Capitolul L

Compensarea energiei reactive

Ûi filtrarea armonicilor

Cuprins

1
Energia reactivŸ Ûi factorul de putere L2
1.1 Natura energiei reactive L2
1.2 Echipamente Ûi instalaÍii care absorb energie reactivŸ L2
1.3 Factorul de putere L3
1.4 Valori practice ale factorului de putere L4

2
De ce sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul de putere? L5
2.1 Reducerea costului energiei L5
2.2 Optimizare tehnico-economicŸ L5

3
Cum sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul de putere? L7
3.1 Principii teoretice L7
3.2 Ce echipamente utilizŸm? L7
3.3 Alegerea Ántre bateria de condensatoare fixŸ L9
sau cu reglaj automat

4
Unde se instaleazŸ condensatoarele pentru L10
compensarea energiei reactive
4.1 Compensare globalŸ L10
4.2 Compensare sectorialŸ L10
4.3 Compensare individualŸ L11

5
Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim de compensare? L12
5.1 Metoda generalŸ L12
5.2 Metoda simplificatŸ L12
5.3 Metoda bazatŸ pe evitarea penalizŸrilor tarifare L14
5.4 Metoda bazatŸ pe reducerea puterii aparente contractate L14

6
Compensarea la bornele transformatorului L15
6.1 Compensarea pentru creÛterea puterii active disponibile L15
6.2 Compensarea energiei reactive absorbite de transformator L16

7
ÎmbunŸtŸÍirea factorului de putere la motoarele L18
cu inducÍie
7.1 Conectarea bateriei de condensatoare Ûi reglajul protecÍiei L18
7.2 Cum poate fi evitatŸ autoexcitaÍia unui motor cu inducÍie L19

8
Exemplul unei instalaÍii Ánainte Ûi dupŸ L20
compensarea energiei reactive

9
Efectele armonicilor L21 L1
9.1 Probleme apŸrute datoritŸ armonicilor sistemului de alimentare L21
9.2 SoluÍii posibile L21
9.3 Alegerea soluÍiei optime L23

10
Instalarea bateriilor de condensatoare L24
10.1 Condensatoarele L24
10.2 Alegerea protecÍiilor, aparaturii de comandŸ
Ûi a cablurilor de conectare L25
 L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor
Sistemele de curent alternativ alimenteazŸ cu
douŸ forme de energie:
n „Energie activŸ” energie mŸsuratŸ Án kWh
care este transformatŸ Án lucru mecanic,
caldurŸ, luminŸ, etc;
n „Energie reactivŸ” care are douŸ forme:
o „Energie reactivŸ” cerutŸ de circuite
inductive (transformatoare, motoare, etc.),
o „Energie reactivŸ” furnizatŸ de
circuite capacitive (capacitatea cablurilor,
condensatoare de putere, etc.).
L2
Fig. L2: Consumatori de energie care solicitŸ energie reactivŸ.
1 Energia reactivŸ Ûi factorul
de putere
1.1 Natura energiei reactive
Orice maÛinŸ sau dispozitiv inductiv (adicŸ electromagnetic) care este alimentat Án
curent alternativ transformŸ energia electricŸ primitŸ de la sistemul de alimentare
Án lucru mecanic Ûi cŸldurŸ. AceastŸ energie este mŸsuratŸ cu contorul de energie
activŸ (Án kWh) Ûi este denumitŸ energie activŸ. În scopul realizŸrii acestei conversii
se produc cÊmpuri magnetice Án maÛini Ûi aceste cÊmpuri sunt asociate cu o altŸ
formŸ de energie preluatŸ din sistemul de alimentare, numitŸ energie reactivŸ.
Aceasta se datoreazŸ faptului cŸ dispozitivul inductiv absoarbe ciclic energie de la
sistemul de alimentare (Án timpul creŸrii cÊmpului magnetic) Ûi reinjecteazŸ aceastŸ
energie Án sistem (Án timpul anulŸrii cÊmpului magnetic) de douŸ ori Án fiecare
perioadŸ a curentului alternativ de alimentare.
Efectul, asupra rotorului generatorului, este de a-l Áncetini pe durata unei pŸrÍi a
perioadei Ûi de a-l accelera Án timpul celeilalte pŸrÍi. Acest cuplu pulsant este strict
valabil numai pentru alternatoarele monofazate. Pentru alternatoarele trifazate
efectul este anulat mutual Án cele trei faze deoarece, la orice moment energia
reactivŸ de alimentare Án una (sau douŸ) faze este egalŸ cu energia reactivŸ
returnatŸ Án celelalte douŸ (sau una) faze Án cazul unui sistem echilibrat. Rezultatul
este o sarcinŸ medie nulŸ asupra generatorului, adicŸ componenta reactivŸ a
curentului nu absoarbe putere de la reÍea.
Un fenomen similar se ÁntÊmplŸ cu elementele capacitive dintr-un sistem de
alimentare, precum capacitatea cablurilor sau bateriile de condensatoare de putere,
etc. În acest caz, energia este ÁnmagazinatŸ electrostatic.
ÎncŸrcarea Ûi descŸrcarea ciclicŸ a capacitŸÍii acÍioneazŸ asupra generatorului din
sistem Án acelaÛi mod Án care a fost descris anterior (cazul inductiv), dar circulaÍia
curentului, cŸtre Ûi de la capacitŸÍi fiind Án opoziÍie de fazŸ faÍŸ de cel din cazul unei
inductanÍe. Pe aceste consideraÍii se bazeazŸ schemele de compensare a energiei
reactive (Ûi ÁmbunŸtŸÍire a factorului de putere).
Ar trebui reÍinut cŸ Án timp ce componenta reactivŸ a curentului de sarcinŸ nu
absoarbe putere de la sistem, ea cauzeazŸ pierderi de energie Án sistemele de
transport Ûi distribuÍie a energiei prin ÁncŸlzirea conductorilor. Practic, Án sistemele de
alimentare componentele reactive ale curenÍilor de sarcinŸ au caracter predominant
inductiv Ûi impedanÍele sistemelor de transport Ûi distribuÍie sunt predominant
capactive. CombinaÍia curent inductiv trecÊnd prin reactanÍa inductivŸ produce cele
mai neplŸcute condiÍii de cŸdere de tensiune (adicŸ opoziÍie directŸ de fazŸ faÍŸ de
tensiunea sistemului).
Pentru aceste motive (pierderi de putere la transportul energiei electrice Ûi cŸderi de
tensiune) este necesarŸ reducerea curentului inductiv pe cÊt posibil.
Curentul capacitiv are efect invers asupra nivelului de tensiune Ûi produce o creÛtere
de tensiune in sistemul de alimentare.
Puterea (kW) asociatŸ cu energia “activŸ” este notatŸ cu P.
Puterea reactiva (kVAR) este notatŸ cu Q. Puterea reactivŸ inductivŸ este
convenÍional pozitivŸ (+ Q) iar cea reactivŸ capacitivŸ este consideratŸ negativŸ (- Q).
Fig. L1 aratŸ cŸ puterea aparentŸ S este suma vectorialŸ a puterilor activŸ Ûi reactivŸ.
Paragraful 1.3 dŸ relaÍia Ántre P, Q Ûi S, unde S este puterea aparentŸ Án kVA.
Fig. L1: Un motor electric absoarbe de la reÍea putere activŸ P Ûi putere reactivŸ Q.
1.2 Echipamente Ûi instalaÍii care absorb energie
reactivŸ
Orice maÛinŸ sau aparat de curent alternativ care include dispozitive
electromagnetice sau conÍine ÁnfŸÛurŸri cuplate magnetic, absoarbe Ántr-o anumitŸ
mŸsurŸ curent reactiv pentru crearea fluxului magnetic. Cele mai cunoscute
elemente din aceastŸ clasa sunt: transformatorul, bobina de reactanÍŸ, motorul Ûi
balastul lŸmpilor cu descŸrcare (vezi Fig. L2). Raportul dintre puterea reactivŸ Ûi
puterea activŸ ale unui element, Án condiÍii de sarcinŸ nominalŸ variazŸ:
n 65 - 75% pentru motoare asincrone;
n 5 -10% pentru transformatoare.

Factorul de putere (Power Factor, PF) este un
raport kW pe kVA. Cu cÊt factorul de putere
se apropie de valoarea sa maximŸ care este
1, cu atÊt beneficiile pentru consumatorul Ûi
furnizorul de energie vor fi mai mari.
PF = P (kW)/S (kVA)
P = puterea activŸ
S = puterea aparentŸ.
1 Energia reactivŸ Ûi factorul
de putere
1.3 Factorul de putere
DefiniÍia factorului de putere
Factorul de putere al unei sarcini, care poate consta Án unul sau mai mulÍi
consumatori (sau chiar o ÁntreagŸ instalaÍie) este dat de raportul P/S, adicŸ kW/kVA,
la un moment dat.
Factorul de putere ia valori Án intervalul 0 la 1.
DacŸ curenÍii Ûi tensiunile au forme de undŸ perfect sinusoidale atunci factorul de
putere este egal cu cos ϕ.
Un factor de putere apropiat de 1 ÁnseamnŸ cŸ energia reactivŸ este micŸ Án
comparaÍie cu energia activŸ Án timp ce o valoare micŸ a factorului de putere indicŸ
condiÍii contrare primei situaÍii.
Diagrama vectorialŸ a puterilor
n Puterea activŸ P (Án kW):
o monofazat (o fazŸ Ûi neutru): P = V I cos ϕ,
o monofazat (fazŸ Ûi fazŸ): P = U I cos ϕ,
o trifazat (trei faze sau trei faze Ûi neutru): P = √3U I cos ϕ;
n Puterea reactivŸ Q (Án kVAR):
o monofazat (o faza si neutru): Q = V I sin ϕ,
o monofazat (faza si faza): Q = U I sin ϕ,
o trifazat (trei faze sau trei faze si neutru): Q = √3U I sin ϕ;
n Puterea aparentŸ S (Án kVA):
o monofazat (o fazŸ Ûi neutru): S = V I,
o monofazat (fazŸ Ûi fazŸ): S = U I,
o trifazat (trei faze sau trei faze Ûi neutru): S = √3U I.
unde:
V = tensiunea Ántre fazŸ Ûi neutru
U = tensiunea Ántre faze
I = curentul Án circuit
ϕ = defazajul Ántre V Ûi I
o pentru sisteme echilibrate sau aproape echilibrate Án cazul trei faze Ûi neutru.
Vectorii de curent Ûi tensiune Ûi diagrama de puteri
Diagrama “vectorialŸ” a puterii este un artificiu util derivat direct din diagramele de
curenÍi Ûi tensiuni dupŸ cum urmeazŸ:
Tensiunile sistemului sunt luate ca mŸrimi de referinÍŸ, iar Án cazul sistemului trifazic
cu sarcina echilibratŸ, din motive de simetrie, ne vom referi numai la o singurŸ fazŸ.
Faza de referinÍŸ are tensiunea (V) dupŸ direcÍia orizontalŸ Ûi curentul (I) al acelei
faze va fi practic ÁntÊrziat faÍŸ de tensiune cu un unghi ϕ pentru orice sarcinŸ.
Componenta curentului I care este Án fazŸ cu V este componenta activŸ Ûi este egalŸ
cu I cos ϕ, Án timp ce V I cos ϕ este puterea activŸ (Án kW), dacŸ V este mŸsurat Án kV.
Componenta lui I, defazatŸ cu 90 de grade Án urma tensiunii V, este componenta
reactivŸ si este egalŸ cu I sin ϕ, iar V I sin ϕ este puterea reactivŸ (Án kVAR) din
circuit, dacŸ V este mŸsurat Án kV.
DacŸ vectorul I este multiplicat cu V, exprimat Án kV, atunci V I este egalŸ cu puterea
aparentŸ din circuit, mŸsuratŸ Án kVA.
Formula obÍinutŸ este: S2 = P2 + Q2.
Valorile de mai sus exprimate Án kW, kVAR, kVA asociate unei faze, multiplicate
cu trei, reprezintŸ puterile activŸ, reactivŸ Ûi aparentŸ precum Ûi factorul de putere
pentru un sistem trifazat, aÛa cum se vede Án Figura L3. L3
P = putere activŸ
Q = putere reactivŸ
S = putere aparentŸ
Fig. L3: Diagrama de puteri.
 L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor 1 Energia reactivŸ Ûi factorul
de putere

Un exemplu de calcul al puterii (vezi Tab. L4)

Tipul circuitului Putere aparentŸ Putere activŸ Putere reactivŸ

S (kVA) P (kW) Q (kVAR)
Monofazic (Ántre fazŸ Ûi neutru) S = VI P = V I cos ϕ Q = V I sin ϕ
Monofazic (Ántre fazŸ Ûi fazŸ) S = UI P = U I cos ϕ Q = U I sin ϕ
Exemplu sarcinŸ 5 kW 10 kVA 5 kW 8,7 kVAR
cos ϕ = 0,5
Trifazat 3 faze sau 3 faze + neutru S = √3U I P = √3U I cos ϕ Q = √3U I sin ϕ
Exemplu Motor Pn = 51 kW 65 kVA 56 kW 33 kVAR
cos ϕ = 0,86
(randament) ρ = 0,91

Tab. L4: Exemple de calcul pentru puterea aparentŸ, activŸ si reactivŸ.

1.4 Valori practice ale factorului de putere

Calculul exemplului trifazat de mai sus este urmŸtorul:
Pn = puterea nominalŸ = 51 kW
P = puterea activŸ consumatŸ
Pn 51
P= = = 56 kW
ρ 0,.91
S = puterea aparentŸ
P 56
S= = = 65 kVA
cos ϕ 0,.86
AÛa cŸ utilizÊnd diagrama din Fig. L5 sau utilizÊnd un minicalculator, aflŸm valoarea
tan ϕ corespunzŸtoare unui cos ϕ de 0,86 adicŸ 0,59.
Q = P tan ϕ = 56 x 0,59 = 33 kVAR (vezi Tab. L15).
Sau, folosind teorema lui Pitagora:

Q = S2 - P2 = 652 - 562 = 33 kvar

kVAR
Valori uzuale ale factorului de putere pentru cele mai comune echipamente Ûi
aplicaÍii (vezi Tab. L6)

Echipamente Ûi aplicaÍii cos ϕ tan ϕ

n Motor cu inducÍie ÁncŸrcat la 0% 0,17 5,80
25% 0,55 1,52
50% 0,73 0,94
75% 0,80 0,75
100% 0,85 0,62
n LŸmpi cu incandescenÍŸ 1,0 0
n LŸmpi fluorescente (necompensate) 0,5 1,73
L4 n LŸmpi fluorescente (compensate) 0,93 0,39
n LŸmpi cu descŸrcare 0,4 la 0,6 2,29 la 1,33
n Cuptoare cu elemente rezistive 1,0 0
n Cuptoare cu inducÍie (compensate) 0,85 0,62
n Cuptoare de tip dielectric 0,85 0,62
n MaÛini de lipit rezistive 0,8 la 0,9 0,75 la 0,48
n Aparate de sudurŸ monofazice 0,5 1,73
n Echipament de sudurŸ 0,7 la 0,9 1,02 la 0,48
n Echipament de sudurŸ Án c.c. 0,7 la 0,8 1,02 la 0,75
n Cuptor cu arc 0,8 0,75

Fig. L5: Calculul diagramei de puteri. Tab. L6: Valori ale cos ϕ Ûi tan ϕ pentru cele mai comune echipamente Ûi aplicaÍii.

ÎmbunŸtŸÍirea factorului de putere al
instalaÍiilor prezintŸ mai multe avantaje
tehnice Ûi economice, printre care Ûi
reducerea facturilor de energie electricŸ.
ÎmbunŸtŸÍirea factorului de putere permite
utilizarea unor transformatoare, cabluri Ûi
aparate mai mici Án acelaÛi timp cu reducerea
pierderilor Ûi a cŸderii de tensiune dintr-o
instalaÍie.
2 De ce sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul
de putere ?
2.1 Reducerea costului energiei
Managementul bun al consumului de energie reactivŸ aduce importante avantaje
economice.
Aceste consideraÍii sunt bazate pe structura actualŸ de tarife aplicate Án mod curent
Án Europa, destinate sŸ Áncurajeze beneficiarii sŸ micÛoreze consumul de energie
reactivŸ.
Instalarea condensatoarelor de compensare a energiei reactive la consumatori
permite reducerea notelor de platŸ la electricitate prin menÍinerea consumului de
putere reactivŸ sub o anumitŸ valoare, agreatŸ prin contractul cu furnizorul de
energie.
În acest tip de tarif, energia reactivŸ este plŸtitŸ conform criteriului lui tan ϕ.
QQ(kVARh)
(kvarh)
tan ϕ =
P (kWh)
La consumator distribuitorul de energie livreazŸ energie reactivŸ gratis, pÊnŸ:
n la nivelul de 40% din energia activŸ (tg ϕ = 0,4) pentru un interval de 16 ore pe zi
(de la 6:00 la 22:00) Án timpul perioadelor celor mai solicitante (de obicei iarna);
n fŸrŸ limitŸ Án perioada de solicitare redusŸ iarna, Ûi Án timpul primŸverii Ûi verii. Pe
durata perioadelor de limitare, consumul de energie reactivŸ care depŸÛeÛte 40%
din energia activŸ este plŸtit lunar la cursul curent.
Astfel cantitatea de energie reactivŸ de platŸ Án aceste perioade va fi kVARh (de
plŸtit) = kWh (tan ϕ > 0,4) unde:
o kWh este energia activŸ consumatŸ Án perioada de limitare,
o kWh tg ϕ este energia reactivŸ totalŸ Án perioada de limitare,
o 0,4 kWh este cantitatea de energie reactivŸ livratŸ gratis Án perioada de limitare.
tan ϕ = 0,4 corespunde unui factor de putere cos ϕ = 0,93 aÛa cŸ pentru a nu plŸti
energie reactivŸ este suficient ca Án perioadele de limitare, cos ϕ sŸ nu scadŸ sub
0,93.
În faÍa avantajelor notelor de platŸ scŸzute consumatorul trebuie sŸ punŸ Án balanÍŸ
costul achiziÍionŸrii, instalŸrii Ûi utilizŸrii condensatoarelor de compensare a energiei
reactive, aparaturii de protecÍie Ûi comandŸ, Ántreruptorului automat ÁmpreunŸ, cu
consumul suplimentar de kWh datorat pierderilor Án dielectricul condensatoarelor,
etc..
Este posibil sŸ fie mai economic sŸ se facŸ compensarea numai parÍial Ûi ca plata
unei pŸrÍi din energia reactivŸ sŸ fie mai avantajoasŸ decÊt o compensare de 100%.
În general, corecÍia factorului de putere este o problemŸ de optimizare, cu excepÍia
unor cazuri foarte simple.
2.2 Optimizare tehnico-economicŸ
Un factor de putere mai mare permite optimizarea componentelor unei instalaÍii.
Supradimensionarea unui echipament poate fi evitatŸ, dar pentru a obÍine cele mai
bune rezultate corecÍia ar trebui fŸcutŸ pe cÊt posibil cÊt mai aproape de fiecare
componentŸ a echipamentelor inductive.
Reducerea dimensiunii cablurilor
Tabelul L7 aratŸ creÛterea dimensiunii cablurilor atunci cÊnd factorul de putere
scade de la 1 la 0,4.
L5
Factorul de multiplicare 1 1,25 1,67 2,5
a secÍiunii transversale
a miezului cablului
cos ϕ 1 0,8 0,6 0,4
Tab. L7: Factorul de multiplicare a dimensiunii cablurilor Án funcÍie de cos ϕ.
 L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor 2 De ce sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul
de putere ?

Reducerea pierderilor (P, kW) Án cabluri

Pierderile Án cabluri sunt proporÍionale cu pŸtratul curentului Ûi sunt mŸsurate cu
kWh-metrul. Reducerea curentului Ántr-un conductor cu 10% de exemplu, duce la
scŸderea pierderilor cu circa 20%.
Reducerea cŸderii de tensiune
Condensatoarele montate pentru compensarea energiei reactive reduc sau chiar
anuleazŸ curentul reactiv inductiv Án conductorii din amonte, reducÊnd astfel sau
chiar eliminÊnd cŸderile de tensiune.
NotŸ: supracompensarea produce o creÛtere a tensiunii pe condensator.
CreÛterea puterii disponibile
În ÁmbunŸtŸÍirea factorului de putere al unei sarcini alimentatŸ de la un transformator
curentul prin transformator se va reduce, permiÍÊnd astfel adŸugarea unor alte
sarcini. În practicŸ, poate fi mai avantajos sŸ ÁmbunŸtŸÍeÛti factorul de putere(1)
decÊt sŸ ÁnlocuieÛti transformatorul cu unul mai mare.
AceastŸ problemŸ este detaliatŸ Án subcapitolul 6.

L6

(1) ÎntrucÊt Ûi alte beneficii survin la o valoare mai mare a cos ϕ

precum s-a arŸtat mai Ánainte.

ÎmbunŸtŸÍirea factorului de putere pentru o
instalaÍie necesitŸ o baterie de condensatoare
care acÍioneazŸ ca o sursŸ de energie
reactivŸ. Se spune cŸ acest montaj asigurŸ
compensarea energiei reactive.
a) Modelul circulaÍiei curenÍilor reactivi
b) Atunci cÊnd IC = IL toatŸ puterea reactivŸ este furnizatŸ de
bateria de condensatoare
c) Curentul sarcinii adŸugat la cazul (b)
Fig. L8: Exemplificarea caracteristicilor esenÍiale ale
compensŸrii energiei reactive.
Fig. L9: DiagramŸ exemplificÊnd principiul compensŸrii
Qc = P (tan ϕ - tan ϕ’).
3 Cum sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul
de putere?
3.1 Principii teoretice
O sarcinŸ inductivŸ cu factor de putere mic face sŸ aparŸ Án generator Ûi Án sistemele
de transport/distribuÍie un curent reactiv (defazat cu 90° Án urma tensiunii) ÁnsoÍit
de pierderi de putere Ûi cŸderi de tensiune, dupŸ cum s-a arŸtat Án subcapitolul 1.1.
DacŸ se adaugŸ sarcinii o baterie de condensatoare Án paralel, curentul reactiv
capacitiv al acesteia va urma acelaÛi traseu Án circuit ca Ûi curentul reactiv existent
anterior. Deoarece, conform paragrafului 1.1, acest curent capacitiv IC (care prezintŸ
un defazaj de 90°, Ánaintea tensiunii) este Án opoziÍie de fazŸ cu curentul reactiv
anterior (IL), iar ambii curenÍi circulŸ pe acelaÛi traseu, aceÛtia se pot anula reciproc.
DacŸ bateria de condensatoare este suficient de mare, se poate ca IC = IL Ûi deci sŸ
nu mai existe curent reactiv Án circuitul din amonte de condensatoare.
Aceasta se observŸ Án Fig. L8 (a) Ûi (b) care prezintŸ numai curenÍi reactivi.
În aceastŸ figurŸ:
R reprezintŸ elementele de putere activŸ ale sarcinii
L reprezintŸ elementele de putere reactivŸ (inductivŸ) ale sarcinii
C reprezintŸ elementele cu putere reactivŸ (capacitivŸ) din echipamentul de
corecÍie a factorului de putere (adicŸ condensatori).
Din diagrama (b) a Fig. L8 se observŸ cŸ bateria de condensatoare C alimenteazŸ
tot curentul reactiv solicitat de sarcinŸ. Din acest motiv condensatoarele sunt
denumite uneori generatoare de putere reactivŸ Án avans.
În diagrama (c) a Fig. L8 este adaugatŸ componenta activŸ a curentului Ûi se vede
cŸ la o compensare totalŸ sarcina apare ca un sistem rezistiv, deci cu un factor de
putere 1.
În general nu este economic sŸ se compenseze total o instalaÍie electricŸ.
Figura L9 foloseÛte diagrama prezentatŸ Án subcapitolul 1.3 (vezi Fig. L3) pentru a
ilustra principiul compensŸrii parÍiale a puterii reactive de la valoarea Q la Q’ folosind
o baterie de condensatoare de putere Qc. Puterea aparentŸ iniÍialŸ S se reduce la S’.
Exemplu:
Un motor consumŸ 100 kW la cos ϕ =0,75 (adicŸ tan ϕ = 0,88). Pentru a mŸri
cos ϕ la 0,93 (adicŸ tan ϕ = 0,4) este necesarŸ o baterie de condensatoare cu
puterea reactivŸ: Qc = 100 (0,88 - 0,4) = 48 kVAR. Alegerea nivelului de compensare
Ûi a calculului parametrilor pentru bateria de condensatoare depind de instalaÍie.
Factorii care cer atenÍie sunt explicaÍi Án subcapitolele 5 (generalitŸÍi), 6 Ûi 7
(transformatoare Ûi motoare).
NotŸ: Înainte de abordarea proiectului de compensare trebuie luate anumite
precauÍii. În particular, supradimensionarea motoarelor ar trebui evitatŸ, de
asemenea funcÍionarea Án gol a acestora. În cazul mersului Án gol factorul de putere
este foarte redus, (≈ 0,17) pentru cŸ puterea activŸ absorbitŸ de motor este foarte
micŸ.
3.2 Ce echipamente utilizŸm?
Compensarea la JT
La joasŸ tensiune compensarea se face cu:
n condensatoare de valoare fixŸ;
n echipament prevŸzut cu reglare automatŸ sau baterie de condensatoare care
permite ajustarea continuŸ Án concordanÍŸ cu cerinÍele impuse de modificarea
sarcinii. L7
NotŸ: CÊnd puterea reactivŸ instalatŸ de compensat depŸÛeÛte 800 kVAR Ûi sarcina
este stabilŸ este adesea mai economic sŸ se utilizeze baterii de condensatoare pe
partea de medie tensiune.
 L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor
Compensarea poate fi efectuatŸ de o
baterie de condensatoare de valoare fixŸ, Án
circumstanÍe favorabile.
De obicei compensarea este efectuatŸ de
baterii de condensatoare Án trepte, cu reglaj
automat.
L8
3 Cum sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul
de putere?
Baterii de condensatoare cu valoare fixŸ (vezi Fig. L10)
AceastŸ soluÍie foloseÛte unul sau mai multe condensatoare pentru a obÍine un
anumit nivel de compensare. Comanda poate fi:
n manualŸ: prin Ántreruptor automat sau prin separator de sarcinŸ;
n semi-automatŸ: prin contactor;
n prin legare directŸ la un echipament electric Ûi comutare odatŸ cu comutarea
acestuia.
Aceste condensatoare sunt montate:
n la bornele receptorilor inductivi (motoare Ûi transformatoare);
n pe barele de distribuÍie de la care se alimenteazŸ motoare mici sau consumatori
inductivi Ûi pentru care compensarea individualŸ ar fi prea costisitoare;
n Án cazurile Án care nivelul sarcinii este Án general constant.
Fig. L10: Exemplu de baterie de condensatoare de valoare fixŸ (Varset direct).
Baterii de condensatoare automate (vezi Fig. L11)
Acest gen de echipament efectueazŸ controlul automat al compensŸrii, menÍinÊnd Án
niÛte limite strÊnse valoarea factorului de putere. Astfel de echipament se monteazŸ
Án locurile Án care se produc variaÍii mari de puteri active Ûi/sau reactive, de exemplu:
n pe barele tabloului general de distribuÍie;
n la bornele unui cablu de alimentare, pentru sarcina mare.
Fig. L11: Exemplu de baterie de condensatoare Án trepte, cu reglaj automat (Varset).

Bateriile de condensatoare automate permit
adaptarea imediatŸ a compensŸrii, Án funcÍie
de nivelul sarcinii.
3 Cum sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul
de putere?
Principii Ûi oportunitŸÍi de utilizare a compensŸrii automate
O baterie de condensatoare este ÁmpŸrÍitŸ Ántr-un numŸr de secÍiuni, fiecare fiind
comandatŸ de un contactor. Închiderea unui contactor pune secÍiunea aferentŸ Án
paralel cu altele care deja sunt conectate. În felul acesta, valoarea capacitŸÍii bateriei
poate fi modificatŸ Án trepte.
Un releu de control monitorizeazŸ factorul de putere al circuitului respectiv Ûi este
reglat sŸ ÁnchidŸ Ûi sŸ deschidŸ contactoarele necesare pentru a menÍine o valoare
constantŸ a factorului de putere (Án toleranÍele impuse de dimensiunea fiecŸrei trepte
de compensare). Transformatorul de curent pentru releul de monitorizare trebuie
plasat pe una din fazele cablului de intrare care alimenteazŸ circuitul, conform
Fig. L12.
Bateria de compensare automatŸ Varset Fast, similarŸ ca principiu Fig. L12 este un
echipament de compensare automatŸ a energiei reactive utilizÊnd comutaÍia staticŸ
(tiristori) Án locul contactorilor uzuali.
Avantajele comutaÍiei statice sunt urmŸtoarele:
n rŸspuns imediat la toate fluctuaÍiile factorului de putere (timp de rŸspuns 2 s sau
40 ms, Án funcÍie de opÍiunile regulatorului);
n numŸr nelimitat de cicluri Ánchis/deschis;
n eliminarea fenomenelor tranzitorii din reÍea la comutaÍia condensatorilor;
n funcÍionare silenÍioasŸ.
Prin compensarea la valoare apropiatŸ de cea cerutŸ de sarcinŸ, posibilitatea de
producere a supratensiunilor la sarcinŸ redusŸ va fi evitatŸ, reducÊndu-se astfel
probabilitatea de defectare a utilajelor Ûi a echipamentelor. Supratensiunile cauzate
de supracompensarea energiei reactive depind parÍial de valoarea impedanÍei
sursei.
Fig. L12: Principiul bateriei de condensatoare Án trepte, cu reglaj automat.
L9
3.3 Alegerea Ántre bateria de condensatoare fixŸ
sau cu reglaj automat
Reguli comune
CÊnd valoarea puterii reactive a condensatoarelor este mai micŸ sau egalŸ cu
15% din valoarea puterii transformatorului de alimentare se recomandŸ o baterie
de condensatoare de valoare fixŸ. Peste 15%, este recomandatŸ o baterie de
condensatoare controlatŸ automat.
Dispunerea condensatoarelor de JT Ántr-o instalaÍie constituie modalitatea de
compensare care poate fi: globalŸ (plasament Ántr-un singur punct pentru Ántreaga
instalaÍie), sectorialŸ (sector cu sector), localŸ (la fiecare dispozitiv Án parte) sau o
combinaÍie a ultimelor douŸ. În principiu, compensarea idealŸ este aplicatŸ la locul
de consum Ûi are nivelul Án acord cu valorile instantanee de putere.
În practicŸ alegerea este decisŸ de factori tehnici Ûi economici.
 L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor
CÊnd sarcina este continuŸ Ûi stabilŸ se poate
aplica compensarea globalŸ.
Compensarea sectorialŸ este recomandatŸ
cÊnd instalaÍia este extinsŸ Ûi Án cazul Án care
evoluÍia sarcinii de timp diferŸ Án diferite
pŸrÍi ale instalaÍiei.
L10
Fig. L14: Compensarea sectorialŸ.
4 Unde se instaleazŸ
condensatoarele pentru
compensarea energiei reactive?
4.1 Compensare globalŸ (vezi Fig. L13)
Principiu
Bateria de condensatoare este conectatŸ la barele tabloului general de distribuÍie de
JT a instalaÍiei Ûi rŸmÊne Án funcÍiune pe durata regimului normal.
Avantaje
Compensarea de tip global:
n reduce penalitŸÍile de depŸÛire a consumului de energie reactivŸ contractat;
n reduce cererea de putere aparentŸ, pe care se bazeazŸ funcÍionarea sarcinilor
permanente;
n reduce ÁncŸrcarea transformatorului, care devine apt pentru o sarcinŸ mai mare,
dacŸ este nevoie.
Comentarii
n curentul reactiv continuŸ sŸ existe Án toate conductoarele cablurilor care pleacŸ de
la tabloul principal de distribuÍie de JT;
n din motivul enunÍat, dimensionarea acestor cabluri Ûi a pierderilor de putere din
ele, nu este ÁmbunŸtŸÍitŸ printr-o compensare globalŸ.
Fig. L13: Compensare globalŸ.
4.2 Compensare sectorialŸ (vezi Fig. L14)
Principiu
Bateria de condensatoare este conectatŸ la barele de distribuÍie ale fiecŸrui tablou
de distribuÍie intermediar, ca Án Fig. L14.
De aceastŸ alegere beneficiazŸ o parte semnificativŸ a instalaÍiei, Án particular cablul
de alimentare de la tabloul general de distribuÍie la fiecare tablou intermediar, unde
sunt aplicate mŸsurile de compensare.
Avantaje
Compensarea pe sectoare:
n reduce penalitŸÍile pentru consum excesiv de putere reactivŸ;
n reduce cererea de putere aparentŸ pe care se bazeazŸ funcÍionarea sarcinilor
permanente;
n menajeazŸ transformatorul care devine apt pentru o sarcinŸ mai mare, dacŸ este
necesar;
n dimensiunile cablurilor Án distribuÍia localŸ se pot reduce sau se pot alimenta
sarcini suplimentare;
n pierderile Án aceleaÛi cabluri se reduc.
Comentarii
n curentul reactiv continuŸ sŸ circule Án toate cablurile din aval de tablourile de
distribuÍie intermediare;
n din acest motiv nu se pot optimiza dimensiunile cablurilor Ûi nu este posibilŸ
diminuarea pierderilor din ele prin compensarea sectorialŸ;
n cÊnd au loc modificŸri mari de sarcinŸ existŸ riscul de supracompensare Ûi Án
consecinÍŸ de supratensiune, cu problemele aferente.

Se ia Án considerare compensarea individualŸ
atunci cÊnd puterea motorului este
semnificativŸ Án comparaÍie cu puterea Ántregii
instalaÍii.
4 Unde se instaleazŸ
condensatoarele pentru
compensarea energiei reactive?
4.3 Compensare individualŸ
Principiu
Condensatoarele sunt conectate direct la bornele maÛinii inductive (Án special
motoare, vezi subcapitolul 7). Compensarea individualŸ poate fi utilizatŸ atunci cÊnd
puterea motorului este semnificativŸ Án raport cu puterea totalŸ a instalaÍiei (kVA).
Valoarea puterii reactive Án bateria de condensatoare este de ordinul 25% din
puterea activŸ a motorului. De asemenea, o compensare suplimentarŸ la originile
instalaÍiei (aproape de transformator) se poate dovedi avantajoasŸ.
Avantaje
Compensarea individualŸ:
n reduce penalitŸÍile pentru consumul excesiv de putere reactivŸ;
n reduce puterea aparentŸ cerutŸ;
n reduce dimensiunile cablurilor Ûi pierderile Án acestea.
Comentarii
n nu mai existŸ curenÍi reactivi semnificativi Án instalaÍie.
L11
 L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor 5 Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim
de compensare?

5.1 Metoda generalŸ

Listarea cererilor de putere reactivŸ Án etapa de proiectare
AceastŸ listŸ se face Án acelaÛi fel ca cea pentru puterea aparentŸ, descrisŸ Án
capitolul A. Se pot determina valorile de putere activŸ Ûi reactivŸ ale sarcinii la
fiecare nivel al instalaÍiei (Án punctele de distribuÍie Ûi subdistribuÍie).
Optimizarea tehnico-economicŸ pentru o instalaÍie existentŸ
Valoarea optimŸ a capacitŸÍilor de compensare, pentru o instalaÍie existentŸ, se
determinŸ cu ajutorul urmŸtoarelor consideraÍii principale:
n facturile anterioare instalŸrii condensatoarelor;
n costurile diminuate, Án urma instalŸrii condensatoarelor;
n costurile pentru:
o achiziÍionarea condensatoarelor Ûi a echipamentului de comandŸ (contactoare,
dulapuri, controlere, etc.),
o instalare Ûi ÁntreÍinere,
o pierderile prin ÁncŸlzirea dielectricului din condensatoare Án comparaÍie cu
reducerea pierderilor Án cabluri, transformator, etc. ca urmare a instalŸrii bateriei de
condensatoare.
În subcapitolele 5.3 ,5.4 se dau mai multe metode simplificate de calcul a tarifelor
(comune pentru Europa).

5.2 Metoda simplificatŸ

Principiu general
Pentru cele mai multe cazuri practice, este recomandabil un calcul aproximativ care
poate fi bazat pe ipoteza cŸ cos ϕ = 0,8 (inductiv) Ánainte de compensare. Cu scopul
de a corecta factorul de putere la o valoare suficientŸ pentru a evita penalitŸÍile
(aceasta depinde de structura localŸ a tarifelor, dar Án acest exemplu va fi propusŸ
valoarea 0,93) Ûi pentru a reduce pierderile, cŸderile de tensiune, etc. Án instalaÍie,
se poate lua ca referinÍŸ Tab. L15 de pe pagina urmŸtoare.
Pentru creÛterea de la 0,8 la 0,93 a factorului de putere, sunt necesari 0,355 kVAR
pentru fiecare kW de sarcinŸ. Deci puterea reactivŸ Ántr-o baterie de condensatoare
conectatŸ la barele tabloului principal de distribuÍie este Q(kVAR) = 0,355 x P(kW).
AceastŸ aproximaÍie simplŸ permite determinarea rapidŸ a cerinÍelor
condensatoarelor de compensare la modul global, parÍial sau individual.
Exemplu
Puterea instalaÍiei este 666 kVA. Se cere corectarea factorului de putere de la 0,75
la 0,928. Puterea activŸ necesarŸ este: 666 x 0,75 = 500 kW.
În Tab. L15 la intersecÍia liniei de cos ϕ = 0,75 cu coloana de cos ϕ = 0,93 se obÍine
valoarea 0,487 kVAR/kW. Pentru 500 kW rezultŸ 500 x 0,487 = 244 kVAR puterea
corespunzŸtoare capacitŸÍii de compensare.
NotŸ: aceastŸ metodŸ este valabilŸ pentru orice nivel de tensiune, adicŸ este
independentŸ de tensiune.

L12
 5 Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim
de compensare?

Înainte de kVAR ai bateriei de condensatoare de instalat pe kW de sarcinŸ,

compensare pentru a ÁmbunŸtŸÍi cos ϕ sau tan ϕ la valoarea doritŸ
tan ϕ 0,75 0,59 0,48 0,46 0,43 0,40 0,36 0,33 0,29 0,25 0,20 0,14 0,0
tan ϕ cos ϕ cos ϕ 0,80 0,86 0,90 0,91 0,92 0,93 0,94 0,95 0,96 0,97 0,98 0,99 1
2,29 0,40 1,557 1,691 1,805 1,832 1,861 1,895 1,924 1,959 1,998 2,037 2,085 2,146 2,288
2,22 0,41 1,474 1,625 1,742 1,769 1,798 1,831 1,840 1,896 1,935 1,973 2,021 2,082 2,225
2,16 0,42 1,413 1,561 1,681 1,709 1,738 1,771 1,800 1,836 1,874 1,913 1,961 2,022 2,164
2,10 0,43 1,356 1,499 1,624 1,651 1,680 1,713 1,742 1,778 1,816 1,855 1,903 1,964 2,107
2,04 0,44 1,290 1,441 1,558 1,585 1,614 1,647 1,677 1,712 1,751 1,790 1,837 1,899 2,041
1,98 0,45 1,230 1,384 1,501 1,532 1,561 1,592 1,628 1,659 1,695 1,737 1,784 1,846 1,988
1,93 0,46 1,179 1,330 1,446 1,473 1,502 1,533 1,567 1,600 1,636 1,677 1,725 1,786 1,929
1,88 0,47 1,130 1,278 1,397 1,425 1,454 1,485 1,519 1,532 1,588 1,629 1,677 1,758 1,881
1,83 0,48 1,076 1,228 1,343 1,370 1,400 1,430 1,464 1,497 1,534 1,575 1,623 1,684 1,826
1,78 0,49 1,030 1,179 1,297 1,326 1,355 1,386 1,420 1,453 1,489 1,530 1,578 1,639 1,782
1,73 0,50 0,982 1,232 1,248 1,276 1,303 1,337 1,369 1,403 1,441 1,481 1,529 1,590 1,732
1,69 0,51 0,936 1,087 1,202 1,230 1,257 1,291 1,323 1,357 1,395 1,435 1,483 1,544 1,686
1,64 0,52 0,894 1,043 1,160 1,188 1,215 1,249 1,281 1,315 1,353 1,393 1,441 1,502 1,644
1,60 0,53 0,850 1,000 1,116 1,144 1,171 1,205 1,237 1,271 1,309 1,349 1,397 1,458 1,600
1,56 0,54 0,809 0,959 1,075 1,103 1,130 1,164 1,196 1,230 1,268 1,308 1,356 1,417 1,559
1,52 0,55 0,769 0,918 1,035 1,063 1,090 1,124 1,156 1,190 1,228 1,268 1,316 1,377 1,519
1,48 0,56 0,730 0,879 0,996 1,024 1,051 1,085 1,117 1,151 1,189 1,229 1,277 1,338 1,480
1,44 0,57 0,692 0,841 0,958 0,986 1,013 1,047 1,079 1,113 1,151 1,191 1,239 1,300 1,442
1,40 0,58 0,665 0,805 0,921 0,949 0,976 1,010 1,042 1,076 1,114 1,154 1,202 1,263 1,405
1,37 0,59 0,618 0,768 0,884 0,912 0,939 0,973 1,005 1,039 1,077 1,117 1,165 1,226 1,368
1,33 0,60 0,584 0,733 0,849 0,878 0,905 0,939 0,971 1,005 1,043 1,083 1,131 1,192 1,334
1,30 0,61 0,549 0,699 0,815 0,843 0,870 0,904 0,936 0,970 1,008 1,048 1,096 1,157 1,299
1,27 0,62 0,515 0,665 0,781 0,809 0,836 0,870 0,902 0,936 0,974 1,014 1,062 1,123 1,265
1,23 0,63 0,483 0,633 0,749 0,777 0,804 0,838 0,870 0,904 0,942 0,982 1,030 1,091 1,233
1,20 0,64 0,450 0,601 0,716 0,744 0,771 0,805 0,837 0,871 0,909 0,949 0,997 1,058 1,200
1,17 0,65 0,419 0,569 0,685 0,713 0,740 0,774 0,806 0,840 0,878 0,918 0,966 1,007 1,169
1,14 0,66 0,388 0,538 0,654 0,682 0,709 0,743 0,775 0,809 0,847 0,887 0,935 0,996 1,138
1,11 0,67 0,358 0,508 0,624 0,652 0,679 0,713 0,745 0,779 0,817 0,857 0,905 0,966 1,108
1,08 0,68 0,329 0,478 0,595 0,623 0,650 0,684 0,716 0,750 0,788 0,828 0,876 0,937 1,079
1,05 0,69 0,299 0,449 0,565 0,593 0,620 0,654 0,686 0,720 0,758 0,798 0,840 0,907 1,049
1,02 0,70 0,270 0,420 0,536 0,564 0,591 0,625 0,657 0,691 0,729 0,769 0,811 0,878 1,020
0,99 0,71 0,242 0,392 0,508 0,536 0,563 0,597 0,629 0,663 0,701 0,741 0,783 0,850 0,992
0,96 0,72 0,213 0,364 0,479 0,507 0,534 0,568 0,600 0,634 0,672 0,712 0,754 0,821 0,963
0,94 0,73 0,186 0,336 0,452 0,480 0,507 0,541 0,573 0,607 0,645 0,685 0,727 0,794 0,936
0,91 0,74 0,159 0,309 0,425 0,453 0,480 0,514 0,546 0,580 0,618 0,658 0,700 0,767 0,909
0,88 0,75 0,132 0,82 0,398 0,426 0,453 0,487 0,519 0,553 0,591 0,631 0,673 0,740 0,882
0,86 0,76 0,105 0,255 0,371 0,399 0,426 0,460 0,492 0,526 0,564 0,604 0,652 0,713 0,855
0,83 0,77 0,079 0,229 0,345 0,373 0,400 0,434 0,466 0,500 0,538 0,578 0,620 0,687 0,829
0,80 0,78 0,053 0,202 0,319 0,347 0,374 0,408 0,440 0,474 0,512 0,552 0,594 0,661 0,803
0,78 0,79 0,026 0,176 0,292 0,320 0,347 0,381 0,413 0,447 0,485 0,525 0,567 0,634 0,776
0,75 0,80 0,150 0,266 0,294 0,321 0,355 0,387 0,421 0,459 0,499 0,541 0,608 0,750
0,72 0,81 0,124 0,240 0,268 0,295 0,329 0,361 0,395 0,433 0,473 0,515 0,582 0,724
0,70 0,82 0,098 0,214 0,242 0,269 0,303 0,335 0,369 0,407 0,447 0,489 0,556 0,698
0,67 0,83 0,072 0,188 0,216 0,243 0,277 0,309 0,343 0,381 0,421 0,463 0,530 0,672
0,65 0,84 0,046 0,162 0,190 0,217 0,251 0,283 0,317 0,355 0,395 0,437 0,504 0,645 L13
0,62 0,85 0,020 0,136 0,164 0,191 0,225 0,257 0,291 0,329 0,369 0,417 0,478 0,620
0,59 0,86 0,109 0,140 0,167 0,198 0,230 0,264 0,301 0,343 0,390 0,450 0,593
0,57 0,87 0,083 0,114 0,141 0,172 0,204 0,238 0,275 0,317 0,364 0,424 0,567
0,54 0,88 0,054 0,085 0,112 0,143 0,175 0,209 0,246 0,288 0,335 0,395 0,538
0,51 0,89 0,028 0,059 0,086 0,117 0,149 0,183 0,230 0,262 0,309 0,369 0,512
0,48 0,90 0,031 0,058 0,089 0,121 0,155 0,192 0,234 0,281 0,341 0,484

Valori selectate ca exemplu Án subparagraful 5.2.

Valori selectate ca exemplu Án subparagraful 5.4.

Tab. L15: kVAR de instalat pentru un kW de sarcinŸ, pentru a ÁmbunŸtŸÍi factorul de putere dintr-o instalaÍie.
 L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor
Examinarea diverselor facturi de energie
acoperind perioada dificilŸ a anului, relativ
la sarcinŸ, permite determinarea nivelului de
compensare necesar pentru a evita plata de
energie reactivŸ Án exces, Án cazul anumitor
tipuri de tarife. Perioada de amortizare a unei
baterii de condensatoare Ûi a echipamentului
aferent este Án general de 18 luni.
Pentru tarifele Án 2 pŸrÍi (binome), bazate Án
parte pe valoarea declaratŸ a puterii aparente,
Tabelul L17 permite determinarea puterii
reactive de compensat, necesarŸ reducerii
puterii aparente declarate Ûi prevenirii depŸÛirii
acesteia.
L14
Fig. L16: Reducerea puterii maxime contractate (kVA) prin
ÁmbunŸtŸÍirea factorului de putere.
(1) În perioada de facturare Án orele Án care energia reactivŸ
este tarifatŸ pentru cazul considerat mai sus:
15,996 kVARh
Qc = = 73 kVAR
220 h
5 Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim
de compensare?
5.3 Metoda bazatŸ pe evitarea penalizŸrilor tarifare
Metoda urmŸtoare permite calculul valorii unei baterii de condensatoare bazat pe
detaliile din factura de energie, unde structura tarifului corespunde celei descrise Án
subcapitolul 2.1 al acestui capitol.
AceastŸ metodŸ determinŸ compensarea minimŸ necesarŸ pentru a evita aceste
plŸÍi, care se bazeazŸ pe consumul de kVARh.
Procedura este urmŸtoarea:
n Se considerŸ cheltuielile cu consumul pe 5 luni de iarnŸ (Án FranÍa noiembrie-
martie inclusiv).
NotŸ: În zone cu climat tropical, perioada cu consumul cel mai mare este vara
(datoritŸ consumului cu aerul condiÍionat) astfel cŸ Ûi Án acest caz apare o perioadŸ
cu tarif mare. În prezentul exemplu ne vom referi la condiÍiile de iarnŸ din FranÍa.
n Se identificŸ cuantumul cheltuielilor referitoare la “consumul de energie reactivŸ”
Ûi “kVARh de tarifat”. Se alege nota de platŸ care conÍine cel mai mare numŸr de
kVARh (dupŸ verificarea faptului cŸ aceasta nu este o situaÍie excepÍionalŸ). De
exemplu 15.966 kVARh Án ianuarie.
n Se evalueazŸ Ántreaga perioadŸ de lucru din aceastŸ lunŸ, de exemplu
220 ore = 22 zile x 10 ore/zi. Orele care trebuie luate Án considerare sunt cele din
intervalul Án care sarcina este cea mai dificilŸ Ûi Án care survine Án cel mai mare vÊrf
de sarcinŸ din sistemul energetic. AceastŸ situaÍie este datŸ Án documentele de
tarifare Ûi dureazŸ 16 ore Án fiecare zi Ántre 6:00 si 22:00 sau Ántre 7:00 Ûi 23:00,
funcÍie de regiune. În afara acestui interval, nu existŸ nici o platŸ relativŸ la consumul
de energie reactivŸ.
n Valoarea de compensat Án kVAR = kVARh din nota de platŸ/numŸrul de ore de
funcÍionare(1) = Qc.
Valoarea capacitŸÍii bateriei de condensatoare se alege uÛor mai mare decÊt cea
calculatŸ.
Unii producŸtori pot oferi nomograme, elaborate special pentru a facilita aceste
calcule, Án concordanÍŸ cu tarifele specifice. Aceste elemente Ûi documentaÍia
aferentŸ recomandŸ echipamentul potrivit Ûi schemele de comandŸ, atrŸgÊnd
atenÍia asupra constrÊngerilor impuse de tensiunile armonice din sistemul energetic.
Asemenea tensiuni implicŸ condensatoare supradimensionate (Án ce priveÛte
disiparea de cŸldurŸ Ûi valorile tensiunii Ûi curentului) Ûi/sau inductanÍe sau filtre de
suprimare a armonicilor.
5.4 Metoda bazatŸ pe reducerea puterii aparente
contractate
Pentru consumatorii pentru care tarifŸrile sunt bazate pe o platŸ fixŸ per kVA
declarat, plus o platŸ pe kWh consumat, este evident cŸ o reducere a numŸrului de
kVA declaraÍi este beneficŸ. Diagrama din Fig. L16 aratŸ cŸ la creÛterea factorului
de putere valoarea puterii aparente scade atunci cÊnd puterea activŸ rŸmÊne
constantŸ.
CorecÍia factorului de putere urmŸreÛte (Án afarŸ de alte avantaje) reducerea
nivelului declarat al puterii aparente Ûi nedepŸÛirea acestuia Án nici o situaÍie. În
felul acesta, se evitŸ plata unor preÍuri excesive pentru kVA Án perioadele critice
Ûi/sau declanÛarea Ántreruptorului principal al circuitului. Tabelul L15 (de pe pagina
anterioarŸ) indicŸ numŸrul de kVAR de compensat per kW de sarcinŸ, necesar
pentru corelaÍia factorului de putere de la o valoare la alta.
Exemplu:
Un supermagazin a declarat o sarcinŸ de 122 kVA la un factor de putere de 0,7,
adicŸ puterea activŸ este 85,4 kW. Contractul acestui consumator este bazat pe o
valoare Án trepte declaratŸ pentru puterea aparentŸ (trepte de 6 kVA pÊnŸ la
108 kVA Ûi de 12 kVA peste aceastŸ valoare; aceasta este o caracteristicŸ comunŸ
a multor tarife Án douŸ pŸrÍi sau binomiale). În exemplul dat, nota de platŸ se
va face pentru 132 kVA. Folosind Tabelul K15 se poate vedea cŸ o baterie de
condensatoare de 60 kVAR va corecta factorul de putere de la 0,7 la 0,95.
Valoarea puterii aparente devine deci constatŸm o ÁmbunŸtŸÍire cu
30%.
 6 Compensarea la bornele
transformatorului

Instalarea unei baterii de condensatoare poate
evita necesitatea schimbŸrii transformatorului,
Án eventualitatea creÛterii sarcinii.
6.1 Compensarea pentru creÛterea puterii active
disponibile
MŸsurile similare acelora luate pentru reducerea puterii aparente maxime declarate,
adicŸ ÁmbunŸtŸÍirea factorului de putere, conform subcapitolului 5.4 ÁmbunŸtŸÍesc
funcÍionarea transformatorului prin mŸrirea puterii active debitate.
În cazul creÛterii sarcinii este posibil ca Án acest mod sŸ se evite Ánlocuirea
transformatorului cu o unitate mai mare. Tabelul L17 prezintŸ Án mod direct
disponibilitatea de putere (kW) a transformatoarelor ÁncŸrcate la sarcinŸ maximŸ la
diferiÍi factori de putere, din care se poate observa creÛterea puterii active de ieÛire
pe mŸsura creÛterii factorului de putere.

tan ϕ cos ϕ Puterea aparentŸ nominalŸ a transformatorului (kVA)

100 160 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000
0,00 1 100 160 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000
0,20 0,98 98 157 245 309 392 490 617 784 980 1225 1568 1960
0,29 0,96 96 154 240 302 384 480 605 768 960 1200 1536 1920
0,36 0,94 94 150 235 296 376 470 592 752 940 1175 1504 1880
0,43 0,92 92 147 230 290 368 460 580 736 920 1150 1472 1840
0,48 0,90 90 144 225 284 360 450 567 720 900 1125 1440 1800
0,54 0,88 88 141 220 277 352 440 554 704 880 1100 1408 1760
0,59 0,86 86 138 215 271 344 430 541 688 860 1075 1376 1720
0,65 0,84 84 134 210 265 336 420 529 672 840 1050 1344 1680
0,70 0,82 82 131 205 258 328 410 517 656 820 1025 1312 1640
0,75 0,80 80 128 200 252 320 400 504 640 800 1000 1280 1600
0,80 0,78 78 125 195 246 312 390 491 624 780 975 1248 1560
0,86 0,76 76 122 190 239 304 380 479 608 760 950 1216 1520
0,91 0,74 74 118 185 233 296 370 466 592 740 925 1184 1480
0,96 0,72 72 115 180 227 288 360 454 576 720 900 1152 1440
1,02 0,70 70 112 175 220 280 350 441 560 700 875 1120 1400

Tab. L17: Puterea activŸ disponibilŸ la ÁncŸrcarea maximŸ a unui transformator, cÊnd sarcina este alimentatŸ la diferite valori ale factorului de putere.

Exemplu: (vezi Fig. L18)

O instalaÍie este alimentatŸ de la un transformator de 630 kVA cu sarcina de 450 kW
450
(P1) cu factor de putere mediu 0,8. Puterea aparentŸ S1 = = 562 kVA
,
0.8
Puterea reactivŸ corespunzŸtoare
Q1 = S12 − P12 = 337 kvar
kVAR
Se anticipeazŸ creÛterea puterii active cu valoarea P2 = 100 kW la un factor de
putere de 0,7.
100
Puterea aparentŸ S2 = = 143 kVA
,
0.7
Puterea reactivŸ corespunzŸtoare
L15
Q2 = S22 − P22 = 102 kVAR
kvar
Care este valoarea minimŸ a capacitŸÍii de instalat pentru a evita schimbarea
transformatorului?
Puterea activŸ totalŸ este: P = P1 + P2 = 550 kW.
Puterea reactivŸ maximŸ pe care o poate furniza transformatorul, la 630 kVA Ûi
debitÊnd 550 kW este:

Qm = S2 − P2 Qm = 6302 − 5502 = 307 kVAR

Fig. L18: Compensarea Q permite adŸugarea sarcinii
aditionale S2, fŸrŸ a fi nevoie de Ánlocuirea transformatorului
existent a cŸrui putere este limitatŸ la valoarea S.
kvar
Puterea reactivŸ totalŸ, absorbitŸ de instalaÍie Ánainte de compensare este:
Ql + Q2 = 337 + 102 = 439 kVAR.
Deci, valoarea minimŸ a bateriei de condensatoare de instalat este:
Q (kVAR) = 439 - 307 = 132 kVAR.
Acest calcul nu a luat Án considerare vÊrfurile de sarcinŸ Ûi duratele lor.
Cea mai bunŸ corecÍie posibilŸ, aceea prin care cos ϕ atinge valoarea 1, ar permite
o rezervŸ de putere activŸ de 630 - 550 = 80 kW. Bateria de condensatoare ar trebui
sŸ fie Án acest caz de 439 kVAR.
 L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor
Atunci cÊnd contorizarea se face pe partea de
MT a transformatorului uneori este necesar
sŸ se asigure (funcÍie de modul de tarifare)
compensarea pierderilor de energie reactivŸ
din transformator.
Fig. L19: ReactanÍele transformatorului pe fazŸ.
Puterea reactivŸ absorbitŸ de un transformator
nu poate fi neglijatŸ Ûi poate reprezenta
pÊnŸ la aproximativ 5% din puterea
transformatorului cÊnd acesta este ÁncŸrcat
aproape de nominal. Compensarea se poate
face cu o baterie de condensatoare. În
transformator puterea reactivŸ este absorbitŸ
de cele douŸ reactanÍe paralel (magnetizare)
Ûi serie (fluxul de pierderi). Compensarea
completŸ se poate face cu o baterie de
condensatoare conectatŸ Án paralel la JT.
L16
Fig. L20: Puterea reactivŸ absorbitŸ de inductanÍa serie.
6 Compensarea la bornele
transformatorului
6.2 Compensarea energiei reactive absorbite de
transformator
Natura reactanÍelor inductive ale transformatorului
ConsideraÍiile anterioare au fost fŸcute relativ la dispozitivele conectate Án paralel ca
sarcini normale Ûi la bateriile de condensatoare pentru corecÍia cos ϕ, etc. Motivul
este cŸ, pentru cazul conectŸrii Án paralel a consumatorilor, se cere cea mai mare
cantitate de putere reactivŸ din reÍea. TotuÛi reactanÍele conectate Án serie, precum
reactanÍele inductive ale liniilor de putere Ûi reactanÍele de dispersie ale ÁnfŸÛurŸrilor
transformatoarelor, etc., absorb de asemenea putere reactivŸ.
Atunci cÊnd contorizarea se face pe partea de MT a transformatorului, uneori este
necesar sŸ se asigure (Án funcÍie de sistemul de tarifare) compensarea pierderilor de
energie reactivŸ din transformator. DacŸ sunt luate Án consideraÍie numai pierderile
de energie reactivŸ, un transformator se reprezintŸ schematic ca Án Figura L19.
Toate valorile de reactanÍe se referŸ la secundarul transformatorului, unde reactanÍa
paralelŸ este corespunzŸtoare curentului de magnetizare. Curentul de magnetizare
rŸmÊne practic constant (la 1,8% din curentul total), independent de sarcinŸ, Án
condiÍii normale, adicŸ cu tensiune constantŸ Án primar, astfel cŸ un condensator
paralel de valoare fixŸ poate fi instalat Án partea de MT sau JT, pentru a putea
compensa puterea reactivŸ absorbitŸ.
Puterea reactivŸ absorbitŸ de reactanÍele conectate Án serie
(flux de dispersie)
Diagrama de fazori din Figura L20 ilustreazŸ acest fenomen.
Componenta reactivŸ prin sarcinŸ = I sin ϕ astfel cŸ QL = V I sin ϕ.
Componenta reactivŸ a curentului debitat de sursŸ = I sin ϕ’ astfel cŸ QE = E I sin ϕ’,
unde V Ûi E sunt date Án kV.
Se poate vedea cŸ E > V Ûi sin ϕ’ > sin ϕ.
DiferenÍa dintre El sin ϕ’ Ûi VI sin ϕ este puterea reactivŸ absorbitŸ de XL, pe fazŸ.
Se poate arŸta cŸ aceasta din urmŸ este egalŸ cu I2XL (care este analoagŸ pierderii
de putere activŸ I2R (kW) datorate rezistenÍei serie a liniei, etc.).
Din expresia I2XL se deduce puterea reactivŸ absorbitŸ la orice valoare a sarcinii
pentru un transformator dat, dupŸ cum urmeazŸ:
DacŸ se folosesc valorile raportate - unitŸÍi relative (Án loc de procente) ÁnmulÍirea
directŸ dintre I Ûi XL conduce la rezultat.
Exemplu:
Fie un transformator de 630 kVA, cu tensiune de scurtcircuit de 4%, care
funcÍioneazŸ la sarcinŸ nominalŸ.
Care sunt pierderile de putere reactivŸ? (kVAR)
4% = 0,04 pu Ipu = 1
pierderile = I2XL = 12 x 0,04 = 0,04 pu kVAR,
unde 1 pu = 630 kVA
În sistemul trifazat, puterea reactivŸ la pierderi este 630 x 0,04 = 25,2 kVAR
La jumŸtatea sarcinii, adicŸ = 0,5 pu pierderile vor fi:
0,52 x 0,04 =0,01 pu = 630 x 0,01 = 6,3 kVAR Ûi aÛa mai departe.
Acest exemplu Ûi diagrama de fazori din Fig. L20 aratŸ cŸ:
n factorul de putere Án primarul unui transformator Án sarcinŸ este diferit (Án general
mai mic) decÊt Án secundar (se absoarbe putere reactivŸ);
n pierderile de putere reactivŸ datorate reactanÍei de scŸpŸri sunt de ordinul 4% din
puterea aparentŸ a transformatorului;
n pierderile de putere reactivŸ, datorate reactanÍei de scŸpŸri sunt proporÍionale cu
pŸtratul curentului de sarcinŸ.
6 Compensarea la bornele
transformatorului

Pentru calculul pierderilor totale de putere reactivŸ ale transformatorului trebuie

adŸugate pierderile datoritŸ curentului de magnetizare (aproximativ 1,8% din
puterea aparentŸ a transformatorului) la cele anterior calculate. Tabelul L21 prezintŸ
pierderile de putere reactivŸ Án cazul unui transformator tipic de distribuÍie Án gol Ûi
Án sarcinŸ. În principiu inductanÍele serie pot fi compensate cu condensatoare serie
de valoare fixŸ (cazul liniilor lungi de IT). Acest aranjament este totuÛi greu de fŸcut,
aÛa cŸ la nivelurile de tensiune tratate de aceastŸ lucrare, se aplicŸ compensarea
paralel.
În cazul contorizŸrii la MT este suficient sŸ se creascŸ factorul de putere la o valoare
la care transformatorul plus puterea reactivŸ consumatŸ Án sarcinŸ sŸ fie sub nivelul
de la care se factureazŸ suplimentar. Acest nivel depinde de tarifare, dar adesea
corespunde la o valoare a tg ϕ de 0,31 (cos ϕ = 0,955).

Puterea nominalŸ Puterea reactivŸ (kVAR) de compensat

(kVA) În gol La sarcinŸ nominalŸ
100 2,5 6,1
160 3,7 9,6
250 5,3 14,7
315 6,3 18,4
400 7,6 22,9
500 9,5 28,7
630 11,3 35,7
800 20 54,5
1000 23,9 72,4
1250 27,4 94,5
1600 31,9 126
2000 37,8 176

Tab. L21: Consumul de putere reactivŸ al transformatoarelor de distribuÍie

cu ÁnfŸÛurarea primarŸ de 20 kV.

Ca un punct de vedere interesant pierderile de putere reactivŸ Ántr-un transformator

pot fi compensate complet reglÊnd bateria de condensatoare la o valoare astfel
ca defazajul sŸ fie uÛor capacitiv. În astfel de cazuri, toatŸ puterea reactivŸ a
transformatorului este alimentatŸ din bateria de condensatoare, Án timp ce factorul
de putere la MT este 1, ca Án Fig. L22.

L17

Fig. L22: Supracompensarea pentru compensarea completŸ a pierderilor de energie reactivŸ

Án transformator.

Practic, compensarea pentru pierderea de putere reactivŸ Án transformator este

inclusŸ Án condensatoarele de corectare a factorului de putere corespunzŸtor
sarcinii, la modul global, sectorial sau individual. Spre deosebire de alÍi consumatori
care absorb putere reactivŸ, puterea reactivŸ absorbitŸ de transformatoare (partea
datoratŸ reactanÍei de dispersie) se modificŸ esenÍial funcÍie de nivelul sarcinii,
astfel cŸ dacŸ se face o compensare individualŸ la transformator, atunci va trebui
considerat un nivel mediu de sarcinŸ.
Din fericire, acest consum de putere reactivŸ reprezintŸ o micŸ parte din puterea
reactivŸ a instalaÍiei, astfel cŸ dezacordul compensŸrii cu sarcina ce poate apŸrea
din cÊnd Án cÊnd nu reprezintŸ o problemŸ.
Tabelul L21 indicŸ valori tipice ale pierderilor de putere reactivŸ pentru circuitul de
magnetizare (coloana “Án gol”) Ûi de asemenea pentru pierderile totale, la sarcinŸ
nominalŸ Án cazul transformatoarelor de distribuÍie de 20 kV (care includ Ûi pierderile
Án reactanÍa de dispersie).
 L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor 7 ÎmbunŸtŸÍirea factorului de
putere la motoarele cu inducÍie

Compensarea individualŸ a motoarelor este 7.1 Conectarea bateriei de condensatoare Ûi reglajul

recomandatŸ acolo unde puterea motorului
(kVA) este mare Án comparaÍie cu puterea
totalŸ a instalaÍiei.
protecÍiei
PrecauÍii generale
Din cauza consumului mic de putere activŸ, factorul de putere al unui motor Án
gol sau cu sarcinŸ micŸ este redus. Curentul reactiv al motorului rŸmÊne practic
constant, indiferent de sarcinŸ, astfel cŸ numŸrul motoarelor Án gol constituie un
consum de putere reactivŸ care este Án defavoarea instalaÍiei din motivele expuse Án
secÍiunea precedentŸ.
Se impun douŸ reguli generale Án acest sens: motoarele Án gol trebuie deconectate
Ûi, de asemenea, acestea nu trebuie supradimensionate (pentru a nu funcÍiona la
sarcinŸ minimalŸ).
Conectare
Bateria de condensatoare se conecteazŸ direct la bornele motorului.
Motoarele speciale
Motoarele speciale (pas cu pas, ... reversibile) nu se compenseazŸ.
Efectul asupra reglajelor echipamentelor de protecÍie
DupŸ aplicarea compensŸrii unui motor, curentul cŸtre combinaÍia motor-
condensator este mai mic decÊt Ánainte de compensare, presupunÊnd acelaÛi
nivel de ÁncŸrcare mecanicŸ. Aceasta survine datoritŸ faptului cŸ o bunŸ parte din
componenta reactivŸ a curentului este asiguratŸ de condensator, dupŸ cum se vede
Án Figura L23.
CÊnd echipamentul de protecÍie la supracurent este plasat Án amonte faÍŸ de
conexiunea motor-condensator (acesta este cazul pentru condensatoare conectate
la borne), reglajul releului de supracurent trebuie modificat in raportul:
cos ϕ Ánainte de compensare
cos ϕ dupŸ compensare
Pentru motoare compensate Án acord cu valorile indicate Án Tab. L24 (valori maxime
recomandate pentru evitarea autoexcitŸrii motoarelor electrice standard, conform
discuÍiei din subcapitolul 7.2) raportul de mai sus variazŸ Án funcÍie de turaÍie
conform Tab. L25.

Motoare trifazate 230/400 V

Puterea kVAR de instalat
nominalŸ Viteza de rotaÍie (rpm)
kW CP 3000 1500 1000 750
22 30 6 8 9 10
30 40 7,5 10 11 12,5
37 50 9 11 12,5 16
45 60 11 13 14 17
55 75 13 17 18 21
75 100 17 22 25 28
90 125 20 25 27 30
110 150 24 29 33 37
132 180 31 36 38 43
L18 160 218 35 41 44 52
200 274 43 47 53 61
250 340 52 57 63 71
280 380 57 63 70 79
355 482 67 76 86 98
400 544 78 82 97 106
450 610 87 93 107 117

Tab. L24: NumŸrul maxim de kVAR pentru compensarea energiei reactive ce se pot aplica la
bornele motoarelor fŸrŸ riscul autoexcitaÍiei.

Viteza Án rpm Factor de reducere

750 0,88
1000 0,90
1500 0,91
3000 0,93
Fig. L23: Înainte de compensare transformatorul furnizeazŸ
toatŸ puterea reactivŸ; dupŸ compensare condensatorii
furnizeazŸ o mare parte din puterea reactivŸ. Tab. L25: Factorul de reducere a reglajului releului de supracurent dupŸ compensare.

CÊnd se conecteazŸ o baterie de
condensatoare la bornele unui motor electric
este important sŸ se verifice dacŸ valoarea
capacitŸÍii bateriei este sub valoarea la care
survine autoexcitaÍia.
Fig. L26: Conectarea unei baterii de condensatoare la motor.
7 ÎmbunŸtŸÍirea factorului de
putere la motoarele cu inducÍie
7.2 Cum poate fi evitatŸ autoexcitaÍia unui motor cu
inducÍie
CÊnd un motor are o sarcinŸ de mare inerÍie mecanicŸ, acesta continuŸ sŸ se
roteascŸ (Án afara cazurilor de frÊnare deliberatŸ) chiar dupŸ Ántreruperea alimentŸrii.
DatoritŸ “inerÍiei magnetice” a rotorului, o forÍŸ electromotoare va fi generatŸ Án
ÁnfŸÛurarea statoricŸ, pentru o perioadŸ scurtŸ de timp dupŸ Ántreruperea circuitului,
Ûi se va reduce la zero dupŸ 1-2 perioade (Án cazul unui motor necompensat).
Condensatoarele de compensare constituie o sarcinŸ trifazatŸ, capacitivŸ, pentru
forÍa electromotoare, care va produce curenÍi capacitivi Án infŸÛurŸrile statorului.
AceÛti curenÍi din stator creazŸ un cÊmp magnetic rotitor Án rotor care acÍioneazŸ
dupŸ aceeaÛi axŸ Ûi Án acelaÛi sens cu cÊmpul magnetic, Án diminuare, al motorului.
Fluxul rotoric creÛte, curenÍii Án stator se mŸresc, tensiunea la bornele motorului
creÛte de asemenea, uneori la valori periculos de mari.
Acest fenomen este cunoscut sub numele de autoexcitaÍie Ûi este motivul pentru
care generatoarele nu funcÍioneazŸ Án mod normal cu factor de putere capacitiv
(tensiunea Án urma curentului), deoarece existŸ tendinÍa autoexcitŸrii spontane
(necontrolate).
Note:
1. Caracteristicile unui motor acÍionat de inerÍia sarcinii mecanice nu sunt riguros
identice cu caracteristicile Án gol. Cu toate acestea echivalenÍa este suficient de
precisŸ pentru cazuri practice.
2. Într-un motor acÍionÊnd ca generator, curenÍii sunt puternic reactivi astfel cŸ
efectul de frÊnare (ÁntÊrziere) asupra motorului este datorat numai sarcinii mecanice
reprezentate de ventilatorul de rŸcire.
3. Curentul (90° Án urmŸ) absorbit de la sursa de alimentare, Án condiÍii normale, de
un motor Án gol Ûi curentul (90° Ánainte) injectat Án condensatoare, prin funcÍionarea
ca generator a motorului, au aceeaÛi relaÍie de fazŸ la bornele de alimentare. Din
aceste motive cele douŸ caracteristici se pot suprapune pe un grafic.
Pentru a evita autoexcitarea, descrisŸ mai sus, puterea reactivŸ Án bateria de
condensatoare trebuie limitatŸ la o valoare maximŸ:
Qc i 0,9 x Io x Un x √3 unde Io este curentul absorbit de motorul Án gol Ûi Un este
tensiunea nominalŸ Ántre faze, Án kV. Tabelul L24 (pagina anterioarŸ) indicŸ valorile
lui Qc conform acestui criteriu.
Exemplu
Un motor de 75 kW, 3000 rpm, 400 V, trifazat poate avea o baterie de
condensatoare de maxim 17 kVAR, conform Tab. L24. Valoarea din tabel este
Án general mai micŸ decÊt valoarea necesarŸ pentru o compensare adecvatŸ a
motorului Ûi atingerea valorii lui cos ϕ necesarŸ Án mod normal. Se poate face o
compensare adiÍionalŸ, de exemplu instalarea unei baterii de condensatoare de
compensare globalŸ, pentru mai mulÍi consumatori de putere micŸ.
Motoare Ûi acÍionŸri cu inerÍie mare
În orice instalaÍie Án care existŸ acÍionŸri electrice comandate de motoare de mare
inerÍie, Ántreruptoarele sau contactoarele aferente acestor motoare, Án eventualitatea
cŸderii alimentŸrii, trebuie sŸ declanÛeze rapid. DacŸ nu sunt luate astfel de precauÍii
se poate produce autoexcitaÍie pÊnŸ la tensiuni foarte mari, deoarece orice baterie
de condensatoare din instalaÍie va fi Án paralel cu cea corespunzŸtoare motorului de
mare inerÍie.
Schema de protecÍie pentru aceste motoare trebuie sŸ cuprindŸ un releu de L19
declanÛare la supratensiune, sensibil de asemenea la apariÍia unui flux invers de
putere (motorul va alimenta cu energie restul instalaÍiei pÊnŸ va fi disipatŸ toatŸ
energia mecanicŸ stocatŸ inerÍial).
DacŸ bateria de condensatoare asociatŸ cu un un motor de mare inerÍie este mai
mare decÊt cea recomandatŸ Án Tab. L24 atunci ea trebuie comandatŸ separat
printr-un Ántreruptor sau contactor care sŸ declanÛeze simultan cu Ántreruptorul sau
contactorul principal de comandŸ al motorului, aÛa cum aratŸ Fig. L26.
Închiderea contactelor principale, trebuie sŸ se facŸ numai cu contactele bateriei de
condensatoare Ánchise Án prealabil.
 L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor 8 Exemplul unei instalaÍii Ánainte
Ûi dupŸ compensarea energiei
reactive

InstalaÍia Ánaintea compensŸrii InstalaÍia dupŸ compensare

(1)
kVA = kW + kVAR
n Puterea reactivŸ peste nivelul declarat se
plŸteÛte scump
n Puterea aparentŸ este semnificativ mai mare
decÊt puterea activŸ absorbitŸ
n Curentul corespunzŸtor, Án exces, produce
pierderi de putere activŸ care se factureazŸ
n InstalaÍia trebuie supradimensionatŸ
(1)
kVA = kW + kVAR
n Consumul de energie reactivŸ este:
o eliminat, sau
o redus Án acord cu cos ϕ cerut,
n PenalitŸÍile de tarifare:
o pentru energie reactivŸ dupŸ caz,
o pentru Ántreaga notŸ de platŸ Án unele cazuri sunt
eliminate;
n Sarcina stabilitŸ bazatŸ pe cererea de putere aparentŸ
este pusŸ Án acord cu valoarea puterii active absorbite.

Caracteristicile instalaÍiei Caracteristicile instalaÍiei

500 kW cos ϕ = 0,75 500 kW cos ϕ = 0,928
n Transformatorul funcÍioneazŸ Án suprasarcinŸ
n Puterea aparentŸ absorbitŸ este: n Transformatorul nu mai este supraÁncŸrcat
n Putere aparentŸ necesarŸ 539 kVA
P 500 n 14% din puterea transformatorului devine
S= = = 665 kVA
cos ϕ 0,75 disponibilŸ
S = puterea aparentŸ

n Curentul prin circuit, Án aval de Ántreruptor este: n Curentul prin Ántreruptor este 778 A
P
I= = 960 A
√3.U.cos ϕ

n Pierderile Án cabluri sunt proporÍionale cu n Pierderile Án cabluri sunt reduse procentual la

pŸtratul curentului: (960)2 7782
= 65% din valoarea anterioarŸ, obÍinÊndu-se
P= I2R 9602
astfel o economie de energie activŸ (kWh)

cos ϕ = 0,75 cos ϕ = 0,928

n Energia reactivŸ este furnizatŸ de bateria de
n Energia reactivŸ este furnizatŸ de transformator condensatoare
L20 prin conductoarele din instalaÍie
n Transformatorul, Ántreruptorul Ûi cablurile 250 kVAR
trebuiesc supradimensionate
n Valoarea bateriei de condensatoare este 250 kVAR,
Án cinci trepte de 50 kVAR, controlate automat

cos ϕ = 0,75 cos ϕ = 0,75

atelier atelier

NotŸ: În realitate cos ϕ Án atelier rŸmÊne 0,75, dar cos ϕ pentru toatŸ
instalaÍia Án amonte de bateria de condensatoare la bornele de MT ale
transformatorului este 0,928. Cum s-a arŸtat Án subcapitolul 6.2, cos ϕ
Án ÁnfŸÛurarea de MT va fi uÛor mai scazut(2) datoritŸ pierderilor reactive
din transformator.

Fig. K27: ComparaÍie tehnico-economica a unei instalaÍii Ánainte Ûi dupŸ compensarea energiei reactive.

(1) SŸgeÍile indicŸ mŸrimi vectoriale.

(2) Mai mult decÊt Ánainte de corecÍie.

Armonicile constituie un motiv de
supradimensionare a condensatoarelor Ûi
de introducere a reactanÍelor serie, pentru
suprimarea armonicilor Án reÍea.
Fig. L28: Principiul de operare a unui filtru pasiv.
9 Efectele armonicilor
9.1 Probleme apŸrute datoritŸ armonicilor sistemului
de alimentare
Echipamentele care utilizeazŸ componente electronice de putere (variatoare de
vitezŸ pentru motoare electrice, redresoare de putere comandate - cu tiristoare -,
etc.) au fŸcut sŸ aparŸ probleme datorate armonicilor din sistemul respectiv.
Armonicile au apŸrut din primele etape ale activitŸÍii industriale Ûi au fost cauzate
de impedanÍele neliniare de magnetizare ale transformatoarelor, balasturi de lŸmpi
fluorescente, etc.
Armonicile dintr-un sistem trifazat simetric sunt Án general de ordin impar: a 3-a, a
5-a, a 7-a ..., Ûi cu amplitudini descrescŸtoare funcÍie de ordinul armonicii. Toate
aceste elemente pot fi folosite Án diferite moduri pentru a reduce armonicile specifice
la valori neglijabile, eliminarea completŸ a acestora nefiind posibilŸ. În aceastŸ
secÍiune a lucrŸrii sunt recomandate mijloace practice de reducere a influenÍei
armonicilor, cu referire Án special la bateriile de condensatoare.
Condensatoarele sunt sensibile la componentele armonice ale tensiunii de
alimentare, deoarece reactanÍa capacitivŸ scade Án funcÍie de creÛterea frecvenÍei.
În practicŸ, aceasta ÁnseamnŸ cŸ un procent relativ mic de tensiune corespunzŸtoare
unei armonici, poate cauza un curent semnificativ prin capacitate.
PrezenÍa componentelor armonice duce la distorsionarea formelor de undŸ ale
curentului Ûi tensiunii; distorsiunea este cu atÊt mai mare, cu cÊt conÍinutul de
armonici creÛte.
DacŸ frecvenÍa proprie a bateriei de condensatoare/combinaÍia de reactanÍe din
sistemul de alimentare este apropiatŸ de o anume armonicŸ, atunci se produce
un fenomen de rezonanÍŸ parÍialŸ, cu valori crescute pentru curentul Ûi tensiunea
corespunzŸtoare frecvenÍei acelei armonici. În acest caz particular curentul
amplificat produce supraÁncalzirea condensatoarelor Ûi eventuala degradare a
dielectricului care poate conduce Ûi la o eventuala distrugere a condensatorului.
ExistŸ mai multe soluÍii pentru aceastŸ problemŸ, printre care:
n conectarea Án paralel a unui filtru de armonici Ûi/sau reactanÍe de suprimare a
armonicilor, sau
n filtre active, sau
n filtre hibride.
9.2 SoluÍii posibile
Filtre pasive (vezi Fig. L28)
Contracararea efectelor armonicilor
PrezenÍa armonicilor Án tensiunea de alimentare duce la apariÍia unei valori de curent
anormal de mare prin condensatoare. În aceastŸ situaÍie, se considerŸ curentul
de calcul prin acestea de 1,3 ori valoarea efectivŸ a curentului nominal. Toate
elementele serie, cum ar fi conexiuni, siguranÍe, aparate de comutaÍie, etc. asociate
cu condensatoarele vor fi de asemenea supradimensionate (Ántre 1,3 Ûi 1,5 din
valoarea nominalŸ).
Distorsiunea armonicŸ a undei de tensiune se manifestŸ Án mod frecvent sub forma
unei unde “ascuÍite”, a cŸrei valoare de vÊrf este mai mare decÊt valoarea de vÊrf a
sinusoidei normale. Acest fenomen, ÁmpreunŸ cu alte cauze, cum ar fi supratensiuni
cauzate de rezonanÍŸ, necesitŸ o creÛtere a nivelului de izolaÍie a condensatoarelor
utilizate Án astfel de circuite, faÍŸ de cele de tip “standard”. Pentru funcÍionarea L21
satisfŸcŸtoare a bateriilor de condensatoare, luarea Án considerare a celor douŸ
mŸsuri este foarte importantŸ Ûi conduce la funcÍionŸri satisfŸcŸtoare.
Contracararea efectelor fenomenului de rezonanÍŸ
Condensatoarele sunt elemente reactive liniare Ûi Án consecinÍŸ nu genereazŸ
armonici.
Instalarea unor condensatoare Ántr-un sistem de alimentare (Án care impedanÍele
sunt predominant inductive) poate duce la rezonanÍe parÍiale sau totale la anumite
frecvenÍe armonice.
Ordinul armonicei ho a frecvenÍei proprii de rezonanÍŸ Ántre inductanÍa sistemului Ûi
capacitatea bateriei de condensatoare este:
Ssc
unde:
Ssc = puterea de scurtcircuit Án reÍeaua trifazatŸ, la bornele bateriei de
condensatoare, exprimatŸ Án kVA
Q = puterea bateriei, Án kVAR
ho = ordinul armonicei corespunzŸtoare frecvenÍei proprii fo adicŸ pentru
reÍeaua de 50 Hz, sau pentru reÍeaua de 60 Hz.
 L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor 9 Efectele armonicilor

De exemplu: Ssc poate da o valoare h = 2,93 care aratŸ cŸ frecvenÍa proprie

o

a condensatorului/combinaÍie inductanÍŸ-sistem este Án apropierea armonicii a treia.

Din se observŸ cŸ fo = 50 ho = 50 x 2,93 = 146,5 Hz.
Cu cÊt este mai apropiatŸ frecvenÍa proprie de o armonicŸ, cu atÊt va fi mai mare
efectul de distorsiune. În exemplul de mai sus, existŸ condiÍii de rezonanÍŸ puternicŸ
cu armonica a treia a undei distorsionate.
În astfel de cazuri, se iau mŸsuri pentru a schimba frecvenÍa proprie la o valoare
care sŸ nu producŸ rezonanÍŸ cu nici o armonicŸ importantŸ. Aceasta se realizeazŸ
prin adŸugarea unei inductanÍe de suprimare a armonicilor, conectatŸ Án serie cu
bateria de condensatoare.
În reÍeaua de 50 Hz, aceste reactanÍe sunt reglate sŸ producŸ fenomenul de
rezonanÍŸ a ansamblului, baterie de condensatoare + reactanÍŸ la frecvenÍa de
190 Hz. În reÍeaua de 60 Hz, reactanÍa se regleazŸ pentru 228 Hz. Aceste frecvenÍe
corespund unei valori ho = 3,8 pentru 50 Hz, aceasta reprezentÊnd mijlocul
intervalului dintre armonica a 3-a Ûi a 5-a.
În aceastŸ structurŸ, prezenÍa reactanÍei creÛte curentul de frecvenÍŸ fundamentalŸ
(50 Hz sau 60 Hz) cu o valoare redusŸ (7 - 8%). Tensiunea la bornele capacitŸÍii se
mŸreÛte Án aceaÛi proporÍie.
Aceast fapt se ia Án considerare, de exemplu, folosind condensatoare proiectate
pentru 440 V Án reÍeaua de 400 V.
Fig. L29: Principiul de operare a unui filtru activ.
Filtre active (vezi Fig. L29).
Filtrele active se bazeazŸ pe tehnologia electronicii de putere. Ele sunt Án general
instalate Án paralel cu o sarcinŸ neliniarŸ.
Filtrele active analizeazŸ armonicile absorbite de o sarcinŸ Ûi injecteazŸ acelaÛi
curent armonic cŸtre sarcinŸ, pe faza corespunzŸtoare. Ca urmare curenÍii armonici
sunt complet neutralizaÍi Án punctul considerat. Nu mai avem deci de-a face cu
circulaÍie de curenÍi sau cu armonici catre sursŸ.
Principalul avantaj al filtrelor active este cŸ ele garanteazŸ compensarea armonicŸ
eficientŸ chiar Án cazul eventualelor schimbŸri operate Án instalaÍie. De asemenea ele
sunt extraordinar de uÛor de folosit datoritŸ:
n autoconfigurŸrii la sarcinile armonice, indiferent de ordinul acestora;
n eliminŸrii riscului suprasarcinii;
n compatibilitŸÍii cu generatoarele;
n posibilitŸÍii de conectare la orice punct din reÍeaua electricŸ;
n mai multe filtre active pot fi utilizate Án aceeaÛi instalaÍie, pentru a creÛte eficienÍa
depoluŸrii (de exemplu cÊnd se instaleazŸ un nou echipament se adaugŸ un nou
filtru activ).
Filtrele active compenseazŸ de asemenea Ûi energia reactivŸ.

Filtre hibride (vezi Fig. L30).

Fig. L30: Principiul de operare a unui filtru hibrid. Acest tip de filtre combinŸ avantajele filtrelor pasive Ûi active. O frecvenÍŸ poate fi
filtratŸ de un filtru pasiv Ûi celelalte frecvenÍe de filtrul activ.

L22
9 Efectele armonicilor

9.3 Alegerea soluÍiei optime

Tabelul L31 aratŸ criteriile ce trebuiesc luate Án consideraÍie pentru selectarea celei
mai potrivite tehnologii Án funcÍie de aplicaÍie.

Filtru pasiv Filtru activ Filtru hibrid

AplicaÍii Industrial TerÍiar Industrial
… cu puterea totalŸ neliniarŸ mai mare decÊt mai mic decÊt mai mare decÊt
(variaÍie de vitezŸ, redresoare, 200 kVA 200 kVA 200 kVA
UPS, etc.)
Compensarea en. reactive Nu
Necesitatea reducerii
distorsiunii armonice
pentru sarcini sensibile
Necesitatea reducerii
distorsiunii armonice pentru
evitarea suprasarcinii
pe cabluri
Necesitatea concordanÍei cu Nu
limite stabilite ale armonicilor

Tab. L31: SelecÍia celei mai potrivite tehnologii Án funcÍie de aplicaÍie.

Pentru un filtru pasiv alegerea soluÍiilor se face conform urmŸtorilor parametri:

n Gh = suma puterilor aparente ale tuturor dispozitivelor care genereazŸ armonici
(convertizoare statice, invertoare, variatoare de vitezŸ, etc.) conectate la barele la
care este conectatŸ Ûi bateria de condensatoare. DacŸ pentru unele dispozitive se
dŸ puterea activŸ, la calculul puterii aparente se considerŸ factorul de putere 0,7.
n Ssc = puterea de scurtcircuit trifazatŸ, la bornele bateriei de condensatoare.
n Sn = suma puterilor aparente ale tuturor transformatoarelor de alimentare ale
sistemului din care fac parte barele de distribuÍie.
DacŸ un numŸr de transformatoare funcÍioneazŸ Án paralel, scoaterea din funcÍiune
a unuia sau a mai multora dintre ele va produce modificŸri sensibile asupra Ssc Ûi
Sn. Cu aceÛti parametri se poate face o alegere a capacitŸÍii care sŸ asigure un nivel
de funcÍionare acceptabil din punct de vedere al armonicilor de curent Ûi tensiune,
conform Tab. L32.

n Regula generalŸ valabilŸ pentru orice mŸrime a transformatoarelor

Condensatori Condensatori cu tensiunea Condensatori cu tensiunea

standard nominalŸ crescutŸ cu 10% nominalŸ crescutŸ cu 10%
(excepÍie cei de 230 V) + bobine de suprimare a armonicilor
n Regula simplificatŸ pentru transformatoare i 2 MVA

Condensatori Condensatori cu tensiunea
standard nominalŸ crescutŸ cu 10%
(excepÍie cei de 230 V)
L23
Condensatori cu tensiunea Filtre
nominalŸ crescutŸ cu 10%
+ bobine de suprimare
a armonicilor

Tab. L32: Alegerea soluÍiilor de limitare a armonicilor asociate unei baterii de condensatoare
de JT alimentatŸ prin transformator (transformatoare).
 L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor 10 Instalarea bateriilor
de condensatoare

10.1 Condensatoarele
Tehnologie
Condensatoarele sunt de tip uscat (adicŸ fŸrŸ lichid dielectric) Ûi sunt formate din
douŸ role de folie de polypropylena metalizatŸ, cu proprietŸÍi autocicatrizante.
Condensatoarele sunt protejate de un sistem (dispozitiv de suprapresiune cuplat cu
siguranÍŸ MPR) care deconecteazŸ condensatorul Án cazul unei defecÍiuni interne.
Schema de protecÍie funcÍioneazŸ Án felul urmŸtor:
n un curent de scurtcircuit prin dielectric arde siguranÍa;
n uneori nivelul de curent este mai mare decÊt cel normal, dar insuficient ca sŸ
topeascŸ siguranÍa, de exemplu datoritŸ unor scurgeri microscopice Án stratul de
dielectric. Astfel de defecte se rezolvŸ prin refacerea izolaÍiei datoritŸ ÁncŸlzirii locale
produsŸ de curentul de scurgere, adicŸ prin autocicatrizare;
n dacŸ curentul de scurgere persistŸ, defectul poate evolua spre un scurtcircuit, Ûi
siguranÍa va funcÍiona;
n gazul produs prin vaporizarea stratului metalic, Án zona de defect, produce treptat
o creÛtere a presiunii Án containerul de plastic. Aceasta determinŸ acÍionarea
dispozitivului sensibil la presiune, care scurtcircuiteazŸ condensatorul prin contactele
sale determinÊnd funcÍionarea siguranÍei. Condensatoarele au carcase din material
izolant, prevŸzute cu dublŸ izolare, eliminÊnd astfel necesitatea conectŸrii la pŸmÊnt
(vezi Fig. L33).

a)

L24
b)
Caracteristici electrice
Standarde Standarde CEI 60439-1, NFC 54-104,
VDE 0560 CSA, teste UL
Gama de Tensiune nominalŸ 400 V
operare FrecvenÍŸ nominalŸ 50 Hz
ToleranÍa capacitanÍei - 5% la + 10%
Game de TemperaturŸ maximŸ 55° C
temperaturŸ TemperaturŸ medie 45° C
(pŸnŸ la 65 kVAR) pentru 24 h
TemperaturŸ medie 35° C
anualŸ
TemperaturŸ minimŸ - 25° C
Tensiune de izolaÍie Tensiune de Íinere 50 Hz, 1 min: 6 kV
Tensiune de Íinere la impuls 1,2/50 μs: 25 kV
Suprasarcina de curent admisibilŸ Gama “Clasic”(1) Gama “Confort”(1)
30% 50%
Suprasarcina de tensiune admisibilŸ 10% 20%

Fig. L33: Condensator, (a) secÍiune, (b) caracteristici electrice.

(1) Pentru produse marca Merlin Gerin.

 10 Instalarea bateriilor
de condensatoare

10.2 Alegerea protecÍiilor, aparaturii de comandŸ Ûi

cablurilor de conectare
Alegerea cablurilor din amonte, a protecÍiei Ûi a dispozitivelor de comandŸ depinde
de curentul de sarcinŸ.
Pentru condensatoare, curentul este funcÍie de:
n tensiunea aplicatŸ Ûi armonicile ei;
n valoarea capacitŸÍii.
Curentul nominal In Ántr-un condensator de putere reactivŸ Q, alimentat la un sistem
trifazat avÊnd tensiunea Un (kV) (Ántre faze), este dat de:

Domeniul de variaÍie admisibil al tensiunii de frecvenÍŸ fundamentalŸ, plus

componentele armonice, ÁmpreunŸ cu toleranÍele de fabricaÍie ale condensatorului
(pentru o valoare nominalŸ declaratŸ) pot sŸ conducŸ la o creÛtere a curentului cu
50% peste valoarea calculatŸ. Aproximativ 30% din aceastŸ creÛtere este datoratŸ
variaÍiei de tensiune, Án timp ce aprox. 15% este datoratŸ toleranÍelor de fabricaÍie
astfel ca: 1,3 x 1,15 = 1,5 In.
Toate componentele care suportŸ curentul capacitiv trebuie adaptate “celei mai
defavorabile condiÍii”, la o temperaturŸ ambientalŸ de maximum 50° C. În cazul
unor temperaturi mai mari de 50° C Án interiorul unor incinte, este necesarŸ o
supradimensionare a componentelor aferente.

ProtecÍie
MŸrimea Ántreruptorului automat poate fi aleasŸ pentru a permite reglajul
suprasarcinii la:
n 1,36 x In pentru condensatori din gama “Classic”(1)
n 1,50 x In pentru condensatori din gama “Confort”(1)
n 1,12 x In pentru condensatori din gama „Harmony”, asociaÍi cu bobina cu rang de
acord de 2,7 f(2)
n 1,19 x In pentru condensatori din gama “Harmony”, asociaÍi cu bobina cu rang de
acord de 3,8 f(2)
n 1,31 x In pentru condensatori din gama “Harmony”, asociaÍi cu bobina cu rang de
acord de 4,3 f(2)
Reglajul protecÍiei la scurtcircuit trebuie sŸ fie insensibil la curentul de punere sub
tensiune. Reglajul va fi 10 x In pentru condensatori din gamele “Classic”, “Confort” Ûi
„Harmony”.
Exemplul 1
50 kVAR - 400 V - 50 Hz - tip “Classic”

Reglajul la suprasarcinŸ: 1,36 x 72 = 98 A

Reglajul la scurtcircuit: 10 x In = 720 A
Exemplul 2
50 kVAR - 400 V - 50 Hz - condensatori din gama “Harmony”, asociaÍi cu bobina cu
rang de acord de 4,3 f
In = 72 A
Reglajul la suprasarcinŸ: 1,31 x 72 = 94 A
Reglajul la scurtcircuit: 10 x In = 720 A L25
Cablurile de alimentare (din amonte)
Tabelul L34 de pe pagina urmŸtoare indicŸ secÍiunile minime ale cablurilor amonte
pentru condensatoarele Rectiphase.
Cablurile de comandŸ
SecÍiunea minimŸ a acestor cabluri va fi de 1,5 mm2 pentru 230 V. Pentru
secundarul transformatoarelor este recomandatŸ o secÍiune u 2,5 mm2.

(1) Pentru produse marca Merlin Gerin.

(2) Bateriile de condensatoare “Harmony” sunt echipate cu
bobine de suprimare a armonicelor.
 L - Compensarea energiei reactive
Ûi filtrarea armonicilor 10 Instalarea bateriilor
de condensatoare

Puterea bateriei SecÍiune SecÍiune

(kVAR) cupru aluminiu
230 V 400 V (mm2) (mm2)
5 10 2,5 16
10 20 4 16
15 30 6 16
20 40 10 16
25 50 16 25
30 60 25 35
40 80 35 50
50 100 50 70
60 120 70 95
70 140 95 120
90 - 100 180 120 185
200 150 240
120 240 185 2 x 95
150 250 240 2 x 120
300 2 x 95 2 x 150
180 - 210 360 2 x 120 2 x 185
245 420 2 x 150 2 x 240
280 480 2 x 185 2 x 300
315 540 2 x 240 3 x 185
350 600 2 x 300 3 x 240
385 660 3 x 150 3 x 240
420 720 3 x 185 3 x 300

Tab. L34: SecÍiunea cablurilor pentru conectarea bateriilor de condensatoare medii Ûi mari(1).

Tensiuni tranzitorii
Curentul tranzitoriu, de ÁnaltŸ frecvenÍŸ, este ÁnsoÍit de tensiuni tranzitorii. Valoarea
de vÊrf maximŸ a tensiunii tranzitorii nu depŸÛeÛte niciodatŸ dublul valorii de vÊrf a
tensiunii nominale, Án cazul conectŸrii unui condensator descŸrcat Án circuit.
În cazul condensatoarelor care sunt deja ÁncŸrcate Án momentul conectŸrii tensiunea
tranzitorie poate atinge o valoare triplŸ faÍŸ de valoarea de vÊrf a tensiunii nominale.
CondiÍiile de maxim de tensiune sunt urmŸtoarele:
n tensiunea existentŸ pe condensator este egalŸ cu valoarea de vÊrf a tensiunii
nominale;
n contactele contactorului se Ánchid Án momentul Án care tensiunea de alimentare
are valoarea maximŸ;
n polaritatea tensiunii de alimentare este inversŸ faÍŸ de tensiunea la bornele
condensatorului.
În asemenea situaÍii, curentul tranzitoriu va atinge valoarea maximŸ posibilŸ, adicŸ
dublul maximului curentului la conectarea unui condensator iniÍial descŸrcat.
Pentru orice alte valori ale tensiunii Ûi polaritŸÍii unui condensator ÁncŸrcat, vÊrful
tensiunii Ûi curentului tranzitoriu vor fi mai mici decÊt cele menÍionate mai sus; Án
cazul particular Án care valoarea tensiunii pe condensator este de aceeaÛi polaritate
cu tensiunea de alimentare, iar conectarea se produce Án momentul vÊrfului tensiunii
L26 de alimentare, nu apar curenÍi sau tensiuni tranzitorii.
În cazul bateriilor automate trebuie avut grijŸ ca treptele sŸ fie conectate numai Án
situaÍia condensatoare “descŸrcate”.
Timpul de descŸrcare poate fi redus, dacŸ este necesar, folosind rezistenÍe de
descŸrcare de valoare micŸ.

(1) Valorile secÍiunilor minime au fost calculate pentru cabluri

monofilare, pozate liber Án aer la 30° C. Tabelul nu Íine cont
de nici un factor de reducere (datorat modului de pozare,
temperaturii mediului ambiant, etc.).