DURATA PROTECTIEI

DREPTURILOR PATRIMONIALE DE AUTOR

REGULA
• Potrivit art. 25 al Legii nr. 8/1996 drepturile patrimoniale de autor durează tot
timpul vieții autorului și după moartea sa transmise prin moștenire încă 70 de ani,
indiferent de data la care opera a fost adusă la cunoștință publică
Lipsa mostenitorilor
• În lipsa moștenitorilor exercitarea drepturilor patrimoniale revine;
• organismului de gestiune colectivă mandatat de autor
• dacă nu a dat un astfel de mandat, organismului de gestiune colectivă cu cel mai
mare număr de membri din domeniul respectiv de creație
Anonim sau pseudonim
• Drepturile patrimoniale sunt protejate atunci când opera a fost adusă la cunoștință
publică sub pseudonim sau fără indicarea autorului timp de 70 de ani de la data
aducerii la cunoștință publică.
Opere in colaborare
• Drepturile patrimoniale ale autorilor operelor realizate în colaborare sunt protejate
astfel:
• - toată durata vieții autorilor;
• - 70 de ani în favoarea moștenitorilor de la data decesului ultimului coautor
Operele colective
Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor colective este de 70 de ani de la data
aducerii operelor la cunoștință publică. Dacă timp de 70 de ani de la creare opera nu e
comunicată publicului, protecția drepturilor patrimoniale încetează la expirarea acestei
perioade
Opera de arta aplicata. Programe pentru calculator.
• Drepturile patrimoniale asupra operelor de artă aplicată sunt protejate timp de 25
de ani de la data creării. ART 29 ABROGAT
• Durata protecției în cazul programelor pentru calculator este toată viața autorului,
iar după decesul acestuia se transmit prin succesiune pe o perioadă de 70 de ani-
forma veche 50 de ani
Drepturi echivalente
Prin drepturi echivalente dreptului de autor se au în vedere aceleași drepturi patrimoniale
rezultate din exploatarea creației intelectuale recunoscute acelei persoane care, după
încetarea protecției dreptului de autor, dezvăluie în mod legal și pentru prima oară o
operă nepublicată înainte
Exemplu
• Moștenitorul care publică opera creată de autorul defunct în interiorul perioadei
de protecție (70 ) nu o face în mod legal, având în vedere că a încălcat dreptul
moral la divulgarea operei. În consecință el nu va beneficia de dreputurile
echivalente dreptului de autor.
Calculul termenelor de protectie
• Termenele de protecție a dreptului de autor încep să curgă de la data de 1 ianuarie
a anului următor morții autorului, sau aducerii operei la cunoștință publică.
 CONCLUZIE
Regula, Pseudonim colaborare colective
(inclusiv /anonim
calculator)
Toata viata --------- Toata viata ________

70 de ani de la 70 de ani de la co-70 de ani de la 70 de ani de la co-

deces municare ulti-muldeces municare

Decr. 321/1956
• Art. 6
La moartea autorului sau a vreunuia dintre coautori, drepturile patrimoniale de autor se
transmit prin mostenire, potrivit Codului Civil, insa numai pe urmatoarele termene:
• a) sotului si ascendentilor autorului, pe tot timpul vietii fiecaruia;
• b) descendentilor, pe timp de 50 ani;
• c) celorlalti mostenitori, pe timp de 15 ani, fara ca in acest caz dreptul sa se poata
transmite din nou prin mostenire.
Decr. 321/1956-art7
• In cazurile aratate mai jos, autorul nu are folosinta drepturilor patrimoniale decit:
• a) pe termen de 20 ani de la aparitia operei cu privire la cei care alcatuiesc
enciclopedii, dictionare si culegeri;
• b) pe termen de 10 ani de la aparitie cu privire la autorul unei serii de fotografii
artistice;
• c) pe termen de 5 ani de la aparitie cu privire la autorul de fotografii artistice
separate.

Drepturile conexe dreptului de autor

Interpreţii şi executanţii
Justificare
• Interpretarea sau executarea este întotdeauna rezultatul unui efort personal de
transmitere a operei într-o forma cât mai adecvată, astfel că ea va purta amprenta
personalităţii autorului.
Titualrii
• Art. 94 al Legii nr. 8/1996
• artiştii interpreţi sau executanţi;
• producătorii de înregistrări sonore şi audiovizuale;
• organismele de radiodifuziune şi televiziune.
Artist interpret sau executant
- actorul, cântăreţul, muzicianul, dansatorul şi orice persoană care cântă, dansează,
recită, declamă, joacă, interpretează, regizează, dirijează ori execută în orice altă
modalitate o operă literară sau artistică, un spectacol de orice fel, inclusiv
folcloric, de varietăţi, de circ, sau marionete.
Drepturi morale:
dreptul de a pretinde recunoaşterea paternităţii propriei interpretări sau execuţii;
• dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul său să fie indicat ori comunicat
la - fiecare spectacol şi la fiecare utilizare a înregistrării acestuia;
• dreptul de a pretinde respectarea calităţii prestaţiei sale şi de a se opune oricărei
deformări, falsificări sau altei modificări substanţiale a interpretării ori execuţiei
sale, sau oricărei încălcări a drepturilor sale care ar prejudicia grav onoarea ori
reputaţia sa.
Diferenţe
• dreptului la divulgare - lipseşte
• dreptul de retractare - lipseşte
• dreptul de a se opune oricărei utilizări a prestaţiei sale dacă se aduc prejudicii
grave persoanei sale – se introduce
Drepturile patrimoniale
• art. 98 al Legii nr.8/1996, dreptul de a autoriza ori de a interzice:
• fixarea prestaţiei sale;
• reproducerea integrală sau parţială, directă sau indirectă, temporară sau
permanentă, prin orice mijloc a prestaţiei fixate;
• distribuirea prestaţiei fixate ;
• închirierea interpretării sau executării;
Continuare
• importul în vederea comercializării pe piaţa internă a interpretării sau execuţiei
fixate;
• radiodifuzarea şi comunicarea publică a prestaţiei, cu excepţia cazului în care
aceasta a fost deja fixată sau radiodifuzată.
• punerea la dispoziţia publicului a prestaţiei sale, astfel încât să poată fi accesată
în orice loc şi în orice moment, în mod individual de către public;
• retransmiterea prin cablu.
Durata drepturilor patrimoniale
50 de ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc prima fixare
sau, în dacă nu există o astfel de fixare, de la prima comunicare către public
Gestiunea colectiva
• Organismele de gestiune colectivă sunt asociaţii fără scop lucrativ înfiinţate cu
respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii
şi fundaţii, modificată şi adoptată prin Legea nr. 246 din 18 iulie 2005,
adăugându-se şi dispoziţiile specifice din Legea nr. 8/1996 cu privire la conţinutul
statutului
Organisme de gestiune a drepturilor de autor
• Societatea pentru Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual - Societatea
Autorilor Români din Audiovizual (DACIN SARA),
• COPYRO- Organism de gestiune a drepturilor asupra operelor literare
• Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţie pentru
Drepturi de Autor (UCMR-ADA),
• Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor
Vizuale (VISARTA).
Organisme de gestiune colectiva a drepturilor conexe
 • ADPFR - Asociația pentru drepturile Producătorilor de Fonograme din România
• Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi
(CREDIDAM),
• Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR),,
• "Uniunea Producătorilor de Film şi Audiovizual din România"- Asociaţia
Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual (UPFAR-ARGOA)
• AGICOA România asociație de gestiune a drepturilor conexe ale producătorilor
de opere audiovizuale
Colectori unici
• COPYRO, pentru colectarea remuneraţiei compensatorii pentru copia privată în
domeniul operelor scrise;
• - Uniunea Producătorilor de Fonograme din România pentru colectarea
remuneraţiei compensatoriipentru copia privată în cazul operelor reproduse după
înregistrări sonore sau audiovizuale;
• - UCMR ADA, pentru colectarea remuneraţiilor ce se cuvin titularilor în urma
retransmisiei prin cablu
ORDA
• Oficiul Român pentru Drepturile de Autor este un organ de specialitate în
subordinea Guvernului cu autoritate unică pe teritoriul României în privinţa
evidenţei, observării, şi controlării aplicării legislaţiei în materia dreptului de
autor şi a drepturilor conexe
Atribuţii
• reglementează activitatea în domeniu prin decizii ale directorului;
• elaborează proiecte de acte normative;
• administrează evidenţa repertoriului de opere şi de autori primit de la organismele
de gestiune colectivă;
• organizează şi administrează registrele naţionale specifice;
Atribuţii
• avizează constituirea şi urmăreşte respectarea legislaţiei de către organismele de
gestiune colectivă, exercitând funcţia de observare şi control;
• mediază negocierile privind stabilirea metodologiilor;
• constată contravenţiile şi sesizează săvârşirea infracţiunilor, având atribuţii
extinse de control.

CESIUNEA DREPTURILOR PATRIMONIALE

• Art. 39 pct. 1 al Legii 8/1996 : calitatea de cedent al drepturilor patrimoniale
autorul sau titularul dreptului de autor.
• Tipuri: cesiune exclusivă/ neexcusivă
• Cesionarul poate fi cedent numai dacă cesiunea a fost una exclusivă
• Forma contractului: scrisă ad probationem/
excepție operele utilizate in presa și prezumția de cesiune in cazul programelor pentru
calculator
Conținutul contractului de cesiune
1 Sub sancțiunea rezilierii:
 1.drepturile patrimoniale transmise ( dreptul de a decide în ce mod va fi exploatată
opera, de a autoriza exploatarea operei, ș.a.)
2. modalitățile de utilizare
3.durata cesiunii;
4. întinderea cesiunii;
5. remunerația titularului dreptului de autor.
Situatii speciale
• nul absolut contractul prin care sunt transmise drepturile patrimoniale cu privire
la totalitatea operelor viitoare ale autorului, nominalizate sau nu
• autorul păstrează pentru opera apărută într-o publicație periodică dreptul de a o
utiliza cu două condiții: să nu existe o clauză contrară și să nu fie prejudiciată
publicația.
Actiunea in desfiintare
47 (1) sunt:
• opera este neutilizată sau insuficient utilizată;
• interesele autorului sunt afectate considerabil;
• motivele de insuficientă utilizare sau neutilizare nu se datorează culpei autorului,
faptei unui terț, unui caz fortuit sau forței majore;
• să fi trecut mai mult de 2 ani de la data cesionării dreptului patrimonial asupra
operei și dacă aceasta e cedată unei publicații cotidiene de 3 luni sau un an în
cazul periodicelor.
Contractul de editare
• contractul prin care titularul dreptului de autor cedează editorului, în schimbul
unei remunerații, dreptul de a reproduce și de a distribui opera.
• Relația cu contractul de cesiune: gen – specie
• Categorii de opere:opere literare, muzicale, științifice, cinematografice și
audiovizuale.
Continut
• durata cesiunii (sub sancțiunea nulității relative);
• natura exclusivă sau neexclusivă și întinderea teritorială a cesiunii (sub sancțiunea
nulității relative);
• numărul maxim și minim al exemplarelor;
• remunerația autorului (sub sancțiunea nulității relative);
• numărul de exemplare rezervate autorului cu titlu gratuit;
Continuare
• termenul pentru apariția și difuzarea exemplarelor fiecărei ediții sau, după caz, ale
fiecărui tiraj;
• termenul de predare a originalului operei de către autor
• procedura de control al numărului de exemplare produse de către editor.
Obligatiile titularului dreptului de autor
- de predare la termen a exemplarului original
- de garantare a linistitei folosinte
art 39 alin4

Obligatiile editorului
- de a reproduce și distribui opera la termen Art 56.3
 - de a remunera titularul dreptului de autor
- de a preda autorului numărul de exemplare oferite cu titlu gratuit
- obligația de a permite autorului să aducă îmbunătățiri sau modificări în cazul
ediției noi revine –daca nu cresc costurile
- obligația de a restitui originalul operei, a operelor de artă, ilustrațiile și orice alte
documente primite pentru publicare dacă nu s-a convenit altfel
Drept de preferinta
• Editorul are, pe o durata de de 3 ani, un drept de preferinţă pentru reproducerea
operei aflata deja sub forma de volum, in format electronic.
• Dreptul se exercită in 30 de zile de la oferta scrisă a autorului.
Incetarea contractului
• La expirarea termenului prev în contract sub sancţiunea nulităţii relative
• Dupa epuizarea ultimei editii convenite.
• 56.2: tirajul sau ediția care are un număr de exemplare nev`ndute sub 5% din
numărul total sau care a ajuns sub 100 de exemplare este considerat epuizat

NO|IUNI GENERALE
DESPRE PROPRIETATE INTELECTUALĂ și PROPRIETATEA INDUSTRIALĂ
Introducere
• Proprietatea intelectuală: terminologie,natura dreptului intelectual, categorii de
drepturi intelectuale
• Proprietate industrială: noțiune, dreptul de proprietate industrială, semnele
distinctive, raportul proprietate intelectuală-proprietate industrială
Proprietatea intelectuală
• În sens clasic proprietate = "dreptul subiectiv în temeiul căruia titularul poate, în
formele și în limitele prevăzute de lege, să-și apropie bunuri, să pretindă și să
dispună de întreaga lor utilitate în mod exclusiv și perpetuu“ ar rezulta că și
dreptul de proprietate intelectuală ar putea fi definit asemănător.
• În mod tradițional este utilizată formula "proprietate intelectuală" pentru a
desemna rezultatul creației intelectuale și relațiile juridice ce se stabilesc în jurul
acesteia.
• Termenul "proprietate intelectuală" a fost utilizat de peste o sută de ani pentru a
face referire la acea parte a dreptului care acoperă dreptul de autor, invenția,
semnele distinctive ș.a..
Opinii față de relația proprietate-creație
• "noțiunea modernă a dreptului de proprietate este suficient de largă și nuanțată
pentru a cuprinde forme de stăpânire foarte diferite unele de altele";
• O nouă formă a dreptului de proprietate: "proprietate-creație"stratificată astfel:
domminium eminens pe de o parte, care aparține la publicarea operei întregii
colectivități și pe de altă parte domminium utile, aparținând autorului care, din
momentul publicării, este un simplu titular al dreptului de a utiliza opera;
• creația intelectuală este incompatibilă cu noțiunea dreptului de proprietate,
deoarece, dreptul de autor este unul temporar, care nu poate fi dobândit prin
prescripție și nu este susceptibil de a fi protejat prin acțiunea în revendicare
DEFINITIE. TRASATURI
 • are ca obiect o categorie determinată juridic de produse ale activității umane
intangibile pentru unii. Categoria de produse este juridic definită deoarece nu
toate produsele activității umane fac obiectul proprietății intelectuale (un transfer
electronic de bani este rezultatul unei activității umane, este intangibil pentru alții,
dar nu face obiectul proprietății intelectuale).
• este intangibilă chiar dacă manifestarea sa exterioară este una vizibilă sau
exprimată material. Astfel, o pictură este un produs tangibil, dar obiect al
proprietății intelectuale îl reprezintă creativitatea autorului.
• este rezultatul unei activități umane chiar dacă în timpul creației intervine și un
aparat, precum computerul în cazul persoanei care realizează un program pentru
calculator.
Drepturile intelectuale între drepturile reale și cele de creanță.
• Drepturile intelectuale sunt opozabile erga omnes, distingându-se astfel de
drepturile de creanță și apropiindu-se de drepturile reale. Având în vedere că
dreptul real creează o legătură între un subiect de drepturi și un lucru material, iar
cel intelectual poartă asupra unei realități exterioare nemateriale dar intelectuală,
reiese că drepturile intelectuale nu sunt nici reale. Ele formează o categorie aparte,
guvernată de reguli distincte.
Categorii de drepturi intelectuale
• Sens restrâns: dreptul de autor și drepturile conexe
• În sens larg în categoria drepturilor intelectuale intră și drepturile de proprietate
industrială. Altfel spus, atunci când vorbim de proprietate intelectuală și Dreptul
proprietății intelectuale, implicit sunt incluse și aceste drepturi numite de
proprietate industrială. În alte sisteme de drept această distincție nu există.
Proprietatea industrială
• Existența acestei împărțiri formale, deoarece în cele din urmă proprietatea
industrială este înțeleasă tot ca proprietate intelectuală, ține mai mult de evoluția
sistemului juridic românesc.
• Deosebirea ar rezulta în aceea că dreptul de autor protejează creațiile ca formă, iar
dreptul de proprietate industrială protejează creațiile utilitare, de fond cu aplicație
industrială.
Dreptul subiectiv de proprietate industrială
• Dreptul subiectiv de proprietate industrială este acea posibilitate recunoscută de
lege titularului acestui drept de a folosi, în mod exclusiv, o creație intelectuală
aplicabilă în industrie sau un semn distinctiv al unei asemenea activități
industriale
Trăsăturile dreptului de proprietate industrială
• este limitat în timp și teritorial cu excepția informațiilor confidențiale;
• este o facultate recunoscută titularului care uneori creează obligația de exercitare
a dreptului, cu sancțiuni în caz contrar ( de exemplu decăderea);
• dreptul patrimonial care intră în conținutului dreptului de proprietate industrială
este opozabil erga omnes și transmisibil prin acte între vii și mortis causa.
Forme ale dreptului de proprietate industrială
• invenții
• noi specii de plante și rase de animale
• topografia unui circuit integrat
 • informația confidențială (Know-How)
• desenul , modelul industrial
• semnele distinctive
• În concluzie, proprietea industrială și instituțiile sale sunt astăzi analizate și
reglementate sub denumirea generică de "dreptul proprietății intelectuale“.
LOCUL SEMNELOR DISTINCTIVE
• Alegerea unei mărci, nume comercial sau emblemă nu reprezintă un act de creație
intelectuală, deci nu este un drept intelectual.
• Sunt însă și situații când un semn distinctiv (emblemă sau marcă) sunt rezultatul
unei creații intelectuale și atunci dreptul protejat se apropie până la identificare de
dreptul subiectiv de propeitate industrială, îndeplinind condițiile mențioante
anterior.
Deosebirile între categoria drepturilor de proprietate industrială legate de semnele
distinctive și celelalte drepturi
1. dreptul de exploatare exclusivă a unei invenții este un drept absolut, opozabil erga
omnes, pe când dreptul asupra semnelor distinctive este opzabil concurenților;
2. durata protecției este în principiu limitată pentru drepturile de proprietate
industrială referitoare la invenții, desene și modele industriale, pe când în cazul
semnelor distinctive protecția poate fi prelungită la cerere fără limită temporală.
CONCLUZIE
Sintagma “Dreptul proprietății intelectuale” a căpătat un sens propriu, incluzând atât
drepturile intelectuale cât și pe cele industriale.
Distincția se datorează evoluției dreptului în România și este mai mult una formală.

1. PREZENTARE
• Dreptul proprietății intelectuale: • Dreptul de autor:
Definiție Noțiune
Apariție, evoluție Justificare
Obiect Drept subiectiv
Reglementări
2. Legitimitate
Istoric și filozofic s-a pus întrebarea de ce s-ar acorda drepturi intelectuale?
• comportamentul posibililor subiecți
• argumente etice și morale care justifică proprietatea intelectuală: recunoașterea
pentru autorul unei opere a unui drept natural asupra produselor muncii sale
3. Aparitie. Evolutie
• Evul mediu
• Autorizarea prealabilă în Franța
• Anglia 1709 copyright 21 ani
• Franța 1777 autorul șI moștenitorii au monopolul editării
• S.U.A. 1780 drept de folosință al autorilor pe 14 ani
• Deși aceste prime reglementări au semănat foarte mult, ulterior sistemele de drept
au evoluat diferit, una din importantele deosebiri, fiind sistemul de copyright
adoptat în S.U.A..
4. Obiect de studiu
 • Analizarea tuturor aspectelor privind protecția creației intelectuale, fie că e vorba
de drept de autor, de drepturi industriale sau semne distinctive ale activității de
comerț.
5. APARI|IE ÎN ROMANIA
• Legea presei (domnia lui Cuza) reglementa următoarele drepturi ale scriitorilor,
compozitorilor și altor autori de opere literare: dreptul de proprietate asupra
operei pe timpul vieții, dreptul de a reproduce și difuza creația
• 1879 –Legea mărcilor de fabrici și comerț
• 1923 Legea proprietății literare și artistice
6. Cadru legal actual
• Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție și Legea nr. 93/1998 privind
protecția tranzitorie a brevetelor de invenție;
• Legea nr. 129/1992 privind desenele și modelele industriale;
• Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și alte drepturi conexe;
• Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice.
7. CONVEN|II INTERNA|IONALE
• 1883
Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale
• 1886
Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice
8. ALTE CONVEN|II INTERNA|IONALE
• Convenția internațională pentru protecția artiștilor interpreți sau executanți, a
producătorilor de fonograme și a organismelor de radiodifuziune Roma,1961
• Convenția pentru protejarea producătorilor de fonograme împotriva reproducerii
neautorizate a fonogramelor,Geneva,1971
Convenția universală privind dreptul de autor, Geneva, 1952;
Aranjamentul de la Haga privind depozitul internațional al desenelor și modelelor
industriale din 1925;
Tratatul privind dreptul mărcilor, Geneva 1994
9. TRATAMENTUL NA|IONAL
• Principiu
Un stat mebru al Uniunii trebuie să ofere unui cetățean al altui stat membru aceeași
protecție pe care o oferă cetățeanului propriu
• Înregistrarea
costurilor și durata necesare atunci când într-un stat membru e nevoie pentru protecție de
înregistrare
10. GATT
• Acordului General pentru Tarife și Comerț (GATT- General Agreement on
Tariffs and Trade
• "Trade Related Aspects of Intellectual Property Right's" – TRIP’s
• Asocierea România -UE
11. DREPTUL DE AUTOR
• SENSURI
• LOCUL DREPTULUI DE AUTOR
• DREPT SUBIECTIV
• RESTRANGERI
 • JUSTIFICARE
12. DREPTUL SUBIECTIV DE AUTOR
• DEFINITIE
• CONDITII PENTRU APARITIE
• CONTINUTUL DREPTULUI SUBIECTIV DE AUTOR
13. NATURA JURIDICA
• DREPT DE PROPRIETATE
• DREPT INTELECTUAL SUI GENERIS
• DREPT LA CLIENTELA
• DREPT AL PERSONALITATII
14. TEORII CU PRIVIRE LA NATURA JURIDICA
• TEORIA MONISTA
Drept complex în conținutul căruia intră drepturi patrimoniale și nepatrimoniale care nu
predomină unele asupra celorlalte și sunt de nedespărțit
• TEORIA DUALISTA
dreptul patrimonial depinde de cel nepatrimonial, fiind o consecință a primului
15. CONCLUZIE
Dreptul de autor este un drept subiectiv complex din categoria drepturilor intelectuale,
nepatrimonial dar cu consecințe patrimoniale, și care are în conținutul său atât drepturi
personale nepatrimoniale cât și drepturi patrimoniale

Prezentare
Subiectul dreptului de autor
Obiectul dreptului de autor
Introducere
• Subiectul dreptului de autor
• Opere originale si derivate
• Opera comuna
• Obiectul dreptului de autor
• Conditii pentru protectia dreptului de autor
Subiectul dreptului de autor
• Autorul operei si prezumtia de autor (art. 4)
• Potrivit legii române este autor persoana care a creat opera și de care este leagat
dreptul de autor cu atributele sale de ordin moral și patrimonial
• Subiecte secundare: succesorii, cesionarii legali și convenționali ai dreptului de
autor; organismele de gestiune a drepturilor de autor; persoana care face publică
opera adusă la cunoștința în formă anonimă sau sub pseudonim
Opere originale si derivate
• Opera originală este aceea care dintr-un începutul creației nu se întemeiază pe o
alta și nici nu depinde de o operă preexistentă, originalitatea, în sensul pur al
cuvântului, fiind relativă.
• Atunci când în crearea unei opere se are ca punct de plecare o operă preexistentă,
rezultatul este opera derivată. EX: traducerile, adaptările, culegerile de texte,
enciclopediile, antologiile, etc....
OPERA COMUNA
 • Opera rezultată din activitatea de creație intelectuală a mai multor persoane
• Atunci când coautorii nu stabilesc partea de contribuție a fiecăruia, ne aflăm în
prezența unei opere comune indivizibile
• Atunci când contribuția coautorilor este distinctă și are individualitate proprie
opera comună este divizibilă
OPERA COLECTIVA
• Opera colectivă este aceea care ia naștere la inițiativa unei persoane fizice sau
juridice și în care contribuțiile personale ale autorilor formează un tot fără a fi
posibilă, datorită naturii operei, atribuirea unui drept distinct asupra întregului
operei vreunuia dintre coautori.EX: filmele, reprezantațiile unor piese de teatru,
ziarele, enciclopediile, dicționarele
• Se deosebește de cea comună prin: ia naștere la inițiativa unei persoane fizice sau
juridice; este imposibilă atribuirea de drepturi distincte; raporturile între persoana
din inițiativa căreia ia naștere opera și coautorii sunt reglementate pe cale
convențională, astfel că participanții la actul de creație nu dobândesc decât pe cale
convențională calitatea de subiect al dreptului de autor.
SITUATIA ANGAJATULUI
• Persoana care are calitatea de angajat și în această calitate realizează opera, își
păstrează calitatea de autor, dar legea oferă posibilitatea ca, pe cale convențională,
unele drepturi să aparțină și angajatorului
• Programele pentru calculator: în lipsa unei convenții contrare drepturile
patrimoniale de autor asupra programelor create de unul sau mai mulți angajați, în
exercitarea atibuțiilor de serviciu sau după instrucțiunile celui care angajează,
aparțin acestuia din urmă
OBIECTUL DREPTULUI DE AUTOR
a) scrierile literare și publicistice, conferințele, predicile, pledoariile, prelegerile și orice
alte opere scrise sau orale, precum și programele pentru calculator;
b) operele științifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile
universitare, manualele școlare, proiectele și documentele științifice;
c) compozițiile muzicale cu sau fără text;
d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice și pantomimele;
e) operele cinematografice, precum și orice alte opere audiovizuale;
f) operele fotografice, precum și orice alte opere exprimate printr-un procedeu analogic
fotografiei;
g) operele de artă grafică sau plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, grafică,
gravură, litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei și a
metalului, desene, design, precum și operele de artă aplicată produselor destinate unei
utilizări practice;
h) operele de arhitectură, inclusiv planșele, machetele și lucrările grafice ce formează
proiectele de arhitectură;
i) lucrările plastice, hărțile și desenele din domeniul topografiei, geografiei și științei în
general."
Opere exceptate
• ideile, teoriile, conceptele, descoperirile și invențiile conținute într-o operă,
oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare, sau de exprimare; rațiunea
 pentru care acestea sunt exceptate țin de efectele negative pe care protecția le-ar
putea avea asupra evoluției societății.
• textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară și
traducerile oficiale ale acestora; argumentul pentru care sunt exceptate de la
protecție este acela că sunt destinate comunicării publice oficiale, pentru unele
existând chiar obligația cetățeanului de a le cunoaște
Opere exceptate
• simbolurile oficiale ale statului, ale autorităților publice și ale organizațiilor, cum
ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul și medalia;
exceptarea are în vedere, în acest caz, faptul că rațiunea pentru care acestea există
este tocmai afișarea și utilizarea lor liberă ca manifestare a sentimentului național;
mijloacele de plată; știrile și informațiile de presă; simplele fapte și date.

Conditii privind protectia si continutul dreptului de autor

Conditii pentru protejare dreptului de autor
"operele originale de creație intelectuală în domeniul literar, artistic sau științific, oricare
ar fi modalitatea de creație, modul sau forma de exprimare și independent de valoarea și
destinația lor".
Conditii generale
1) opera să fie rezultat al creației intelectuale
2) opera să fie originală
3) opera să îmbrace o formă de exprimare;
4) opera să fie susceptibilă de a fi adusă la cunoștința publică
Originalitatea operei
• alegerea, analizarea, compararea cu gust, inteligență, sensibilitate, "într-un cuv`nt,
a crea în mod personal"
• opera originală reflectă personalitatea autorului
• originalitatea presupune elemente de "fantezie, alegere, selecționare a materialului
sau prelucrare mintală"
Originalitatea diferitelor opere
• Operele literare
• Operele științifice
• Programele pentru calculator
• Operele de artă plastică
• Operele muzicale
Opera literara
Contrafacere: reproducerea într-o formă c`t mai aproape de original a unei opere
preexistetente; nu trebuie ca reproducerea să fie fidelă.
Alte două criterii utilizate în analizarea originalitățiiă operei literarea sunt compoziția și
expresia.
OPERA STIINTIFICA
• CRITERII
• exprimarea ideilor într-un mod c`t mai exact și precis;
• elementul de noutate științifică adus
 • Originalitatea se referă la compoziție, la modul de structurare și nu neapărat la
conținut.
• Regulile cercetării științifice impun menționarea sursei de unde provine ideea sau
teoria
Programul pentru calculator
compilator
Proiectare >limbaj>cod sursa --------------> cod obiect
Celelalte conditii de protectie a dreptului de autor
• Opera să îmbrace o formă concretă de exprimare
• Opera să fie susceptibilă de a fi adusă la cunoștința publică
• Criterii fără relevanță în acordarea protecției prin drept de autor: modalitatea de
creație, valoarea operelor, destinația operelor, obligația de constituire a
depozitului legal
DREPTURILE MORALE
Art. 10 al Legii nr. 8/1996
 de a decide dacă, în ce mod și c`nd va fi adusă la cunoștință publică opera;
• de a apretinde recunoașterea calității de autor al operei;
• de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoștință publică
• de a pretinde respectarea integrității operei și de a se opune oricărei modificări,
precum și oricărei atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputația
sa.
• dreptul de a retracta opera,despagubind daca e cazul pe titularii dreptului de
utilizare
Caractere
• a) caracter strict personal, ceea ce face să nu să poatăfi exercitate dec`t de autorul
operei;
• b) caracter inalienabil, potrivit art. 11 alin. 1: "drepturile morale nu pot face
obiectul vreunei renunțări sau înstrăinări";
• c) caracter insesizabil, drepturile morale neput`nd fi urmărite de creditorii
autorului;
• d) caracterul perpetuu fost susținut av`nd în vedere că opera va păstra în timp
personalitatea autorului,
• e) caracterul imprescriptibil al drepturilor morale presupune că vor fi exercitate
"at`t timp c`t opera răm`ne în memoria oamenilor și face obiectul unei exploatări"
Dreptul de divulgare
• Opera comandata
• Opera comuna si aceea colectiva
• Opera al carei suport e in proprietatea altei persoane decat autorul (art. 47alin4)
Divulgarea dupa decesul autorului
#n perioada de protecție a operei
• dacă manifestarea de voință a autorului în sensul divulgării rezultă din acte sau
fapte juridice ale acestuia, atunci moștenitorii au dreptul să facă acest lucru
• dacă autorul își manifestă voința în timpul vieții în sensul necomunicării publice a
operei, aceasta nu poate fi divulgată de nici o persoană
Dupa expirarea perioadei deprotectie: 25.2
Dreptul la paternitatea operei
 • Dreptul la nume:
dreptul de a decide numele sau pseudonimul, de a pretinde indicarea acestora și chiar
păstrarea anonimatului
• Dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor:
dreptul de a revendica oric`nd calitatea de autor și dreptul de a se opune oricărui act de
uzurpare
Dreptul de a pretinde respectarea integrității operei
• dreptul autorului de solicita interzicerea oricărui act care ar aduce atingeri fizice
operei;
• dreptul autorului de a interzice orice atingere a operei care ar afecta reputația
autorului.
Modificari permise
• dacă e o transformare privată, care nu este destinată și nu este pusă la dispoziția
publicului;
• dacă rezultatul transformării este o parodie sau o caricatură, fără a se crea
confuzie cu opera originală și autorul acesteia;
• dacă transformarea este impusă de scopul utilizării permise de autor;
• dacă are loc corectarea erorilor unui program pentru calculator
Snow vs. The Eaton Centre
• Sculptorul Michael Snow a apreciat că nu a fost respectat dreptul său la
integritatea operei, fiind atinsă reputația sa. Opera denumită "Flight-Stop" a fost
v`ndută unui centru comercial din Toronto, The Eaton Centre. #n perioada
sărbătorilor de Crăciun în jurul sculpturii sale au fost așezate decorațiuni
specifice, M. Snow susțin`nd că astfel opera arăta ridicol.
Solutia
• Curtea a decis în favoarea autorului operei, concluzia fiind că atunci c`nd e vorba
de reputație și onoare acesta e singurul care poate aprecia.
Dreptul de a retracta opera
• autorul poate retracta opera dacă partea care are drepturi rezult`nd dintr-un
contract este de acord cu acest lucru și este despăgubită;
• proprietarul este de acord cu retractarea operei după prealabila despăgubire

Drepturile patrimoniale de autor

 dreptul "de a decide dacă (...) va fi utilizată opera sa", dreptul "de a decide (...) în
ce mod și când va fi utilizată opera sa",
 dreptul "de a consimți la utilizarea operei de către alții", din aceasta rezultând sau
" drepturi distincte și exclusive ale autorului de a autoriza sau de a interzice..."
(art. 13).
 dreptul de suită.
Dreptul de a decide dacă opera va fi utilizată sau exploatată
• Autorul are în completarea dreptului moral de divulgare și dreptul de a decide
dacă opera va fi utilizată sau exploatată
Dreptul de a decide în ce mod va fi utilizată sau exploatată opera
 • Autorul poate hotărâ atât cine va exploata opera cât și cum va fi exploatată. El
poate decide fie să exploateze opera singur, fie să cedeze acest drept unei alte
persoane fizice sau juridice.
EX: cartea publicată poate fi adaptată pentru a fi pusă în scenă sau difuzată la radio sau,
adaptată pentru a deveni scenariu de film;
Modalitati de exploatare
1.reproducerea operei;
2.distribuirea operei;
3.importul în vederea comercializării pe piața internă a copiilor realizate cu
consimțământul autorului;
4.închirierea operei;
5.împrumutul operei;
6.comunicarea publică, direct sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin
punerea operei la dispoziția publicului, astfel încât să poată fi accesată în orice loc și în
orice moment ales, în mod individual de către public;
7.radiodifuziunea operei;
8.retransmiterea prin cablu a operei;
9.realizarea de opere derivate.
Clasificare
• Modurile de exploatare a operei enumerate de legea română pot fi grupate în trei
mari categorii:
• reproducere,
• distribuirea,
• comunicarea publica prin orice mijloace
Reproducerea.
• Regula. Prin reproducere se înțelege realizarea uneia sau mai multor copii ale unei
opere, în orice formă materială, inclusiv realizarea oricărei înregistrări sonore sau
vizuale a unei opere, precum și stocarea permanentă ori temporară a acesteia cu
mijloace elctronice
• EXCEPTII
• reproducerea unei opere în cadrul procedurilor judiciare, parlamentare sau
administrative ori pentru scopuri de utilitate publică;
• utilizarea de scurte citate dintr-o operă în scop de analiză, comentariu sau critică
ori cu titlu de exemplificare, în măsura în care folosirea lor justifică întinderea
citatului; pentru a nu fi necesară autorizarea autorului e necesară îndeplinirea
următoarelor condiții: citatul să fie scurt, și utilizat în vederea analizării sale, a
comentării, a criticării sau dat drept exemplu.
EXCEPTII 2
• utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere în publicații, în
emisiuni de radio sau de televiziune ori înregistrări sonore sau audiovizuale,
destinate exclusiv învățământului ori, chiar direct, în cadrul instituțiilor publice
de învățământ sau de ocrotire socială
• reproducerea pentru informare și cercetare de scurte extrase din opere, în cadrul
bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor instituțiilor publice
culturale sau științifice
Reproducerea pentru uz personal
Este permisă reproducerea fără autorizare dacă sunt îndeplinite cumulativ câteva condiții:
opera să fi fost adusă anterior la cunoștință publică, reproducerea să fie pentru uz
personal sau pentru cercul normal al unei familii, reproducerea să nu contravină
exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de
exploatare.
Remuneratia compensatorie
• un procent din valoarea în vamă a importului sau valoarea facturată fără T.V.A.
intre limitele stabilite de Legea nr.8/1996 modificată și completată în art. 107 alin.
8:
- coli de hârtie pentru copiator, format A4, între 1%;
- alte suporturi: 3%;
- pentru aparate 0,5%.
Distribuire
Prin distribuire legea înțelege transmiterea cu titlu oneros sau gratuit către public a
originalului ori a copiilor unei opere, precum și oferirea publică a originalului sau a unei
copii.
Exceptii
scurte extrase din articolele de presă și reportaje radiofonice sau televizate în scopul
informării asupra problemelor de actualitate;
-scurte fragmente ale conferințelor, alocuțiunilor, pledoariilor și a altor opere
asemănătoare cu condiția ca aceasta să se facă în scop de informare privind actualitatea;
-opere în cadrul informațiilor privind evenimentele de actualitate.
Importul, închirierea,împrumutul
Import: introducerea pe piața internă a originalului sau copiilor legal realizate ale unei
opere fixate pe un suport, în vederea comercializării.
Autorul are dreptul exclusiv de a autoriza închirierea originalului și a copiilor operei,
indiferent de forma în care e materializată, pentru o perioadă de timp limitată, în
schimbul unui avantaj economic direct sau indirect.
 Împrumutul în punerea la dispoziția a originalului sau a copiei operei unei
persoane, cu titlu gratuit, în vederea folosirii pe o perioadă determinată de timp și
prin intermediul unei instituții care "permite accesul publicului în acest scop".
Comunicarea operelor prin orice mijloace
• Intră în această categorie toate modalitățile de exploatare a operei care
presupun transmiterea operei prin cablu, fir, fibră optică, satelit ș.a..
Autorul operei sau cesionarul drepturilor de exploatare are dreptul de autoriza
transmiterea sau retransmitera integrală, simultană și nealterată a operei, prin convenție
fixându-și remunerația.
Exceptate de la autorizare:
 comunicarea către public prin mijloace audiovizuale a unor scurte extrase din
articolele de presă și reportaje radiofonice sau televizate,
 a unor scurte fragmente ale conferințelor, alocuțiunilor ș.a., în scopul informării
asupra problemelor de actualitate
PREZENTAREA ÎN PUBLIC
 supusă autorizării autorului și prezentarea în public prin orice mijloace a unei
opere radiodifuzate, sau televizate .
  Problema practică: prezența unui receptor TV, racordat la o rețea de transmisie
prin cablu, într-un spațiu deschis publicului, de genul piață, restaurant, bar,
presupune acordl prealabil al titularului drepturilor de exploatare a programelor
respective.
RADIODIFUZAREA si RETRANSMITEREA PRIN CABLU
• Radiodifuzarea poate consta fie în emiterea unei opere de către un organism de
radiodifuziune sau de televiziune prin orice mijloc fără fir, fie transmiterea operei
sau a reprezentării digitale a acesteia prin cablu, fibră optică sau alt procedeu
similar, în vederea recepționării de către public.
• Preluarea operelor transmise prin fir, cablu sau fibră optică și retransiterea
integrală și nealterată în vederea recepționării de către public este supusă
autorizării de către titularul dreptului de autor, potrivit art. 13 li. h al Legii nr.
8/1996.
Dreptul de suită
Dreptul de suită este dreptul patrimonial conferit autorilor de a obține o parte din
creșterea valorii operei, prin primirea unei cote din pretul net de vanzare obtinut la orice
revanzare ulterioara primei revanzari.
REGLEMENTARE
• art. 21: dreptul de a încasa o cotă din prețul de vânzare în cazul fiecărei revânzări
a originalului unei opere de artă plastică, grafică sau fotografică prin intermediul
unui salon, galerie de artă sau orice comerciant de opere de artă; b) dreptul de a fi
informat asupra locului unde se află opra sa
• Coroborând art 21 cu art. 7 se presupune că prin opere de artă plastică legiuitorul
a avut în vedere: sculpturile, picturile, gravurile, operele de artă monumentală,
grafică, litografie, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei și a metalului
precum și operele de artă aplicată.
COTA
• Coda ce revine autorului operei variază între:
• 5% (pentru sume între 300-3000 euro)
• 0,25% (pentru sume peste 500 000 euro

INVENTIA
 Invenţia este soluţia (rezolvarea) unei probleme tehnice din orice ramură a
economiei, ştiinţei, culturii, sau orice alt domeniu al vieţii sociale, care prezintă
noutate faţă de stadiul tehnicii şi poate fi aplicată în domeniul respectiv.
 Creaţia umană, rezultat al unei activităţi inventive, nouă raportat la stadiul tehnicii
şi susceptibilă de aplicare industrială [art. 7 alin. (1)]
 În sensul Legii nr. 64/1991, a realiza o invenţie înseamnă a crea produse,
procedee, metode sau aplicaţii şi combinaţii de mijloace noi.
Obiect al inventiei
 produse, procedee şi metode.
 Produsul este un obiect determinat care se deosebeşte de altele prin trăsăturile şi
elementele sale: compoziţie, structură ş.a. Realizându-se invenţii care au ca obiect
 produse, se pot crea: aparate, maşini, instalaţii, sisteme de comandă, substanţe
chimice, biologice, amestecuri fizico-chimice, microorganisme etc.
 Procedeele sunt activităţi care au ca finalitate realizarea sau modificarea unui
produs, în timp ce metodele au efecte de natură calitativă.
Clasificare
 în funcţie de obiect
simple, cele care au ca obiect un singur produs, mijloc sau procedeu;
complexe, cele care au o utilizare mai larga.
 relaţia cu alte invenţii, acestea sunt clasificate în:
principale, cele care nu au nicio legătură cu alte invenţii;
de perfecţionare, cele care se bazează o invenţie anterioară.
Clasificare
 Conf. art. 7 alin. (1)
brevetabile, cele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege;
nebrevetabile, care fie nu îndeplinesc o condiţie, fie sunt expres exceptate de lege.
 nivelul de inventivitate la care se ajunge:
brevet conform Legii nr. 64/1991;
model de utilitate conform Legii nr. 350/2007.
Brevetul de inventie
 Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI) a definit brevetul de
invenţie ca fiind un act eliberat la cerere de către un oficiu guvernamental, act
care îi conferă titularului exclusivitatea exploatării.
 art. 1: drepturile asupra unei invenţii sunt recunoscute şi apărate pe teritoriul
României prin acordarea unui brevet de invenţie de către Oficiul de Stat pentru
Invenţii şi Mărci, în condiţiile prevăzute de lege.
Natura juridica
 act administrativ atributiv de drepturi pentru următoarele motive:
– este un act administrativ unilateral care atribuie titularului o situaţie juridică stabilită
anterior de lege;
– ca organ al administraţiei de stat, OSIM îşi manifestă voinţa în sensul acordării sau nu a
brevetului numai după parcurgerea unei proceduri deschisă de solicitant în condiţiile
legii.
Subiectul protectiei
 art. 3 al Legii nr. 64/1991, „dreptul la brevet de invenţie aparţine inventatorului
sau succesorului său în drepturi”.
 art. 5 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 64/1991 unitatea angajatoare:
– invenţia să fie opera unui salariat;
– acesta să fie angajat cu contract de muncă;
– în contractul de muncă să fie prevăzută expres, în sarcina salariatului, misiunea
inventivă ce corespunde cu funcţiile sale;
– având în vedere caracterul permisiv al normei, să nu existe în contractul de muncă
clauze care să creeze alt statut.
Conditii de brevetare
 Noutatea: invenţia este nouă dacă „nu rezultă în mod evident din
cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii”, definiţie identică cu aceea din
art. 54 alin. (1) al Convenţiei Brevetului European.
  Stadiul tehnicii include „toate cunoştinţele care au devenit accesibile
publicului până la data înregistrării cererii de brevet de invenţie sau a
priorităţii recunoscute”
Anterioritatea
 Anterioritatea este situaţia creată prin existenţa unor informaţii accesibile
publicului care pot conduce la reproducerea invenţiei.
 Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească anterioritatea pentru a afecta
noutatea sunt:
– să fie certă din punct de vedere al existenţei şi datei;
– să fie accesibilă publicului;
– să permită realizarea invenţiei.
Acrivitatea inventiva
 activitate este inventivă dacă pentru o persoană de specialitate în acel domeniu
soluţia problemei nu rezultă în mod evident din datele problemei.
 activitatea inventivă presupune parcurgerea a trei zone: aceea cunoscută deja şi
avută în vedere pentru informare, o zonă de mijloc în care omul normal inovează
şi una de vârf, a noului, unde are loc practic, activitatea inventive care ştiinţa şi
tehnica le posedă.
Aplicabilitatea industriala
 art. 13 al Legii nr. 64/1991: o invenţie este susceptibilă de aplicare industrială
„dacă obiectul său poate fi fabricat sau utilizat într-un domeniu industrial, inclusiv
în agricultură”.
 industrie şi alte activităţi = tot ceea ce presupune şi este datorat muncii omului,
activităţii sale asupra naturii
Nu contravine ordinii publice sau bunelor moravuri
 nu sunt brevetabile „invenţiile a căror exploatare comercială este contrară ordinii
publice sau bunelor moravuri”.
 Ordinea publică?
 Bune moravuri?
Exceptari
 nu sunt considerate invenţii brevetabile: descoperirile, teoriile ştiinţifice, metodele
matematice, creaţiile estetice, planurile, principiile şi metodele în exercitarea de
activităţi mentale, în materie de jocuri, programe pentru calculator sau în
domeniul activităţilor economice şi prezentările de informaţii.
Durata
 Durata de valabilitate a protectiei unei invenţii diferă după felul invenţiei şi este
următoarea:
– pentru invenţia principală, 20 de ani de la data de depozit;
– pentru invenţia de perfecţionare brevetată înainte de intrarea în vigoare a Legii
nr. 64/1991, durata este de 20 de ani, termenul curgând de la data depozitului;
Drepturi
 Drepturile morale ale inventatorului:
- dreptul de a divulga public realizarea sa;
– dreptul la recunoaşterea calităţii de autor al invenţiei;
– dreptul la nume;
– dreptul la eliberarea unui titlu de protecţie sau menţionarea numelui în brevet;
– dreptul la eliberarea unui duplicat al brevetului de invenţie.
Dreptul titularului de brevet
 dreptul de prioritate,
 dreptul exclusiv de exploatare a invenţiei
 dreptul provizoriu de exploatare exclusivă a invenţiei
KNOW-HOW
 Definiție
 Rezervarea prin apropiere?
 Cum e protejat?
 Contractele de transmitere a Know-how-ului