Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TARGOVISTE

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ


SPECIALIZAREA: TEOLOGIE PASTORALA

AMOS

ĪNDRUMĂTOR :Pr. Conf. Dr. Mihail Teodorescu


Sustinator: Rădulescu Mihnea
An II, Gr. III

TĂRGOVIŞTE,
2010
PLANUL LUCRĂRII

• INTRODUCERE......................................................p.3

• I. LUCRAREAPROFETICĂ A LUI AMOS......................p. 4

• II. AMOS ŞI SCRIEREA SA...................................p. 6

• CONCLUZIE............................................................p. 8

• BIBLIOGRAFIA.......................................................p. 9

2
INTRODUCERE

Supranumit de unii "apostolul vechi testamental al dragostei lui


Dumnezeu" fata de omul pacatos; "sf. Ioan al Vechiului Testament"1
Doua tragedii sunt descrise in aceasta carte impreuna cu consecintele care
le urmeaza acestora. Una a unui om al lui Dumnezeu si una a lui Insusi
Dumnezeu.
Amandoi sufera din pricina infidelitatii si imoralitatii cuiva. De fapt, dupa
modelul tragediei din viata omului, Dumnezeu traseaza tragedia relatiei Sale cu
poporul Sau ales. Totusi ceea ce profetul evidentiaza este faptul ca Dumnezeu i-a
poruncit sa o ia inapoi pe femeia preacurva asa cum El ii aduce inapoi la El pe
copiii lui Israel! O ilustratie perfecta a dragostei lui Dumnezeu!2
1 Cuvintele lui Amos, unul din pastorii din Tecoa, vedeniile pe care le-a
avut el despre Israel, pe vremea lui Ozia, imparatul lui Iuda, si pe vremea lui
Ieroboam, fiul lui Ioas, imparatul lui Israel, cu doi ani inaintea cutremurului de
pamant.
2 El a zis: ,,Domnul racneste din Sion, glasul Lui rasuna din Ierusalim.
Pasunile pastorilor jelesc, si varful Carmelului este uscat.
Aceasta introducere era in mod natural din gura unui pastor care era
familiar cu racnetul leilor, cu mugetul taurilor, si cu mugetul vacii. Racnetul
leului in padure este unul din cele mai minunate sunete din natura; iar cand este
aproape produce teroare atat in inima omului cat si a fiarei.
Amos nu este un "absolvent" al scolii de profeti a Israelului fondata de
Samuel, ci este un laic. El este pastor si culegator de smochine de Egipt
(sicamore). (1:1; 7:14) De loc este din Tecoa, un sat aflat cam la 16 de km de
Ierusalim (numele satului acesta este interesant; inseamna "sunetul trambitei";
de asemenea pentru ca era asezat pe o inaltime -- 850 m de la nivelul marii -
satul a devenit un post de observatie de unde se avertiza Ierusalimul de
apropierea armatelor straine).Desi nascut in Iudea mesajul sau se adreseaza in
primul rand regatului de nord, Israel, dar si lumii intregi dupa cum vom vedea.
Subtitlurile din Biblia noastra le indica.Numele sau inseamna "povara", sau
"purtatorul poverii"3.
1
Asist. univ. drd. Macedon Petrescu,, Idei moral-sociale în scrierile profetilor Vechiului
Testament , în „Studii Teologice” , 1984 , nr. 1-2, p. 56
2
Ibidem
3
Pr. Prof. dr. Petru Semen, Asteptand mantuirea, Trinitas, Iasi,2002, p. 83

3
I. LUCRAREAPROFETICĂ A LUI AMOS

Lucrarea profetica a lui Amos s-a desfasurat in timpul domniei lui


Ieroboam al II-lea, imparatul Israelului si Ozia, imparatul Iudeii (care mai este
numit si Azaria -- 2Cronici 26:14-21 ne spune ca Ozia a incercat sa uzurpe rolul
Marelui Preot in Ierusalim aducand el insusi tamaie pe altar motiv pentru care a
fost lovit cu lepra si a ramas lepros pana la sfarsitul vietii lui).
A fost contemporan cu Osea, profet in Israel si cu Mica, profet in Iuda.
Vremea exacta a profetiei lui Amos este determinata de el dupa reperul
cronologic al cutremurului din 760 in. de H. Acest cutremur a fost de asemenea
proportii incat este mentionat de profetul Zaharia cu cateva sute de ani mai
tarziu.Zaharia 14:5 Veti fugi atunci in valea muntilor Mei, caci valea dintre
munti se va intinde pana la Atel; si veti fugi cum ati fugit de cutremurul de
pamant pe vremea lui Ozia, imparatul lui Iuda. Si atunci va veni Domnul,
Dumnezeul meu, si toti sfintii impreuna cu El!4
Conform relatarilor istoricului evreu necrestin Iosifus Flavius
(Antichitatile Evreilor 9.225) "o jumatate de munte a fost mutata la campie 400
de metri mai incolo, distrugand gradinile imparatului", si provocand o mare
spaima, facandu-i pe oameni sa fuga dinaintea lui, asa cum spune Zaharia in
profetia sa.Este posibil ca aceste cuvinte ale lui Amos ce descriu efecte ale unui
cutremur de pamant sa fi fost implinite exact pe vremea cutremurului mentionat
de el, si descris de Iosifus:3:14-155
,,In ziua cand voi pedepsi pe Israel pentru faradelegile lui, voi pedepsi si
altarele din Betel; coarnele altarului vor fi sfaramate, si vor cadea la pamant.
Voi surpa casele de iarna si casele de vara; palatele de fildes se vor duce, si
casele cele multe se vor nimici, zice Domnul.``
Vremea scrierii cartii este de asemenea caracterizata de liniste,
prosperitate si de lipsa unei amenintari militare straine, rezultat posibil al
pocaintei ninivenilor la predicarea lui Iona.
Doua mari subiecte preocupa profetia lui Amos: lipsa religiei adevarate in
Israel, lipsa de dreptate din Israel
Asa cum Iona a fost trimis Asiriei sa le predice pocainta care sa evite
judecata iminenta si sa atraga indurarea lui Dumnezeu, tot asa Amos a fost trimis

4
Ibidem
5
E Charpentier, Să citim Vechiul Testament , EARC, Bucureşti, 1998, p. 76

4
Israelului pentru a-l invita sa se pocaiasca de rautatile lui si a evita astfel judecata
prevestita sa vina asupra lui de la Dumnezeu.6
Desi mesajul sau a produs o oarecare tulburare in randurile inaltilor
demnitari ai Israelului (atat rege cat si mare preot), in general regatul de nord
nu s-a pocait la predicarea lui Amos, drept pentru care dupa aproximativ 40 de
ani de la profetia sa Israelul este complet nimicit de asirieni si dus in robie.7
TEMA MESAJULUI lui Amos o reprezinta respingerea de catre Israel a
adevaratului Dumnezeu in schimbul inchinarii la idoli. Din aceasta au rezultat o
sumedenie de alte fapte care caracterizau natiunea si pe care Dumnezeu le
condamna prin mesajul profetului.
VOR FI JUDECATI PENTRU O MULTIME DE NELEGIUIRI, NU
PENTRU PUTINE!8Sfantul Ierom observa ca nu este nimic maret si sublim in
stilul lui Amos. El i se adreseaza cu cuvintele Sfantului Pavel, aspru in vorbire,
dar nu si in cunostinta. El spune mai departe, ca in timp ce toata lumea vrea sa
vorbeasca in stilul lui, Amos in general foloseste comparatii luate din viata de la
tara unde a fost crescut.Augustin spune ca exista un fel de elocventa la cei care
scriu literatura sacra, condusi de un spirit de intelepciune, si astfel raportat la
natura lucrurilor pe care le discuta, chiar cei care ii acuza de un stil rustic si
nepoliticos in felul lor de a scrie, n-ar putea alege un stil mai potrivit, vorbind
despre acelasi subiect, aceeasi persoana, si in aceleasi circumstante.9
De ce este Dumnezeu manios pe oameni? Daca cruzimea il face manios,
este pentru ca inima lui este plina de bunatate pentru om. Daca asuprirea ii
produce manie este pentru ca doreste ca omul sa traiasca in dragoste si pace.
Mesajul acestei carti este ca Dumnezeu este fara blandete fata de om. El
nu va face pace. El nu se va compromite. Cand incepe sa se ocupe de o natiune,
El insista asupra valorilor absolute. Faptul ca suntem crestini nu inseamna ca
scapam de condamnarea judecatii Cuvantului lui Dumnezeu in acele domenii
unde incercam sa facem compromisuri. Faptul ca suntem crestini de 2000 de ani
nu schimba Cuvantului lui Dumnezeu care ne cerceteaza inimile si vietile.
Dumnezeu nu se schimba10.Dumnezeu este mult mai preocupat de sfintirea
noastra decat de vindecarea, sau bunastarea noastra.
II. AMOS SI SCRIEREA SA
6
John Douglas, Dictionar biblic, Ed.Cartea Crestina, Oradea, 1995, p. 231
7
Asist. univ. drd. Macedon Petrescu, op.cit., p. 58
8
Ibidem
9
Mircean, Corneliu, Robert Lazu, Orizontul sacru, Polirom, Iasi, 1998, p. 97
10
Pr. Prof. dr. Petru Semen, op.cit., p. 81

5
Titlul: Cartea poarta numele autorului ei: Amos, care se poate traduce prin
„purtatorul de poveri". Înca o data, numele este o anuntare a specificului misiunii
pe care o va avea acest om chemat de Dumnezeu la o activitate grea si
importanta11.
Autorul: Numele lui Amos nu apare în nici o alta carte a Bibliei. El nu a
fost un preot sau un profet educat în mînuirea si transmiterea Cuvîntului lui
Dumnezeu. Ca si în cazul celorlalti profeti însa, autoritatea lui a venit de la
Domnul si asta i-a fost de ajuns ca sa stea plin de îndrazneala în fata oamenilor:
Amos a raspuns lui Amatia: „Eu nu sînt nici prooroc, nici fiu de prooroc;
ci sînt pastor, si strîngator de smochine de Egipt. Dar Domnul m-a luat de la oi,
si Domnul mi-a zis: „Du-te si prooroceste poporului Meu Israel!" (Amos 7:14-
15).
Locul din care s-a ridicat Amos a fost Tecoa, o asezare situata cam la 6 km
sud de Betleem, în pustia iudeii. Acolo îsi pastorise altadata si David oile si tot
acolo se ascunsese pe cînd fugea de împaratul Saul. Limbajul folosit de Amos
este nesofisticat. Profetul are vorbirea unui om de la tara, plina de comparatii din
natura în care-si duce viata (Amos 3:4, 5, 12; 5:8, 19; 9:9). Tonul lui este
raspicat, iar mesajul lui merge direct la tinta fara prea multa pregatire: „El a zis:
„Domnul racneste din Sion, glasul Lui rasuna din Ierusalim. Pasunele pastorilor
jalesc, si vîrful Carmelului este uscat" (Amos 1:2).
Data: Autorul fixeaza singur data activitatii sale: „pe vremea lui Ozia,
împaratul lui Iuda si pe vremea lui Ieroboam, fiul lui Ioas, împaratul lui Israel, cu
doi ani înaintea cutremurului de pamînt". Tinînd seama de amenintarile care ne
apropie de sfîrsitul domniei lui Ieroboam, putem spune ca Amos a activat în
preajma anului 755 î.Cr12.
Amos este un profet ridicat de Dumnezeu din împaratia lui Iuda si trimis
sa prooroceasca la Betel si Samaria, în inima religioasa a împaratiei lui Israel.
Activitatea profetica a lui Amos nu a fost solitara. Probabil ca în tineretea lui a
mai apucat sa-l vada pe Elisei si sa-l auda pe Iona vorbind despre succesele
militare ale Israelului (2 Împarati 14:25) ). Amos a fost premergatorul altor
profeti. În timpul lucrarii lui, Dumnezeu l-a ridicat pe Osea sa vorbeasca în Israel
si pe Isaia si Mica sa activeze în Iuda.

11
John Douglas, op.cit., p 231
12
Ibidem

6
Contextul scrierii: Amos a profetit într-o vreme de optimism si abundenta.
Vremea lui Ozia si Ieroboam readusese ceva din fala Israelului de altadata. La
curtile împaratesti se instalase iarasi luxul, ritualurile religioase erau pline de
pompa si fast, poporul traia iarasi în abundenta si în bucurie. Israelul arata însa
ca un mar frumos pe dinafara si gaunos pe dinauntru.13
Pacatul se furisase în viata intima a poporului si dincolo de aparentele de
religiozitate, Legea Domnului fusese abandonata. Simplitatea si neprihanirea
fusesera înlocuite cu abundenta materiala, luxul, necinstea si imoralitatea (Amos
2:6-8; 3:10; 4:1; 5:10-12; 8:4-6).
În plan international, Asiria, Mesopotamia si Egiptul erau în eclipsa, asa
ca aparent, Israelul nu avea de ce sa se teama. În acest context Amos a fost trimis
de Domnul sa predice un mesaj de mustrare si amenintare14.
Pedeapsa vestita de Amos nu se vedea atunci nici macar la orizontul
istoriei, asa ca nu este de mirare ca acest „taran" venit de la oi a fost privit cu
curiozitate si cu aversiune în centrele civice si religioase ale Israelului.
Imaginati-va cam cum au reactionat doamnele din „înalta societate" a Samariei
cînd l-au auzit spunîndu-le:
„Ascultati acum, juncane din Basan, de pe muntele Samariei, voi care
asupriti pe cei sarmani, zdrobiti pe cei lipsiti, si ziceti barbatilor vostri: „Dati-
ne sa bem!" (Amos 4:1).
Nu este de mirare ca împotriva profetului s-a pornit repede o conspiratie
care a facut totul ca sa-l reduca la tacere. Amatia, preotul idolatru din Betel, l-a
parît împaratului, declarîndu-l tradator (Amos 7:10-11), iar apoi l-a interpelat
public, gonindu-l din Israel.
Cartea lui Amos ne vorbeste despre iluzoria siguranta a belsugului si
confortului zilei de astazi. Dumnezeu este acela care ridica sau coboara împaratii
si împaratiile. Toate marile imperii ale lumii au cazut din cauza aceluiasi motiv
groaznic: pacatul15.
El atrage ruina popoarelor. Peste Israelul prosper rasuna glasul de tunet al
lui Amos: „Asa vorbeste Domnul: Dupa cum pastorul scapa din gura leului
numai doua bucati de picioare sau un vîrf de ureche, asa vor scapa copiii lui
Israel care stau în Samaria în coltul unui pat si pe covoare de Damasc!" (Amos
3:12).

13
E Charpentier, op.cit., p. 76
14
Asist. univ. drd. Macedon Petrescu, op.cit., p. 59
15
Ibidem

7
CONCLUZII

Profetia lui Amos nu este numai amenintare si pedeapsa. Dincolo de


disciplinarea necesara, Amos vesteste recuperarea si restaurarea poporului.
În numai cinci versete (Amos 9:10-15), viitorul Isarelului este descris în
toata frumusetea împlinii legamintelor Avramic, Davidic si Palestinian în ceasul
apoteotic al încununarii lui Mesia. În cartea lui Amos se gaseste textul profetic
care, în vremea Bisericii primare, a pus capat dezbaterilor din consiliul din
Ierusalim. Iacov este cel care-l tine minte si îl proclama tuturora:
„Si cu faptul acesta se potrivesc cuvintele proorocilor, dupa cum este
scris: „Dupa aceea, Ma voi întoarce, si voi ridica din nou cortul lui David din
prabusirea lui, îi voi zidi darîmaturile, si-l voi înalta din nou: pentru ca
ramasita de oameni sa caute pe Domnul, ca si toate neamurile peste care este
chemat Numele Meu, zice Domnul, care face toate aceste lucruri, si caruia Îi
sînt cunoscute din vesnicie" (Fapte 15:15-17 citat din Amos 9:11-12).
A fost contemporan cu Osea, profet in Israel si cu Mica, profet in Iuda.
Vremea exacta a profetiei lui Amos este determinata de el dupa reperul
cronologic al cutremurului din 760 in. de H. Acest cutremur a fost de asemenea
proportii incat este mentionat de profetul Zaharia cu cateva sute de ani mai
tarziu.Zaharia
Amos reprezinta respingerea de catre Israel a adevaratului Dumnezeu in
schimbul inchinarii la idoli. Din aceasta au rezultat o sumedenie de alte fapte
care caracterizau natiunea si pe care Dumnezeu le condamna prin mesajul
profetului.

8
BIBLIOGRAFIA

• Biblia sau Sfanta Scriptura, editie a Sfantului Sinod al BOR, EIBMBOR,

Bucuresti, 1988

• E.Charpentier, Să citim Vechiul Testament , EARCB, Bucureşti, 1998,

• John Douglas, Dictionar biblic, Cartea Crestina, Oradea, 1995,

• Mircean, Corneliu, Robert Lazu, Orizontul sacru, Ed.Polirom, Iasi, 1998,

• Petrescu, Asist. univ. drd. Macedon, Idei moral-sociale în scrierile

profetilor Vechiului Testament , în „Studii Teologice” , 1984 , nr. 1-2,

• Pr. Prof. dr. Petru Semen, Asteptand mantuirea, Trinitas, Iasi,2002,

• S. J. Schultz, Calatorie prin Vechiul Testament, Ed.Cartea Crestina,

Oradea, 2000,

S-ar putea să vă placă și