1 Drept Civil – Curs 1 – 2009

OBLIGATIILE

Dr. civil poate fi definit ca sistem de norme ce descriu modelul raportului juridic civil
=>studiul dr civil e din aceasta perspectiva studiul raporturilor juridice.
E firesc ca dupa materia persoanelor+ dr.real sa se discute despre obligatii.
Ele au legatura cu patrimoniul, in continutul lor intra dr. de creanta care, impreuna cu dr.
reale formeaza continutul patrimoniului. Avem doar obligatii civile:

Acceptii obligatii civile :

Sens larg= raportul juridic civil al carui subiect activ, creditorul are dreptul sa ceara
subiectului pasiv, debitorul, care are datoria corespunzatoare de a da, a face, a nu face o
anumita prestatie, la care ar fi avut dreptul in absenta angajamentului ;

Sens strict = elemental pasiv din continutul raportului juridic de obligatie (=datorie).

Ne intereseaza in special sensul larg, sens in care obligatia, ca raport juridic civil, e
compusa din :
- subiect
-continut
- obiect
Subiect activ, titularul dr de creanta= creditor
Subiect pasiv, cel ce are datorie= debitor

 Exista situatii in care, potrivit legii, creditorul+debitorul au denumiri speciale. Intr-o

obligatie din comodat exista comodant si comodatar; alteori legea reglementeaza anumite
contracte speciale, denumind si partile acelor contracte cu termenii specifici care nu mai
corespund doar subiectului activ /pasiv,ci care desemneaza
 Ambele calitati in aceeasi persoana pentru contractele sinalagmatice (obligatii de
aici ??)
 Cu subiecte ce reunesc dubla calitate creditor+debitor, spre ex.vanzare-cumparare);
locatiune, antepriza(beneficiar+prestator de lucrari:antreprenor+beneficiar)
Cat priveste continutul obligatiiei, el e format din drepturile si datoriile partilor cu
caracter patrimonial=> creantele se inscriu la activ patrimonial iar datoriile la pasiv.
Raportand activul la pasiv, se stabileste solvabilitatea.

Obiectul obligatiei= prestatiile la care este indreptat creditorul si este tinut debitorul –
sunt fie pozitive , fie negative.
Pozitive= a da+ a face
Negative= a nu face
 2 Drept Civil – Curs 1 – 2009
Pozitive:actiuni
Negative: abstentiuni
 a da= transmiterea, constituirea unui dr. real
 a face= orice prestatie pozitiva cu exceptia la a da
 a nu face= o prestatie cu caracter general, nu special
=> nu coincide cu  prestatia negativa speciala corespunzatoare unui dr. de
creanta a nu face ceva ce debitorul ar fi avut dreptul sa
faca daca nu s-ar fi angajat
 prestatia negativa generala corespunzatoare
unui dr. real si care e temeiul raspunderii delictuale
(neminem laedere)

Notiunea de obligatie civila = un gen de raporturi juridice civile, in interiorul carora

nu coincid mai multe specii, ce sunt rezultatul unei
clasificari, dupa criterii:
in fct. de izvoare  obligatii nascute din acte juridice
-au ca temei act unilateral
- au ca temei act bilateral
- au ca temei act multilateral
 obligatii nascute din fapte juridice stricto sensu:
intemeiate pe gestiunea de afaceri
intemeiate pe
imbogatirea fara justa cauza

intemeiate pe plata lucrului nedatorat

intemeiate pe delict civil

 obligatii nascute din fapte juridice licite

 obligatii nascute din fapte juridice ilicite

in fct. de obiectul existent obligatii pozitive: a da, a face

obligatii negative: a nu face
obligatii ce au ca obiect sume de bani (pecuniare)
obligatii ce au alte obiecte decat bani (nepecuniare)
DAR intr-o acceptie larga, pecuniar= caracter evaluat in bani=> toate obligatiile civile sunt
pecuniare
1 obligatii civile de rezultat(deturnate)- se refera la rezultatul prestatiei debitorului
2 obligatii civile de prudenta+diligenta-de mijl
rezultat: prestatie+rezultatul urmarit=> o obligatie de
 3 Drept Civil – Curs 1 – 2009
rezultat e executata nu doar la prestatie, ci si la rezultat
de mijl., cat timp prestatiile au fost executate, oblig e
executata, chiar daca rezultatul nu e atins
-cele mai multe sunt de rezultat, de mijl. sunt la medici+avocati
Relevanta e pe teren probatoriu: pt ca debitorul sa raspunda trebuie dovada:
fapte ilicite
prejudicii
raport de cauzalitate
vinovatie

!!!! Pentru obligatiile de rezultat, daca nu s-a atins rezultatul, exista o prezumtie de fapta
ilicita, din care se naste o prezumtie de culpa in sarcina debitorului.
Pentru obligatii de mijl. nu exista acea prezumtie, creditorul trebuie sa dovedeasca ca
debitorul- nu a utilizat toate mijl, din acea cauza, neatingandu-se=>. Daca insa se face
dovada, acest lucru exista si prezumtia de culpa.
-le-a utilizat gresit

Diferenta obligatia de rezultat/mijl. nu e la proba, ci pe temeiul faptei ilicite a neexecutarii

contractuale. Uneori si aceasta dispare, in cazul unei obligatii de rezultat e atins=>, dar
creditorul invoca vicii(executare necorespunzatoare)-> nu exista prezumtie de neexecutare,
deci creditorul va trebui sa faca dovada viciului, dupa care se face dovada de culpa.

Sanctiuni – perfecte -1
-imperfecte(naturale) -2
Orice raport juridic civil se intemeiaza pe forta de constrangere a statului=> obligatiile
juridice sunt diferite de cele morale. Aceasta clasificare se refera la civile, nu morale –
exista o diferenta intre cele 2 categorii: pt. 1- creditorul poate recurge oricand la
constrangerea statala, iar pentru 2 creditorul nu mai are aceasta posibilitate, dar daca
debitorul executa de bunavoie, el nu are dreptul la repetitie (ex. Prescriptie extinctiva: daca
s-a indeplinit termenul, dar debitorul executa, nu poate cere repetitiunea).

Opozabilitate- pr-zise -1
-scriptae in rem -2
-propter rem – 3
In timp ce 1 se caracterizeaza prin opozabilitate inter partes, pt. 2 si 3 e o opzabilitate mai
mare. Initial, creditorul poate cere executarea dr. sau numai de la un debitor, dar ulterior
pe parcursul existentei obligatiei, in situatia debitorului se poate substitui o alta pers, care
e obligata fata de creditor. ??
Daca privim 2, 3 doar in raport cu un moment, ele se comporta ca obligatii civile pr-zise,
DAR pe toata durata existentei lor, in diferite momente, datoria apasa pe umerii mai multor
persoane=> e justa obs. ca obligatiile 2 si 3 au o opozabilitate largita.
Studiul obligatiilor civile – in fct. de izvorul lor=> e necesara clasificarea in – Codul Civil –
 4 Drept Civil – Curs 1 – 2009
contract
-quasicontract
-delict
-quasidelict
-........
Insa, aceasta clasificare este incompleta si inexacta.
E inexacta, pt ca quasicontractul nu are nicio legatura cu contractul (contractul= acord
de vointa, quasicontract: gestiune de afaceri, imbogatire fara justa cauza, plata lucrului
nedatorat= fapta juridica licita). Notiunea de quasidelict, chiar daca are legatura cu
delictul, nu se difera de aceasta in suficienta masura pt a produce consecinte diferite
(delictele= fapte ilicte cu intentie si quasidelictele= fapte ilicite din culpa, produc aceleasi
efecte juridice => diferenta nu se justifica).
E incompleta , pentru ca actul juridic unilateral e omis; Codul Civil vorbeste de
quasicontracte, nu are in vedere imbogatirea fara justa cauza+ se ignora ipoteza in care
obligatiile civile se nasc din acte adm +oblig. jur complete.
E inexacta ideea ca se nasc din lege – nici un raport juridic civil nu se naste din lege : e
nevoie de un fapt juridic in sens larg ce da nastere unui raport jurdic concret sa devina
posibila aplicarea normei. Ceea ce Codul Civil are in vedere ca legea = fapte juridice
stricto sensu (acestea produc efecte juridice daca/ in masura in care legea leaga de ele
asemenea efecte).

S-a propus ca izv. sa fie – acte juridice –civile

-de alta natura –unilaterale
-bilaterale
-multilaterale
- fapte juridice –licite
-ilicite

CONTRACTUL

In materia T.G. a obligatiilor, contractul este studiat in general.

Art.942 Cod Civil =”acrodul intre 2/n pers. spre a constitui/stinge un raport juridic”
Contractul este un act juridic bilateral sau multilateral. Nu e complet, ar trebui
“modificat”. Sfera efectelor contr. – obligativitati
-relativitati
In dreptul francez conventia e diferitra de contract (in functie de sfera efectelor); in
dreptul romanesc nu exista aceasta diferenta. Parti, nu persoane .
Contractul e un act juridic bi/multilateral, un acord de vointa intre 2 sau mai multe
parti, cu intentia de a naste/modifica/stinge raporturi juridice.
S-a facut diferenta intre contracte bilaterale- unde partile au scopuri divergente si act
juridic uniune, ex.societate- multilateral- interese convergente).
DAR putem avea contract de societate intre 2 parti si exista contracte intre > cu interese
 5 Drept Civil – Curs 1 – 2009
divergente => toate sunt contracte in cadrul lor, diferite:
-acte juridice uniune
-contracte in care partile au scopuri divergente
conditii de validitate +nulitate act jur - an1

CLASIFICAREA CONTRACTELOR

E un gen cu > specii, care sunt => clasificarii pe diferite criterii (pt ca orice specie de
contract are regim juridic diferit). Daca stabilim pe baza naturii juridice specia,
atunci stim regimul juridic.

1. Modul de formare – consensuale – se incheie prin simplul acord de vointa, exista

Principiul consensualismului - Solemne- exceptie
de la principiul consesualismului- forma e ceruta ad validitatem
-Reale- se incheie valabil numai pe temeiul acordului de vointa + traditia
bunului ce e obiectul contractului

Forma solemna e diferita de ad probationem: orice Cod Civil cere forma scrisa a unui
contract, ex. tranzactia , numai pentru proba, nu pentru validitate.
Traditiunea e un element ce conditioneaza incheierea contractelor reale (comodat, depozit,
gaj). Uneori aceasta ultima categorie a fost criticata (predarea ar fi executarea obligatiei, nu
conditie de incheiere a contr.,/ ca predarea ar fi la nasterea obligatiei)
DAR reglementarea lor in Codul Civil roman le contrazice (sunt considerate incheiate in
momentul predarii, pana atunci exista antecontract)
Mod de formare – consensuale
-formele – solemne
- reale
2. Continutul contractelor- contracte unilaterale
- contracte sinalagmatice/ multilaterale
Contractele unilaterale sunt diferite de actele unilaterale, pt ca un contract unilateral e un
act juridic multilateral. In contractele unilaterale …… are dr, el are obligatii, in cele
sinalagmatice oricine poate avea dr si obligatii ( e creditor+debitor)- dr +obligatiile sunt
reciproce DAR nu doar reciprocitatea o defineste, ci si interdependenta obligatiilor partilor
(notiunea de cauza e prelungita de pe terenul formarii pe terenul executarii contractelor) ->
nu numai in momentul incheierii contractului ci si la executare orice parte are
reprezentarea subiectiva ca si cealalta parte isi va executa promisa obligatie. Acest dublu
inteles al cauzei explica de ce numai el produce anumite efecte.
Numai aici se pune problema rezolutiunii+rezilierii+ exceptia non adimpeti contractus ( de
neexecutare) +riscul contractual.

Sinalagmatic provine de la sinalagma (gr) = schimb.Schimbul e prin excelenta unul

sinalagmatic -> sunt cele mai frecvente (prin schimbul pe care il presupun satisfac
interesele tuturor partilor.)
 6 Drept Civil – Curs 1 – 2009
Uneori s-a tins la largirea sferei contractelor sinalagmatice: s-a vorbit de contractele
sinalagmatice imperfecte (anumite contracte unilaterale dau nastere la raporturi juridice,
obligatii juridice ce pe parcurs devin sinalagmatice), ex. la depozit, daca depozitarul face
cheltuieli cu lucrul, se va restitui DAR cu izvoare diferite contract/gestiune de afaceri=> asa
numitele contracte sinalagmatice imperfece nu sunt riguros juridice.
Uneori se spune ca obligatia nascuta dupa contract, pe temei extracontractual permite
ridicarea exceptiei de neexecutare- e vorba de dr de retentie, care e o garantie reala
imperfecta.
S-a dorit largirea sferei contractelor sinalagmatice ; aceasta include anumite contracte reale
unilaterale: depozit, gaj, comodat. In realitate, Codul Civil le considera contractele
unilaterale.
Interesul – efectele speciale – deja evocate
-aspect probatoriu: avem pentru cele sinalagmatice- se cere formalitatea
multiplului exemplar, iar pentru cele unilaterale bun si aprobat.

3- scop – cu titlu oneros - 1

-cu titlu gratuit – 2
Criteriul a fost controversat, uneori s-a vorbit de reciprocitatea obligatiilor ( ….. se refera
la contractele sinalagmatice, diferite de unilaterale, nu la titlu). S-a mai vorbit de
echivalenta prestatiei DAR indiferent daca e vorba de o echivalenta obiectiva /subiectiva, e
doar complementar. Pe langa scop, pt a diferentia in conditii speciale 1 diferit de 2 =>
criteriul e scopul, prevazut de Codul Civil art. 545, 546.
Sunt contr. cu titlu oneros – orice parte urmareste ca in schimbul folosului economic
procurat sa obtina un alt folos economic. Cu titlu gratuit procura folos economic, fara a
urmari folos economic propriu.
Uneori e greu de diferentiat : ex. donatie cu sarcina(aici in mod subsidiar putem folosi
echivalenta prestatiilor -> daca sarcina e < donatie – contract cu titlu oneros).
Uneori se spune ca 1 sunt contracte bilaterale, iar 2 sunt contracte unilaterale DAR in
cadrul donatiei cu sarcina 2 devine bilateral.
Importanta – pt incheierea contr. conditii mai grele pt 2
-de regula 2 sunt intuitu personae
-pt raspundere obligatiile sunt mai severe pt 1 decat pt 2 (evictiune, vicii exista
doar pentru 1)
- pt reductiunea liberalitatilor+rap. donatiilor se pune pt 2
- actiunea pauliana: cerinta complicitatii tertului la frauda functioneaza doar la
1

Cu titlu oneros – comutative -3- partile cunosc existenta+ intinderea obligatiilor

-aleatorii -4- exista/ intinderea obligatiilor depind de alea
-imp. pt -3- exista uneori cerinte mai severe pt inch./efectele contr ( ex. nu toate jocurile
de noroc sunt permise, obligatiile sunt naturale).
- cu titlu gratuit - liberalitati, o parte procura un folos economic fara a-si micsora
 7 Drept Civil – Curs 1 – 2009
patrimoniul
-acte dezinteresate: procurarea folosului economic=> micsorarea
patrimoniului

Comodatul e act dezinetersat – nu se diminueaza patrimoniul comodantului DAR daca

scade valoarea bunului prin folosinta devine liberalitate.
Interes – reductiuni+ donatii (in cazul nasterii doar pt liberalitati)
-cerintle de forma+fond restructive privesc de obicei liberalitatile.