele de informaţii utilizate, dacă părţile interesate în
expertiza contabilă au făcut obiecţii sau au dat explicaţii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în
formularea concluziilor sale. În fiecare astfel de paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor şi interpretarea
rezultatelor acestora.
Dar, dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea expunerii de către beneficiarul raportului de expertiză
contabilă, este recomandabil ca ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de expertiză contabilă, iar în textul
expertizei contabile să se prezinte doar rezultatele calculelor şi interpretarea acestora.
Fiecare paragraf din Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE trebuie să se încheie cu
concluzia (răspunsul) expertului contabil, care trebuie să fie precis(ă), concis(ă), fără echivoc, redactat(ă) într-o manieră
analitică, ordonată şi sistematizată, fără a face aprecieri asupra calităţii documentelor justificative, a reprezentărilor
(înregistrărilor) contabile, a expertizelor şi actelor de control (de orice fel) anterioare, şi nici asupra încadrărilor legale.
Aceasta, deoarece expertul contabil analizează evenimente şi tranzacţii, şi nu încadrarea judiciară a acestora. În cazuri
deosebite, în care expertul contabil, în exercitarea misiunii sale, se confruntă cu acte şi documente care nu întrunesc
condiţiile legale, care exprimă situaţii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie să le ia în considerare în stabilirea
rezultatelor concluziilor (răspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixat(e) expertizei contabile, dar trebuie să menţioneze
aceasta în raportul de expertiză contabilă.
Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite, într-un paragraf al
Capitolului II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi
documentat opinia pe care o susţine. De regulă, în expertizele judiciare trebuie motivată separat opinia expertului
recomandat de parte în raport cu opinia expertului
numit din oficiu.

92. În cazul reglementărilor procedurale şi al normelor profesionale, care are prioritate? Comentaţi.

Reglementările procedurale au întâietate în faţa normelor profesionale. Aceasta rezultă din ierarhia consacrată a
textelor juridice: reglementările proceduale (Codul de procedură civilă şi penală) emană de la puterea legislativă
(Parlament), iar normele profesionale emană de la un organism de autoreglementare (Corpul Experţilor Contabili şi
Contabilior Autorizaţi din România). Totuşi un aspect trebuie relevat, şi anume: normele profesionale sunt de factură
mai recentă decât reglementările procedurale, fapt care impune ca o prevedere din normele tehnice şi profesionale care
nu contravine unei prevederi procedurale, ci vine în completarea şi/sau actualizarea spiritului acesteia să fie aplicată cu

30
prioritate. De lege ferenda susţinem necesitatea ca , în ipoteza revizuirii reglementărilor procedurale să se facă trimiteri
explicite la normele tehnice şi profesionale emise de Corp.

93. Ce trebuie să conţină Capitolul I al raportului de expertiză contabilă (Introducerea)?

Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:
- identificarea expertului numit sa efectueze expertiza contabila judiciara – nume, prenume, domiciliu, numar carnet,
pozitia din Tabloul Corpului
- identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numarul si data incheierii de sedinta(in cazul dosarelor
civile) sau al Ordonantei de numire(in cauzele penale), identificarea partilor din proces si a calitatii procesuale a
lor(reclamant, parat, inculpate etc) iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare in acest paragraf se identifica clientul
cu adresa, domiciliu, numar contract
- identificarea imprejurarilor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus ca mijloc de proba expertiza
contabila( procesele civile si penale) sau a conditiilor in care a fost contractata expertiza contabila.
- Enumerarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul celor judiciare aceste obiective se preiau ad literam din
incheierea de sedinta iar in cazul celor extrajudiciare formularea se preia din contract
- Identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila
- Nominalizarea materialului documentar care are legatura cu obiectivele expertizei
- Mentionarea datei de depunere a raportului de expertiza contabila, daca s-au solicitat alte termene decat cel stabilit de
instanta si daca in cauza au mai fost efectuate alte expertize contabile
- Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanta de judecata si daca in acelasi dosar au mai fost efectuate si alte
expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/expertilor

94. Care este conţinutul Capitolului II al Raportului de expertiză contabilă?

Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:
- Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire
la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a surselor de informatii utilizate
- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie précis, concis,
redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului asupra calitatii documentelor
justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In
cazuri deosebite, in care expertul contabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu
intrunesc conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in
stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza
contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar
daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila,este
recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile
sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.
- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al capitolului II
fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine.

95. Care sunt documentele care se pot încadra ca „material documentar” în cazul unei expertize judiciare?

Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din:

- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila
- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor implicate in proces
- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate.
- Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are dreptul sa ia cunostinta
despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de cercetare si urmarire penala(politie, parchet) sau a
instantei de judecata
- Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul contabil trebuie sa aibe in
vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative si contabile expertizate, mentionand
in raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele examinate.In cazul
expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot da explicatiile necesare numai cu incuviintarea si
in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata.
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de la partile care il au in
pastrare.

96. Semnarea raportului de expertiză contabilă.

Raportul de expertiză contabilă se parafează şi se semnează filă de filă, inclusiv anexele.

Raportul de expertiză contabilă se depune la beneficiarul acestuia în termenul legal sau contractual.
COMENTARII

31
3532.1. Pentru a evita orice dispută cu privire la originalitatea raportului de expertiză contabilă, acesta, inclusiv anexele,
se parafează şi se semnează de către expertul(ţii) contabil(i) pe fiecare pagină în parte. Toate exemplarele parafate şi
semnate de expertul(ţii) contabil(i) în original au calitatea de rapoarte de expertiză contabilă originale. Toate celelalte au
calitatea de copii, indiferent de tehnicile de multiplicare.
Raportul de expertiză contabilă nu se semnează de către niciuna dintre părţile interesate în efectuarea expertizei
contabile.
3532.2. De regulă, raportul de expertiză contabilă se întocmeşte în două exemplare originale: unul pentru organul care a
dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile şi unul pentru expertul(ţii) contabil(i) care a (au) efectuat
expertiza contabilă. Numărul de exemplare originale poate fi mai mare dacă beneficiarul raportului de expertiză solicită
acest lucru.
3532.3. Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organele care au dispus-o cu cel puţin cinci zile înainte de
data stabilită pentru judecată. Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară se predă
clientului care a solicitat-o la locul şi la termenul prevăzute în contract.

97. Anexele raportului de expertiză contabilă.

Anexele la raportul de expertiză contabilă, indiferent de tipul acestuia (obişnuit, cu observaţii sau cu
imposibilitatea efectuării expertizei contabile), fac parte integrantă din raportul de expertiză contabilă şi se întocmesc de
către expertul(ţii) contabil(i) cu scopul de a susţine o constatare din cuprinsul raportului de expertiză contabilă.
Anexele la raportul de expertiză contabilă trebuie întocmite atunci şi numai atunci când există necesitatea de
documentare a unei constatări din raportul de expertiză contabilă, ele având menirea să degreveze conţinutul raportului
de expertiză contabilă de prezentări prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natură similară. Nu pot constitui
anexe la raportul de expertiză contabilă documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin
tehnici de multiplicare.
Anexele raportului de expertiză contabilă sunt un produs al muncii expertului(ţilor) contabil(i).

98. Enumeraţi obiectivele la care trebuie să răspundă auditul de calitate în domeniul calităţii serviciilor contabile.
Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile răspunde următoarelor obiective:
a) oferirea posibilităţii ca publicul să aibă o bună percepţie asupra calităţii serviciilor prestate şi armonizarea
comportamentelor profesionale ale membrilor;
b) contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru;
c) aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale şi de respectare a obligaţiilor de membru;
d) dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea şi respectul
profesioniştilor faţă de organele Corpului.

99. Enumeraţi principiile fundamentale pe care se bazează auditul de calitate în domeniul calităţii serviciilor
contabile.

Auditul de calitate se întemeiază pe 5 principii fundamentale:

a) universalitate: auditul se aplică tuturor cabinetelor definite ca atare şi tuturor serviciilor profesionale realizate de
acestea: contabilitate, audit, consultanţă, expertiză etc.;
b) confidenţialitate: nicio informaţie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi adusă la cunoştinţă terţilor;
c) adaptarea auditului: este corespunzător naturii misiunilor exercitate şi mărimii cabinetului;
d) colegialitate: auditul este efectuat de către experţii contabili membri ai Corpului, anume formaţi şi instruiţi, care au
calitatea de angajaţi ai Corpului;
e) armonizare: pe cât posibil, cabinetele care execută activităţi reglementate de mai multe organisme profesionale pot
face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme.

100. Care este procedura de lucru / metodologia auditorilor de calitate în activitatea de auditare a expertizelor
contabile?

Auditul de calitate cuprinde:

a) cunoaşterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor şi procedurilor în vigoare în cadrul acestuia (auditul
structural);
b) aprecierea modului în care sunt aplicate normele profesionale, examinându-se prin sondaj dosarele de lucru
corespunzătoare misiunilor selecţionate pentru audit (audit tehnic);
c) îndeplinirea obligaţiilor de membru al Corpului în ceea ce priveşte educaţia, etica, plata cotizaţiilor, depunerea
raportului anual de activitate, participarea la activităţile organizate de Corp (auditul de conformitate.

32
Buna,

Am si aici cateva intrebari la care nu am gasit raspuns sau la care am gasit raspuns dar nu stiu daca este cel
bun.
Aceste intrebari ar fi:

14 -> ce anume ar trebui sa scriem aici -> legat de vechime, competenta, daca au mai facut sau nu vreo
expertiza in trecut?

26 -> nu cuprinde intrebarile 70+71 doar ca acolo dintr o intrebare s au creat cele 2? ( l am pus separat mai
jos)

31 -> expertiza luata in considerare de catre organul care a dispus efectuarea acesteia va fi cea care va fi mai
bine argumentata, care va avea ca si expert o persoana competenta si care nu are legaturi cu partea care s a
expertizat

40 -> comert, prestari servicii, imobiliara, privatizare, vanzarea societatii, in relatia cu administratia financiara

65 ( am combinat cu problema 83) -> Numirea experþilor contabili pentru efectuarea expertizelor contabile
extrajudiciare se face prin contract, încheiat între solicitant ºi expertul contabil sau cabinetul de expertizã
contabilã contactat. Fiind act bilateral, acest contract trebuie sã cuprindã un dispozitiv în care sã fie
identificate pãrþile contractante, respectiv, expertul contabil sau cabinetul de expertizã contabilã, pe de o
parte, ºi solicitantul expertizei contabile extrajudiciare, pe de altã parte

În cazul expertizelor contabile judiciare, experþii contabili numiþi din oficiu sau la recomandarea pãrþilor nu
pot delega efectuarea lucrãrilor, deoarece au fost nominalizaþi de cãtre un organ în drept sã dispunã proba
cu expertiza contabilã, printr-un act procedural (încheiere de ºedinþã sau ordonanþã) ºi, prin urmare, trebuie
sã-ºi îndeplineascã personal ºi integral mandatul.
3523.2. Impedimentul arãtat la comentariul 3523.1 nu existã în cazul expertizelor contabile extrajudiciare, mai
ales în cazul în care acestea sunt comandate ºi contractate cu cabinete sau societãþi de consultanþã ºi
expertizã contabilã. Contractele încheiate în acest scop pot include chiar clauze cu privire la lucrãrile care
trebuie executate ºi persoanele cãrora le vor fi delegate spre executare. Rãspunderea finalã, însã, în ceea ce
priveºte conþinutul ºi calitatea raportului de expertizã contabilã extrajudiciarã revine integral expertului
contabil care a contractat misiunea. În astfel de cazuri, Norma de lucru 123 DELEGAREA ªI
SUPRAVEGHEREA LUCRÃRILOR, în conþinutul ºi comentariile ei, trebuie respectatã.
De regulã, în expertizele judiciare trebuie motivatã separat opinia expertului recomandat de parte, în raport cu
opinia expertului numit din oficiu
Independenþa expertului contabil trebuie sã fie absolutã în cazul experþilor contabili numiþi din oficiu de cãtre
organele în drept ºi relativã în cazul experþilor contabili recomandaþi de pãrþi sau solicitaþi în efectuarea de
expertize contabile extrajudiciare
Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei pãrþi nu trebuie sã refere mai mult decât se cere.
El trebuie sã invoce în raportul sãu de expertizã contabilã judiciarã numai acele evenimente ºi tranzacþii
probate cu documente justificative ºi/sau evidenþieri contabile care au o legãturã cauzalã cu obiectivul
(întrebarea) ce i-a fost fixatã de organul în drept care a dispus expertiza contabilã judiciarã.
Dacã, în calitate de expert contabil, ºi-a exprimat o primã opinie în aceeaºi cauzã supusã judecãþii, deoarece
primeazã prezumþia cã ar fi interesat în susþinerea primei soluþii. În particular, expertul contabil care a
efectuat o expertizã extrajudiciarã la cererea unei pãrþi în proces se aflã în incompatibilitate cu calitatea de
expert numit din oficiu. Dacã îndeplineºte condiþiile de independenþã ºi de competenþã, poate accepta
calitatea de expert contabil recomandat de parte
Numirea expertului sau experþilor contabili, atât din oficiu cât ºi recomandaþi de pãrþile în proces, se poate
face numai de cãtre organul în drept sã dispunã administrarea probei cu expertiza contabilã.
Totodatã, pãrþile sunt încunoºtinþate cã au dreptul sã cearã numirea ºi a câte unui expert recomandat de
fiecare dintre ele, care sã participe la efectuarea expertizei
Când efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusã altor reglementãri procedurale speciale, experþii
contabili numiþi din oficiu sau recomandaþi de pãrþile în proces, trebuie sã se conformeze reglementãrilor
procedurale respective privind dispunerea expertizelor contabile judiciare ºi numirea experþilor contabili
Încheierile de ºedinþã (în dosarele civile) ºi Ordonanþele organelor de urmãrire ºi cercetare penalã (în
dosarele penale), acceptate de experþii contabili numiþi din oficiu sau la recomandarea pãrþilor, þin loc de
contract pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare.
Efectuarea lucrãrilor privind expertiza contabilã judiciarã nu poate fi delegatã de cãtre experþii contabili
numiþi din oficiu sau la recomandarea pãrþilor, asistenþilor sau colaboratorilor lor

33
În cazul expertizelor contabile judiciare, experþii contabili numiþi din oficiu sau la recomandarea pãrþilor nu
pot delega efectuarea lucrãrilor, deoarece au fost nominalizaþi de cãtre un organ în drept sã dispunã proba
cu expertiza contabilã, printr-un act procedural (încheiere de ºedinþã sau ordonanþã) ºi, prin urmare, trebuie
sã-ºi îndeplineascã personal ºi integral mandatul

82 -> Raportul se intocmeste si se semneaza pe fiecare fila, de fiecare parte.

Dacã raportul de expertizã contabilã este întocmit de mai mulþi experþi care au opinii diferite, într-un paragraf
al Capitolului II, «DESFêURAREA EXPERTIZEI CONTABILE», fiecare expert contabil trebuie sã-ºi motiveze
detaliat ºi documentat opinia pe care o susþine. De regulã, în expertizele judiciare trebuie motivatã separat
opinia expertului recomandat de parte, în raport cu opinia expertului numit din oficiu.
Omorariul e stabilit prin contract sau decizie.

34