Romania

Pop.—21.7 mil. loc.;

Suparafata:238,391 km2;
Vecinii: N-E –Moldova;
N –Ucraina;
E –Ucraina;
S-E –Marea Neagra;
S –Bulgaria;
N-V –Ungaria;
S-V –Iugoslavia (Serbia).

Puncte extreme: S-Orașul Zimnicea;

N-Satul Horodiștea;
E-Orașul Sulina;
V-Comuna Beba-Veche.

Carpatii Orientali

Caracteristici generale:

- Reprezinta cea mai intinsa unitate montana,ocupand jumatate din suprafata

Carpatilor;
- Limita:de la granita cu Ucraina pana la Valea Prahovei;
- Vecini:Granita cu Ucraina in N, Depresiunea Colinara a Transilvaniei si Campia
de Vest in V, Subcarpatii Curburii si Valea Prahovei in S, Subcarpatii Moldovei si
Podisul Moldovei in E.
- Au altitudini mijlocii,altitudinea maxima fiind de 2303 m in Vf. Pietrosu (M-tii
Rodney),2100 m Vf. Pietrosu (M-tii Caliman);
- Culmile sunt paralele,orientate N-V-S-E (in partea de N si centrala), iar in partea
de S sunt curbate;
- Carpatii Orientali prezinta 3 fasii paralele de nota sub stratul geografic:
1. In partea de V sunt intalnite roci vulcanice de unde au rezultat muntii
vulcanici;
2. In partea centrala sunt intalnite roci dure numite sisturi cristaline;
3. In partea de E si S predomina rocile sedimentare (cutate flis).
- Carpatii Orientalisunt puternic fragmentati de Depresiuni,Pasuri si Trecatori;
- Prezinta forme variate de relief:
- relief vulcanic din care au rezultat:cratere,conuri si platforme;
- glaciar intalnit in Muntii Rodney;
- calcaros.

Grupa nordica
- Numita si Carpatii Maramuresului si Bucovinei;
- Limita:granita cu Ucraina pana la Pasul Mestecanis,Depresiunea
Dornelor,Depresiunea Campu-Lung Moldovenesc;
- Este alcatiut din 3 fasii paralele de roci:
1. V: roci vulcanice;
2. Centru: roci cristaline;
3. E: roci sedimentare(cutate flis).
- Sunt puternic fragmentati de depresiuni,vai,pasuri si trecatori;
-Diviziuni:M-tii Rodnei(Vf Pietrosu-2303 m), Maramuresului, Bargaului, Shuhard,
{Oas, Gutai, Tibles - vulcanici}, {Obcinile Bucovinei (Feredeu.Mare.Mestecanis) –
cutate flis} ,
Depresiunea Maramuresului (Iza.Mara,Ghis).

Grupa centrala sau Carparii Moldotransilvani

- Limita: de la Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecanis, Depresiuna Capmulung

Moldovenesc pana la Valea Oituz,Pasul Oituz;
- Localizare: in partea central-estica a Romaniei si partea Centrala a Carpatilor
Orientali.
- Sunt alcatuiti din 3 tipuri de roci:
- vulcanice in partea de V :M-tii Caliman,Gurghiu,Harghita;
- cristaline (dure) in centru-Giurgeu,Tarcau,Ciuc;
- sedimentare (cutate flis) in E – Ceahlau,Gojamnu,Berzumt.
- Culmile sunt paralele orientate pe directia N-V-S-E, curbate catre S;
- Sunt puternic fragmentati de depresiuni,vai si trecatori;
- Intre muntii vulcanici sunt intalnite depresiuni de baraj vulcanic : Depresiunea
Giurgeu, Ciuc, Borsec, Bilbor.
-Diviziuni: Caliman,Harghita,Gurghiu,Giurgeu,Ciuc,Nemira,Stanisoarei.

Grupa Sudica (Carpatii Curburii)

- Localizare: In partea central-estica a Romaniei si in partea de S a Carpatilor

Orientali;
- Limite: De la Valea Oituz, Pasul Oituz pala na Valea Prahovei;
- Sunt alcatuiti in totalitate din roci sedimentare (cutate flis). Muntii se curbeaza
spre S altitudinea maxima este de 1954 m in M-tii Ciucas;
- In centrul grupei Sudice se afla cea mai mare depresiune intra-montana ---
Depresiune Brasovului;
- Sunt puternic fragmentati de depresiuni, pasuri si trecatori;
- Diviziuni: M-tii Vrancei, Buzaului (Intorsurii, Penteleu, Podul Calului, Siriu).

Carpatii Meridionali

- Reprezinta sectorul cel mai masiv fiind asezat in S Depresiunii Colinare a

Transilvaniei;
- Au o orientare E-V;
- Limita: de la V. Prahovei pana la Culoarul Timis-Cerna;
- Sunt numiti Alpii Transilvaniei datorita faptului ca s-au format in acelasi timp cu
Alpii iar fata de celelalte grupe carpatice s-au inaltat cu inca 1000 m;
- Prezinta varfuri ce depasesc 2500 m: Vf. Moldoveanu (2544 m), Vf. Negoiu
(2535 m), Vf. Parang (2519 m), Vf. Peleaga (2509 m), Vf. Omu (2505 m);
- Sunt alcatuiti din roci cristaline;
- Sunt putin fragmentati de depresiuni,vai,pasuri si trecatori, prezentand doar o
vale transversala- Valea Oltului;
- Sunt formati din 4 grupe: 1. Gr. Bucegi, 2. Gr. Fagaras, 3. Gr. Parang, 4. Gr.
Retezat-Godeanu.

Grupa Bucegi
 - Limita: de la V. Prahovei pana la Valea Dambovitei;
- Sunt alcatuiti din conglomerate si calcare;
- Diviziuni: M-tii Bucegi, Piatra-Craiului, Leaota, Culoarul Ruker-Bran.

Grupa Fagaras

- Reprezinta grupa cea mai inalta din Carpatii Romanesti;

- Limita: de la V. Dambovitei pana la V. Oltului;
- Sunt cei mai masivi si inalti munti {Vf. Moldoveanu (2544 m), Vf. Negoiu (2535
m);
- Prezinta relief glaciar: Lacul Balea si Lacul Podragu;
- Diviziuni: Fagaras, Fruntii, Ghitu, Iezer.

Grupa Parang

- Este cuprinsa intre Valea Oltului si Valea Jiului;

- Reprezinta cea mai intinsa unitate de relief din Carpatii Meridionali;
- Prezinta relief glaciar foarte dezvolatat;
- Culmile muntoase pornesc din M-tii Parang, Vf. Parang (2519 m);
- Diviziuni: Capatanii, Lotrului, Candrel, Șureanu. Lacul Galcescu.

Grupa Retezat-Godeanu
- Se intinde de la Valea Jiului pana la culoarul Timis-Cerna;
- Prezinta relief glaciar, bine dezvoltat in M-tii Retezat (Vf. Peleaga- 2509 m)—
Lacuri Glaciare: Bucura si Zanoaga;
- Diviziuni: Retezat, Godeanu, Valcan, Mehedinti, Cernei, Țarcu, Depr. Petroșan
pe V. Jiului, Depr. Hațegului.

Carpatii Occidenatli

- Sunt situati in partea de V a Depresiunii Colinare a Transilvaniei;

- Sunt curprinsi intre Valea Dunarii la S pana la V. Somesului, V. Barcaului la N;
- Au altitudini reduse fata de celelalte ramuri ale Carpatilor, abia depasesc 1800
m
(M-tii Bihor-1849 m);
- Prezinta mozaic-petrografic (substratul petrografic foarte diversificat);
- Carpatii Occidentali prezinta vai ce patrund intre diviziunile acestora – Muresul,
Timisul, Crisurile;
- Vaile patrund in interiorul muntilor sub forma unor depresiuni-golfuri.
DIVIZIUNI:
1. M-tii. Banatului si Poiana Rusca

- Sunt cuprinsi intre Valea Dunarii si Valea Muresului;

- Sunt separati de Carpatii Meridionali de catre Culoarul Timis-Cerna;
- Presinta cele mai scazute altitudini din Carpati atingand 1446 m in M-tii Semenic si
1374 in M-tii Poiana Rusca;
- Sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline pe alocuri apar calcare;
- Coboara in inaltime de la E la V;
- Diviziuni: - M-tii Banatului – Semenic, Almajului, Aninei, Locvei, Dognecei, Depr.
Almajului, Defileul Dunarii, Culoarul Timis-Cerna;
- M-tii Poiana Rusca – Sunt cuprinsi intre Vaile: Strei, Bistra, Mures.

2. M-tii Apuseni

- Limita: De la V. Muresului in S pana la V. Barcaului, V. Somesului in N;

- Prezinta mozaic petrografic {sisturi cristaline, calcare si roci eruptive (vulcanice};
- In partea centrala (Bihor, Vladeasa, Muntele Mare) au altitudine de peste 1800
m;
- In calcare s-a format relief carstic ce a dat nastere la pesteri si chei. ~ Pestera
Fruntului– 41 km~.
- In V Campia si Dealurile de Vest, patrund in interiorul zonei montanesub forma
depresiunilor golfuri;
- DIVIZIUNI: Bihor, Gilau, Trascau, Muntele Mare, Metaliferi, Zarangului, Codru-
Moma, Padurea Craiului, Plopis, Mersesului, Vladeasa; Depr. Brad, Aries, Vad-
Borod;

Depresiunea Colinara a Transilvaniei

- Este situata in interiorul arcului carpatic in partea centrala a tarii;
- Limita: La E si N-E este data de Carpatii Orientali, in S Carpatii Meridionali, in V
Carpatii Occidentali (M-tii Apuseni), Dealurile de V;

Caracteristicile reliefului:
- Regiunea are un caracter de podis, cu altitudini medii de 500-700 m;
- Relieful este compus din dealuri, podisuri, depresiuni si vai;
- Catre Carpatii Orientali sunt intalnite siruri de dealuri si depresiuni numite
dealuri externe sau Subcarpatii Transilvaniei~Vf. Bechei-1080 m~;
- In zona de contact cu Carpatii Meridionali s-au format un aliniament de
depresiuni (Fagarasului, Sibiului);
- In partea de contact cu M-tii Apuseni, trecerea se realizeaza prin intermediul
unor culoare depresionare (Orastiei, Alba Iulia-Turda);
- In interiorul Podisului Transilvaniei sunt intalnite dealuri care au fost impartite in
3 subregiuni:
1. Podisul Somesan situat in partea de N-V, marginit de Somesul Mic si
Somesul Mare;
2. Campia Transilvaniei este limitata de cele 2 Somese si Mures. Are aspect
colinar cu altitudini de 400-600m;
3. Podisul Tarnavelor se afla la S de Mures si este strabatut de cele 2 Tarnave
(Mare si Mica);
- Podisul Tarnavelor cuprinde: Pod. Secaselor si Pod. Hartibaciului;
- Dealurile usor boltite sunt numite domuri din care se exploateaza gaz
metan(CH4);
- In substrat sunt intalnite cutele diapire din care se exploateaza sare.

Subcarpatii
 - Subcarpatii sunt dealuri inalte situate la exteriorul Carpatilor Orientali si
Meridionali;
- S-au format prin cutarea si inaltarea unor straturi sedimentare odata cu lantul
carpatic.
- Se intind de la Valea Moldovei pana la Valea Motrului
- Sun formati din depresiuni si dealuri dispuse in siruri paralele cu marginea
muntelui
- Se subdivid in functie de pozitie si de structura reliefului in 3 diviziuni:
<Subcarpatii Moldovei (V. Moldovei pana la V.Trotusului)
<Subcarpatii Curburii (V.Trotusului pana la V.Dambovitei)
<Subcarpatii Getici (V.Dambovitei pana la V. Motrului)
Subcarpatii Moldovei

- Se desfasoara la E de Carp. Orientali intre V. Moldovei si V. Trotusului;

- S-au format prin cutarea si inaltarea unor straturi sedimentare;
- Sunt formati din depresiuni si dealuri dispuse in siruri paralele cu marginea
muntelui (depr. sunt inchise de culmi deluroase);
- Diviziuni: 1. Depresiunea Neamtului strabatuta de raul Neamt (Ozana) iar la
exterior sunt intalnite: Dealul Rosu si Dealul Cornii;
2. Depresiunea Cracau – Bistrita strabatuta de raurile Cracau si
Bistrita inchisa de Dealul Runcu;
3. Depresiunea Tazlau – Casim strabatuta de raurile Tazlau si Casim,
inchisa de Culmea Pietricica.

Subcarpatii Curburii

- Sunt situati la exteriorul Carpatilor Orientali (Grupa Curburii) si M-tii Bucegi;

- Sunt cuprinsi intre V. Trotusului si V. Dambovitei;
- S-au format prin cutarea si inaltarea unor straturi sedimentate;
- Vine in contact cu Campia Romana in partea exterioara;
- Reprezinta cel mai complex sector subcarpatic, cel mai mare;
- Subcarpatii Curburii sunt alcatuiti din 2 randuri de depresiuni si 2 randuri de
dealuri (interne si externe);

Diviziuni: Subcarpatii Vrancei, Buzaului, Prahovei;

Depresiuni interne: Vrancei, Pucioasa, Valeni de Munte;
Dealuri externe: Istrita, Ciolanu, Blajeni;
Depresiuni externe: Pacle.

Subcarpatii Getici
 - Se extind langa Carpatii Meridionali de la valea dambovitei pana la Valea
Motrului;
- S-au format prin cutarea si inaltarea unor straturi sedimentare;
- La S Subcarpatii Getici se invecineaza cu Pod. Getic (Piemontul Getic);
- Sunt formati din depresiuni subcarpatice si dealuri;
- Undele dealuri depasesc 1000 m (Dealul Chicioara- 1218);
Diviziuni: Depresiunea Nord-Olteana, Subcarpatii Olteniei,Muscelele Argesului,
Depr. Campu-Lung, Depr. Tg. Jiu.

Podisul Getic
(Piemontul Getic)
1.Se situeaza intre subcarpatii getici si campia romaniei
Limitia:

1. Intre V.Dambovitei si Dunare;

2. In V intra in contact cu Dunarea si Podisul mehedinti.
2.Este format din roci sedimentare, necutate frecvent aparand pietrisuri;
3.Suprafata podisului are o usoara inclinare N-S;
4.Raurile au creeat vai largi si adanci care fragmenteaza podisul in diviziuni
( platforme sau unitati de relief);
5.Podisul Getic este numit piemontul getic, fiind una din cele mai tipice regiuni de
relief, asemanandu-se cu cel al M.Alpi si cu cel al Campiei Padului din Italia.
Diviziuni:
Platforma: Strehaiei
Jiului
Oltetului
Codmeana
Argesului
Candesti

Podisul Mehedinti

1. Se afla la poalele M. Mehedinti, intre vaile Motrului, Dunarei si Podisul Getic;

2. Are o structura asemanatoare cu a muntilor, fiind format din sisturi cristaline si
calcare care au determinat dezvoltarea reliefului CARSTIC;
3. Are o unitate de tip carpatic cu inaltimi cuprinse intre 500 si 650 m, in care
vaile sunt largi, iar fluviile sunt netede, incadrandu-se in categoria de podis.
 Podisul Moldovei

1. Este situat in parte de NE a tarii intre Moldova(obcinile Bucovinei),

Siret( Subcarpatii moldovei) si Prut, iar in S intra in contact cu C.Romana, prin
intermediul Podisului Covurului;
2. Este cel mai extins podis din Romania;
3. Este format din roci sedimentare ce s-au depus peste un fundament foarte
vechi numit Platforma Est- Europeana;
4. Se inclina spre S-E

DIVIZIUNI:
 Podisul Sucevei: ocupa partea de N-V a podisului, cele mai mari
altitudini pin podis, Siret si Suceava brazdeaza in relief vai largi.
SUBDIVIZIUNI: 1.Despresiunea Radauti
2.Podisul Falticeniului
3.Podisul Dragomirnei
4.Dealurile Ibanesti

5.Dealul
Mare.
 Campia Moldovei: numita si campia Jijiei are alt. cuprinse intre 200-
300m, aspect colinar, pe raurile care op strabat au fost amenajate
iazuri.
Principalele rauri: BAHULUI
JIJIA
BASEU
 Podisul Barladului: ocupa partea de S a P.Moldovei, altitudinile scad de
la N-S (500>200m)
SUBDIVIZIUNI:
1. Coasta Iasilor
2. Podisul Central Moldovenesc
3. Coliniele Tutovei
4. Dealurile Falciului
5. Podisul Covurului
6. Campia Covurului
7. Depresiunea Elanului
8. Culoarul Siretului

Podisul Dobrogei

1. Este situat in SE-ul tarii, fiind inconjurat pe trei parti de apa, (2 parti de
Dunare, o parte M.Neagra)
 2. Podisul Dobrogei reprezinta cea mai tipica regiune de podis din tara noastra,
datorita faptului ca este format din roci dure (granit; nefragmentate; usor
ondulate)
3. Altitudinea scade de la N>>S
CUPRINDE 3 REGIUNI:
 Podisul Dobrogei de N, fiind format din roci dure . M Macin 467m, Vf
Greci.
Dealurile Tulcei, culmea Niculitel
Podisul Babadagului
Muntii Macinului s-au format in timplu orogenezei hercinice.
 Podisul Dobrogei central, format din Podisul Casincei, are sisturi
cristaline si sisturi verzi
 Podisul Dobrogei de S are altitudini ce coboara sub 200 m
SUBUNITATI: Podisul Megidia
Podisul Ngeru-Voda
Podisul Oltinei
Zona litorala
Valea Carasu

ZONA LITORALULUI ARE O LUNGIME DE 244KM, SE INTINDE DE LA VAMA

VECHE PANA LA CAPUL MIDIA

ZONA LITORALULUI PREZINTA TARMURI INALTE CU PLAJE SI FALEZE

S-A DEZVOLTAT RELIEF LOESS.

Campia de V

- Se desfasoara in V tarii in continuarea dealurilor de V si a Carpatilor Occidentali

pe directia generala N-S;
- Campia de V mai este numita si Campia Banato-Crisana;
- S-a format prin umplerea unei mari (Marea Panomica) cu sedimente aduse din
zona montana;
- Altitudinea medie este de 100 m si cea maxima de 143 m in Campia Vingai;
- Prezinta o usoara inclinare a reliefului spre V;
Tipuri de Campii:
1. Campii Înalte: Situate in prelungirea dealurilor (Vingai, Lugojului);
2. Campii Tabulare: Netede avand un aspect orizontal acoperite si nisip si
loess(Carei, Aradului);
3. Campii Joase: Situate in partea inferioara a raurilor: Somes, Crisuri si Timis.
(Camp.:Somesului, Crisurilor si Timisului)
- Prin Campia de V trece singurul canal navigabil- Bega;
- In Campia Carei sunt intalnite acumulari de nisip (dune) ce s-au fixat prin
culturile agricole (vita de vie).
 Dealurile de V

- Sunt situate in prelungirea Carpatilor Occidentali in V acestora;

- Se extind de la N la S formand o bordura deluroasa ce face trecerea spre
Campia de V;
- Altitudinile dealurilor sunt de 200-400 mai inalte la contactul cu muntele;
- Dealurile de V sunt alcatuite din roci sedimentare pe alocuri apar maguri
(culmi, dealuri) mai inalte: Magura Simileului (579 m) Culmea Codru (formate din
roci dure asemanatoare cu cele di Carpati;
- Dealurile de V cat si Campia de V patrund in interiorul muntilor sub forma unor
depresiuni golfuri in lungul raurilor.
- Diviziuni: Dealurile Silvaniei, Depresiunea Simileului, Depr. Baia Mare, Depr.
Vad-Borod, Depr. Beiusului, Depr. Beiusului, Depr. Zarand, Dealurile Lipovei,
Dealurile Buziasului, Depr. Oravitei.
- La contactul dintre 2 unitati de relief sunt intalnite ape termale(ce ajung pana la
90 grade C).

Campia Romana

1. este cea mai intinsa unitate de relief din tara noastra.

2. este situata in partea de S a tarii, fiind marginita de Lunca Dunarii in S;E si V
3. in partea de N intra in contact cu zona deluroasa
4. altitudinile sunt cuprinse intre 6m la Vascoza Siretului in Dunare, iar la contact
cu dealurile ajunge la 300 m ( la iesirea Argesului din zona deluroasa)
5. C.R. s-a format pe locul unei foste mari ( lac) umplut cu sediminte aduse din
zona montana.
6. are un aspect neuniform
7. prezinta, pe alocuri o patura de LOESS groasa de 40 m, pe aceasta patura de
loess s-a dezvoltat relief de CROV, stratul de leoss are grosime cea mai mari
in C.Baraganului
8. TIPURI DE CAMPII:
 INALTE situate la contactul cu zona deluroasa
 DE COBORARE situate intre Arges si Siret
 ORIZONTALE (tabulare) sunt netede si sunt acoperite cu loess si
nisip(dune)

Cea mai joasa campie este C.Siretului Inferior, ajungand la 6 m.

Cele mai inalte campii(200-300m) sunt intalinite la contactul cu subcarpatii
curburii si cu zona deluroasa.
1. C.PITESTI
2. C.TARGOVISTEI
3. C.PLOIESTILOR
 4. C.RAMNICULUI-SARAT
Campia Romana a fost impartita in 3 sectoare:
 SECTORUL VESTIC este situat la V de Olt numit si C.Olteniei.
Subdiviziuni:
1. C.Blahintei
2. C.Bailestilor
3. C.Romanatilor
 SECTORUL CENTRAL este situat intre Olt si Arges cuprinzand
campii inalte, joase si netede
Subdiviziuni:
1. C.Pitestilor
2. C.Targovistei
3. C.Ploiestilor
4. C.Vlasiei;C.Gavanu-Burdea;C.Burnasului;C.Boianului.
 SECTORUL ESTIC cuprinde cea mai intinsa regiune de coborare si
cea mai intinsa campie neteda, orizontala
Subdiviziuni:
1. C.Ramnicului
2. C.Siretului Inferior
3. C.Tecucilor
4. C.Covurului
5. C.Brailei
6. C.Baraganului.

Delta Dunarii

1. este cea mai noua si mai intinsa unitate de relief

2. este situata in partea de SE a tarii, la varsarea Dunarii in M.Neagra
3. s-a format pe locul unui fost golf al M.Negre datorita transportului de aluviuni
de catre Dunare
Factorii care (inca) contribuie la formarea deltei:
 aportul mare de aluviuni
 lipsa mareelor
 panta redusa a fluviului, a platformei continentale
 circulatia curentilor circulatori
 Oscilatiile nivelui Marii Negre inca din cuaternal
In dreptul localitatii PATLAGEANCA Dunarea se desprte in 2 brate: CHILIA si
TULCEA
In dreptul localitatii TULCEA acest brat se desparte in 2 brate: SULINA si
SF.GHEORGHE.
-Bratul Chilia este cel mai lunga, avand debitul cel mai mare care la varsare in mare
formeaza o delta secundara numita Delta Secundara a Chiliei( apartine Ucrainei)
-Bratul sulina este cel mai scurt, singurul navigabil si cel mai adanc.
-Bratul Sf.Gheorghe este al II-lea ca lungime si debit; din acest brat pornesc canale,
brate seundare, garle,mlastini, lagune, ce fac legatura cu complexul lagunar Razim-
Sinoie
Laguna este un loc format prin bararea cu aluviuni a unui fost golf.
Grindurile sunt portiunile de uscat, cele mai inalte ale deltei
Tipuri de grinduri: Continentale( Stapog; Chilia)
Maritime(perpendiculare pe directia bratelor,Saraturile; Letea-12m)
Fluviale situate in lungul bratelor ( Stipog)