Sunteți pe pagina 1din 9

DESPRE MUNCĂ

1.Munca e brăţară de aur.


2.Munca este mama săracilor.
3.Munca ne scapă de trei mari rele: de urât, de fapte rele şi de neavere.
4.Munceşte astăzi ca să mănânci mâine.
5.Munca când ţi-o cauţi bine
E şi Dumnezeu cu tine.
6.Omului cu stăruinţă toate îi sunt cu putinţă.
7.Pomul se cunoaşte după roade şi omul după fapte
8.Toamna se numără bobocii.
9.Mergi încet că ajungi departe.
10.Cine nu munceşte la tinereţe, n-are la bătrâneţe.
11.Lucrul bine început, e pe jumătate făcut.
12.Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge.
13.Munca sfinţeşte locul.
14.Pămantul, cat de bun ar fi, fără lucrător rămâne sălbatic.
15.Cine nu învaţă la tinereţe, va plânge la bătrâneţe.
16.Harnic ca o albină, strângător ca o furnică.
17.Porcul nu se îngraşă în ajun.
18.Bogăţia câştigată fără trudă scade,
Dar ce se strânge încetul cu încetul creşte .
19.Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă.
20. Laptele până nu-l baţi, smântână nu poţi să
scoţi.
21.Cine vrea să mănânce miezul trebuie mai întâi
să spargă coaja.
22. Nici un câştig fără osteneală.
23. Trebuie să spargi osul pentru a suge măduva.
24. Năduşeala scoate boala.
25. Lucru dobândit cu sudoare e mai de preţ ca-o moştenire.
26. Pâinea agonisită cu sudoare are gust bun.
27. Sudoarea muncii pe mână merită mai multă cinstire decât un inel de aur
pe deget.
28. Moara bună şi pietre macină.
29. Harnicul găseşte totdeauna de lucru.
30. Munca înseamnă o zi scurtă şi o viaţă lungă.
31.Omul muncitor de pâine nu duce dor.
32. Cine lucrează are;
Cine şade – rabdă.
33. Lucrul de azi nu-l lăsa pe mâine.
34. Nu sta că-ţi stă norocul.
35. Omul care nu munceşte în lipsă trăieşte.
36. Nimic nu-i fără osteneală.
37. Cel ce începe multe nu isprăveşte nimic.
38. Cel ce nu lucrează ziua flămânzeşte noaptea.
39. Pâinea nu vine singură la tine, ci trebuie s-o cauţi.
40. Lucrul lungeşte viaţa, iar lenea o scurtează.

DESPRE LENE

1.Leneşul la toate
Spune că nu poate
2. Leneşul mai mult aleargă.
3.Pică pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă.
4. Urzica răului e lenea.
5.Lenea e cocoană mare.
Care n-are de mâncare!
6. La plăcinte înainte
La război înapoi!
7. Păsările fripte nu se găsesc în parul gardului.
8. Când doarme cu undiţa-n mană,
Fuge peştele din mană
9.Vulpea, când n-ajunge la struguri, zice că-s acri.
10. Pisica cu clopoţei nu prinde şoricei.
11. Cine se scoală târziu mănâncă târziu.
12. Vara –ntins la umbră doarme
Şi iarna moare de foame.
13. Tinereţe leneşă, bătrâneţe păduchioasă.
14.Cine n-aleargă la tinereţe, nu odihneşte la bătrâneţe.
15. Căile celor ce şed fără lucru sunt acoperite cu spini.
16. La mâncare lup, la treabă vulpe şi la somn
butuc.
17. Leneşii găsesc totdeauna scuze.
18.În ziua lucrului
Vine boala trupului.
19. Lenea e sinucidere blândă.
20. Norocul e pârghia lenei.
21. Lenea e începutul răutăţilor.
22. Lenea la om e ca şi rugina la fier.
23. Lenea prinde vremea.
24. Leneşul caută de lucru, dar nu doreşte să-l găsească.
25. Leneşul e frate cu cerşetorul.
26. Lenevia e soră cu sărăcia.
27. Îi place a face treabă, precum câinelui a linge sare.
28. Păsările fripte nu se găsesc în parul gardului.
29. În ziua lucrului vine boala trupului.
30.Numai cu vorba nu se face ciorba.
31. Rumegă vorba ca oaia iarba.
32. De la sobă pân’ la foc
Pentru leneşi e mult loc.

DESPRE LAUDĂ.
1.Laudă –mă gură că ţi-oi da friptură.
2. Luda de sine nu miroase –a bune.
3. Lăudatul şi scărpinatul nu costă bani.
4. Nu-ţi lăuda singur faptele, că-ţi pierzi rodul.
5. După ce apune soarele,laudă ziua.
6. Când lauzi nu dai nimic: recunoşti.
7. Mai bine o mustrare frumoasă, decât o laudă proastă.
8. Porcul capătă laude pe farfurie.
9. De mii de ani găina nu bagă de seamă că
lăudăroşenia ei te face să-i găseşti oul.
10. Fala mare. Traistă n-are.
11. La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
12. Cine se laudă singur se ocărăşte pe sine.
13.Lauda fără măsură dăunează cinste.
14.O faptă bună nu are nevoie de laude.
15.Găina ce cotcodăceşte mult, nu face ouă.
16.Lăudăroşii sunt rareori viteji şi vitejii rareori
lăudăroşi.
17.La lauda mare să nu te duci cu carul şi nici
cu sacul gol.
18.Se ţinea ca să înghită un bivol şi de-abia înghiţi o muscă.

DESPRE ADEVĂR ŞI MINCIUNĂ


1. Adevărul pluteşte ca untul de lemn deasupra apei.
2.Timpul descoperă toate.
3.Ulciorul nu merge de multe ori la apă, ori se sparge, ori crapă.
4.Un împărat care judecă pe săraci după adevăr
Îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie.
5. Mai bine sărac şi curat
Decât avut şi ruşinat.
6.Nu e greu să găseşti adevărul e greu să ai dorinţa de a-l găsi.
7.Banu furat îşi spune stăpânul.
8.Adevărul e ca apa rece de care dor numai dinţii bolnavi.
9.Până acum, oamenii n-au găsit alt drum spre adevăr decât greşeala.
10.Cine a minţit o dată nu se mai crede nici când spune adevărul.
11.Adevărul e ca focul: când cauţi să-l acoperi arde.
12.Pentru a îngropa adevărul trebuie multe lopeţi.
13.Acela e adevărul care e spus de toată lumea.
14.Adevărul iese la iveală ca nasul în mijlocul obrazului .
15.Limbajul adevărului e simplu.
16.Adevărul are inima liniştită.
17.Adevărul e mai strălucitor ca soarele.
18.Să iubeşti înţelepciunea, să iubeşti ştiinţele, dar cu mult mai mult să iubeşti
adevărul.
19.Cine a minţit o dată
Şi-a mâncat credinţa toată.
20. Din minciună se cunoaşte adevărul.
21. Nu poţi să ascunzi nici focul, nici adevărul.
22.Minciuna are picioare scurte.
23. Minciuna se afundă cu plumbul şi iese cu frunza.
24.Minciunile una pe alta se ajung.
25.Minciuna a umblat cat a umblat
Până i s-a înfundat.
26.Cu minciuna prânzeşti, dar la cină îţi sar ochi.
27. Dintr-o minciună se fac o sută.
28. Nici somn lung fără visuri, nici vorbă lungă fără minciuni.
29. Minciuna nu poate lua nimic din adevăr, precum negura nu face ziua mai
mică.
30.Minciuna are valoare numai pentru caracterul celui ce-o spune.
31. Niciodată un om cinstit nu se poate apăra cu atâta înverşunare ca
mincinosul prins.
32.Mai greu se poate spune pe scurt minciuna decât adevărul.
33.Unii n-au în adevăr alt mijloc de apărare decât minciuna.
34.Cu aceeaşi minciună nu poţi pescui de două ori.
35.Minciuna e o persoană plăcută care îmbracă în fiecare zi o haină nouă.
36. Nu umbla cu mâţa în sac că i se văd unghiile.
37.Umblă cu cioara vopsită şi spune că e porumbel.
38. Adevărul cu minciuna
Ca şi câinele cu mâţa.
39. Adevărul umblă cu capul spart.
40. Adevărul e cum te văd şi cum mă vezi.
41. Mincinosul când spune adevărul se îmbolnăveşte.
42. După ce-ţi zice o minciună, vrea alta, mai mare, să-ţi spună.
43. Minciuna sparge şi casa şi piatra.
44. Când spui minciuna să o crezi pe jumătate.
45. Minte de îngheaţă apele.
46. Mincinosul, cu de-a sila,
Face musca cât cămila.
47. Face din ţânţar armăsar.
48. A sta drept şi a vorbi strâmb.

ECOMOMIE ŞI RISIPĂ
1.Strânge bani albi pentru zile negre.
2Cine cheltuieşte peste ce câştigă ,
N-are –n casă mămăligă.
3.De unde iei şi nu pui scade.
4. Dacă tot iei şi nu mai pui, de unde vrei să mai ai.

ALTRUISM – EGOISM
1. Albina e onorată nu fiindcă munceşte pentru ea, ci fiindcă munceşte pentru
toţi.
2.Alţii au plantat ceea ce eu mănânc, eu plantez ceea ce alţii vor mânca .
3.Nu e bun de nimic cel care nu e bun decât pentru el.

CINSTE ŞI NECINSTE
1.Mai mult valorează o comoară de cinste decât aurul.
2.Omul învăţat şi necinstit e ca belciugul de aur la râtul porcului.
3. Cinstea nu se cumpără, dar nici nu se vinde.
4. Cinstea e floare rară.
5. Cinste dai, cinste găseşti.
6. Cinstea cu ruşinea nu pot sta împreună.
7. Cinstea omului are căutare.
8. Omul cinsteşte haina nu haina pe om.
9. Nu da cinstea pe ruşine.
10. Cine cere nu moare,
Dar nici cinste nu are.
11. De la omul cinstit e destul un cuvânt.
12. Cine pe altul omeneşte pe sine se cinsteşte.
13. Cinsteşte pe câine pentru al său stăpân.
14.Cine legea nu cinsteşte
Fără lege se numeşte.

DESPRE ÎNŢELEPCIUNE ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ


1.Înţeleptul tace şi face.
2. Înţeleptul adună şi prostul risipeşte.
3.Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău
Şi nu uita îndrumările mamei tale
Căci ele sunt o cunună plăcută pe capul tău
Şi un lanţ de aur la gâtul tău.
4.Ferice de omul care găseşte înţelepciunea
Şi de omul care capătă priceperea
Căci ea este mai de preţ ca mărgăritarele.
5.Păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa
Căci ele vor fi podoaba gâtului tău.
6.Înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele.
7.Un om este preţuit după măsura priceperii lui.
8.Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor
vesteşte nebunia.
9.Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept.
10.Celui înţelept îi ajunge un cuvânt.
11.Înţelepciunea face pe om răbdător.
12.Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor
Şi doboară puterea în care se încredeau.
13. Cumpără adevărul şi nu vinde înţelepciunea, învăţătura şi
priceperea.
14.Un om înţelept este plin de putere
Şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.
15.Omului cu învăţătură îi curge miere din gură.
16.Învăţătura este cea mai bună avuţie.
17.Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte.
18.Înţelepciunea nu se împrumută cu carul, ci se câştigă cu bobul.
19. Tăcerea are glasurile ei de înţelepciune:ascult-o!
20. Podoabele nu te fac frumos, ci mai frumos
Învăţătura nu te face înţelept, ci mai înţelept.
21.Înţeleptul face şi tace.
22.Ochii înţeleptului văd mai departe.
23. Înţeleptul învaţă din păţania altuia.
24. Înţeleptul învârteşte de şapte ori limba în gură, înainte de a vorbi.
25. Omul înţelept îşi cumpără vara sanie şi iarna car.
26. Vrednicia fără înţelepciune, ca o frumuseţe fără ochi.
27. Înţeleptul se teme şi se abate de la râu,
Dar nesocotitul este îngâmfat şi fără frică.
28. Mai bine un vrăjmaş înţelept decât un prieten nerod.
29. Un înţelept făgăduieşte şi un nebun trage nădejde.
30. Nu da sabia în mâna vrăjmaşului.
31. Încălzeşte-te cât arde focul.
31. Nu întărâta câinii până nu ieşi din sat.
32. Printre spini trebuie să umbli încălţat.
33. Învaţă la tinereţe ca să ştii la bătrâneţe.
34. Învăţăm cât trăim şi tot neînvăţaţi murim.
35. Învăţătura dată rău se sparge tot în capul tău.
37. Învăţul îl dezbară băţul.
38. Cine învaţă carte are patru ochi.
39. Ai carte, ai parte.
40. A învăţat ce au uzitat alţii.
41. A legat cartea de gard.
42. Carte nu ştie, dar calcă popeşte.
43.Nu e învăţat cel ce citeşte cărţi, ci cel ce ştie ce citeşte.
44.La mâncare lup şi la învăţătură butuc.
45.Nimeni nu se naşte învăţat.
46.Ce n-a învăţat Ioniţă nu mai învaţă Ion.
47.Omul neînvăţat ca un lemn neîndreptat.
48. Nu trece prin carte ca gâsca prin apă.
49.Rădăcina învăţăturii e amară, dar rodul ei e dulce.
50.Nu e orfan cel fără tată şi fără mamă, ci cel fără învăţătură.
51.Lecţie cu lecţie fac omul învăţat.

DESPRE POLITEŢE
1.Bună ziua, căciulă, că stăpânul n-are gură!
2.A fi împărat e o întâmplare, a fi om e lucru mare.
3.Vorba dulce mult aduce.
4.Cu o lingură de miere prinzi mai multe muşte decât cu o bute de oţet.
5.Întâi ascultă şi pe urmă vorbeşte.
6.Nu râde de alţii, uită-te la tine.
7.Fapta bună e pentru om cunună.
8.Omul cinsteşte haina, nu haina pe om.
9.Pe plugar să-l cinsteşti,
Că de la el hrană dobândeşti.
10.Nu trebuie să şchioapeţi în faţa şchiopilor.
11. Oaspetele e primit după veşminte şi e condus după
cum a vorbit.
12.La masă niciodată nu lauzi bucate străine.
13.Vizite când faci,fă-le pentru dragoste,iar nu pentru
iscoade.
14.Glumele numai cu cei deopotrivă cu tine.
15.Cui îi este permis mult trebuie să-şi îngăduie puţin.
16.Nobleţea purtării împodobeşte mai mult decât cea a
naşterii.
17.Omul trebuie să trăiască nu după cum îi place, ci după
cum îi este îngăduit.
18.Comportă-te pe munte ca şi cum te-ai comporta într-un palat.
19.Când altul grăieşte nu-i lua vorba din gură,ci aşteaptă mai pe urmă.
20.Omul e dator să-şi măsoare lungul nasului.
21.Fă loc celui mai bătrân şi celui mai mare la orice adunare,ca să dobândeşti
cinste mai mare.
22.Ori te porţi cum ţi-e vorba,ori vorbeşti cum ţi-e portul.
23.Preţul omului stă în iscusinţa duhului său şi în cinstea purtării sale.
24.Politeţea este o monedă care îmbogăţeşte,nu pe cel ce o primeşte,ci pe
cel ce o cheltuieşte.
25.Când se vorbeşte rău de altul,pune-ţi lacăt la gură şi vată în urechi.
26.Omul politicos învaţă politeţea de la cel care n-o are.
27.Obraznicul mănâncă praznicul,dar plăteşte cu obrazul.

DESPRE CALOMNIE
1.Lasă să te vorbească de rău ; pe lună n-o lătra
câinii.
2.Câinii latră , ursul merge.
3.Cine sapă groapa altuia cade el în ea .
4.O inimă liniştită este viaţa trupului,
Dar pizma este putrezirea oaselor.
5.Nimeni nu zburătuieşte în pomul neroditor; toată lumea dă în pomul cu
roade.
6.Celui care se ocupă cu defăimarea
Adesea i se umflă spinarea.
7.Cine defaimă pe altul înaintea ta, el şi pe tine o să te defaime înaintea
altuia.
8.Când te pizmuieşte oarecine, semn de vrednicia ta.
9.Câinii latră, caravana trece.
10.La copacul fără poame, nimeni nu aruncă piatră.
11.Cine bârfeşte cu tine, bârfeşte şi despre tine.
12.Fă bine şi lasă lumea să vorbească.
13.Nu se poate închide gura lumii.
14.Bârfa şi minciuna merg mână în mână.
15.De-ai fi limpede ca gheaţa şi curat ca zăpada şi tot nu vei scăpa de
calomnii.
16.La calomnii se răspunde, cel mai bine tăcând.
17.Nici o calomnie nu poate distruge meritul.
18.Apa trece, pietrele rămân.
19.Clevetirea e ca fumul care-şi înnegreşte coşul şi nu poate păstra albastrul
cerului pe care încearcă să-l învăluie.
20.Ce-ţi pasă că în fond căutarea-ţi frământă o caricatură din tina din care el e
plămădit.
21.Ce-ţi pasă, când faci un lucru bun, că altul, în loc să facă şi el la fel, te
vorbeşte de rău?
22.Clevetirea nu ucide nici nu face rană; ea pângăreşte, numai pe acela de la
care a pornit.
CHIBZUINŢĂ ŞI NESĂBUINŢĂ
1.Nu te băga în tărâţe că te mănâncă porcii.
2. Măsoară de mai multe ori şi croieşte o dată.

DESPRE PRIETENIE
1. Prietenul numai la nevoie se cunoaşte.
2.Mai bine o mustrare pe faţă decât o prietenie ascunsă.
3.Prieten bun este acela ce dă sfaturi bune, iar nu acela care îţi laudă
nebuniile.
4.Un prieten face mai mult decât o pungă cu bani.
5.Mai bun e un vecin aproape decât un frate departe.
6.Prietenul adevărat iubeşte oricând
Şi în nenorocire ajunge un frate.
7.Prietenia nu o găseşti gata făcută.
8. Alături de un prieten adevărat este cu neputinţă să ajungi la deznădejde.
9.Spune-mi cu cine te -nsoţeşti, că să-ţi spun cine eşti.
10.Prietenii nu se cumpără cu bani.
11.Capeţi experienţă pierzând falşi prieteni .
12.Sunt oameni care au nevoie de prieteni pentru a-i urî şi a-i vinde.
13.Când un om ţi se pare aspru, gândeşte-te totdeauna că o cetate întărită nu
e şi o cetate duşmană.
14.Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului.
15.La durere-ţi vine prietenul, la bucurie şi cunoscuţii, iar la moarte până şi
duşmanii.
16.Cunoaşte-ţi prietenii pentru a-i iubi şi duşmanii pentru a-i stăpâni.
17.Prietenul se câştigă prin fidelitate, modestie, generozitate.
18.Prietenul vechi e ca vinul; cu cât e mai vechi cu atât e mai bun.
19.Prietenul omului este punga cu bani.
20. Prieteni noi să-ţi faci, dar d-ăi bătrâni să nu uiţi.
21. Dacă prietenul tău este miere
Tu nu umbla să-l mănânci tot.
22. După prieteni se cunoaşte omul.