Sunteți pe pagina 1din 28

Grinda rezemată punctual

Grinda rezemată pe mediu


Aplicaţie
Grinda rezemată punctual
Se consideră o grindă încărcată cu: moment încovoietor, forţe concentrate şi, în origine, cu:
, fig. 1.

Fig. 1. Grindă rezemată punctual


Grinda rezemată punctual

Ecuaţia diferenţială a fibrei medii deformate are forma:


(1)
Expresiile momentului încovoietor în diverse secţiuni ale
grinzii sunt următoarele:

M z ,12 (x)= - M(x-a)0

(2)
Grinda rezemată punctual

Se înlocuiesc expresiile (2) în (1) şi se integrează luând în


considerare relaţiile (3)
(3)
rezultă:

(4)
Grinda rezemată punctual

si

(5)
Grinda rezemată punctual

Constantele integrare,Ci şi Di, se determină din condiţii la


limită:
 v ( x = 0 ) = V0 ⇒ D1 = EIz V0

x = 0  01
 v '01 ( x = 0 ) = θ0 ⇒ C1 = EIzθ0(6)

şi de continuitate:
 EI z v 01 ( x = a ) = EI z v12 ( x = a ) ⇒ D 2 = D1

x=a 
EI z v '01 ( x = b ) = EIz v '12 ( x (7)
 = a ) ⇒ C2 = C1

(8)

Expresiile generale ale săgeţii şi rotirii:


 ( x − b)
2
( x )−c
3
( x ) d−
3

 EIz v'=EIθ 001 + M( x − ) a12 + P q+ q−


 2 6 6

23 34
(9) 45

( x − a) ( x )−b ( x) c− ( x) d −
2 3 4 4

 EIz v=EIV0 +EIθ 0 01
x+ M + P +q q−
 2 6 24 24
12 23 34 45
Grinda rezemată pe mediu
Se consideră o grindă, rezemată pe un mediu deformabil, acţionată ca în figura 2.

Fig. 2. Grindă rezemată pe mediu deformabil


Grinda rezemată pe mediu
Ecuaţia grinzii rezemate pe mediu deformabil, tronsonul O-C:
(5.10.)( O-c
EIz V IV +kv=0 )
Soluţia ecuaţiei este următoarea:

v=e- β x ( A1 cosβ x + A 2 sin )βx +e(


(5.11.) x β
A 3 cos x β A +4 )sin x β
Cunoscând expresiile:
(5.12.)
Soluţia de mai sus devine:
(5.13.)
v=C1 chβ x cos βx+ C2 sh xβ cos x β + C3 ch x sin
β x βC+4 sh x sinβ x β
Grinda rezemată pe mediu
Constantele Ci se determină funcţie de şi pentru
x=0, luând
în considerare derivatele funcţiilor trigonometrice, tabelul 1, rezultă:

(14)

f f’

ch βx β sh βx
Tab. 1. Derivatele funcţiilor trigonometrice
sh βx β ch βx

cos βx - β sin βx

sin βx β cos βx
Grinda rezemată pe mediu
Rezolvând sistemul de ecuaţii se obţin constantele:

(15)

Introducând (15.) în (13.) soluţia ecuaţiei diferenţiale, expresia săgeţii


într-o secţiune x din intervalul OA, are forma finală:

(16)
Grinda rezemată pe mediu
Pentru expresia liniei elastice folosim funcţiile Puzârevski:

(5.17.)

şi derivatele acestora:

(5.18.)
Grinda rezemată pe mediu

Pentru x = 0, funcţiile şi derivatele se calculează cu relaţiile:

(19.)

Linia elastică folosind funcţiile Puzârevski are forma:

θ M 0 T
v ( x) =v0 1f( β ) x + 0 ( 2f ) βx − ( ) 3f x 3 β 0−( ) f4 x β
2β 22 βz E I 2 2β Ez I
(20.)
Grinda rezemată pe mediu
Cu această expresie se determină săgeata în intervalul O-A,
cunoscând în funcţie de tipul rezemării din extremităţi: ,
totdeauna doi parametrii.
În intervalul A – B :

(21.)

(22.)
În intervalul B – C :

(23.)
Grinda rezemată pe mediu
În intervalul C – D :

x −c
q(z)
(25.) ∆v3 = ∫ f 4 ( β z ) dz
0 2 2β EI z
3

Dacă

(26.)

(27.)
Grinda rezemată pe mediu
În intervalul D – E :
, se introduc două sarcini distribuite şi de sensuri contrare,
q0 q
∆v 4 =
k
{ }
1− f1 (β ( x − c ) ) − 0 1− f1 (β ( x− d ) )
k
{ }
(28.)
(29.)

În cazul general:
θ M0 T0
v ( x) = v0 βx
1f( +) 0
f ( βx
2 ) - 2 ( f ) βx
3 - ( )f βx
4 +
2β 2β EI
z
3
2 2β EIz x³0

P M
+ β4 (f x-a
( )) - f( (β3 x-b
)) +
3
2 2β EIz x³a
2β 2 EIz x³b
(30.)
q
k
(
+ 0 1-f1β( x-c
( ))) - ( qk1-f(
0
)))
(β1 x-c
x³c x³d
Aplicaţie

Să se rezolve grinda din figură, prin metoda parametrilor în


origine.

Fig. 3. Grinda rezemată parţial pe mediu


defprmabil
Aplicaţie
Date:

Obs.: În zona , O – A, grinda nu este rezemată pe teren.


Considerăm originile în O şi în A.
Notaţii:
, expresia săgeţii în zona ;
, expresia săgeţii în zona ;
Parametrii în origine:
- zona : ; încastrare
- zona : şi
Aplicaţie
Expresiile săgeţilor:
zona

(31.)

(32.)
: Aplicaţie
Condiţii pentru determinarea celor şase necunoscute: şi
– continuitatea liniei elastice în secţiunea A:

– (33.)

– condiţii de capăt :

(34.)
Aplicaţie
Prin derivări succesive ale expresiilor (1) şi (2) se obţin
soluţiile:
 
 

MA TA
v'2 ( x ) =-vA 2 β f ( βx ) +θA f1 ( βx ) - f2 ( βx ) - f3 ( βx )
2 β EI z 2 β 2 EI

( 6) EIz V''2 ( x ) = − 2β 2 EIz VA f 3 ( β x ) − β 2EI z θ A f 4 ( β x ) − M A f 1( βx ) −


şi
TA
− 2 f2 ( β x )
2β (35.)
EIz v'''2 ( x ) =-2 2 β EI z v A f 2 ( βx ) -2 β2 EIz θA f3 ( βx) +
3

(36.)
+ 2 β M A f 4 ( βx ) -TA f1 ( βx)
(37.)
Aplicaţie
Înlocuim expresiile de mai sus în (33.) şi (34.):

 T0 3 M 0 2
− 6EI a − 2 EI a = VA
 z z

 T0 2 M0
− a − a = θA
 2 EI z EI z
T a − M = M ( 8)
 0 0 A
T = T
 0 A
(38.) T
 2
2β EI z VA f3 ( β b ) − β 2 EI zθA f4 ( β b ) + MA f1 ( β b ) + 2β f2 ( β b ) = 0
A


2 2 β 3 EI V f ( β b ) + 2β 2 EI θ f ( β b ) − 2β M f ( β x ) + T f ( β b ) = P
 z A 2 z A 3 A 4 A 1
Aplicaţie
Se rezolvă sistemul de ecuaţii (38.) în funcţie de datele
numerice cunoscute:

k
β= 4 = 0, 667 m −1
4 EI z
β b = 0, 667 ⋅ 4 = 2, 67
f1 ( β b ) = −6, 4434

2 f 2 ( β b ) = −3, 079
f3 ( β b ) = 3, 2705

2 f 4 ( β b ) = 9, 6838
Aplicaţie
Rezultă:
Aplicaţie
Calculul deplasărilor şi eforturilor în diverse secţiuni ale
grinzii se realizează aplicând relaţiile:
●pentru porţiunea O-A, relaţia - (9.);
● pentru porţiunea A-B, relaţiile: (30.), (35.), (36.) şi

(37.).
Rezultă expresiile următoare pentru porţiunea O-A:
Aplicaţie
Care pentru diverse secţiuni conduc la:
Aplicaţie
În diferite secţiuni din porţiunea A-B se obţin următoarele
valori:
Aplicaţ
ie