Sunteți pe pagina 1din 4

fier ~i carbon, dar otelurile aliate au elemente

de aliere aditionale, precum nichelul, siliciul,


le folosim sunt aliaje, ameste- manganul ~i cromul. Acestea modific~ struc-
curi fn care cel pufin o sub- tura de baz~ a otelului, astfellncat se pot apli-
ca forme variate de tratare pentru a face otelul
stanfa este un metaL Aceasta s~ fie rnai dur, mai moale, mai elastic sau mai
rezistent, In functie de necesi~tile aplicatiei.
deoarece metalele pure au
rareori proprietafile ideale O,eluri aliate
O ga~ larg~ de oteluri aliate poate fi produs~
pentru o anumita sarcina, dar prin utilizareadiferitelor combinatii de elemente
de aliere ~i a formelor potrivite de tratare ter-
pot fi fmbunatafite prin mic~. Otelul cu mangan, de exemplu, contine
adaugarea altor metale. aproxirnativ 1% carbon ~i 11-14%rnangan.Este
folosit la fabricareacomponentelor care urmea-
z~ s~ fie supuse la uzur:l intens~,precum coltii
p rOprie~tile fizice ale unui metal, precum benelor de excavatoarepentru terasamente.
rezistenta, duritatea, punctul detopire ~i Forma obi~nui~ de otel inoxidabil, cunos:.
conductivitatea electrica:, depind de cu~ ca 18-8,cons~ din fier aliat cu 18%crom,
8 structura sa cristalina:. Aceasta se modifica: 8% nichel ~i 0,08% carbon. A1teforme de otel Printre aliajele pe baza:de cupru se numa:-
r atunci cand metalul este amestecat cu o alta: inoxidabil contin ~2-3QO/o crom, adeseacu can- ra:bronzul, alama ~i aliajele din cupru mono-
! substanta:.Aliajul rezultat are o structura:dife- tit~ti mai mici de alte metale, precum nichel, valent ~i nichel. Bronzul -cel mai vechi aliaj
rita: de a componentelor sale, astfel Incat ~i molibden ~i cupru. Aceste aliaje au multe uti- fabricat -consta initial din aproximativ 75%
proprieta:tile sale sunt diferite. Unele aliaje liz:lri 1n industrie ~i pentru menaj. Ele sunt cupru ~i 25% staniu. jn prezent denumirea de
contin nemetale, precum carbonul, siliciul ~i folosite pentru fabricarea rulmentilor cu bile, a bronz se refera:la o gama:larga: de aliaje pe
fosforul, dar majoritatea aliajelor sunt fa:cute utilajelor din uzinele chimice, a paletelor de baza: de cupru, care contin o varietate de
In Intregime din metale. Otelul este un aliaj de turbi~, a chiuvetelor ~i a tacamurilor. metale ~i uneori putin staniu, sau deloc.

221
ALIAJE

O Placi facute din o,el inoxidabil sunt


folosite la scarile rulante. pere,ii ~i tavanele
acestei sta,ii renovate de pe traseul metro-
ului londonez. S-a ales o,elul inoxidabil
datorita bunei sale rezisten,e la foc ~i la
coroziune -~i pentru ca este foarte u~or de
cura,at.

Printre cele mai importante bronzuri sunt niu. Bronzul cu aluminiu este la fel de rezis-
bronzurile fosforoase, f;lcute prin ad;lugarea tent ca $i otelul moale $i are o buna rezistent:1
de pan;lla 0,5%fosfor la uh bronz de cupru ~i la coroziune, inclusiv la actiunea acizilor dilu-
staniu ce contine 85-9QO/o cupru. Cu mai putin ati. Este folosit la fabricarea elicelor navelor, a
de 0,3% fosfor, aliajul este elastic ~i nemag- unor piese pentru utilaje hidraulice grele $i a
netic. Un astfel de aliaj estefolosit la fabricarea utilajelor de tehnologie chimica, precum re-
anru1turilor de contact pentru relee -intre- zervoare $i pompe rezistente la acizi.
rup;ltoare actionate de electromagneti. Ann;l-
turile din aliaj sunt unite u~or pentru a face Alama
contact. Ele nu se magnetizeaz;l, astfel se Alama este un aliaj de cupru $i zinc, combi-
desprind la intreruperea curentului electric. nate intr-o varietate larga de proportii. Ea este
Atunci cand continutul de fosfor este mai adesea aliata cu alte metale, inclusiv staniu,
ridicat, aliajul devine mult mai dur deoarece plQmb $i aluminiu; O Majoritatea bijuteriilor din ..aur curat"
in el se formeaz;l un compus numit fosfurn de Alama de cartu$e contine circa 70% cupru sunt facute dintr-un aliaj ce con,ine o pro-
cupru. Aceast;l form;l dur;l de bronz fosforos $i 30% zinc. Este foarte ductila (poate fi u$or po~ie standard de aur ~i alte metale pentru
este larg utilizat;l la fabricarea lag;lrelor pen- Intinsa pentru a obtine sarma), dar are rezis- a-i mari duritatea. Evaluarea in carate (K)
tru ma~ini ~i motoare. tent:1mica la Intindere. Acest aliaj a fost initial define~te numarul de par,i masice de aur
dezvoltat pentru fabricarea tuburilor de cartu- curat in 24 de par,i de aliaj.
Bronzuri de plumb $e $i este folosit $i In prezent in acest scop.
Pentru fabricarea lag;lrelor care trebuie s;l Alte articole fabricate In prezent din alama de O Aceasta nava transporta suc de portocale
reziste la viteze ~i presiuni mari, este mai cartu$e sunt valvele $i gamiturile pentru in cisterne frigorifice din o1el inoxidabil.
potrivit bronzul fosforos de plumb. Acesta se tevarie, precum $i soclurile becurilor electrice. Asemenea cisterne nu necesita cura1ire.
obtine prin includerea a 3,5% plumb In
bronzul fosforos.
Plumbul este folosit ~i pentru obtinerea
bronzurilor de plumb cu staniu. Tipurile cu
continut redus de plumb, doar 0,5% plumb,
sunt folosite pentru fabricarea gamiturilor
pentru conducte de aburi ~i de ap;l ~i pentru
lucrnri omamentale. Bronzurile cu staniu cu
continut ridicat, pan;l la 20% plumb, se folo-
sescpentru lag;lre de lnalt;l performant;l.

Bronzul ro~u
Bronzul ro~u este o form;l de bronz care con-
tine zinc. Bronzurile ro~ii traditionale contin
aproximativ 88% cupru, 8-10% staniu ~i 2-4%
zinc. Bronzurile ro~ii cu nichel contin pan;lla
5% nichel. Unele forme de bronz ro~u contin
parul la 5% plumb. Initial folosit la fabricarea
tevilor de pu~ti, bronzul ro~u este utilizat la
componente pentru constructii de ma~ini,
inclusiv rulmenti.

Bronzul cu aluminiu
Bronzul cu aluminiu este un aliaj de cupru ~i
aluminiu, adeseacu cantit;lti mici de alte me-
tale, precum nichel, fier sau mangan. De~i se
nume~te bronz, adesea nu contine deloc sta-
222
niche! 64%

-
-

(se inlatura
paleta de .
oxid de ytriu 1% inveli~ul de o,elj
turbina cu gaze
~
/7'-,.

O Unele amestecuri de metale formeaza o Argentanul. de fapt nu contine deloc argint,


solu,ie cand sunt topite. care se separa cand dar are aspect de argint. El este cel mai bine
se racesc. Acest neajuns se poate depa~i prin cunoscut pentru utilizarea sa pentru tacamuri.
alierea mecanica. Metalele sub forma de pul- De obicei este placat cu argint ~i cunoscut sub
bere sunt sudate laolalta intr-o moara cu bile. numele de argentan galvanizat, sau EPNS.
Aliajul rezultat se etan~eaza intr-o capsula de
o,el, dupa care se incalze~te ~i se extrudeaza. Aliaje de aluminiu
Dupa laminare la cald se inlatura inveli~ul de Producerea aliajelor de aluminiu este relativ
o'el ~i aliajul poate sa treaca la prelucrare. recent:l, majoritatea acestor materiale fiind
introduse in anii 1900. Aliajelf: de aluminiu
C Metalul pur (sus) se indoaie cand se care sunt petrivite pentru tum~torie contin
aplica o for,a (sageata) d-eoarece atomii sai pan~ la 15% siliciu, plus cantit:lti mici de me-
sunt dispu~i intr-un tipar regulat. Dislocarile tale precum cuprul, fierul, nichelul, magne-
(centru) duc la scindare. intr-un aliaj in ziul ~i zincul. Printre articolele turnate din
solu'ie solida intersti,iala (jos), structura me- asemenea aliaje u~oare se num~r~ blocurile
talului este distorsionata ~i intarita de de cilindri de motor ~i componentele pentru
prezen,a atomilor unui alt metal. motoare ~i fuzelaje de aeronave.
Aliajele de aluminiu potrivite pentru alte
Alama special~, mai durn ~i mai rezistent~ procese de modelare, precum forjarea, lami-
decat alama de cartu~e, se obtine prin alierea narea ~i trefilarea, contin pan~ la 7% magne-
cuprului ~i zincului cu mangan, fier, staniu, ziu ~i circa1 % mangan. Aliajele foarte puter-
plumb ~i aluminiu. Alama special~ este u~or nice de acesttip, cu o utilizare larg~ In aviatie,
de prelucrat ~i potrivit~ pentru scopuri de se obtin cu circa 5% zinc ~i cantit~ti mai mici
tum~torie. Elicele unor nave sunt fabricate de cupru, magneziu ~i mangan.
din acest material.
Multe alte tipuri de alam~ sunt f~cute pen- Duraluminiul
tru o gam~ larg~ de aplica1;ii,inclusiv pentru Una dintre cele mai importante descoperiri In
componente pentru constructii de ma~ini, ro1;i evolutia aliajelor de aluminiu a fost un efect
dintate, omamente, prize ~i dulii electrice. cunoscut sub numele de duritate prin 1mb~-
Alpaca, sau argentanul, este stransinrudit~ tranire. Acesta a fost pentru prima dat~ obser-
cu alama. Ea consta din cupru (de obicei vat de metalurgul german dr. Alfred Wilm. in
65%) aliat cu zinc (17%) ~i nichel (18%). 1909, Wilm experimenta cuun aliaj de alu-

O Reducerea
greuta,ii unei aeron-
ave este importanta
deoarece prin ea se
economise~te com-
bustibil. Elicopterul
ini,ial EH101 de la
inceputul anilor .80
a fost construit
inainte ca aliajele
u~oare de aluminiu
~i litiu sa devina
disponibile in com-
e~. Aceste materiale
sunt de atunci
folosite pentru a
inlocui aluminiul in
intreaga aeronava.
rezultand O reducere
totala de greutate cu
peste 200kg.

...
"
0
"

E
s
E
~
~
O
U
~

223
O Alama a fO5t in trecut larg utilizata pen- din atomii celuilalt element. Cel de-al doilea pentru ca: ele au ajutat reteaua sa: reziste la
tru in5trumente ~tiin1ifice ~i alte obiecte. mod de formare a unui aliaj este atunci cand procesul care In mod normal o deforma. Din
Ade5ea ea 5e acoperea CU lac pentru a pre- elementele sunt dizolvate unele in altele intr- acest motiv, aliajul lui Wilm a devenit remar-
veni matuirea. Acum in locul ei 5e folo5e5C o "solutie solida interstitiala". In acest caz, cabil mai dur dupa: cateva zile de la tratarea
o1elul inoxidabil ~i alte aliaje. atomi apartinand celui de-al doilea metal termica:.
ocupa spatu dintre atomu din reteaua crista- Ca:lirea prin precipitare este o dezvoltare a
miniu ce continea 3,5% cupru ~i 0,5% m ag- lina a primului element. Cu alte cuvinte, procesului de duritate prin Imba:tranire. Ca ~i
neziu. El a Incercat sa: faca: aliajul sa: dev in~ atomu unui element intra in interstitule, sau Inainte, cuprul precipitat (depus) de solutia
mai dur prin forme variate de tratare termi c~, spatule, din structura celuilalt element. Cel solida: se combina: chimic cu aluminiul, dar
inclusiv Inca:lzirea la aproximativ 500°C ~i de-al treilea mod in care se aliaza elementele formarea compusului este accelerata: prin
aruncarea ulterioara: In apa: pentru a se r~ci este prin fonnarea unor "compu$i intermeta- relnca:lzirea aliajului tratat termic la circa
repede. lici". Doua metale se combina chimic pentro. 17SoC. Aceasta: relnca:lzire, sau revenire,
Efectul imediat al acestui tratament a 1.ost a forma un compus cristalin cu o structura reduce timpul de ca:lire al duraluminiului la
redus, dar dupa: cateva zile Wilm a descop erit reticulara. Aceasta contine atomi ai ambelor doar cateva ore. Accelerarea procesului de
ca: metalul devenise mult mai dur, de~i nu metale aranjati intr-un tipar regulat. ca:lire 1n ace~t fel se nume~te Imba:tranire arti-
fusese supus unui tratament ulterior. Motiv ele La unele aliaje, stroctura se schimba de la ficiala:. Si alte aliaje pot fi tratate In acest fel,
nu au fost imediat Intelese, dar aliajul car,ea o forma la alta dupa fabricare, determinand $i iar procesul este deosebit de util pentru alia-
devenit cunoscut sub numele de duralumil r1iu schimbarea proprietatilor metalului. O schim- je care nu trec prin duritate prin Imba:tranire
a fost curand folosit la dirijabile ~i avioan~. in bare de acest fel provoaca efectul cunoscut la temperaturi normale. in asemenea cazuri,
prezent, aceste aliaje sunt folosite ~i per ltru sub numele de duritate prin imbatranire la duritatea aliajului produs poate fi determinata:
navele spatiale. Compozitia lor variaza:, dalr1n duralurniniu $i alte cateva aliaje. prin controlul atent al duratei ~i temperaturii
mod obi~nuit aliajele constau dintr-o baza: de procesului de Imba:tranire. Ca:lirea rezultata: se
aluminiu cu 3,5-4,5% cupru, cate 0,4-0, 7% Cilirea nume~te ca:lire cu revenire ulterioara:. Totu~i,
magneziu ~i mangan ~i pana: la 0,7% silicit I. cand dr. Alfred Wilm $i-a incalzit aliajul de multe aliaje devin mai moi prin revenire.
alurniniu, cele 3,5% de cupro din el au Unele aliaje trec printr-o forrna: diferita: de
Structuri de aliaje patrons in alurniniu in solutie solida. Totu$i, ca:lire cand sunt supuse la fol1e mecanice. De
Exista: trei moduri 1n care pot sa: se comb ine la temperatura camerei, aluminiul poate sa exemplu, impactul ~i abraziunea provoaca:
elementele Intre ele pentru a forma un aJLiaj, pastreze doar aproximativ 0,5% de cupro in schimba:ri In structura cristalina: la suprafata
dar ~i elementele componente se pot COlTIbi- solutie solida. Astfel, dupa racire, majoritatea otelului cu mangan. Suprafata afectata: se
na In mai multe feluri. cuprolui a ie$it din solutie. Ulterior, fiecare transforma: dintr-o structura: cristalina: numita:
in "solutia solida: substitutionala:", (~le- atom de cupro (Cu) eliberat s-a combinat austenita: In forma extrem de dura: numita:
mentele sunt. efectiv dizolvate unele In altl ~le. apoi chimic cu doi atomi de aluminiu CAlz) martensita:. Aceasta ajuta: otelul sa: reziste la
Reteaua crlcStalina: a unui element cont ine pentru a forma un compus intermetalic avand fol1ele mecanice ulterioare. Martensita se
atoini ai celuilalt element 1n pozitii care 1n formula CuA12. Particulele acestui compus formeaza: de asemenea cand otelul Inro~it In
mod normal ar fi ocupate de atomi ai prin rlU- s-au impra~tiat treptat in intregul aliaj intr-o foc este aruncat In apa: sau In ulei. Din acest
lui element. Cu alte cuvinte, o parte din ~.to- perioada de patru sau cinci zile. Prezenta motiv aceasta:tratare, numita: stingere, poate fi
rnii unui element sunt substituiti cu o p~Irte acestor particule in aliaj l-a facut mai rezistent folosita: pentru a ma:ri duritatea otelului.

224 -
Stiint~ ~i tehnologie 68 -SIDERURGIE Stiint~ ~i tehnologie 69 -METALE NEFEROASE
~