Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Constela\ii
diamantine
diamantine
Anul I, Nr. 3
Noiembrie 2010
Revist# de cultur# universal#,
editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni
Florin AGAFI}EI
Mircea Eliade
- MAITREYI Tomar Ki mane acche, Maitreyi? Yadi thake,
tahale ki Ksama karte paro?
Janet Nic#
\n dialog cu
Florentin Smarandache
Janet Nicã: Adâncã admiraþie pentru Înãlþimea Voastrã... de la includ în Antologia Paradoxistã 6.
Micimea Noastrã Janet Nicã: Nu vã era dor de sinceritatea mea de senator?
Florentin Smarandache: Am o propunere pentru maestrul Florentin Smarandache: Pãi ai ajuns senator or semafor?
mare Nicã: sã-i trimit niºte ciorne de-ale mele sã aleagã Janet Nicã: Sã distrugi hidra mentalului e nevoie de tãria
metafore pentru o carte comunã - bunã. metalului
Janet Nicã: În cazul ãsta, sunt metam-fore, maestre, nu Florentin Smarandache: Aha, senatorul din context cu text.
metafore. Aºtept ºi vã spun drept, îmi bate cu emoþie metafora Janet Nicã: Semafor care le aratã numai roºu votanþilor-
din piept. mutanþilor.
Florentin Smarandache: Okay. primii ºi un fiºier Florentin Smarandache: Existã servicii secrete specializate în
janetnicaesc - o sã-l citesc. triºarea alegerilor - asta-i democraþia craþia...
Janet Nicã: E un discurs belectoral-eleptoral. Janet Nicã: Nu mai e nimic secret în legãturã cu serviciile
Florentin Smarandache: Ai ales din discuþiile anterioare ceva? secrete.
Janet Nicã: N-am ce sã aleg, toate sunt alese, argint, aur ºi Florentin Smarandache: Cãrticica ar fi a culege pân a alege din
platinã, nimic nu se clatinã. acele metaforele... ? Que dise? [Ce zice celebrul nostru super
Florentin Smarandache: O-ho-ho! Turn chinezesc! paradoxist doxist?]
Janet Nicã: La mine, totul rãmâne, nimic nu se pierde, cât ar fi Janet Nicã: Sunt pentru Pentru, nu sunt pentru Contra.
iarba de verde. Florentin Smarandache: !De accuerdo! M-a încântat din nou
Florentin Smarandache: O altã întrebare cuprinzãtoare mare: stilul janetesc din discursul politicesc.
poate menestrelul Nicã sã scrie o prefaþicã pentru o cãrticicã ? Janet Nicã: Sã vãd metamforele pe masã ºi pe urmã, lasã
Janet Nicã: De ce nu, cine are carte, de prefaþã are parte. Florentin Smarandache: Le voi trimite prin poºtã într-o lunã,
Florentin Smarandache: Scrii la carte ca la... carte! (tautologie douã - lucrez la o traducere reducere.
plinã de energie) Janet Nicã: Salvaþi aceastã discuþiune ºi mi-o trimiteþi pe
Janet Nicã: ºi de sinergie taurgicã demiurgicã. cauþiune
Florentin Smarandache: Foarte democratic falsificã ºi manip Florentin Smarandache: s-o afle o naþiune.
ãºtia alegerile! Janet Nicã: Vã doresc o zi superbunã ºi vã mai aºtept la drumul
Janet Nicã: Aºa-i hora pe la noi, liniºte cu tãrãboi. Unde-s vaci, mare din Lunã
tre sã hie ºi boi. Florentin Smarandache: în prima sãptãmânã din cealaltã lunã.
Florentin Smarandache: ªi la voi e ca la noi. Janet Nicã: Sãnãtate celor dragi ºi o pãdure de fragi.
Janet Nicã: cicã ziceaþi de o cãrticicã
Florentin Smarandache: O întorc prin e-mail la cocktail.
Florentin Smarandache: Discursul politic democratic o sã-l Janet Nicã: Vã salutã Janet Ismail.
continuare din pag. 3 sumat aºa cum este: proaspãt cardiacilor este scãzut printre lo- înãlþimea de 10 m, pot avea trun-
lungul timpului, mãslinul ºi-a dã- stors din fruct. Are proprietãþi cuitorii insulei Creta, iar longevi- chiuri de dimensiuni considera-
ruit ramurile pentru ca din ele sã- benefice asupra sãnãtãþii, aces- tatea este crescutã. bile, fiind înregistrate recorduri
ºi facã lauri victorioºii din între- tea datorându-se conþinutului Mãslinul este un arbust fruc- de peste 10 metri în diametru, ºi
cerile sportive dar ºi cei din sân- ridicat de acizi graºi mononesa- tifer la origine, dar este crescut pot atinge vârsta de 70 de ani.
geroasele rãzboaie. Uleiul din turaþi ºi substanþe antioxidante. în aºa fel încât sã aibã aspectul Frunzele lor stau verzi tot anul ºi
fructul mãslinului a uns cele mai Studiile au arãtat cã uleiul de unui copac cu trunchi masiv, cad la fiecare 2 ani. Un mãslin
nobile capete ale istoriei. Coroa- mãsline oferã protecþie împotriva atunci când devine matur. Cei mai poate produce pânã la 150 kg de
nele ºi ramurile de mãslin, em- bolilor de inimã, este foarte bine mulþi mãslini au coroane rotunde, mãsline anual. În medie, dintr-un
blemele binecuvântãrii ºi ale pu- tolerat de stomac ºi ajutã la com- întinse, dar existã ºi pomi înalþi, mãslin matur se pot obþine 8-10
ritãþii, erau oferite zeilor ºi împãra- baterea ulcerului ºi a gastritei. cu coroane cilindrice. Este consi- litri de ulei pe an.
þilor. Mãslinul era considerat sa- Cel mai bun este uleiul de derat arborele veºnic roditor, Culesul mãslinelor se face
cru ºi, potrivit legii regelui Solon, mãsline cretan extra-virgin. Acest fiind un arbore cu o longevitate prin scuturarea pomilor sau bã-
oricine ar fi încercat sã distrugã fapt se datoreazã în special solului extraordinarã, având o uimitoare tutul ramurilor cu prãjini. Acest
un mãslin era exilat sau ucis pe loc. dar ºi numeroaselor zile însorite putere de regenerare, dând me- lucru, însã, sã nu ne închipuim
Uleiul de mãsline este singu- din martie pânã toamna târziu. Sta- reu rãdãcini ºi lãstari noi. cã se face de cãtre greci, ci de al-
rul ulei vegetal care poate fi con- tisticienii au constatat cã numãrul Mãslinii pot ajunge pânã la banezi, bulgari ºi români.
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 5
N.N. NEGULESCU Constela]ii lirice
Din mãreþia sferelor
Suita de poeme din aceastã carte degajã o stare elegiacã: sunetul poetului vine
sentimental ºi trist, iar murmurul lumii se aude elegiac. Un plânset al lumii sfâºiate, cu
natura sa cu tot, se revarsã ºi se reflectã în starea ºi poetului. Fiecare pare a-ºi deveni
parte consolatoare celeilalte: cuvântul - lumii, de unde trena de metafore întinsã peste
rãnile acesteia, ºi lumea - cuvântului, de unde materia liricã încãrcatã de situaþii
dureroase, insesizabil de mici dar care fac covorul vieþii, tot mai acoperite de colbul
zilnic ºi pe care nimeni nu le mai percepe, ele devenindu-ne un modus vivendi. Cândva,
cu aproape un veac ºi jumãtate în urmã, s-a solicitat o liniºte interioarã pentru a auzi
cum creºte iarba, surioara naturalã a omului; puþin mai târziu, omul s-a minunat de
puterea ºi forþa ei de a veni regenerator; dar în ultimul timp, neputincioasã, s-a retras în
Autobiografie propria-i ofilire, ca semn de pregãtire pentru jertfirea fãrã sens. Ce poate face fratele-
cuvânt?! Sã orchestreze o sonatã pentru creºterea ierbii, sperând sã lege între ele pãrþile
despãrþite, ºi nu atât de deosebite, într-o curgere ºi vieþuire unitarã.
M-am nãscut pe strada anului 1942,
Gestul poetului Al. Florin Þene are ceva din candoarea copilei care, într-o zi de
bombardatã de oameni cu ochii roºii, sãrbãtoare, se îmbracã cu iia ºi fota din lada de zestre a bunicii, iar versurile, din
îmbrãcaþi în verde, lacrima întinsã pe faþa bãtrânei.
când vara scotea la porþi moºii, Dumitru VELEA
aruncându-ºi mantaua soldãþeascã
ºi ploi, Rugãciunea zilei Singurãtatea poetului de cursã lungã
luna iunie aducea în ferestre
visele femeilor E o primãvarã cu muguri adormiþi în copaci Cad ceruri peste alte ceruri în stele stinse de mult
ºi dor, ca ochii dimineþii cu care eu zgura rãmasã mocneºte luminã-n adâncuri,
mergând nicãieri, aºteptând privindu-te în miezul clipei te fac sã taci, stau pe-o piatrã de gând ºi ascult
în pridvor... s-asculþi rugãciunea zilei cãtre Dumnezeu. tãcerea din versuri,
doar greierii þiuind în urechi
Mama mi-a pus în straiþã O orã blândã dã ocol prin împrejur, coboarã poteci printre rime
în loc de pâine te aspirã dintr-un cer de vise, perechi
când cucul îºi lasã cântecul sãu sur pentru despãrþirea imaginatã de noi
visul zilei de mâine,
clocit sã fie în cuibul clipelor ucise. care niciodatã n-a avut loc,
pe care l-am trãit într-o singurã ne mai unesc ºopârle ºi ºoºonii udaþi de ploi
noapte, Anotimpul acesta-i o camerã sigilatã, ce suflã alizee albastre în fluiere de soc.
când ursitoarele jucau pe un lãtrat o lume vibrând într-un fluier de os,
de câine doar ploaia de mult aºteptatã Cale lungã are poetul pe luminã
pe strada unde ºcoala intrase te înveºniceºte-ntr-un bãrbat frumos. cãlcând
în vacanþã cu cãlcâiele bãtãtorite de dor de ducã
ºi paznicul plecase cu cartela Abatere de la firesc purtând la tâmple câte-o vinã în apus
dupã pâine, ce-o duce ºi acum în gând acolo Sus
legând poarta cu o speranþã... Un verb ce-a încãput într-un Cuvânt ºi-n mânã cu o floare ce se usucã.
Se roagã în silabe la mormântul unui sfânt
Cale lungã are Poetul cãlcând pe tãcerea ce vine,
Jucãrii confecþionam din zdrenþe ªi o rimã rebelã ieºitã din lege sorbind mierea cuvântului din þâþa unei albine.
de vise, Se-aºeazã rubin pe coroana unui rege;
ciorapul piciorului desculþ Se asfalteazã cerul
îl fãceam minge, Iese icoana din cerul unei rostiri -
în curtea ºcolii cãdeau iubiri ucise, Fraza încheie clipa din sfinþiri. Azi deschizând fereastra spre cerul meu de hârtie
pe dealuri contempla sania Pe care desenase Dumnezeu stele,
cum în sufletele noastre ninge Poetul - verbul unei abateri de la firesc - Albastru devenise negru ºi utilaje o mie
cu cântece ruseºti, Tania. Poartã sub aripi visul îngeresc, Vãrsau asfalt peste Calea Lactee a viselor mele.
Coriolan P~UNESCU
Metamorfoze
Copil pribeag
Eu sunt semãnãtorul descins din univers
Copil pribeag, plecat din vetrele române aburul cald al vechii lumi mã îmbatã
de nenorocul þãrii ºi de-atâta vreme rea, ºi-opresc în raza lunii planetele din mers
tu þi-ai uitat chemarea acasã de-a rãmâne sã vadã chipul secundei ce mã poartã.
deºi-i amarã pâinea ºi viaþa tot mai grea.
Seara mã scufund cu amfore-n fântâni,
Mãicuþa ta prea sfântã ºi tânãra-þi nevastã
sufletul viu ºi blând al grânelor cuvântã
tresar când factorul la uºa-þi îndrãgitã bate
cu apele vorbesc prin arborii bãtrâni
iar inimile-n piepturi se zbat ca de nãpastã
ºi cu pãmântul tânãr doritor de nuntã.
deºi el bani aduce din þãri prea-ndepãrtate.
Gândeºti apoi cã ticãloºii le pot ieºi în cale Târziu îmi vãlureºte iarba în priviri
Tristeþea mamei roþile zilei trec sobre ºi tandre peste noi
frumoaselor cu soþii prin lume-nstrãinaþi
ºi cã pe dealuri blânde suavul viers de jale mã þintuieºte vremea-n triste amintiri
rãzbate-n umbra nopþii cu doruri de bãrbaþi Mamã, nu am casã mare la oraº, femeile prind aripi pe umeri calzi ºi goi.
cum ai zis cã-ºi va clãdi feciorul
Îþi spui cã-n þara ta austrul cu putere bate te-aºteptai plecând din verdele imaº Mã caut în viul stelei înveºnicit ºi sfânt
ºi cã norocul îþi surâde pe-un însorit liman c-o sã trag nevoilor zãvorul. când mugurii luminii s-aratã peste ramuri
dar astãzi pâinea neagrã de care tu ai parte ºi vãd cã trece luna cu coarnele în vânt
îþi aminteºte vremea de când erai þãran. Vechile ursite ce m-au colindat, corabie ce tinde spre noile limanuri.
mi-au adus doar câte-o vorbã bunã
Eºti umilit române de inºi ce nu le pasã ºi am fost în noapte binecuvântat Rãmân apoi un punct albastru, neºtiut
cã între oameni liberi se cascã noi frânturi iubitor de carte, cântãreþ pe lunã. în universul rece-al proaspetelor gânduri
când vii însingurat ºi pur la sfânta-þi masã trecând ca o statuie ce vine din trecut
fãrã a spune lumii cât poþi de mult sã-nduri. Nu gândi mãicuþã c-aº fi un proscris, printre copaci vieþii viitorind în sâmburi.
doar cã poezia nu-i în vogã mare
Întoarce-te chiar mâine în satul de pe luncã
iar în rafturi multe cãrþile ce-am scris Plecându-mi fruntea
nicicând strãinilor acolo nu le vei fi pe plac,
sunt ca grâul vostru fãrã cãutare.
aici tu eºti puternic ca steiul rupt din stâncã
ºi nu va creºte singur frumosu-þi pui de dac. Eu vin, aici, cu lacrima ºi dorul
Cu viaþa zilnic mã tot iau la trântã, plecându-mi fruntea-n zidul cu eroi,
Din est fiind, eºti sclavul perfect al noii ere inima-mi curatã e singurul avut-
mã rãstignesc în cripte cu soborul
cã te-ai nãscut prea nobil sub zãrile albastre, bun venit în casã, ca o veche sfântã,
ostaºilor ce au plecat din noi.
silit sã vieþuieºti prin lipsuri multe ºi durere mâna tremuratã vino sã-þi sãrut.
cum ne-au menit adepþii pãtimirii noastre. Sunt tot mai plin de pietate
ªcolile prin care tânãr am umblat ºi tot mai liber sunt acum cu voi.
Vino în sat sã-þi vezi pãmântul cum dispare nimãnui în lume nu fac astãzi parte, Soldaþi, pe zidurile albe de cetate
în umbra puhoaielor de-avizi cumpãrãtori, nici guvernul þãrii nu e mai bogat curg lacrimile noastre-n ploi.
cum mor îmbrãþiºaþi cu þarina ce-i doare iar bugetul lumii e acum pe moarte.
bãtrâni ce-aºteaptã încã plecaþii lor feciori. Mã dor a voastre oseminte rare
Nu fi tristã mamã cã ai tras piciorul ca rana caldã a unui sat arzând
prin sãlaºul acesta de copil sãrac, iar peste pietre drepte, funerare,
îþi zidesc în pagini vorbele ºi dorul trec apele istoriei gemând.
ºi-n hlamidã albã trupul þi-l îmbrac. ªi, Doamne, simt atâta împãcare
când vãd cã pe acest sublim pãmânt
duºmanii noºtri (încãlcând hotare)
zac în tãcerea aceluiaºi mormânt.
continuare din pag. 11 gem mai bine în ceea ce ne pri- toare, de la picioare, la glezne, la ei. ªtia cã a fost o viaþã bunã, dar
veºte pe noi. Scopul nostru, rela- genunchi, prin tot corpul, ºi a nu exista nicio judecatã. Sunã
stare, suntem invitaþi în casa pro-
þiile noastre, relaþiile interumane... ºtiut cã dacã îi vor ajunge la inimã cumva contradictoriu, dar când
cesului de vindecare, în casa lui
Aºadar, în alegerile pe care le fa- o sã moarã. ªi nu vroia sã moarã, suntem acolo, înþelegem cã nu e
Dumnezeu, în casa Iubirii, în casa
cem în ceea priveºte guvernul, se uita prin încãpere sau prin sa- nimic contradictoriu. ªi acolo i
Universului ºi poate cã, atunci
modul în care interacþionãm unii lon, întrebându-se de ce asisten- s-au dat secretele universului. De
când eºti invitat în casa cuiva,
cu ceilaþi, devenim mai implicaþi, tele ºi ceilalþi doctori nu erau de- ce e cerul albastru, de ce iarba
nu e frumos sã te apuci sã muþi
preluând roluri mai cuprinzãtoare, rnajaþi de zgomotul ãsta tulburã- este verde, de ce pãmântul e ro-
mobila ºi sã o arnajezi cum crezi
mai globale. Cu alte cuvinte, a- tor. ªi totuºi, dintr-o datã, a simþit tund ºi cã rãzboaiele sunt o stare
tu de cuviinþã. Însã, dându-ne
fecteazã planeta ºi viitorul într-un cum îºi pãrãseºte corpul ºi se lup- temporalã de barbarie peste care,
voie sã observãm, pur ºi simpu -
mod mai frumos decât la un nivel ta sã nu moarã, pentru cã avea de în cele din urmã, vom trece... Cât
observarea nu e ceva ce se face
raþional de informaþie, pe care, nãscut un copil ºi nu vroia sã de ridicol e ca bãtrânii sã trimitã
doar cu ochii, e o stare de a primi,
chiar dacã l-am primi acum, în mod moarã. ªi, la un moment dat, ºi-a niºte tineri sã moarã pe câmpul
e o stare de a asculta cu un alt
conºtient, n-am ºti sã-l folosim. pãrãsit corpul ºi n-a prea mai avut de luptã, luptând în rãzboaiele lor
simþ - înseamnã sã ne dãm voie
Într-un mod care sã se desfã- ce sã facã. A trecut prin douã ni- politice ºi a ºtiut foarte clar, dintr-
sã simþim ºi, desigur, ceea ce sim-
ºoare în perfecþiunea sa, în care veluri (sau straturi), niveluri de odatã, cã oricât de oribile ar pã-
þim, este de fapt, prezenþa lui Dum-
noi doar ne oprim ºi observãm. spirite ºi fiinþe, de suflete care îºi rea atrocitãþile, oricât de absurd
nezeu. Ceea ce a devenit fasci-
- Aþi fãcut ºi se poate face pãrãsiserã ºi ele corpul, a trecut ar fi, nu avem cum sã dãm vina
nant, ca o conºtientizare, despre
legãtura dintre momentul naº- printr-un al treilea nivel, care a pe Dumnezeu. Nu e o situaþie în
profunzimea acestei lucrãri, a fost
terii dumneavoastrã ºi drumul fost singurul neplãcut - ºi-l amin- care Dumnezeu sã poatã fi învi-
chiar la început, când pacienþii,
spre luminã pe care mama teºte ea destul de clar - pentru novãþit, ci totul face parte dintr-
unul dupã altul, îºi deschideau
dumneavoastrã îl parcurgea cã era nivelul fiinþelor sau spi- un tablou, face parte din alegerile
ochii dupã ºedinþa de vindecare
intrând în moarte clinicã. Sigur ritelor care plecaserã pentru cã noastre, prin care învãþãm, din
ºi îmi spuneau: n-am fost treaz,
vi s-au transmis multe lucruri îºi luaserã propria viaþa; acesta modul în care alegem sã experi-
dar nici nu dormeam; eram într-o
(cu sau fãrã cordon ombilical), era singurul lucru, pe care - a în- mentãm lucrurile aici. ªi, cãpã-
stare mult mai realã decât oricare
nu?, dacã îl credem pe un spe- þeles ea clar - , putem sã îl facem tând toate aceste revelaþii, cunos-
dintre acestea....
cialist francez în semne, simbo- ca sã perturbãm temporar planul când, simþind, experimentând
- Mi se pare revelatorie
luri ºi mituri, Luc Benoist: lui Dumnezeu. Continuându-ºi toatã frumuseþea locului acce-
afirmaþia: Metaforele vieþii
Lumina este manifestarea vi- drumul în sus, dintr-o datã ºi-a luia, dintr-o datã a simþit cã e tri-
sunt instrucþiuni de la Dumne-
zibilã a lumii informale. Face- dat seama cã avea un singur re- misã înapoi. ªi pe cât de mult se
zeu. Vocea care vã transmite
rea lãmureºte prin acel Fiat lux gret ºi cã se pare cã toþi cei care lupta sã nu moarã, la început,
mesaje spune: ceea ce faci tu
divin apariþia luminii, care la îºi pãrãesc corpul, dacã au vreun acum se lupta sã nu plece înapoi.
aduce luminã ºi informaþii pe
începutul Sf. Evanghelii dupã regeret, acesta e doar unul: cã Dar trebuia sã se întoarcã pentru
planetã. Sunt informaþii chiar
Ioan, anunþã Cuvântul. Sunteþi cei care rãmân în urmã îi jelesc a-ºi creºte fiul. ªi uita cu repezi-
ºi despre planeta noastrã, des-
de acord cu sufiºtii care spun pe cei care au plecat. Pentru cã ciune toate revelaþiile pe care le
pre viitor?
cã inima omului se aseamãnã noi aici, pe pâmânt, nu înþelegem avusese - era programatã sã le
- Cele ºase fraze sunt desigur,
cu un felinar de sticlã aprins de cã locul în care ne ducem când uite -, ºi se strãduia sã reþinã câ-
moduri revelatoare. Ele ne per-
lumina spiritului ? pãrãsim corpul e extraordinar de teva dintre aceste lucruri despre
mit sã înþelegem ºi sã accesãm în
- Mulþi oameni încearcã sã frumos, este casa noastrã, case care tocmai am vorbit. Când s-a
profunzime vindecarea reconec-
asocieze faptul cã mama mea a de unde venim ºi casa unde ne întors, toatã perspectiva ei asu-
tivã. Fraza despre care vorbiþi
murit ºi s-a întors la viaþã în tim- întoarcem cu toþii. ªi continuân- pra vieþii se schimbase, tot ce în-
aici spune: ceea ce faci este sã
pul naºterii mele pe când eu eram du-ºi experienþa, s-a trezit dintr- þelegea ea despre lume. Ce e lu-
aduci luminã ºi informaþie pe pla-
încã înãuntru, legat prin cordonul o datã atrasã pe o bandã minu- mina asta pe care o vede toatã
netã. Luminã ºi informaþie în-
ombilical. ªi mulþi spun cã la un natã, care i se pãrea cã seamãnã lumea? Ce este lumina asta pe
seamnã foarte mult. Când vorbim
nivel sau altul am fãcut ºi eu acea cu tunelul prin care oamenii spun care o emite ADN-ul nostru? Cum
de asta, oare includem aici infor-
cãlãtorie cu ea. Conºtiinþa mamei cã trec. ªi pe aceastã bandã a vã- se face cã astãzi corelãm lumina
maþii despre planteã, sau despre
mele (una dintre bunici era ro- zut flori ºi culori, flori ºi culoari emisã de ADN-ul nostru cu un
viitor? Nu e vorba de informaþie
mâncã - n.n) s-a extins foarte pe care nu le mai vãzuse niciodatã sistem care se regenereazã per-
atât de literalã încât sã o putem
mult în ceea ce priveºte înþelege- ºi, cãtre capãt, era o luminã, o lu- manent din corpul nostru?... Pen-
pune în cuvinte. E vorba despre
rea universului, în timpul acelei minã foarte, foarte strãlucitoare, tru cã astãzi ºtim, din lucrãrile
informaþia care nu e neapãrat
experienþe. Poate cã locul în care atât de strãlucitoare încât îi era doctorului Fritz-Albert Popp, din
conºtientã, dar totuºi ne deschi-
gãsesc rãspunsurile astãzi des- fricã sã se uite la ea, de teamã sã Germania, cã ADN-ul nostru emi-
de conºtiinþa. Ea informeazã, dar
pre profunzimile acestei lucrãri nu îi ardã ochii, dar se simþea te luminã ºi acceptãm, în general,
informeazã despre o stare de
de vindecare vine din fapul cã atrasã inevitabil sã se uite. ªi s-a faptul cã atunci când sãnãtatea
echilibru, informeazã despre evo-
am fost cu ea în acea cãlãtorie. uitat. ªi dintr-o datã ºi-a dat sea- noastrã se înrãutãþeºte, lumina
luþie. În noi, ca fiinþe umane. Deci
Ceea ce ºtim este cã vindecarea ma cã nu existã nicio formã fizicã, noastrã se diminueazã. Iar când
include asta ºi informaþii despre
ºi evoluþia vin din luminã, ºi cã nimic care sã îi fie ars, nimic care lumina ni se intenisficã, ne revine
planetã? Informaþii despre viitor?
totul este luminã. ªi, în cãlãtoria sã o doarã ºi cã e frumos. Mer- ºi sãnãtatea, la nivelul optim. ªi
Nu neapãrat într-o formã care sã
ei - ei bine, se afla pe masa de gând mai departe pe cale, s-a tre- ºtim din lucrãrile doctorului Wil-
ne fie foarte utilã, într-un sens
naºteri - ºi deodatã, a simþit sau zit cã a ajuns în faþa luminii ºi cã liam Tiller ºi ale altora despre
raþional. Dar aceastã informaþie
a auzit cum pornesc niºte mo- i s-a aºternut sub ochi toatã viaþa
ne transformã ºi ne face sã ale- continuare în pag. 13
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 13
continuare din pag. 12 misterelor corpului uman? Sau tru. Când ne dãm voie sã ne înãl- rezolvarea problemei cuiva ci, în
ne trebuie ceva asemãnãtor unui þãm deasupra ego-ului, care vrea schimb, sã depunem mãrturie din
Einstein ºi despre entorpie nega- mediu propice aceluia de la ca noi sã fim expertul care ºtie ce interiorul nostru cã suntem o ex-
tivã, care demonsteazã cã atunci Sanctuarul din Delfi? culoare o sã funcþioneze pentru presie a lui Dumnezeu, în fiecare
când ajungem la viteza luminii, - Culorile care nu pot fi descri- o anumitã problemã, ca sã putem alegere pe care o facem. În fircare
sistemul de degenerare din corp se, e fascinant cum aceste culori spune cât de frumos ne-am des- interacþiune pe care o avem, în
devine regenerare ºi dezorgani- par sã se prezinte toate sub for- curcat noi în situaþia asta ºi sã fiecare fel în care alegem sã
zare devine reorganizare, discon- mã de luminã. La sfârºitul ºedin- ne lãudãm la toþi prietenii noaºtri, comunicãm ºi sã ne exprimãm.
fortul devine confort. Boala se þei de vindecare reconectivã, pa- ca sã poatã ei sã ne spunã cât - Mã intereseazã omul, cel
vindecã. Întrebarea mai include cienþii mei descriau lumini de di- suntem de minunaþi, ºi sã putem care este o fiinþã ce consumã
ºi o referire la lumina vizibilã, ca ferite culori sau culori cu lumini sã mergem la culcare simþind cã timp. Timpul imaginea mobilã
fiind o manifestare a lumii fãrã în spatele lor. Dar erau culori pe suntem minunaþi, ºi în loc de asta a veºniciei(Sf. Augustin), tim-
formã. Poate cã aºa este. Este ca- care, pe de o parte, nu le mai vã- sã dãm voie întregului spectru pul care striveºte ºi ucide - tim-
lea cãtre lumina la care ne întoar- zuserã nicodatã, dar totuºi, erau de luminã sã ajungã la noi, adu- pul mort (Mircea Eliade). Spu-
cem între vieþi. Este o paralelã, culori pe care le puteau descrie, cem un dar mult mai mare: darul neam cã Reconectarea este
într-un fel, cu calea cãtre o lumi- multe din ele, cu cuvintele noas- de a putea observa din poziþia un jurnal care vorbeºte de
nã ºi înþelegere ºi evoluþie mai tre obiºnuite. De exemplu, spu- de observator ºi observat aceste omul lãuntric ce îºi deschide
bunã, în timpul vieþii noastre. neau cã erau nuanþe minunate de vindecãri uluitoare. Asta ne dã sufletul ºi-l lasã pe cititor sã pã-
Probabil cã vom ºti cu toþii când auriu, violet ºi alb, dar nuanþe voie sã devenim mai mult o trundã în sanctuarul autorului.
va fi timpul sã ºtim. Pentru cã în violet pe care nu le putem repro- expresie a lui Dumnezeu. Aºa cum Dar nu-i un autor oarecare. El
spaþiul acela, ne dãm seama, duce aici, pe pãmânt. De multe poate existã oameni care vor este cel care vindecã . În diferite
dintr-o datã, cã e un motiv pentru ori, oamenii îºi dau prea mult spune oricui vrea sã îi asculte cã sensuri, în curgerea unei vieþi.
toate, cã totul e absolut logic, dar silinþa sã gãseascã rãspunsuri... ei sunt Dumnezeu, iar noi înþele- Cum vedeþi aceste sensuri? Ne
poate cã aici lumina e doar ca sã Vorbesc despre cele ºapte culori gem cã ei se referã la asta într-un pândeºte din umbrã faþa as-
ne dea direcþia în care sã ne în- sau despre nu ºtiu câte chakre ºi mod condus de ego, care nu prea cunsã a viitorului? Sau e ocro-
dreptãm, pentru cã dezvoltarea nu ºtiu câte, nu ºtiu ce... Dar are mare însemnãtate. Sau pu- titã de Timp?
noastrã nu depinde de rãspun- e mai mult decât atât. Mult mai tem, pur ºi simplu, sã spunem cã - Nu prea îmi place cuvântul
suri, mai mult decât depinde de mult. Dacã treci o luminã perfect suntem Dumnezeu într-un mod vindecare. Sunã ca ºi cum întot-
cãutare, de cât suntem de dispuºi albã sau transparentã printr-o lipsit de ego, care ne dã voie sã deauna ar trebui sã ne facem bi-
sã punem întrebãri. Vedeþi dum- prismã, când lumina iese din pris- recunoaºtem cã suntem toþi aici ne. Vindecarea e mult mai mult
neavoastrã, este cãutarea vieþii. mã vezi cã se dezvãluie un com- ca expresii ale lui Dumnezeu, aºa decât sã îþi recapeþi funcþonali-
Nu e ceva simplu. Dar e cãutarea plex întreg de culori. Însã, dacã cum fiecre razã de soare este o tatea unui braþ sau a unui picior
noastrã, misiunea noastrã de a treci înapoi culorile prin prismã, expresie a soarelui ºi conþine în sau a unui ficat sau rinichi, sã ne
merge înainte, de a continua, de în partea cealaltã apare o luminã sine o hologramã a soarelui. Fie- refacem dupã parezã spasticã
a continua sã facem ceea ce am albã-transparentã. Asta suntem care dintre noi suntem expresii sau epilepsie ºi sã nu mai avem
fãcut, de a continua sã fim, de a noi, în deplinãtatea noastrã, trã- ale lui Dumnezeu ºi conþinem to- crize. Vindecarea înseamnã evo-
continua sã mergem cãtre luminã. ind în deplinãtatea noastrã, în- talitatea hologramei lui Dumne- luþia umanã. Evoluþia umanã cã-
- Vorbiþi despre culori care cercând sã controlãm lucrurile, zeu însuºi. Iar modul în care ex- tre o existenþã mai atemporalã,
nu pot fi descrise. Curcubeul, spunând cã venim cu culoarea perimentãm asta nu se bazeazã mai nemãrginitã. Vindecarea în-
puntea de luminã care uneºte asta ca sã vindecãm problema nepãrat pe alþii care sã ne spunã seamnã sã ne intensificãm lumi-
pãmântul cu cerul ºi invers are asta ºi problema asta dar, de fapt, ce minunaþi suntem, cum am des- na, sã ne ridicãm vibraþia, sã ne
o scarã de ºapte culori pe care atunci când venim cu o culoare, coperit noi o nou tehnicã de vin- extindem starea de conþtienþã ºi
se spune cã a coborât Buddha le excludem pe celelalte din spec- decare specialã ca sã ajutãm la astfel, în decursul acestui proces,
pe pãmânt, Marele Pod, numit sã devenim mai multidimensio-
în Grecia eºarfa lui Iris. El nali în existenþa noastrã. Fãcând
poate simboliza ºi probele de asta, desigur, devenim mai atem-
iniþiere sau cele de eliberare, sã porali în existenþa noastrã. Fluxul
zicem de boli? vieþii noastre revine la starea de
Spuneþi cã fiecare razã a echilibru. Nu ne mai îngrijorãm
soarelui e o halogramã a lui cu privire la trecut sau la viitor,
Dumnezeu pe pãmânt, fãcând nu ne mai preocupã limitãrile. E
astfel paºi în lumea vindecãrii. prea plictisitor chiar sã ne ºi gân-
Cultul solar e universal, repre- dim la limitare. Singurul lucru pe
zentând inteligenþa cosmicã ce care ne concentrãm e expansiu-
lumineazã ºi prin urmare ve- nea. Vindecarea, expansiunea,
gheazã ºi asupra misterelor. evoluþia... acesta e cursul vieþii
Apollon cel solar avea funcþii noastre. Sã punem întrebãri, sã
multiple de ghicitor, medic, mu- creºtem, sã evoluãm. ªi apoi iar
zician, arcaº - cu o sãgeatã pu- sã punem întrebãri, sã creºtem ºi
tea vindeca sau ucide. Cum des- sã evolãum...
cifraþi azi coroana de luminã, Elisabeta IOSIF
cum se poate veghea asupra Florin Mãceºanu - Fulger A colaborat: Roxana BUSU
14 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 3/2010
Ce scurtã-i, Doamne, viaþa pe pãmânt! Izvoare reci ºi-nvolburate Numai cheia i-a rãmas
iar dincolo vom sta o veºnicie brãzdarã faþa mea curatã cã în rest toate sunt duse,
nu are rost sã plângem,sã fim triºti, luând cu ele tinereþea casã, tinereþe, soþ,
Florin Mãceºanu - Liliac
Strângem averi ºi ne necãjim Drumul vieþii ce am parcurs Lung priveºte printre gard
ºi nu privim la soare pe colnic e mult mai lung ca cel din faþã ºi îºi vede viaþa toatã,
uitând mereu cã viaþa-i trecãtoare ºi nici nu pot ca sã-nþeleg simþind cum din ce în ce
iar în pãmânt cu noi nu luãm nimic. cã sunt la margine de viaþã. de puteri este lãsatã.
Constantin E. UNGUREANU
A[a cum l-am cunoscut
Deunãzi am avut plãcuta sur- rãmas în laboratorul sãu de crea- ceresc, vârsta adolescenþei este prinse într-un limbaj poetic ne-
prizã sã primesc un volum de po- þie, fiind supuse unui proces de un laser / Croind cãi prin gheaþã, poluat de modernisme.
ezii cu dedicaþie scris de un fost selectãri ºi distilãri, pânã când s-a / E-un vulcan în clocot / Ce re- Stãruind asupra poeziilor sale
coleg de bancã de la ªcoala Nor- hotãrât sã le încredinþeze tiparului. varsã viaþã. ºi cunoscându-i caracterul, mi-a
malã din Craiova. Conºtient cã în zilele noastre Ireversibilitatea timpului apãrut brusc în memorie urmã-
Cartea respectivã se numeºte calculatorul, internetul ºi televi- (Fugit irreparabile tempus), torul dialog plin de înþelepciune:
Mozaic sentimental ºi este zorul ucid cartea, autorul îºi des- viaþa ºi moartea sunt, de aseme- La vamã, filosoful grec Apo-
scrisã de Costel Rãducan, pro- chide volumul cu o Invitaþie la nea, teme preferate, în poeziile: lonius a fost întrebat:
fesor pensionar, nãscut la 1 no- lecturã, o adevãratã profesiune Ce-i timpul..., Un gând mã- - Ce bunuri aveþi de declarat?
iembrie 1937, în satul Orzu, co- de credinþã: Am cãutat cuvân- ngheaþã, Drumul vieþii, Viaþa - Am: Adevãrul, Dreptatea,
muna Negomir, judeþul Gorj. tul / Ce-mi mãsura vibrarea, / Do- ca o pendulare, Roþi/Roate. Moderaþia, Puterea, Stãpânirea
Profesor de excepþie ºi gaze- rind sã-mi fie cântul / De-o seamã Sentimentul dezrãdãcinãrii de sine, Perseverenþa, Curajul.
tar, colaborator la reviste îndeo- cu visarea. Copil crescut în cârpe, din Dorul unui pribeag ne a- - Ele sunt sclavele Dumnea-
sebi cu profil instructiv-educativ / N-avui urcuºuri line, / Des co- minteºte de poezia Bãtrâni a lui voastrã?
ºi la diverse cotidiene locale ºi borâi în râpe, / Sã pot urca în mine. Octavian Goga, iar nostalgia, - Nu. Stãpânele mele.
naþionale, pânã la pensionare, a Un suflet nestatoric / ªi-o inimã tânjirea dupã locurile natale, anii Cartea mai cuprinde dedicaþii
funcþionat la mai multe ºcoli din rebelã, / Sub ploile vieþii, / Mi-au copilãriei ºi dupã fiinþele cele mai pentru doi colegi din clasa noas-
Transilvania. stat fãrã umbrelã. dragi, pãrinþii, din poeziile Rugã- trã: Serafim Duicu, profesor, isto-
Nonconformismul, spiritul Poetul este bolnav de ubi- ciune, Recunoºtinþã, Mama, ric ºi critic literar, ºi Gheorghe
de dreptate, perseverenþa, cura- cuitate, setea de viaþã este pre- Paradis dispãrut, Lacrimi Dascãlu, eminent profesor, gaze-
jul de a spune lucrurilor pe nume cumpãnitoare, sfatul sãu este Sã sfinte ºi Dormi fãrã suspine, tar ºi scriitor, ambii trecuþi în lu-
ºi setea de culturã se configurau te logodeºti c-o þintã. Se poate ne poartã cu gândul spre poezia mea de dincolo.
în comportamentul sãu încã de vorbi de un optimism tragic, pen- lui Pillat ºi a lui Vasile Militaru. Cele o sutã zece epigrame de
pe bãncile ºcolii. tru cã îºi are izvoarele în suferinþã, Orzu, un cãtun al comunei la sfârºitul cãrþii inspirate din vre-
Volumul a apãrut la Casa de autorul dovedind un acut senti- Negomir, unde autorul a vãzut murile noastre, având ca teme
Editurã Mureº, Tg. Mureº, 2009. ment al sensului vieþii. lumea pentru prima datã, a pã- marea sfidare a unor politicieni
Parcurgând acest volum de Cartea poate fi consideratã truns în poezia sa precum Mior- demagogi ºi cãptuºiþi de averi,
poezii, am avut o adevãratã re- un hronic liric al vârstelor, în canii lui Ion Pillat. corupþia generalizatã, moravurile
velaþie. Deºi este prima sa carte care poetul îºi exprimã deosebit Abil mânuitor al cuvintelor, unor oameni, pun în evidenþã
scrisã într-o manierã clasicã, avem de sugestiv iubirea pentru oameni, îºi dezvãluie subiectivitatea într- cealaltã ipostazã a autorului,
de-a face cu un Condei exersat, pentru copii ºi adolescenþi, dra- un stil aparte, reuºeºte sã tre- aceea de epigramist.
un poet în toatã puterea cuvân- gostea faþã de naturã, el însuºi zeascã cuvintele din lumea lor la- Expresia celebrã Castigat ri-
tului. strãbãtând cu piciorul þara în lung tentã, de dicþionar, ºi sã le aducã dendo mores (Râzând îndrep-
Citind ºi recitind aceste poe- ºi-n lat, ataºamentul faþã de cei într-o stare de graþie. tãm moravurile) l-a îndemnat pe
zii, l-am descoperit pe fostul meu mulþi ºi necãjiþi, setea de dreptate Metaforic vorbind, în poezia autor sã recurgã la aceastã spe-
coleg, care a început sã scrie ver- ºi adevãr, iubirea propriu-zisã. sa, se ascund comori de gân- cie literarã a liricii cetãþeneºti.
suri de la treizeci de ani, dar au Pentru autor, copilul este Sol duri ºi comori de suflet sur-
Radu MIHALCEA
(Chicago)
Dinu Leonte Inginerul
Radu Mihalcea este
absolvent al Facultãþii de
poet [i filozof
Mecanicã din cadrul Insti- L-am remarcat la sfârºitul scris, rimat ºi ritmat, aparent atât
tutului Politehnic din unui congres care a avut loc la de plin de liniºte dar în realitate
Bucureºti (1961). A lucrat Chiºinãu în vara lui 2005: la re- un vulcan temperamental ºi un
ca inginer la ªantierul Na- cepþia de bun sfârºit, simpaticul izvor de frumuseþi neegalate. Avea
val din Constanþa, apoi la co-mesean ºi-a lãsat soþia la masã, numai 20 de ani când a scris:
Grupul de ªantiere de la s-a dus la orchestrã, a luat mi- Azi am crezut într-o poveste
Porþile de Fier 1, unde a crofonul ºi a început sã-i zicã nouã / Ca un copil ce am fost
dezvoltat o tehnologie de derocare a stâncilor sub apã - premierã melodii populare, cântate cu mult odinioarã; / Tu te-ai nãscut în
mondialã. patos ºi talent ºi cântece de pahar strãlucirea clarã / A unui crin înlã-
Dupã Jocurile Olimpice de la München, Radu Mihalcea a - unele originale - care au fãcut crimat de rouã. // Tu te-ai nãscut
rãmas în Germania unde a primit azil, a învãþat limba germanã ºi deliciul celor rãmaºi cuminþi pe din raza de luminã / A celei mai
a lucrat doi ani la o fabricã de piese auto. Acolo a inventat un scaune. Pe urmã orchestra a înce- îndepãrtate stele; / Mi-ai apãrut
dispozitiv de reglare hidraulicã a unei maºini unelte. A colaborat put o Periniþã ºi el s-a dus de la o ca-n visurile mele / Fiinþa ta, de-
cu un institut de automatizãri al Politehnicii (RWTH) din Aachen, masã la alta, i-a ridicat pe toþi de atâta farmec plinã!
a trecut de la tehnica analogã la cea digitalã, a devenit Doctor pe scaune ºi s-a încins un dans
Inginer neamþ... A dezvoltat un dispozitiv electronic de mãsurare cã n-a mai fost loc în localul resta-
a parametrilor cu transmisia datelor la distanþã prin telefoanele urantului. S-a ieºit în curtea asfal-
digitale. tatã ºi s-a petrecut pânã mult
Începând cu 1984 activeazã în cadrul trustului suedez SKF dupã miezul nopþii
(nr. 1 mondial pe piaþa de rulmenþi) ºi promoveazã pânã la poziþia Mãi, cine o fi ãsta? mã tot
de director tehnic al unui grup de întreprinderi din Germania, întrebam eu
Parcã-l vãzusem
Anglia, SUA ºi Brazilia. cã intrase într-o salã unde se pre-
ªi-a luat doctoratul în Conducerea Întreprinderilor, a fost
Dinu LEONTE
zentau conferinþe despre electro-
concomitent profesor pentru Conducerea Întreprinderilor ºi tehnicã. Dacã n-ar fi fost inginer,
pentru Managementul Calitãþii la douã diferite universitãþi din n-ar fi avut ce cãuta acolo! Am
Germania, s-a angajat politic preluând poziþia de vicepreºedinte cãutat prin programul congresu-
al Sindicatului Profesorilor Universitari din Nord Rhein - lui... Greu de identificat, erau
Westfallen, a scris manuale pentru studenþii germani, a publicat peste 300 de conferenþiari. Dar a
câteva zeci de articole, a înfiinþat o întreprindere de consultanþã doua zi de dimineaþã o întâlnesc
ºi a dat consultanþã la mai multe întreprinderi româneºti ºi la pe soþia lui la urcarea în autobus Pe vremea aceea el era stu-
altele din Orientul îndepãrtat, a propus un plan de relansare a ºi dânsa mai purta ecusonul con- dent la Universitate ºi-ºi cânta
cercetãrii în România, a organizat proiectele NEUT, CONET ºi gresului: Dr. Oana Leonte, chi- prima iubire a tinereþii pe trotuarul
altele, toate cu fonduri europene, aducând 2 milioane DM în þarã, mist. Aha! Dinu Leonte! Oho!! de vis-a-vis, unde acum este Tea-
a þinut cursuri la mai multe universitãþi româneºti de prim rang. Cândva îmi cãzuse în mânã o trul Naþional, dar pe vremuri erau
Pentru activitatea sa ºtiinþificã în România ºi pentru carte plinã de poezii delicate, ro- numai niºte barãci mizere în spa-
contribuþia adusã la dezvoltarea relaþiilor româno-germane a mantice, cu un lirism cald ºi învã- tele cãrora se afla circul din Bucu-
fost decorat în 2004 cu Ordinul Naþional pentru Merit în clasa luitor, cu accente filozofice. Ce reºti. Eu trecem pe acelaºi tro-
Comandor. noroc pe mine, sã-l întâlnesc pe tuar, încã student la Politehnicã,
Academia de ªtiinþe Economice a Republicii Moldova i-a autor! El este cel care a scris: da nu l-am întâlnit ºi n-am cunos-
acordat titlul de Doctor Honoris Causa. N-am sã mânjesc cu miere cut simþãmântul lui romantic care
Dupã 1989, a revenit în România, a co-fondat o universitate de cuvinte / Atâtea frumuseþi ce - pe atunci ºi încã ºi acum - mã
particularã ºi a þinut cursuri de "Conducerea Întreprinderilor" mã-nconjoarã / Ca sã le-aduc un miºcã ºi pe mine.
ºi de "Managementul Calitãþii", a scos ºi un manual de Manage- vers: mai mult povarã / În iureºul Doi ani mai târziu, mi-a fãcut
ment în limba românã. A þinut cursuri la ASE, la Universitatea lor larg spre înainte. // Am locul plãcerea sã mã viziteze acasã, la
Politehnicã din Bucureºti, ºi la alte câteva. meu cãruia-i dau bineþe / În tot Chicago. Venise tot la un con-
În 2005 iese la pensie ºi se mutã în USA. Aici continuã acest avânt de frumuseþe: / gres ºi nu am avut mult timp de
activitatea profesionalã predând cursuri la Facultatea de Economie Tâlmaci de adevãruri neºtiute! // stat împreunã, dar astã varã l-am
ºi la cea de Mecanicã a University of Illinois at Chicago. Publicã Lumina lor mi-e singura avere. / vizitat în San Francisco, unde lo-
în ziare româneºti din SUA ºi din România, extinzând tematica ªi zeci de ochi cu sete mi-o vor cuieºte de mai mulþi ani pe co-
cu subiecte din politicã, economie, educaþie ºi artã. cere / Ca s-o arate apoi altor sute... linele de unde se deschide o pri-
Radu Mihalcea a publicat 9 cãrþi de specialitate în limba Teribil! Tâlmaciul adevãruri- veliºte fantasticã asupra golfu-
germanã, în Germania, ºi o carte de management în România în lor! L-am aºteptat pe poet, a ve- lui. Ca sã-l surprind, în loc de
anul 2000, la Editura Economicã. nit, am fãcut cunoºtinþã, ºi m-am bine te-am gãsit! i-am recitat o
În ultimii ani a publicat peste 250 de articole despre ºtiinþã, bucurat nespus sã-l cunosc pe
artã, politicã, economie. el, un cãutãtor neobosit al frumo-
sului, un maestru al cuvântului continuare în pag. 25
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 25
continuare din pag. 24 rea de a fi cu Dinu ºi cu Oana! Iar
Oana, presimþind cã trebuie sã
parte din succesul instalaþiilor de
foraj pe care întreprinderea lui le
Miron }ic
strofã dintr-o poezie de-a lui: rãspundã cu aceeaºi vibraþie ar- livra în întreaga lume? Unde ºi
Mã întreb cu multã stãruinþã / tisticã, ne-a pregãtit niºte bucate cum poezia ºi-a fãcut loc printre Pre] de o clip#
De este cu putinþã oare / Fiinþa de ne lingeam pe degete, cu toate ecuaþiile matematicianului - el a
liber gânditoare / Sã n-aibã liberã cã fiecare dintre noi, toþi cei veniþi terminat Facultatea de Matema- Tânãrul poet Daniel Lãcãtuº
voinþã... referindu-mã la discu- în vizitã, am avut un alt þel în viaþã: tici a Universitãþii din Bucureºti este îndrãgostit de poezia în
þiile noastre telefonice despre Þelul vieþii mele / Pân ce-o fi sã iar mai târziu ºi-a luat doctoratul stil Haiku, de aceastã interesantã
eforturile de voinþã necesare fim / Oale ºi ulcele / Într-un þinti- în energeticã - pentru a duce fai- perlã liricã, ce s-a practicat pen-
pentru a organiza o cãlãtorie în rim / Þelul vieþii mele / E sã ne iu- ma ingineriei româneºti la capã- tru prima datã în Japonia, dar, iatã
California cu scopul precis de a- bim / Prin noroi ºi stele / Cât ni-i tul celãlalt al lumii? cã prin grija unor poeþi români,
i savura prezenþa, poeziile ºi cân- dat sã fim. Ceea ce mã fascineazã în po- între care se numãrã ºi poetul din
tecele. Spre deliciul meu, mi-a Uniþi prin cheful straºnic tras eziile lui este uºurinþa cu care îm- Cãlan, judeþul Hunedoara, aceas-
rãspuns imediat tot în versuri: la Chiºinãu, continuãm cu un binã conþinutul filozofic al mesa- tã formã de poezie a devenit ºi la
Þinta-i grea, iar drumul cu hâr- cântec de pahar, la care Dinu dã jului cu rima, totul pus într-un ritm noi o certitudine. In ciuda dimen-
toape / Totuºi drumul ãsta l-ai ales tonul ºi apoi continuã acompani- de o perfecþiune care se poate siunilor de doar 17 silabe ºi trei
/ Chit cã furã þinte mai aproape / indu-se la acordeon: A trecut gãsi numai la bardul poporului versuri, poezia Haiku este rele-
Pe alt drum mai lesne de purces. atâta vreme / Fãrã sã pricep vre- român, Mihail Eminescu. Ca aici, vantã ºi produce trãiri artistice
// Dacã ºtii cã ai o þintã bunã / o datã / Încâlcelile de gheme / de exemplu: Departen zãri / De de înalt rafinament, de gândire ºi
Nu-þi cruþa opincile la drum, / N- Din purtarea ta ciudatã. // Ba þi-s paradis / Cununi de vis / Þeseam. de emoþie profundã, purtând în
asculta de alþii ce-o sã-þi spunã, mâinile pornite / Ca sã-mi mân- // ªi pe cãrãri / De cânt ºi flori / ea atât emoþia cât ºi eleganþa ºi
/ Ci urmeazã-þi calea oriºicum! gâie obrazul / Ba þi-s stane împie- Adeseori / Visam. // Hoinar mer- subtilitatea. Poezia Haiku nu
Ne-am strâns cu putere în trite / Care-ºi strâng în pumni ne- gând / Mã lumina / O dulce stea poate fi altceva decât o stare de
braþe, bucuroºi cã ne putem în- cazul. // Ba þi-i gura arcuitã / În / Din zãri. // Se-aprinse blând / Ca spirit ce înfloreºte pe coala de
noda încã o datã destinele, încur- dispreþ ºi nepãsare / Ba þi-i plinã un iacint / Umbrind cu argint / hârtie. În aceste micropoeme, se
cate de mult, fãrã ºtirea noastrã: de ispitã / ªi dorinþi chinuitoare. Cãrãri. simt sentimente ºi idei, care emo-
el este doctor în Energeticã al Po- Mãi, pezevenghiul ãsta de Pentru un hoinar ca mine, rã- þioneazã ºi trezesc starea sufle-
litehnicii din Bucureºti unde am Dinu! Cum ºtie el s-o întoarcã ca tãcitor de decenii prin þãri înde- teascã a cititorului. Haiku-ul este
studiat ºi eu. Cu trei decenii mai la Ploieºti! ºi sã atingã adâncimi pãrtate, hrãnit - sufleteºte - numai o stare de graþie ºi de mare frumu-
înainte - pe la începutul anilor 80 necunoscute în fundul inimii din cele câteva volume de poezii seþe. Este un sprijin al vieþii ºi
- fãceam amândoi acelaº lucru: mele! din editura Cartea Pentru Toþi sensibilitãþii inimii. Haiku-ul este
studiam tehnica digitalã, care se Ah... cum sã nu! El este din cumpãrate încã acum o jumãtate ca trei picãturi de ploaie într-o
creea în anii aceia ºi care a revo- Ploieºti!! A lucrat ºi la întreprin- de secol, a-l asculta pe Dinu cum palmã deschisã pentru o vreme,
luþionat nu numai ingineria ci ºi derea 1 Mai - cea care fabrica trezeºte lumea de basm de pe me- în timp ce emoþia ne trece dintr-un
viaþa de toate zilele a fiecãruia. utilaj petrolier - una dintre uzine- leagurile natale, este o desfãtare timp în alt timp. Este de notat impor-
Dinu a reuºit sã prindã asta în le de frunte ale României dinainte fãrã seamãn: A fost odat în vre- tanþa acestui volum, fiind tradus
versuri: De-i profundã ori pre- de revoluþie! muri vechi / Un mare meºter faur în patru limbi de mare circulaþie.
carã, / În meandrele gândirii, / Ajungând la acest detaliu, se / Ce prindea musca de urechi / Poetul Daniel Lãcãtuº este
Sfânta Logicã Binarã / Dã ver- deschide - în sfârºit - un domeniu ªi-o poleia cu aur. // Atuncea, ea, conºtient de poezia pe care o scrie,
dicte omenirii. // N-are cine sã-i în care am ºi eu ceva de spus: eu pe foi de nuc / Cãta poveºti sã armonizând-o cu elemente din
conteste / Caracterul ei integru - doar sunt inginer mecanic! Însã scrie - / Iar eu, strivind-o sub pa- naturã ºi din mediul înconjurãtor.
/ De-aia întotdeuna este / Îmbrã- încercarea mea de a deschide dis- puc / Mi le spunea ºi mie. // Dar Micropoemele lui Daniel Lãcã-
catã-n alb ºi negru. cuþia despre ºuruburi ºi nituri, m-am fãcut o datã foc, / Cã mã tuº, în stil Haiku, degajzã simpli-
Intrãm în casã, unde ne aº- despre randamente ºi entalpie minþea prea tare. / ªi-am mers la tate ºi calmitate în inimile citito-
tepta Oana, soþia lui. O scrutez este paratã delicat de Dinu, care, fãurar pe loc, / Sã-i cer o rãzbu- rilor. Daniel Lãcãtuº transmite
atent ºi încerc sã-i descifrez acele aflând cã eu sunt din Contanþa, nare. // El prinse-un purice uºor cititorului prezenþa clipei, feno-
trãsãturi care l-au determinat pe îmi recitã: Poezie nu e doar / Din iia unei babe / ªi-i potcovi menul demn în curgerea lui ce în-
poet sã-i scrie: Tu - eºti apa oceanul / Când îl chinuieºte ura- la un picior / O mie de potcove... deamnã la sensibilitate since-
sprinþarã / Care se bea în vârf de ganul, / Sfredelind prãpãstii miº- Mda! Prietenul meu Dinu! Un ritate ºi armonie. Este poezia
munte / Tu - eºti ploaia de varã / cãtoare. // Mult, cu mult mai cal- suflet delicat, un mare talent de sufletului ºi a inimii ce trezeºte
Care sufletu-mi inundã! // Ascunzi dã poezie / E o noapte calmã, ar- poet, un inginer bun în slujba co- bucuria de a o citi, cum este ºi
în privire / Un limbaj fãrã cuvinte gintie / Cu-o lunã tremurând în naþionalilor sãi - a lucrat 20 de acest micropoem Culori senine
/ Care-mi dã de ºtire / Doruri vechi mare. // Dacã tu ai vrea s-aduci ani la Dispeceratul Energetic Na- / deasupra mãrii negre / un curcu-
ºi jurãminte! // Trupul tãu îmi place furtunã / Chiar cu preþ de urã ºi þional din Bucureºti - îºi continuã beu, unde se poate desprinde
/ Mersul tãu agale - / ªi îmi place minciunã / Doar sã simþi cã-s rãs- viaþa - ºi creaþia - alãturi de soþia contrastul pe care îl vede poetul
ritmul / Gesturilor tale. // Vraja ta colit ca marea, // Ai sã vezi cã iubitã, de fata ºi de nepoþica lor, între culori senine ºi curcubeu
aparte / Nu-i alt undeva - / Tu oriºicum ai face / Vei dori mereu undeva printre dealurile Califor- sau în alte douã poeme cum sunt
eºti pur si simplu / Jumãtatea ce- frumoasa pace / ªi-ai sã-mi ceri niei. Cine doreºte sã se adape din Dimineþi de mai / sub soare to-
mi lipsea! cu lacrimi împãcarea. aceste opere puþin cunoscute ale ropitor / cocoºul cântã sau Apus
Ce plãcere sã poþi închide uºa Mã uitam la el cum recita cu poeziei româneºti îl poate con- de soare / în spatele grãdinii / în-
în spatele tãu, sã poþi sã laºi toate pasiune ºi mã întrebam ce parte tacta la odleonte@comcast.net. floriþii crini - aici gãsim senti-
girjile afarã ºi sã savurezi plãce- din sufletul lui se regãseºte în care Sã ne trãieºti, Dinule! mentele pe care le trãieºte poetul.
26 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 3/2010
semn as-
semn astral Doamna Teofana Sãlceanu, craioveancã, având
rãdãcini genealogice în Slãvuþa - Gorjului, a trimis pe
adresa redacþiei un impresionant album foto, încãrcat
tral de energii sacre ºi de istorie creºtinã.
Culegãtoarea de imagini, consacrate spiritual, a
strãbãtut o parte a cãilor Noului Testament, între Iordan
ºi Egipt, din dorinþa de a-ºi despovãra viaþa pe urmele
Mântuitorului.
Prin publicarea acestor secvenþe memorabile,
revista Constelaþii diamantine va reuni multe suflete
însetate între-o comuniune divinã.
N.N. Negulescu
Constantin E. UNGUREANU
Maturitate artistic#
\ntr-un debut literar, \n proz#
Mai stãruie încã mirosul cer- în revista cu acelaºi nume, oc- viaþã pentru toþi oamenii fãrã sã autorul pare a fi un condei exer-
nelii de tipar în cele douã romane tombrie 1981, la rubrica Atelier. cearã ceva în schimb. Poate n-ar sat, cu experienþã, dovedind ma-
recent apãrute în Editura Arves Titlul primului roman conþine fi rãu dacã ar închide ochii pentru turitatea artisticã.
2008: Diavolul cu chip de înger o metaforã, Diavolul cu chip de o zi, douã. O mai face el din când Îmbinã cu mãiestrie cele trei
si Luminã sub umbrela morþii, înger fiind comunismul. în când, da pentru scurt timp si moduri de expunere, mânuirea cu
2009, autor Dae Rãºinaru. Acþiunea din cele douã roma- oamenii se îngrozesc! uºurinþã a dialogului trãdeazã ºi
Dae Rãºinaru este un pseu- ne este plasatã în perioada inter- Numai când le pãtrunde du- înclinaþia spre teatru. În cele mai
donim provenit de la toponimul belicã, în timpul celui de-al Doilea rerea în toate pãrþile trupului, unii frecvente cazuri, apare în iposta-
Rãºina, o veche comunã gorjea- Rãzboi Mondial (Luminã sub oameni uitã de rãutate. Dacã za scriitorului omniscient. Are
nã, azi cartier al oraºului Þicleni. umbrela morþii) ºi în perioada suntem oameni, sã ne meritãm simþul umorului, asemeni perso-
Sub acest nume îºi ascunde iden- postbelicã (Diavolul cu chip de numele! Cum sã ne mâncãm ºi sã najului Colaie Rãºinaru.
titatea profesorul de limba si lite- înger). ne ucidem unii pe alþii? În loc de Exprimarea nominalã în enun-
ratura românã, Constantin N. Chiar dacã imaginarul geo- pâine ºi medicamente pentru þuri cu elipsa predicatului ºi folo-
ªofei, absolvent al Facultãþii de grafic corespunde pe alocuri rea- boli, ne punem în slujba morþii ºi sirea la tot pasul a metaforei spo-
Litere, Universitatea Bucureºti, litãþii, pãstrând întocmai unele ne pregãtim sã ucidem omenirea resc expresivitatea celor douã
în prezent pensionar. toponime ºi chiar antroponime, nu o datã, ci de mai multe ori. cãrþi. Citatele de mai sus demons-
Apariþia acestor cãrþi, pentru rãmân cãrþi de ficþiune. Cum de rabzi tu, Soare? ªi tu, Ce- treazã aceastã afirmaþie Mai re-
semnatarul acestor rânduri, nu Caracterul autobiografic al rule, de ce ai îndreptat mereu oa- þinem câteva metafore personifi-
este o surprizã. Cum destinele romanului Diavolul cu chip de menii pe Calea Robilor? catoare, de carate rare:
noastre au fãcut sã fim mereu îm- înger este peremptoriu. Sângele pãmântului curge Oamenii încercau sã stingã
Colaie Rãºinaru (numele de prin noi ºi al nostru prin bulgãrii
familie identic cu al autorului) înnegriþi de soare. Când pun mâi-
este personajul principal. Bãiat nile pe un copac, îi simt rãsuflarea.
sãrac, inteligent ºi plin de umor, Sunt sigur cã ºi el o simte pe a
se cãsãtoreºte cu Polina, orfanã mea. Când mãnânc un mãr, un
de tatã, dar cu ceva avere. Mun- strugure, orice fruct, sorb sângele
ceºte periodic la Constanþa, cum- pãmântului. Frãþia asta între cer
pãrã pãmânt ºi devine astfel unul ºi pãmânt, între cer ºi naturã este
din þãranii mai rãsãriþi din loca- de la Dumnezeu lãsatã.
litate, fiind respectat de cei din ªi exemplele pot continua.
jur. Dar când sã se bucure ºi el, Cel de-al doilea roman, Lumi-
vin comuniºtii, iar satulVasile
tradiþio- nã sub
Alecsandriumbrela morþii, are un pu-
nal trebuie sã disparã. Când se ternic ºi evident caracter educativ.
trece la colectivizare, în Rãºina Este o pledoarie pentru uni-
are loc o rãzmeriþã, femeile fiind tatea ºi trãinicia familiei, o familie
preunã din clasa I pânã la pensie, primele revoltate. bazatã pe o adevãratã iubire ºi focul care împingea întunericul
ne cunoaºtem reciproc . Au loc arestãri, Colaie Rãºi- pe fidelitatea conjugalã. Este o cãtre cer.
În cazul profesorului Cons- naru este nevoit sã se despartã tema de actualitate acum, când, Cerul începuse sã trimitã
tantin N. ªofei, aptitudinile cre- cu greu de pãmântul sãu ºi de în societatea româneascã, apar lacrimi de durere transformate în
ative s-au manifestat încã de pe atelaj, sã treacã la colectiv, pentru tot mai multe familii dezbinate, ori fulgi de nea.
bãncile ºcolii, când a colaborat cã, altfel, copilul cel mare, profe- iubirea de cãmin înseamnã iubi- Autorul pledeazã, în cãrþile
la Poezie, cântec, joc cu poezii. sorul, este ameninþat cu înlãtu- rea de neam. sale, pentru moralitate, virtuþi no-
A publicat versuri în ,,Gazeta Gor- rarea din învãþãmânt. Oamenii, Credem cã, în Alexandru, per- bile ºi apropierea între oameni,
jului, a condus cenaclul literar cunoscându-l ca fiind cel mai bun sonajul principal, autorul a pus pentru altruism, deoarece:
Flacãra în oraºul Þicleni, i-a gospodar din sat, îl pun în fruntea mult din fiinþa sa. Avem aici o po- Fericit, ori nefericit, omul are
încurajat ºi îndrumat pe elevii cu gospodãriei colective. larizare poate prea exageratã a nevoie de alt om, cãci nu trãieºte
înclinaþii spre creaþie. Colaie Rãºinaru, bine tipizat, personajelor feminine, douã su- decât jumãtate când trãieºte doar
În 1981, a participat la un con- se ridicã peste media semenilor rori, Elena, înger, soþia lui Alexan- pentru el (Jaques Delille).
curs cu piesa în douã acte, Cine sãi, intuieºte global, cosmic lu- dru, ºi Anica, demon. Sunt cãrþi menite sã supravie-
va fi martorul?, inspiratã din ac- mea, prin reflecþiile sale: Anica, o femeie lascivã este þuiascã prin aspiraþiile ºi ideile
tivitatea petroliºtilor, lucrare dis- Ce frumos e soarele la asfin- preocupatã permanent de libidou. autorului transferate personaje-
tinsã cu premiul al II-lea, ediþia a þit! Sã tot stai sã-1 priveºti! Nimic Total opusã surorii sale, Elena. lor cãrora le-a dat viatã, toate în-
III-a a Festivalului Naþional nu-þi mai trebuie. A poleit cu aur Deºi aceste romane repre- cununate într-un mesaj pentru
Cântarea României, publicatã totul. Ce bun e soarele! Dãruieºte zintã un debut literar în prozã, cei care vin din urma noastrã.
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 29
Lucian-{tefan MURE{ANU
Aminte[te-]i c# vei muri
Am alergat o viaþã dupã toate neîmpli- plictisiþi ºi obosiþi, cu tot felul de hârtii ºi tãcut, bineînþeles cã primirea le-a fost pe mã-
nirile ºi rãutãþile celor care, parcã scriºi, au probleme ale instituþiei!!!, am fost primit de sura aºteptãrilor.
fost a-mi urmãri paºii. Îi simþeam în spatele domnul în funcþie. Timpul se scurgea greu. Groaznica aºtep-
meu ºi respiraþia lor îmi intoxica aerul pe care M-am prezentat înmânându-i dosarul ºi tare în zadar. Unul dintre cei care se afla pe
nevoit îl inspiram. Eram emfatici unul faþã de scrisorile Senatului universitãþii. A rãsfoit canapea zise într-un târziu: Au funcþii sã re-
celãlalt ºi asta o ºtiam; este o impresie cã avem douã dintre revistele suport de curs universi- zolve problemele instituþiilor care au nevoie
prieteni, de fapt fiecare se zbate ca oricare tar, a citit sau mai bine spus a trecut cu privi- de mâzgãlitura lor, nu de pierdere de timp.
necuvântãtoare pentru a exista ºi a-ºi atinge rea peste materialele pe care i le adusesem Semenul oftã coborându-ºi privirea. Oare
þelul. Este singurul lucru conºtient al existen- spre documentare, le-a închis ºi mi-a spus rece: conºtientiza cã ºi el procedase cândva la fel,
þei noastre. Un suflet înrobit, pãtat, supus Nu ºtiu, voi încerca sã vãd ce pot face pentru ignorându-i pe cei care smeriþi, îngenuncheaþi,
excentrismului nostru. Ne place sã ne credem dumneavoastrã. Vã anunþãm. Am rãmas uimit. veneau la el sã îi cerºeascã o audienþã ºi o
superiori ºi sã ne evaluãm prin nimicnicia Un timp pe care l-am pierdut aºteptând sã-mi semnãturã, care pe atunci valora foarte mult?
noastrã excrementele gândirii în faþa altor rãspundã sec, dezinteresat de ceea ce doream Timpul, ce îþi rezervã timpul? Suntem frunze
progenituri umane, ridicându-ne deasupra sã informez instituþia respectivã, în ciuda fap- în vânt, figuri trufaºe. Ne distrugem unul pe
limitei bunului simþ. În fapt, suntem niºte tului cã un set de documente îi fuseserã tri- celãlalt neavând remuºcãri. Ne batjocorim ºi
ceva-uri nesemnificative în faþa Universului. mise spre studiu cu o lunã înainte. Ridicându- ne umplem cu noroi nepãsându-ne de sufe-
Spunând cantitate, mã refer la toatã încãrcã- se de pe scaun am înþeles cã audienþa luase rinþele aproapelui nostru ºi, dupã toate
tura materiei cenuºii pe care, într-un timp al sfârºit. L-am salutat, pãrãsind sala. acestea ne ascundem ca niºte nãpârci, atunci
existenþei noastre, am acumulat-o pentru a A doua zi, am apelat la alte foruri, pentru când nu mai avem putere dându-ne victime
ne infatua, folosind-o pentru mãrire, pentru cã nu am stat aºteptând la un semen dezinte- ale unui sistem pe care cu toþii îl slujim, acela
onoruri, pentru o diplomã care sã ne aureoli- resat de cultura românã, el fiind om de culturã! de ignorare ºi înfumurare peste mãsurã.
zeze. Cine nu are diplomã, în conceptul tutu- ºi, în sfârºit, problema universitãþii noastre a Sã nu uitãm cã murim duhnind a putrezi-
ror, poate fi considerat un nimic, chiar dacã, fost rezolvatã. ciune. Toþi avem acelaºi sfârºit.
în situaþii diferite ne depãºesc cu mult, pri- Anii au trecut. Ironia sorþii. Dupã aproape Dupã aproape o orã de foiri ºi intrãri la
mordial fiind bunul simþ. ºapte ani urcam aceleaºi trepte, ale aceleiaºi domnul ºef de departament, tânãra secretarã
Sã nu ne ascundem dupã palmele pe care instituþii. Doamne, era cald, într-o frumoasã se arãtã zâmbitoare adresându-se celor care
le vrem sã ne fereascã adevãrata faþã. Printre zi de sfârºit de iunie. Cineva în spatele meu nervoºi aºteptau audienþele: Domnul secretar
degete ne trãdeazã lumina ochilor, care scân- m-a strigat, m-am întors ºi am întrezãrit, printre pãrãseºte instituþia ºi se întoarce peste o orã.
teiazã în faþa altora, la fel de ascunºi ca ºi noi, cei care urcau treptele, un trup robust, obosit. Cei prezenþi rãmaserã muþi uitându-se
strãfundurile. ªi pentru a fi mai concret în ceea Aºteptând pe cea care mã strigase, am urmã- unul la celãlalt. Semenul s-a ridicat pornind
ce am spus mai sus, sã trecem la a ne prezenta rit pe cel ce cu ºapte ani în urmã suia zvelt, spre treptele care duceau spre ieºirea din
în diferite ipostaze ale vieþii, pe care cu sigu- treptele acestei instituþii. De data acesta cei instituþie. Cobora agale. Douã femei, care
ranþã le-aþi trãit ºi urmãrit aºa cum ºi eu, la doi agenþi de la intrare nu l-au mai bãgat în discutau aprins, cu câte douã bibliorafturi în
rândul meu, le-am avut drept experienþe. seamã ºi nu s-au mai rupt de ºale ca cei de braþe, trecuserã grãbite pe lângã bãtrân. Acesta
Urcam treptele intrãrii unei instituþii de acum ºapte ani în urmã, erau alþii ºi mult mai le observã ºi parcã vruse sã le spunã ceva.
stat. În faþa mea un semen robust, într-un tineri. Nici mãcar nu îl privirã fiind ocupaþi Se opri, însã cele douã femei nici nu-l bãgarã
costum de varã, dintr-o stofã de bunã calitate, cu un tabel pe care urmau sã-l semneze. în seamã, discuþia lor era mult mai importantã
cu o pãlãrie cu boruri largi, trecut de ºaizeci Am salutat pe cea care mã strigase, am decât depãnarea amintirilor bãtrânului pensi-
de ani, se înãlþa semeþ pe fiecare treaptã pe schimbat douã vorbe ºi ne-am luat la reve- onar. La vreo câþiva paºi, dupã ce semenul
care o urca. Era un semn al ignoranþei. Îl pri- dere. Grãbit, am urcat treptele urmãrindu-l dãduse colþul treptelor, una se opri din dis-
veam pentru cã altceva mai bun, în momentele pe cel care cu ani în urmã era cineva în cuþie spunând: ªtii cine era? M-am fãcut cã
acelea, nu aveam de fãcut. La un moment dat aceastã instituþie ºi care acum devenise un nici nu-l vãd. Un nemernic. N-a mai murit
am zâmbit când omul a intrat pe uºa clãdirii oarecare, ca toþi ceilalþi solicitanþi. A urcat la Cealaltã zâmbi amarnic, completând: Tu, dar
ºi doi dintre cei care pãzeau s-au aplecat în etajul unde cândva îºi avusese biroul, cu se- eu cã i-am fost în directã subordonare. Pentru
faþa lui salutându-l slugarnic. Mi-a venit ºi cretare ºi subalterni care roiau în jurul lui ºi fiecare existã un sfârºit. Nimeni nu stã pânã
mie rândul sã intru iar cei doi nici nu m-au care acum treceau, poate, pe lângã el, fãcân- la moarte în vârful piramidei.
bãgat în seamã. Am aflat de altfel, ajungând du-se cã nu-l cunosc, cã anii au trecut ºi multe Abia atunci am înþeles cã evaluatorii noºtri
sã îl cunosc pânã în cele din urmã pe insul s-au schimbat. S-a aºezat pe canapeaua din sunt toþi cei cu care zi de zi intrãm în contact.
robust, cã era ºeful unui departament impor- holul de aºteptare unde se mai aflau încã trei Ne privim, vorbim unul cu celãlalt, de multe
tant al instituþiei. Departamentul la care fuse- persoane. Într-un timp scurt au mai apãrut ori dãm impresia cã suntem de acord cu ceea
sem trimis sã rezolv una dintre cererile pe douã, unul tânãr ce nu avea mai mult de trei- ce face cel cu care convieþuim: familie, colegi
care Universitatea la care eram consilier, la zeci de ani iar celãlalt apropiindu-se de cinci- de ºcoalã, de serviciu, colaboratori ocazio-
vremea aceea, mi-o dãduse ca sarcinã. zeci de ani. Costumele pe care le purtau le nali. Cât de falºi suntem.
Dupã trei sferturi de orã de aºteptãri, la evaluau funcþiile cu care sfidau pe toþi cei ce Într-un tren Rapid ascultam istorisirea a
uºa cabinetului acestui ºef, timp în care se- îndrãzneau a se ridica sã le stea în cale. Se
cretara foise, intrând ºi ieºind însoþitã mereu apropiarã de birou ºi, când au intrat, sfidând
de alþi noi veniþi, ce nu aºteptau ca ceilalþi, persoana semenului robust, care nãdãjduia continuare în pag. 30
30 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 3/2010
continuare din pag. 29 bani, fãrã sã ºtiu, sã-i prospere firma pe în douãzeci ºi unu de ani nu s-au vãzut decât
care, de altfel, el nu avea decât puþin bãgat de douã ori. S-a tot dus pe unde a lucrat sã
douã doamne, trecute cu mult peste patruzeci în ea, toþi erau ai celor doi parteneri, cu îl ajute în privinþa mea. Lumea îl uitase, se
de ani. Înconjurat de patru femei ºi un bãtrâ- care copilãrise ºi pe care i-a îndatorat. Unul schimbaserã multe. Mi-am lãsat serviciul
nel nostim, pus pe glume, rãsfoiam o revistã. s-a sinucis iar celãlalt a plecat în Canada, pentru firma la care credeam cã lucreazã
Însã, când povestea de viaþã a aceleia, care trimiþându-i, ca un naiv, bani pentru deschi- pentru noi, alergând cu contracte prin þarã
stãtea în dreptul ferestrei în direcþia opusã derea liniilor de producþie. Îl minþea cã a ºi
în realitate eram un pion de la care a
mersului trenului, începuse sã atragã atenþia, deschis douã mici întreprinderi de mobilã scos toate economiile pãrinþilor mei. El nu
liniºtea se aºternu peste întreg compartimen- confecþionatã din rãchitã, ºi cã în curând avea familie? Se auzi vocea femeii care o as-
tul. κi depãna cazul cu voce tare întoarsã îi va trimite în Canada prima producþie. cultase cu multã atenþie din dreapta bãtrâ-
spre cea care o asculta ºi care se pãrea a-i fi Banii ºi i-a pus într-o bancã din Occident nului. Rãspunsul sosi: nu, o familie s-ar fi
o cunoºtinþã veche, întâlnitã dupã un lung ºi, când a terminat cu mine, a dispãrut pentru putut sã aibã dar despre ea nu mi-a vorbit
ºir de ani de absenteism. Îl relatez ca pe un totdeauna. A girat cu casa fãrã ºtiu, a scos niciodatã. Îmi spunea mereu cã este singur
episod de viaþã ieºit cu totul din comun ºi la banii din bancã, bani rezultaþi din vânzarea pe acest pãmânt care nu este al lui. Atunci
care te-ai fi aºteptat sã fie subiectul unui ro- caselor pãrinþilor mei, bani mulþi. Doamna am zâmbit iar ea m-a observat. M-a urmãrit
man bestseller. care se afla în dreapta bãtrânului, înspre uºã, cu coada ochiului pe tot parcursul completã-
Suntem oameni ºi avem atâtea de ascuns pe aceeaºi linie de canapele cu mine, în di- rilor celorlalþi. Când am simþit oboseala mi-
unul faþã de celãlalt, atâtea de reproºat eului recþia mersului trenului, þinu sã o întrebe: Nu am lãsat capul pe una dintre tetierele scau-
nostru pentru tot ceea ce facem de multe ori aveþi copii?, rãspunsul sosi imediat: nu. Se nului ºi am adormit. Tangajul trenului, discu-
fãrã a cugeta. Ce energii rãutãcioase ne împing purta atât de frumos cu mine încât nu am þiile celor care nu mai conteneau m-au trezit
sã încãlcãm legitatea binelui în favoarea rãu- putut bãnui niciodatã cã în adâncul inimii dupã un timp. Mai aveam puþin pânã la desti-
lui. A fost un timp în urmã în care m-am între- sale ascundea atâta nimicnicie, atâta fãþãr- naþie aºa cã toþi începuserã sã se pregãteascã
bat îndelung de ce existã urã?... ªi mi-am rãs- nicie. Cu nimic nu s-a dat de gol. Îmi vorbea de coborâre. Mã întinsesem sã-mi iau bagajul
puns dupã grele experienþe ale vieþii, pentru atât de frumos încât m-a fãcut sã-i dãruiesc când cea cu care se însoþise i se adresã pe
a se face echilibru între bine ºi rãu. Nimic nu totul, rãmânând pe drumuri
Se fãcu liniºte. numele de familie, un nume care-mi sunã des-
existã fãrã echilibru, totul este drãmuit pentru Nimeni nu dorea sã întrebe nimic. Femeia tul de cunoscut. M-am întors ºi am îndrãznit
fiecare dintre noi. Gândurile sunt energii care continuã dar de astã datã privirea ei se în- sã o întreb: Sunteþi fiica fostului
de la De-
transformã în materie bucuriile, pedepsele. dreptã spre mine, care ºedeam vis-a-vis de partamentul de Stat?... Ea ridicã privirea de
Le primim dupã fapte. Ura întunecã, bunãta- ea: Poate mã întrebaþi de ce a plecat? Pentru la bagajele pe care tocmai ºi le aºezase pe
tea lumineazã. Câtã strâmbãciune ºi urâþenie cã ura lui faþã de tatãl meu, care avea o canapea schiþând un semn de întrebare: L-
atâta frumuseþe ºi bunãtate. Echilibrul acesta funcþie ºi care s-a opus cãsãtoriei noastre, aþi cunoscut pe tata? I-am rãspuns scurt: Da.
îl avem de la începuturi, Abel ºi Cain. Ura nu a încetat niciodatã. Îmi spunea când avea A mai vrut sã spunã ceva dar cei din com-
doboarã, bunãtatea ridicã. prilejul: trebuie sã sufere ºi taicã-tu, dupã partiment s-au pus în miºcare înaintând spre
Am trãit împreunã cu el douãzeci ºi unu care zâmbea sãrutându-mã pe obraz. Eu o coborâre.
de ani. L-am lãsat sã se apropie de mine, de luam drept o glumã ºi spuneam: nu mai fi Pe peron am urmãrit-o pânã când a dispã-
sufletul meu, sã-mi pãtrundã în inimã ºi
, rãu. El îmi rãspundea, râzând: din asta mã rut în mulþime. Avea acelaºi mers ca al tatãlui
în liniºtea care acoperise compartimentul cei hrãnesc. Bãtrânul întrebã: ªi nu v-aþi dat sãu ºi, acum, dupã ce aflasem cã ea este fiica
prezenþi ridicarã sprâncenele ca semn cã aº- seama din nimic cã e un om malefic? Femeia celui pe care îl cunoscusem, întâmplãtor, într-
teptau nerãbdãtori firul povestirii. Femeia nu rãspunse: Nu, din nimic. Bãtrânul continuã: o ocazie nefericitã, îi vedeam asemãnãrile ºi
avea în faþa ei decât pe cea cãreia îi relata cele spuneaþi cã tatãl dumneavoastrã a avut o vocea era a ºefului aceluia care, în urmã cu
trãite cu bãrbatul pe care, am înþeles mai târ- funcþie
onorabilã, nu l-a simþit cu nimic? ani, mi-a dat o rezoluþie seacã, nu numai mie,
ziu, o pãrãsise. Pentru ea, noi, ceilalþi, nici nu Cum se comporta faþã de el? Femeia lãsã ci ºi altor petenþi care plecau de la el nemulþu-
existam. Povestirea continuã: mi-a distrus privirea în pãmânt, pentru prima datã de când miþi de rãspunsurile lui.
cei mai frumoºi ani ai vieþii mele. Bãtrânul începuse povestirea oftã greu, foarte greu. Câtor oameni le este dat sã trãiascã astfel
îºi permise sã intervinã: sunteþi încã destul κi ridicã privirea fãrã sã ne vadã, continuând: de istorii ca accea pe care am trãit-o eu!
de tânãrã
Se fãcu o pauzã scurtã dupã care,
privindu-l, femeia continuã: în comparaþie
cu vârsta dumneavoastrã. La patruzeci ºi
ºapte de ani, nu mai sunt atât de tânãrã încât
sã reîncep o cãsnicie. Mi-am format tabie-
turi, curiozitãþi ale vârstei, multe s-au schim-
bat în douãzeci ºi unu de ani. Ea de fapt ºtia
cã noi, cei prezenþi, o ascultãm, cu vrerea sau
fãrã vrerea ei, altfel, discuþia cu partenera de
dialog s-ar fi desfãºurat în ºoaptã sau pe
culoar. Ce aºtepta aceastã doamnã de la noi?
Se întoarse în vechea poziþie cãtre cea
cãreia îi vorbea, continuând: Tot ceea ce mi-
a revenit mie, dupã moartea pãrinþilor mei,
a intrat ºi în posesia lui. Nimic nu mai era
al meu ºi am crezut în el. În liniºtea lui, de
vreo zece ani începuse sã-ºi punã de-o parte Florin Mãceºanu - Casa pãrinteascã
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 31
Ion M. UNGUREANU
Eminescu [i t#r@mul dreptului
Pe mulþi i-a surprins spiritul fesorii sãi de la Filosofie predau care face referire în unele din ma- nescu a fost practicant la Tribu-
enciclopedic al lui Mihai Emi- cursuri ºi la Facultatea de Drept nuscrise. Dupã ce studiazã Câ- nalul din Botoºani, Redau conþi-
nescu, care a cuprins arii vaste ºi venea sã-i asculte ºi aci. La Drept teva obsevaþiuni asupra legisla- nutul cererii de încadrare: Dom-
ale culturii. Geniul eminescian s- se preda Dreptul Roman de cãtre þiunii ºi organizãrii judiciare a nule Preºedinte, Având dorinþa
a manifestat cu plenitudine în do- RudolfIhering, Dreptul Finanþe- lui G. Mârzescu, va face unele de a servi în cancelaria onorabi-
meniul filosofiei, istoriei, lingvis- lor de cãtre Lorenz Stein, Jurna- aprecieri pertinente despre ma- lului tribunal la care Domnia-
ticii, economiei politice ºi altele, listica englezã ºi germanã (des- gistraturã, în ziarul Timpul din Voastrã presidaþi, vã rog sã bine-
fãrã a ocoli ºtiinþele juridice. Mãr- pre ultima, chiar poetul face refe- 27 septembrie 1881. Tot în Tim- voiþi a me prenumera între prac-
turii în acest sens sunt numeroa- rire în manuscrisul 2291, 3). Emi- ticanþi. Crededu, domnule Preºe-
sele articole publicate, mai ales nescu a mai fãcut referire la unele dinte, cã-mi veþi aproba cererea
în ziarul Timpul. idei ale lui Hegel din Filosofia mea, vã rogu sã bine-voiþi a primi
Dar sã enumerãm câteva din Dreptului. asigurarea profundului meu res-
sursele formãrii intelectuale ale Iatã o referire a lui Ioan Sla- pectu. Mihai Eminovici 864, Oc-
poetului nostru naþional. vici: Pe când eu eram plin de tombrie în 4 dille. Dupã aproba-
A fost pasionat pentru munca pandecte, de canoane ºi de insti- rea cererii, Eminescu a lucrat câ-
de documentare, încã din peri- tuþiuni medievale, Eminescu era teva luni ca practicant, perioada
oada preuniversitarã. La biblio- plin de filosofiile de tot felul ºi în care a fost remarcat rapid de
teca gimnazialã de la Cernãuþi a dacã eu eram tare în materia mea, conducerea tribunalului, motiv
studiat multe traduceri, printre Eminescu era tare în argumenta- pentru care a fost promovat co-
care tratatul lui Baumeister þiune ºi rãmânea învingãtor chiar pist la Comitetul Permanent al ju-
Dreptul natural, tradus de Sa- ºi atunci când discutam asupra deþului Botoºani.
muil Micu-Klain, devenit Legile dreptului, încât îmi rãmânea în- Sesiunea din martie 1877 îl in-
firii etice ºi politice sau Filo- totdeauna impresiunea cã el nu clude pe Mihai Eminescu, jurat
sofia cea lucrãtoare. cunoaºte dreptul deopotrivã cu la Curtea de Juraþi din Iaºi.
La Universitatea din Viena s- mine, dar îl înþelege mai bine ºi pul din 17 decembrie 1882, scoa- Desigur, cã aceastã experien-
a înscris la Facultatea de Filo- judecã în materie de drept mai te în evidenþã necesitatea ca de- þã, din timpul adolescenþei, îl va
sofie unde a frecventat cursurile sigur ºi mai bine ca mine1 lictele de presã sã fie mai întâi re- determina, în perioada universi-
lui Robert Zimmerman, Teodor Studiul dreptului, de cãtre zolvate de cãtre curtea cu juraþi tarã, cât ºi dupã, sã-ºi îmbogã-
Vogt, Karl Sigmund Barach- Eminescu, a fost continuat ºi du- ºi apoi de tribunale. þeascã cunoºtinþele din dome-
Rappaport ºi alþii. În semestrul pã perioada universitarã. A stu- Sunt cunoscute ºi alte con- niul dreptului.
de iarnã 1871/1872 ºi în cel de diat De lesprit des lois (Spi- tacte ale lui Eminescu cu proble- În scurta sa viaþã, Mihai Emi-
varã din 1872 ,la Facultatea de ritul legilor) de Montesquieu, la mele juridice, despre care vom nescu ne-a dãruit, nouã româ-
Drept pe care o frecventa, tot mai reveni cu alte ocazii. Dar, un nilor, o identitate scumpã, prin
acum, ºi Ioan Slavici, cel mai fapt, mai puþin cunoscut, meritã tot ce a creat ºi în tot ce a între-
apropiat prieten al sãu, încã din 1
Ioan Slavici, Opere, IX Memo- atenþia. În perioada octombrie prins, fiind cãlãuzit de spiritul
timpul studiilor de la Viena. Pro- rialisticã, pag. 610. 1864 - februarie 1865, Mihai Emi- dreptãþii.
Liviu ANDREI
Hotel Cucu
Sã stai sã-þi plângi propria-þi moarte o Mãcar acum sã mã lãfãi ºi eu în scumpeturi.
jumãtate de zi, sã te îmbãrbãtezi în cealaltã Auzi?! Sub bagheta lui Paul Voicu... ªi în ba-
jumãtate ºi apoi sã nu mai mori. Când o sã gheta lui... Nimic. E moartã... Abia aºtept sã-
crezi cã vei muri altã datã iar o sã plângi cel mi spunã cineva: Voicule! Bagheta ta... s-a
puþin douã ore apoi iar o sã te îmbãrbãtezi ºi oprit ºi nu mai vrea!
a doua zi o sa te consternezi în faþa faptului Pãcat de ea! am spus eu râzând.
cã te trezeºti ºi eºti încã viu. Pãcat!... Eram bun, bã! Dirijam o uver- Eºti prost la femei! D-aia! ªi de câte
Am cunoscut odatã un dirijor de la Sibiu turã cu o þigarã aprinsã! ªi tot mai rãmânea ori eºti gol ºi te ridici din pat ºi apoi te în-
care ºi-a plãnuit minuþios înmormântarea. A un fum din ea! Ce vremuri!... Micul Haydn... torci vijelios - ca un veritabil lac de sudoare
angajat chiar ºi o cântãreaþã care sã-i triluie Aºa mi se spunea odatã. Dar de ce-þi spun - ºi încerci sã te cãzneºti deasupra mea, ceva
Otci Ciornãe în timp ce coºciugul se lasã pur- eu þie, bã? Ne cunoaºtem cumva? Eu ºtiu ce se aprinde în tine. Parcã e un cremene, o
tat de sforile de paraºutã în mormânt. A aº- poreclã ai!... Eºti cumva Subsemnatul ? scânteie ºi când te înþeapã te schimoseºti
teptat o sãptãmânã ºi n-a mai murit. Apoi mi În nici un caz. Sunt de la Direcþia Mãr- ca un copil înfometat la o þâþã acrã. ªi
s-a confesat: Sunt un bou! ªi Svetlana asta furi. Am cântat ºi eu în Orchestra Armatei. atunci când eºti cel mai adânc în mine, mã
e cea mai mare curvã pe care am întâlnit-o! Ai cântat ºi tu... Spune-le, bã! Crezi cã strãduiesc sã ajung acolo cu palma dreaptã
Mã crezi cã nu am încredere sã o las sã bea mi-e fricã? Nu mi-e fricã. ºi sã ºtrangulez cu mâna mea licuriciul ãla
apã din cãnile mele?! I-am zis: Te duci la Chi- De ce? blestemat care-mi distrage atenþia de la
ºinãu la tine ºi te spovedeºti ºi te grijeºti. Eu De ce?! Pentru cã stau la etajul patru ºi plãcere ºi îmi deranjeazã ºi mie ochii.
din cauza ta nu pot sã mor! Eºti prea spurcatã am igrasie. La mine în Sibiu securiºtii nu pot ªi avea dreptate. În partea stângã aia
sã produci moarte! Într-adevãr, ai o voce de sã urce pânã la patru pentru cã sunt prea mare o mãcina pe cea micã, pentru cã aºa de-
vrabie proaspãt ouatã, dar miroºi a cernea- graºi. Curg apele de pe ei. Se pun în faþa ca- venise micã. Acum nu prea mã mai doare.
lã... ciernialã cum îi ziceþi voi! ªi a plecat mionului cu salam, îl opresc ºi înfulecã. Cum Piatra micã a devenit satelitul celei mari ºi
sepia... Mi-au rãmas de la ea doar trei de bine vedeam pe unul mirosind a tobã... era clar. graviteazã acum în jurul ei. Miºcarea ei de
sacadaþi, pronunþaþi mai mult din comple- Dar tu eºti agil ca o pisicuþã, domnule Ukaz... revoluþie e aproape insesizabilã pentru rini-
zenþã la fiecare orgasm mãrturisit al meu, din sau Caucaz. Mãnânci plante, ai? E bine. E chiul meu.
sãptãmâna aºa zisei morþi a mea: ghini... bine, sã ºtii! Gheara florei a pierdut teren dar Ai dreptate... domnu Paul! Te-ai îmbã-
ghini... ghini!... va învinge... tat, dar ai dreptate! Dar oare aºa o fi ºi cu Pã-
Eºti prost, bã! l-am certat eu. Trebuia Eºti pierdut! ªi cum spuneam... În Iadul mântul? În ce dracu de rinichi o-m sta noi?
sã te porþi mai cuviincios. Eºti un om al muzi- Muzicii vei mai fi tu, Haydn, Chopin ºi Carl Ce animal, ce fiinþã secretoasã ne-ar folosi
cii ºi nu ºtii nimic despre muzica vieþii!... Ai Orff! O sã vã amestece Dracu ca pe plastilinã nouã planeta pentru drenajul ºi selecþia urinei?
chemat o lãutãroaicã sã te colinde în timp ce ºi nara ta dreaptã o sã ajungã lângã premo- Sincer... Nu ºtiu! ªi nici dacã aº ºti nu
zbori alene, uºor, ca o unghie tãiatã din carne, larul 21 al polonezului. aº fi sigur cã ºtiu!... ªi cu ce scop mã întrebi?
spre locul numit Iadul Muzicii. Nu o sã-mi rãmânã în mormânt decât 17 Bããã! Sã nu mã crezi prost! Crezi cã nu îþi
Pãi... oase mari, 64 mai mici, dar vizibile ºi 3 pietre ºtiu porecla? se rãsti muzicianul.
Pãi... nimic! l-am întrerupt eu. ªi acolo... calcaroase scãpate prin încreþire de rinichii Nu asta era problema. Pe mine mã inte-
Stai sã mai iau o gurã! ...ºi acolo vei întâlni mei puturoºi. Le simt înþepãturile ori de câte reseazã dacã fiinþa pe rinichiul cãreia parazi-
toþi fãtãlãii creatori, toþi derbedeii creaþiei, ori mã chemã vreo fãrâmã de somn la el. ªi de teazã planeta noastrã e bãrbat sau femeie. În
toatã torcida moralã a lãutãriei: þambale, cla- fiecare datã trebuie sã mã milogesc de ele ca nici un caz nu vreau sã ajut o femeie sã urineze.
rinete ºi, bineînþeles, fetele cu tinereþea scurtã de niºte bivoliþe îndãrãtnice sã mã lase mãcar Nici nu ar avea nevoie. Oricum la ele
pe care le-ai minþit cã nu eºti însurat deºi pe sã adorm. Dacã reuºesc sã adorm s-a terminat uretra e foarte scurtã.
un picior eºti mai grizonant decât pe celãlalt. cu chinul. Durerea se transformã în vis ºi în- Nici de asta nu este vorba. E vorba de
Domne! Pe piept îþi atârnã harta fizicã a Gro- þepãturile ºi poticnirile din rinichi se trans- logicã. E vorba de locul în care trãim. De
enlandei din fire albe ºi þie îþi arde de Luminiþe formã în ciupiturile Svetlanei. ªi eu o rog, o exemplu noi acum stãm în oraºe femei. Ce e
ruseºti. înjur, ba îi mai ard ºi o palmã - blândã ce-i Timiºoara? E femeie, nu?! Ce e Craiova?! De
ªi dacã am, ce?!... Nu am ºi eu dreptul drept - dar ea tot de aceeaºi zonã sensibilã Constanþa nici nu mai vorbesc. E femeie, nu?!
la iubire? Mereu am iubit ieftin. M-am zgârcit. se agaþã. ªi îi spun: Brãila e curvã ºi deci tot femeie... ªi mai sunt!...
Dar de obraji de ce nu mã iei? De unde Am înþeles. Mi-e foarte sigur ºi clar
ai ghicit tu cã tocmai acolo mã doare ?! Cine acum. Sunt femei... adicã de genul feminin.
þi-a spus? ªi ea râde. ªi când râde scoate la O Craiovã... douã Craiove, o Securitate...
ivealã niºte dinþi drepþi, dar care nu se po- douã Securitãþi. Pe când Bucureºtiul!... Bu-
trivesc deloc cu simetria ei esticã ºi devine cureºtiul e bãrbat în toatã regula. Ce-i drept...
uºor mai urâtã decât frumoasã. mai jigãrit, dar e bãrbat. Aa...? Pãi ºi când
Ce-mi dai sã-þi spun? mã întreabã ea. sunt între localitãþi... unde sunt? În femeie
Îþi dau ce vrei... numai de mi-ai mãcina sau în bãrbat?
bolovanii ãºtia din mine. Dar ce sã macini Eºti în femeie. Nu ai cum sã scapi, am
tu?!... Nu mai macini nimic! Acum decât mace- confirmat eu.
rezi! i-am zis eu. Aºa am cunoscut-o de la un Pãi cum?! Ies din Timiºoara ºi nu mai
lipovean: Svetlana - moarã de bãrbaþi. ªi tot sunt în femeie, nu?!...
nu-mi spui?! o reped eu. De unde ºtii ce mã Eºti în România ºi prin urmare tot în
doare? femeie eºti...
Florin Mãceºanu - Copilul din vis
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 33
Liviu OFILEANU
Marian Malciu - Femeia, Marian Malciu - Ispita, Georgeta Nedelcu - De vorbã Georgeta Nedelcu - Destinul,
eterna iubire, Ed. Alutus, 2008 Ed. SimArt, 2009 cu sufletul, Ed. Contrafort, 2010 o scuzã, Ed. Contrafort, 2010
34 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 3/2010
Gheorghe A. STROIA
Farul de la cap#tul tuturor lumilor mele
sau
O eclectic# poveste cu oameni [i iubire
trebuie sã recunoaºtem cã marea seori ºtie sã le înaripeze. Cartea consistente, utilizatã încã de la
(pe care o poartã omul în suflet) este dedicatã soþului sãu - farul începuturile omenirii: IUBIREA.
nu este întotdeauna calmã ºi sã- care îi împãrtãºeºte lumina, îi Prin Iubire, omul a devenit Om.
getatã de zborul lin al pescãru- aduce echilibru ºi speranþã. Poe- Prin iubire, Omul s-a cunoscut
ºilor. Alteori poate genera valuri mele din carte sunt strigãtele unui pe sine ºi a simþit nevoia sã se
uriaºe, care sã distrugã ºi trans- om plin de iubire ºi pentru care, dãruiascã. Asemãnarea perso-
forme totul în pustiu. Demn de singura cale de salvgardare este najului feminin din carte cu cel al
remarcat este faptul cã, nu despre certitudinea împãrtãºirii acesteia reginei Damayanti din binecu-
aceastã dragoste distrugãtoare cu persoana iubitã. Începutul noscuta epopee indianã Ma-
doreºte sã ne vorbeascã poeta, unora dintre scrieri este uneori habharatha, confirmã perenita-
ci despre dragostea purã, o dra- ceþos, difuz, pornind tocmai de tea sentimentului, care este apa-
Oricând, în oricare colþ al pã- goste care înalþã, zideºte ºi care la aceste incertitudini. De fiecare rent fragil ºi uºor de spulberat.
mântului ai fi, sau în orice limbã ne face cu adevãrat oameni. datã poeta se asigurã (cel mai Ea este atât de frumoasã, încât
ai ºopti, iubirea este aceeaºi: un Titlul cãrþii are o semnificaþie adesea - interogativ) cã iubirea Farul se identificã cu propria-i
simbol, un dar, un adevãr, o lu- aparte. Farul este sclipirea de ei este împãrtãºitã: M-am trezit persoanã: seara, când mã dez-
minã, o cale spre autocunoaºtere luminã cãtre care tinde sufletul în mâlul umed al unei fântâni/ brac de mine/
ºi rãmân doar o
sau poate fi - uneori - nimic din poetei, de-a lungul unei cãlãtorii ea se închidea peste tot în jurul femeie cu fruntea seninã/pieptul
toate acestea. Încãrcatã de astfel care o va purta pânã la capãtul meu, mã strângea/ ºi-mi smulgea mi se dã la o parte asemenea
de sensuri este ºi cartea de de- tuturor lumilor sale. Lady Allia aerul. O simþeam asemenea unei unei cortine,/ iar tu ieºi/ învã-
but a poetei Ramona-Sandrina se dovedeºte un rafinat cunos- mâini/ uriaºe/ care intra pe gâ- luindu-mã în tine, departe de
Ilie, care doreºte a fi recunoscutã cãtor al îmbinãrii sensurilor iubirii tul meu ºi îmi strângea inima,/ lumea/ dezlãnþuitã în care eu/
sub pseudonimul literar de Lady cu cele ale unui eros pur, fãrã nici plãmânii/ scoþând afarã din mi- uneori mã pierd (Dincolo de
Allia. Cartea (160 pagini) este cea mai micã urmã de vulgaritate. ne tot aerul/ ºi viaþa... Parcur- toate). Asemenea trãirilor epo-
publicatã de editura Etnous din Cele nouãzeci ºi unu de poeme, gând labirinturile incertitudinii, peice, pentru împãrtãºirea iubirii
Braºov, 2010. O scurtã prezentare te inspirã ºi te poartã tot mai tocmai pentru a amplifica frumu- sale - poeta alege Omul (accep-
a rosturilor acestei cãrþi este fã- adânc în universul liric, care nu seþea sentimentelor trãite, Lady tându-i calitãþile ºi valorizându-
cutã de însãºi autoarea cãrþii, ca- pare nicidecum al unei poete a- Allia ajunge în final la luminã, i defectele) în detrimentul Zeu-
re declarã: Întotdeauna mi-am flate la debut. Se spune cã poezia acolo unde mâlul se transformã lui, care-i poate oferi (în schimb)
dorit sã împart bucãþi din su- este apanajul tinereþii ºi cã proza în apa fântânii (Fântâna). nemurirea.
fletul meu, din gândurile mele, este semnul maturitãþii. Acest lu- Metafizicul personaj al cãr- Chiar dacã poemele cãrþii
din mine, celor care ºi-au dorit cru este reconfirmat ºi de efer- þii este IUBIREA însãºi, care sunt preponderent dedicate unei
sã le citeascã regãsind în ele vescenta tinereþe a autoarei care, uneºte cele douã jumãtãþi ale persoane anume, Lady Allia se
amintiri, iubiri, gânduri demult prin iubire, împãrtãºeºte celor din sale printr-o asociere de tip re- dovedeºte a fi o poetã perspica-
uitate sau pe ei înºiºi, altfel de- jur din preaplinul sãu. Se mai flexiv. Aceste asocieri nu sunt în- ce. Ea pãstreazã un strop de
cât poate ºi-au închipuit cã îºi spune despre poet cã este un totdeauna însã, dintre cele mai iubire pentru oameni, aceastã
pot fi. Nu am reuºit întotdeauna animal marin, ce trãieºte pe uscat fericite, ca de exemplu: mã râzi, iubire înnobilându-i sufletul ºi
ºi astfel am învãþat cã nu am sã ºi vrea mereu sã zboare. Veþi în- sã mã þii þie, mi-am fost, te atingând-o cu petalele melanco-
pot scrie pentru toþi oamenii, tâlni pe parcursul prezentei scri- ºoptesc, mi-ai crescut. Versi- liei. O astfel de iubire, desecre-
dar am fost nespus de fericitã eri toate elementele acestei lu- ficaþia (uneori clasicã: De nord tizatã, este cea pentru cititorul
când mi-am dat seama cã nu e dice definiþii. Poeta ne poartã la drum lung
, alteori modernã: sãu. Deºi nu-i cunoaºte chipul -
nevoie sã scriu pentru toþi, ci spre adâncimile unei mãri albas- Omule cititor) este a unei po- ea ºi-l imagineazã. Deºi nu e o
doar pentru cei care au nevoie tre, calcând apoi cu sfialã pe ezii cu accente romantice. Se in- certitudine - ea îl invitã, plinã de
sã regãseascã frânturi din ei în plaja sentimentelor, pe care de- sistã pe una din temele poetice tandreþe, într-o cãlãtorie prin su-
sufletul altcuiva, iar aceastã în- fletul sãu generos: Uneori, nu
tâmplare fericitã sã se trans- mereu/ reuºesc/ reuºesc sã te
forme într-o poveste cu oameni iau de mânã prin sufletul meu,/
ºi iubire. Ce poate fi mai frumos sã-þi arãt ferestre nebãnuite/
decât sã-þi doreºti sã faci din sen- alteori..., nu pot sã rostesc
timentele tale - o modalitate de nimic/ decât un gând bun la
a-i determina pe ceilalþi sã-ºi per- ceas de searã/ sã þi-l pui la re-
ceapã propriile trãiri ºi sã se regã- verul tâmplei/ ca pe un sãrut de
seascã în eclecticul sentiment ca- þigancã// omule drag,/ omul
re înalþã ºi construieºte: iubirea?
Deºi semiotica iubirii este vastã, Florin Mãceºanu - Liliac continuare în pag. 58
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 35
Viorel ROMAN
(Bremen, Germania) Statul la romani
Statul la romani (Anexa I) a în caz contrar el îºi pierde legiti- opera cronicarilor moldoveni ºi
apãrut în (1) romare.ro, (2) basa- mitatea. În vremea Mântuitorului vizita papei polonez Ioan Paul II
rabialiterara.com.md, (3) revista- existau opt imperii. Azi, Roma la Bucureºti). Primele state ro-
epoca.ro, (4) revistasingur.ro (5) creºtinã a cucerit lumea. mâneºti, ca mãduvã greco-orto-
analize-si-fapte.com, (6) ro.word- De douã milenii, lumea e îm- doxã bizantinã, intrã în conflict
press.com, (7) gandaculdecolo- pãrþitã în Imperiu, Limes ºi Bar- cu Sfântul Imperiu ºi, dupã cãde-
rado.com, (8) agero-stuttgart.de, bari. Primul dã tonul ºi este azi rea Constantinopolului, ºi cu Im-
(9) romaniavip.com, (10) clipa. Lumea I, dezvoltatã, occidentalã, periul Otoman, aºa cã sute de ani
com, (11) phoenixmag.com etc. de UE/USA/NATO/OECD. Limesul valahii din Ardeal erau numai to-
aceea readuc în memorie câteva este Lumea II, în curs de dezvol- leraþi de romano-catolici, iar la
momente din istoria ideii ºi faptei tare la periferia Imperiului. Bar- sud ºi est de Carpaþi de turco-
privind statul. Pentru cã în lipsa barii sunt Lumea III, veºnic sub- musulmani.
dialogului moldo-valahilor cu dezvoltaþi ºi subvenþionaþi. 1600. Mihai Viteazul înþelege
Viorel Roman este prof. dr.,
Roma, statul lor s-a rebizantini- Sfântul Imperiu Roman, Uni- dilema ºi taie nodul gordian cu
consilier academic la Universi-
zat, el mimeazã numai colaborarea unea Europeanã, Lumea I, dez- ajutorul Ligii Creºtine, Papei de
tatea din Bremen, expert al Pro-
cu vestul. voltatã, garanteazã drepturile la Roma, Împãratului Sfântului
gramului Naþiunilor Unite
Astãzi trei milioane de cãpºu- omului: Libertate, Dreptate ºi Imperiu, unde gãseºte înþelegere,
pentru Dezvoltare, profesor
nari ºi trei de salariaþi din econo- Pace, model de urmat pentru sprijin, dar proiectul lui de reuni-
asociat al A.S.E. Bucureºti,
mia de piaþã asigurã supravieþu- toatã lumea, chiar ºi pentru cei ficare ºi emancipare statalã eºu-
profesor asociat al Universitãþii
irea a patru milioane de pensio- de altã credinþã. Valorile, normele eazã din cauza ortodoxiei, nu fãrã
din Timiºoara, profesor asociat
nari ºi un milion ºi jumãtate de creºtine sunt percepute ºi pro- a fi un model de urmat. Un secol
al A.S.E. Chiºinãu, profesor
bugetari. Dupã mãrirea pensiilor, movate azi ca standarde de civi- mai târziu, Liga Creºtinã creeazã
asociat al Universitãþii din Baia
salariilor, numãrul funcþionarilor lizaþie universalã. în Ardeal condiþiile unirii româ-
Mare, membru de onoare al
pe datorie ºi curba de sacrificii Între Sfântul Imperiu ºi Bar- nilor cu Roma. Maghiarii, slavii,
Senatului Universitãþii din Baia
(25% reduceri de salar) Wash- bari, greco-ortodocºii au dezvol- grecii sunt, fireºte, împotriva ei,
Mare, membru al Academiei
ingtonul / FMI asigurã cã nu vor tat o culturã, civilizaþie de Limes dar uniþii redescoperã latinitatea
Româno-Americane (ARA),
mai fi alte tãieri salariale. Statul e greu de integrat de imperiali. De lor la Roma ºi ideile lor ajung ºi
Montréal
falimentar ºi depinde de occident. aceea, statele de la Limes, care la Bucureºti ºi Iaºi unde se con-
Bibliografia
înconjoarã Imperiul trebuie sã se fruntã cu ideile greco-slave ºi ce-
- Rumänien im Spannungsfeld
Statul creºtin decidã de partea cui sunt. Româ- le laice, iluministe franceze.
der Großmächte / România în
Nicolae Iorga vedea în statul nia ºi Moldova sunt la Limes. Dupã Unirea de la 1700, Bise-
sfera de interese a marilor pu-
moldo-valahilor un Bizanþ dupã Care sunt perspectivele lor. rica greco-catolicã ºi Corifeii ªco-
teri, 1774-1991. 3 vol., Offen-
Bizanþ (450 p.), falimentar fãrã lii Ardelene pun bazele Proiectu-
bach 1987-1991; Politica eco-
refacerea unitãþii dintre ortodocºi De la Roma la Moscova lui de emancipare naþionalã,
nomicã româneascã: Strategia
ºi catolici. Constantinopolul ca (a III-a Romã) statalã. În timp ce la Mica Ro-
unei politici de dezvoltare,
ºi Bucureºtiul sunt mãcinate de Romanii, urmaºii Imperiului mã, Blaj, se scria cu litere latine
Offenbach am Main 1988; Re-
o boalã incurabilã. La fel vede Roman de Apus, pierd legãtura ºi se gândea din nou în normele,
voluþia din decembrie 1989,
Mircea Eliade în Anexa II. Mihail cu Roma (395), iar dupã Marea valorile creºtine universale ro-
Bremen 1990; România spre
Ralea constata în 1928: O þarã Schismã (1054) greco-slavii le-au mane, moldo-valahii erau depen-
Piaþa Comunã, Buc., 1992; Im-
adusã la sapã de lemn, batjoco- impus o ierarhie ortodoxã anti- denþi de politic ºi spiritual de sul-
periul, evreii si românii, Timi-
ritã ºi umilitã. Un stat unde mi- latinã, contra naturii lor. Aºa au tanul turco-musulman, patriarhul
ºoara 1994; România în Euro-
noritãþile protesteazã mereu, fi- ajuns romanii în afara normelor greco-ortodox, ori de Þarul de la
pa, Bukarest 1995; Transilva-
indcã li se calcã drepturile... o ºi valorilor Imperiului. Ei sunt pri- Moscova.
nia. Românii la încruciºarea
þarã care ºi-a pierdut busola viþi cu neîncredere de greco-pra- Astfel, în timp ce Biserica
intereselor imperiale, Buc.,
moralã ºi dreptatea ºi care se voslavnici pentru cã sunt de latini Unitã, Coriferii ªcolii Ardelene
1998; Imperium & Limes, Bel-
zbate în expediente de aventurã ºi de occidentali, pentru cã sunt puneau bazele renaºterii naþiona-
grad 1999; De la Rîm la Roma,
de la o zi la alta, între protesta- singurii romani greco-ortodocºi. le, domnitorul Dimitrie Cantemir,
Buc., 1999; Capitalism orto-
rea internã ºi dispreþul strãinã- În aceastã situaþie, Sfântul în loc sã se orienteze ºi el spre
dox, Timiºoara 1999; Tranziþia.
tãþii. Cãci nu este o ocazie în Imperiu îi însãrcineazã pe ma- Occident, prefera a treia Romã,
De la revoluþia din România
care þara noastrã sã nu primeas- ghiari ºi pe polonezii romano-ca- Moscova, ºi face o alianþã cu ru-
1989 la rãzboiul din Jugoslavia
cã reproºul, ori umilinþa strã- tolici sã-i aducã pe romanii greco- ºii, cu Petru cel Mare, cu conse-
1999, Buc., 2000; Bucovina ºi
inãtãþii. ortodocºi pe calea adevãrului. cinþe dezastruoase. Pe de o parte,
Basarabia, Buc., 2002; Româ-
Din perspectiva creºtinã, Maghiarii percep aceastã misiu- s-a subminat astfel unitatea - ca-
nia: Articole, interviuri, recen-
omul este înzestrat cu drepturi ºi ne apostolicã milenarã ca mandat re proiect naþional, statal este de
zii / Aufsätze, Interviews, Re-
calitãþi pe care statul trebuie sã de maghiarizare, ceea ce e intole- preferat, cel al Corifeilor ªcolii
zensionen, 1990-2004.
le protejeze ºi promoveze. În rabil. Polonezii n-au ocupat Mol-
acest caz, statul meritã respect, dova ºi sunt mai generoºi (vezi continuare în pag. 36
36 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 3/2010
continuare din pag. 35 asupra comerþului ºi fiscalitãþii ºi înfrângerea Rusiei în rãzboiul Greco-pravoslavnicii, neli-
fanariote a influenþat pozitiv agri- Crimeii, au permis Unirea Þãrii niºtiþi de legãturile strânse ale
Ardelene, Roma, sau al moldo- cultura, aºa cã boierii îmbogãþiþi Româneºti cu Moldova ºi reori- românilor ortodocºi cu apusul,
valahilor, Moscova? -, iar pe de se orienteazã spre Paris, capitala entarea spre vest. Încercarea lui chiar ºi în mantia laicã, fãrã a po-
altã parte turco-musulmanii ºi secolului 19, unde curentul laic, Cuza de reorientare spre Roma a meni de primejdia unei eventuale
greco-ortodocºii speriaþi de pri- cultural, francmason cucereºte Principatului, obedient Sultanu- uniri cu Roma, au ridicat imediat
mejdia unirii cu Roma a tuturor elita moldo-valahã. Acelaºi feno- lui ºi Patriarhul grec, s-a izbit de rang mitropolitului valah în cel
românilor ºi de ascensiunea celei men îl întâlnim ºi la ruºi, care în- rezistenþa ortodoxã în cooperare de Patriarh. Spre deosebire de toþi
de a treia Romã, Moscova, întro- clinau ºi ei spre protestantism ºi cu laicismul cultural francez. Elu- patriarhii greco-ortodocºi, cel de
nizeazã la Bucureºti ºi Iaºi numai culturã, ca paleativ al lipsei de darea fundamentului religios a la Bucureºti este îmbrãcat în alb,
greco-ortodocºi fideli din Fanar. unitate spiritualã dintre Mosco- cooperãrii româno-occidentale a ca papa. Apoi concordatul ºi uni-
va ºi Roma. dus la diminuarea influenþei ªco- rea religioasã sunt boicotate.
Sub greci ºi ruºi lii latiniste unite cu Roma la sud Astfel a fost ab ovo pecetlu-
1711-1821. Sub mafia gre- Proiectul francez laic ºi est de Carpaþi pânã în zilele itã soarta þãrii, care, prin Nicolae
ceascã, statul moldo-valahilor Dupã Adunarea de la Blaj din noastre. Titulescu, la Geneva celebra tran-
se degradeazã: Toate dregãto- 1848, emanaþie a ªcolii Ardelene, ziþia societãþii moldo-valahe spre
riile, dupã spusele fraþilor Me- emanciparea blocatã de maghiari Regii germani vest într-o francezã fãrã cusur,
cedonschi, de la prima pânã la devine realã, dar la scurt timp Dupã exilarea lui Cuza, roma- iar la Bucureºti se perpetuau cu-
ultima, sunt cumpãrate cu bani. Viena acceptã dualismul austro- no-catolicul Karl von Hohenzol- tume greco-fanariote antiocci-
Dregãtoria de vistiernic se cum- ungar ºi românii sunt supuºi din lern-Sigmaringen vine cu misiu- dentale ºi linia politicã trasatã de
pãra de la domn ºi era plãtitã nou maghiarizãrii, mai ales cã nea de a realiza cooperarea cu Bizanþ ºi liberalii masoni ai lui
pânã la jumãtate de milion de ierarhi ai Bisericii Unite au trecut vestul fãrã a mai pune la îndoialã Brãtianu.
lei ºi mai mult. Ispravnicul de pe nesimþite pe linia maghiarã. În obedienþa duhovniceascã ºi so- Oraºul parazitar (câte un
judeþ îºi cumpãra funcþia sa a- lupta de ideii dintre uniþi ºi curen- borniceascã a Constantinopolu- milion de maghiari, germani,
nualã pentru douãzeci ºi trei- tul cultural iluminist francez, care lui ºi Moscovei. Lipsa de pers- evrei ºi români occidentalizaþi) a
zeci de mii de lei, dupã bogãþia provin din surse diferite, dar sunt pectivã realã a proiectului moldo- blocat emanciparea celor 16 mili-
populaþiei din acel judeþ, ... ambele pro-vestice, moldo-vala- valah mascat de strãlucirea cu- oane de români. Totuºi, copiii de
pentru postul de mitropolit se hii refuzã Unirea cu Roma, optea- rentului cultural francez laic era þãrani s-au îndreptat spre oraºe
plãtea un milion de lei etc. zã în mod manifest pentru cel laic. legitimat acum ºi de o dinastie ºi ºcoli, unde s-au izbit de adver-
Greco-fanarioþii nu fãceau Dupã proiectul Corifeilor germanã. sitatea oraºului xenocrat, care nu-
distincþie între bugetul þãrii ºi in- ªcolii Ardelene (Roma), al lui Iatã ce remarca Mihail Emi- i accepta. Conflictul a generat Le-
teresul lor strãin de neam. Pe de Dimitrie Cantemir (Moscova), nescu: Astãzi avem cele mai li- giunea Arhanghelului Mihail
altã parte, monopolul comercial acesta e al treilea model laic, cul- berale instituþii, suveranitatea cu ortodoxia ca mãduvã ideolo-
garanta preþuri de rechiziþie de tural, eminamente al moldo-vala- poporului, coduri de legi franþu- gicã ºi fascismul apusean ca model.
circa cinci ori mai scãzute decât hilor (Paris). Iatã esenþa acestui zeºti, consilii comunale etc. Ne Decalajul economic dintre
preþurile mondiale. Aºa cã, pe proiect al liberalilor lui I.C. Brã- merge de aceia mai bine? Nu, Regat ºi Transilvania ºi faþã de
la începutul veacului al 19-lea, tianu formulat într-un memoriu de zece ori mai rãu, pentru cã Occident n-a fost depãºit, aºa cã
Principatele Dunãrene pãreau a adresat Împãratului Franþei, Na- noile instituþii nu se potrivesc regele Carol II renunþã la faþada
merge deadreptul spre peire ºi poleon III: cu nivelul nostru cultural. Nu democraticã, þara-i dezmembratã
þãrãnimea practica o economie Constituirea acestui stat ro- se potrivesc cu forþele produc- ºi el fuge. Politica de supravie-
de subzistenþã. Dar în rãzboaiele mân ar fi cea mai frumoasã cuce- tive de care dispunem, nu se po- þuire a 2/3 din stat a reuºit sub
ruso-turce, primii câºtigã încet rire, ce Franþa a fãcut-o vreodatã trivesc cu puterea noastrã eco- mareºalul Ion Antonescu, dar
dar sigur teren în Principate ºi afarã din teritoriul sãu. Armata nomicã. Noi trebuie sã ne os- când ruºii ajung din nou în Ba-
fanarioþii Sultanului ºi Patriarhu- statului român ar fi armata Franþei tenim acum mai mult pentru în- sarabia, elita interbelicã încearcã
lui sunt înlãturaþi. în Orient, porturile sale dela Ma- treþinerea acestui aparat de stat revenirea sub patronaj apusean,
1829-1856. În perioada regu- rea Neagrã ºi de pe Dunãre ar fi modern scump ºi inutil. dar eºueazã pentru cã ei au re-
lamentarã, mafia fanariotã e în- antrepozitele comerþului francez, Regatul nu a depãºit nicio- nunþat la influenþa în România
locuitã de oraºul parazitar ºi din cauza abondenþei lemnelor datã statutul de periferie furni- 90% în favoarea lui Stalin, care
xenocrat cu uºile deschise spre noastre de construcþie, aceste zoare de grâu, petrol ºi lemn spre reface, de la Baltica la Adriatica,
vest. Acum, evreii încep tranziþia porturi ar fi tot odatã ºantierele vest. Cortina pravoslavnicã, ortodoxo-
spre capitalism. Le pays était marinei franceze; produsele brute 1918. Crearea statului român comunistã, împotriva tuturor in-
le plus arriérés dEurope. ale acestor avute þãri ar alimenta unitar a presupus alianþa cu apu- fluenþelor occidentale, religioase
Quatre-vingt-dix pour cent de sa cu avantagiu fabricele Franþei, sul din timpul rãzboiului ºi prã- sau culturale.
population de 5 millions et demi care ar gãsi în schimb un mare buºirea imperiilor de la graniþe. Regatul regilor germani
dhabitants était composée de debit în aceleaºi þãri. În fine, Fran- Dar ºi dupã Marea Unire, a învins (1878-1945) a fost o mare ficþi-
paysans ignorants... Les Juifs y þa va avea toate avantajele unei din nou curentul cultural, laic, une prin care oraºul xenocrat
formaient la seul classe moyenne, colonii, fãrã a avea cheltuielile ce mason, mult sub aºteptãrile mo- trãia pe seama satului românesc
pratiquement la seul classe in- aceasta ocazioneazã. Dacã înlo- mentului istoric. Crearea unei mari (Mihail Manoilescu) ºi era o
telllectuelle, et le commerce des cuim Franþa cu UE, programul e Dioceze unite cu Roma, reinte- construcþie ºubredã, pentru cã
pays passait ordinairement par încã de actualitate, dar e politic grarea autenticã a întregii suflãri în loc sã continue politica de
leurs mains. incorect. româneºti în civilizaþia occiden-
Desfiinþarea monopolului Decãderea Imperiului Otoman talã a eºuat ºi în România Mare. continuare în pag. 37
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 37
continuare din pag. 36 6. De la conducãtorii de or- istoricã, dar acestea nu pot cidentale ale greco-pravoslav-
ganizaþii locale de tineret în duce la unitate naþionalã. nicilor mascate de curentele
Unire cu Roma promovatã de Bi- sus, în poziþiile de conducere se 32. Trebuie extinsã birocra- culturale occidentale la modã ºi
serica unitã, de Cuza ºi doritã de vor repartiza oameni desemnaþi þia statului în cel mai înalt grad liberalitatea masonicã laicã.
toþi ardelenii dupã primul rãzboi de serviciile noastre speciale. în toate domeniile. Este admisã Ideea Corifeilor ªcolii Arde-
mondial, dinastia de Hohenzo- 9. Se va urmãri ca funcþio- critica activitãþii organelor ad- lene este diluatã ºi de slãbiciunea
lern-Sigmaringen s-a lãsat co- narii (exclusiv organele de se- ministrative, însã nu se admite Bisericii Unite, marginalizatã, dar
ruptã ºi a urmat linia greco-fa- curitate ºi din industria mi- nicidecum scãderea numericã a mai ales de faptul cã aceasta a
nariotã ºi cea culturalã, laicã pro- nelor) sã aibã retribuþii mici. personalului ºi nici funcþiona- acceptat, încã din sec. 19, linia
occidentalã liberalã, pânã la Aceasta se va referi îndeosebi rea normalã a aparatului biro- politicã ºi religioasã maghiarã, în
dezastru. la sfera sãnãtãþii, justiþiei, cul- cratic. contradicþie flagrantã cu progra-
turii, respectiv la cei care deþin 35. Din ºcolile elementare, mul iniþial al Corifeilor. Astfel, în
Proiectul sovietic funcþii de conducere. de specialitate, dar mai ales din zilele noastre, la Bucureºti Par-
În preajma ºi pe toatã peri- 12. Se vor exercita presiuni licee ºi facultãþi trebuie sã fie tidul Maghiarilor UDMR a
oada rãzboiului mondial II, existau asupra serviciilor publice în înlãturaþi profesorii de valoare preluat misiunea de reorientare
trei alternative pentru România: sensul cã acestea sã nu acorde care se bucurã de popularitate. a moldo-valahilor spre occident.
1. Germania naþional-socia- acte doveditoare a proprietãþii Locurile lor trebuie sã fie ocu- Agentul Budapestei, revoluþio-
listã a lui Adolf Hitler urmãrea asupra pãmântului. pate de oameni numiþi de noi, narul Lazlo Tökes îi reprezintã pe
dezmembrarea þãrii, apoi autohto- 13. Politica faþã de mica având un nivel de pregãtire slab români la cel mai înalt nivel în
nii urmau a fi împinºi spre rãsãrit, gospodãrie þãrãneascã urmeazã sau mediocru. În manualele de Parlamentul European.
Transnistria. acest curs pentru a face gospo- istorie nu trebuie amintit care În afarã de Partidul Maghia-
2. Anglo-americanii perce- dãria particularã nerentabilã. dintre domnitori a servit sau a rilor, curentele culturale occiden-
peau blocajul oraºului parazi- Dupã aceea trebuie începutã co- vrut sã serveascã binele þãrii. tale, masoneria liberalã ºi laicita-
tar moldo-valah, lipsa infrastruc- lectivizarea. În cazul în care ar 38-40. ...campania de acu- tea sunt puþinele punþi ºubrede
turii, a asistenþei medicale, supra- interveni o rezistenþã mai mare zare a naþionalismului ºi ºovi- pe care se realizeazã, de bine de rãu,
populaþia de la sate, analfabetis- din partea þãranilor, trebuie nismului. Trebuie ca reprezen- un contact cu lumea occidentalã.
mul ºi propuneau: South-East- redusã împãrþirea mijloacelor taþii opoziþiei sã fie închiºi sau Vizita tuturor preºedinþilor la
ern Europe should industrialise de producþie, repartizarea lor. lichidaþi... Roma s-a soldat cu vizita Papei
on its own, on the «Russian mo- Concomitent cu creºterea obli- 44. Se va cãuta ca acei care Ioan Paul al II-lea ºi cu aderarea
del», (by which we do not mean gaþiilor de predare a cotelor. lucreazã în diferite funcþii in- þãrii la UE/NATO. Dialogul cu
Communism). dar, în final, au Dacã nici aºa nu se ajunge la diferent cât de mici, sã fie schim- Roma, condiþie iniþialã pentru in-
cedat estul Europei ruºilor. rezultatul scontat, trebuie or- baþi ºi înlocuiþi cu muncitori cu tegrarea autenticã nu are însã loc.
3. Moscova oferea moldo-va- ganizat ca agricultura sã nu cea mai micã pregãtire profesi- Pentru a vedea cã preºedinþii
lahilor, ca model de depãºire a poatã asigura aprovizionarea onalã, necalificaþi. moldo-valahi ortodocºi târâie
subdezvoltãrii cronice, dictatura cu alimente a þãrii, astfel ca ne- 45. Trebuie ca la facultãþi sã dupã ei lanþurile grele ale duhov-
de dezvoltare, o formã laicã a cesarul sã trebuiascã acoperit ajungã cu prioritate sau în mod niciei ºi soborniciei Constanti-
despoþiei orientale, bizantine, din import. exclusiv, cei ce provin din cele nopolului ºi Moscovei e sufici-
practicatã deja de pravoslavnici 14. Trebuie fãcut totul ca ho- mai joase categorii sociale, cei ent sã comparãm Directivele de
cu succes, ºi pentru tradiþiile tãrârile ºi ordinile - fie acestea care nu sunt interesaþi sã se per- mai sus ale KGB-lui ºi realitatea
ortodoxe din Balcani, un sistem cu caracter juridic, economic fecþioneze la nivel înalt, ci doar din zilele noastre, folosind ace-
uºor de implementat. sau organizatoric - sã fie ne- sã obþinã o diplomã. laºi punctaj. Dar dacã Directivele
Stalin a continuat opera îna- punctuale. Dupã dezmembrarea statului KGB de dupã rãzboi au fost ju-
intaºilor sãi pravoslavnici. A o- 15. Trebuie fãcut totul ca a- ºi crearea a douã state româneºti mãtate de secol secrete, astãzi
cupat militar þara, a instalat la numite cazuri sã fie discutate - RSS Moldova a fost pusã sub atât gândirea, orientarea Mosco-
conducere agenþii sãi cominter- concomitent de mai multe co- ascultarea Patriarhului de la vei cât ºi rezultatele acestei po-
niºti, evreii Ana Pauker, Valter misii, oficii ºi instituþii, însã nici Moscova ºi rusificatã -, ºi pune- litici la Bucureºti sunt accesibile
Roman etc., ºi a eliminat tot ce era una dintre ele sã nu aibã drept rea în practicã cu succes a pro- tuturora:
prooccidental: Biserica Unitã, de decizie înainte de a se con- gramului KGB de mai sus, Nikita 5.-6. Din decembrie 1989, la
intelectualii provestici etc. Apoi sulta cu celelalte. Hruºciov ºi-a retras Armata Roºie conducerea þãrii au venit activiºti
a fost refãcutã structura statului 24-26. Punctualitatea trans- ºi conducerea a fost încredinþatã, de partid pregãtiþi de Moscova,
despotic bizantin ºi obturarea to- porturilor de orice gen trebuie delegatã preºedinþilor autohtoni eºalonul doi periferizat de Ceau-
talã a tuturor legãturilor cu ves- perturbatã. Trebuie populari- fideli liniei greco-slave. ºescu. Fãrã ca ei a fi desemnaþi
tul. (vezi KGB - Istoria secretã a zate discuþiile cu muncitorii probabil de serviciile ruseºti, re-
operaþiunilor sale externe de la care se ocupã de problemele ac- Preºedinþii moldo-valahi activarea a celor cu studii în
Lenin la Gorbaciov de Andrew tuale legate de producþie, res- Nicolae Ceauºescu, Ion Ilies- URSS este evidentã.
& Gordievski, Londra 1990, Bu- pectiv cele care criticã trecutul cu, Emil Constantinescu ºi Tra- 9. Funcþionarii, îndeosebi din
cureºti 1994). si problemele locale. Nu se vor ian Bãsescu, toþi ortodocºi mol- sistemul sanitar ºi culturã, au în
5. Unificarea tuturor parti- înlãtura cauzele fenomenului în do-valahi, membri marcanþi, continuare salarii mici. Excluºi de
delor într-unul singur, având discuþie. activiºti ai Partidului Comunist la aceastã practicã sunt în conti-
grijã ca toate rolurile cheie sã 27. Luãrile de poziþie ale Român, continuã modelul bizan- nuare cei din Serviciile speciale.
revinã acelor oameni care apar- conducãtorilor bãºtinaºi pot tino-fanariot binecunoscut cu
þin serviciilor noastre secrete. avea coloraturã naþionalã sau ingrediente din modelele antioc- continuare în pag. 38
38 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 3/2010
continuare din pag. 37 Venitul majoritãþii populaþiei sã- depãºirii degradãrii social-poli- tru cã statul era singurul instru-
rãcite se duce pe mâncare, care tice, urmare a decalajului dintre ment care le permitea menþinerea
12. Dificultatea retrocedãrii nici ea nu este corespunzãtoare idee ºi faptã în construcþia statului. unui echilibru între interesele ce-
proprietãþilor, a caselor este noto- calitativ. La asta se adaugã con- lor 10 milioane de salariaþi români
rie, încã nerezolvatã. sumul enorm de alcool 75-218g / Anexa I veniþi de la þarã ºi cele ale econo-
13.Transformarea gospodã- cap de locuitor / zi. Consecinþele Statul la români miei mondiale.
riilor þãrãneºti în nerentabile este sunt permanentizarea subdezvol- Iatã cum vede evoluþia sta- Între economia de piaþã, de-
în curs. Metodele sunt identice tãrii ºi alterarea stãrii de sãnãtate. tului la români un poet, George mocraþie, integrarea în structu-
cu cele de dupã rãzboi. De la dis- În acest sens, observaþiile lui Astaloº: Românul este un ma- rile euro-atlantice ºi bunãstarea
trugerea bazei materiale, pânã la Mircea Eliade din Piloþii orbi ratonist/ care a luat-o la fugã/ materialã a fost pus un stupid ºi
importul de produse. (Anexa II) sunt de o actualitate acum douã mii de ani,/ a greºit iresponsabil semn de egalitate,
14.-15. Hotãrârile ºi ordinele greu de trecut cu vederea, ca ºi traseul/ ºi continuã sã alerge/ cei care îndrãzneau sã atragã
cu caracter juridic, economic sau cele ale unui profesor britanic, pentru cã nu gãseºte sosirea. atenþia asupra degradãrii statului
organizatoric au un caracter ha- care consemneazã acuma la fel Realitatea se pare cã-l con- ºi a consecinþelor dezastruoase
otic. Ordonanþele de urgenþã mo- de resemnat: România cunoaºte firmã, pentru cã statele românilor asupra românilor fiind imediat
dificã unele legi abia adoptate de la aceastã orã stagnarea, pro- - Transilvania, Moldova ºi Þara stigmatizaþi ºi marginalizaþi ca
Parlament. movarea mediocritãþii ºi a co- Româneascã - s-au adaptat, de- neo, criptocomuniºti, xenofobi,
24.-27. Dispariþia flotei, rupþiei... nimeni nu mai crede în a lungul timpului, intereselor im- antisemiþi, nostalgici, securiºti,
degradarea transporturilor, ca ºi nimic. Un popor care timp de periale greco-musulmane, ruso- extremiºti º.a.m.d. Prãbuºirea
popularizarea criticilor trecutului ºase decenii a abandonat lumea pravoslavnice ºi occidentale. economiei ºi transformarea ma-
este o realitate. Nu se înlãturã, civilizatã, a pierdut acum nu Care-i situaþia, începând cu pe- joritãþii salariaþilor în inutili-
însã, cauzele fenomenelor în dis- numai gustul democraþiei, dar rioada interbelicã? Statul din Ro- zabili nu au diminuat nici entu-
cuþie. Critica financiarã, corupþia ºi sensul direcþiei ºi voinþa de a mânia interbelicã a fost o ficþiune, ziasmul preºedinþilor Emil Cons-
generalizatã sunt la ordinea zilei se reface. Românii au intrat într- prin care oraºul parazitar (câte tantinescu ºi Traian Bãsescu,
de decenii, aºa cã pânã ºi orga- o fazã de sinucidere colectivã: 1 milion de autohtoni occiden- nici pe cel al noii clase politice,
nele UE s-au resemnat. Nimeni nu-i poate ajuta ºi nici talizaþi, de evrei, de germani ºi care a preluat din mers mesajul
32. Extinderea birocraþiei nu vor sã fie ajutaþi. de maghiari) trãia pe seama a 16 corupþiei, clientelismului, nepo-
corupte. România este conside- milioane de þãrani. Mihail Mano- tismului oraºului parazitar in-
ratã, în mediile de afaceri, ca Perspective ilescu a propus o strategie de în- terbelic ºi nici elanul procapita-
având cel mai ridicat risc de in- Ideea, programul emancipãrii lãturare a creolilor prin con- list al electoratului. Un mare suc-
stabilitate legislativã. naþionale, statale, a tuturor româ- centrarea deciziilor ºi resurselor ces propagandistic!
38. Cu invectivele ca Naþio- nilor o gãsim la Corifeii ªcolii La- în mâinile unui stat naþional pu- Rezultatul politicii de tranziþie
nalism, ªovinism este discreditat tiniste. Dacã acest proiect ar fi ternic. Românii urmau sã înlo- spre o societate subdezvoltatã,
ºi astãzi interesul naþional. fost tradus în faptã, atunci statul cuiascã, sã înlãture 4 milioane de la periferia Europei, este degra-
44.-45. Degradarea învãþã- român s-ar fi dezmembrat acum creoli parazitari ºi sã demareze darea statului în numele unor
mântului (tarabã de vândut di- în douã ºi ar fi fost aproape de modernizarea socio-economicã iluzii. Privatizarea mizeriei ºi si-
plome), ca ºi selecþionarea ºi pro- nivelul statelor romano-catolice prin ei înºiºi. Comuniºtii au apli- guranþei materiale fiind înfãptu-
movarea cadrelor, genereazã în surori, Italia, Franþa, Spania. cat acest program ca dictaturã de ite, funcþiile statului în derivã
rândul tineretului sentimentul Fapta unitãþii naþionale apar- dezvoltare. Legãturile de subor- sunt preluate de o economie sub-
neputinþei ºi inutilitãþii. Marea þine însã moldo-valahilor greco- donare faþã de metropolele apu- teranã de peste 50%. Cetãþeanul,
majoritate a studenþimii nu mai e ortodocºi, dar Principatele dunã- sene au fost reduse. Din oraºul lãsat în voia sorþii, este nevoit sã
interesatã de nici-o manifestaþie rene, apoi Principatul, Regatul ºi parazitar au rãmas doar sechele, emigreze sau sã activeze pe piaþa
politicã. Republica nu au aparþinut nici- iar raportul dintre sat ºi oraº, þã- neagrã, paralelã, informalã º.a.,
Clasa politicã s-a îmbogãþit odatã de Sfântul Imperiu, iar as- ran ºi orãºean s-a schimbat fun- sã practice, activ sau pasiv, co-
peste noapte prin privatizare, co- tãzi numai România, fãrã Mol- damental. Aceastã politicã de rupþia, care a devenit singura for-
misioane sau furând, pur si sim- dova, aparþine de UE occidentalã emancipare socialã, de mare mã de protest social. Fãrã un stat
plu, miliarde din banul public cu mai mult de jure, decât de facto. succes, a fost întreruptã în 1989 puternic, eficient, cu o politicã
credite neperformante, comision, Dihotomia dintre idee ºi faptã prin lichidarea lui Nicolae Ceau- economicã coerentã, tranziþia, re-
etc. În spatele imaginii democra- genereazã un conflict greu de ºescu de cãtre creoli. forma, privatizarea, economia de
tice, rezervatã apusenilor, se pro- muºamalizat, chiar dacã Biserica Dupã Revoluþie, primul pre- piaþã, democraþia, fãrã a mai po-
lifereazã degradarea socio-eco- Unitã a fost desfiinþatã, margina- ºedinte, Ion Iliescu, pregãtit la meni de bunãstare, sunt imposi-
nomicã. Majoritatea populaþiei lizatã, acceptã linia maghiarã ºi Moscova, ºi prim-ministrul Petre bil de realizat. Când ºi cum îºi vor
ºi-a creat o culturã a supravieþuirii Corifeii sunt retãlmãciþi. De fapt Roman, nepotul rabinului de la reface românii statul? Este între-
ºi a corupþiei ca formã de protest moldo-valahii vor sã fie posesorii Oradea, au început demontarea barea pe care ºi-o pun, din nou,
social. Piaþa neagrã este de 50%. ºi ideii ºi faptei naþionale, ei vor sã statului: ºi-au luat mâna de pe ºi occidentalii, dezamãgiþi de de-
Dupã Revoluþia din 1989, fie model de urmat de toþi românii. economie, au degradat aparatul gradarea statului român, de o cla-
România se afla pe primul loc în 2010/11. Vine în România pa- productiv, importat din Apus, ca- sã politicã coruptã, parazitarã
Europa la mortalitatea prin TBC, pa Benedict XVI. De rezultatele lificându-l un morman de fiare pentru þarã ºi pentru Occident.
boli cardiovasculare, respiratorii vizitei depinde soarta unirii mol- vechi ºi au fãcut un pariu cu Prof. dr. Viorel Roman,
ºi are cea mai crescutã mortalitate do-valahilor cu Biserica univer- agricultura catastrofal. Astfel, Consilier academic la
infantilã ºi generalã ºi o medie salã, integrãrii lor în lumea occi- lichidarea libertãþii economice a Universitatea din Bremen
din ce în ce mai scãzutã de viaþã. dentalã, condiþie sine qua non a românilor a fost pecetluitã, pen- continuare în pag. 39
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 39
continuare din pag. 38
supunerea) sistemului de norme precum ºi cu câtã muncã trebuie ºantaje. Este ceva infinit mai
Toate drumurile duc la Roma impus de reglementãrile UE, adi- acum sã o menþinã. Educativ ar grav, care poate primejdui însãºi
cã Contractului European. Din fi sã descrii din istoria europeanã existenþa istoricã a neamului ro-
Iubite compatriot, nefericire, actuala crizã a micºo- perioadele în care occidentalii mânesc: oamenii care ne-au con-
eu consider cã, pe tãrâm laic, rat foarte mult schpeck-ul aºtep- erau ca noi, sau chiar mai rãu, ºi dus si ne conduc nu mai vãd.
Unirea cu Roma s-a înfãptuit ºi tat de români în urma aderãrii. cã nu au ieºit din aceastã situaþie Într-una din cele mai tragice,
devine tot mai strânsã. Aderarea Sper, însã, cã treptat se va norma- prin pomanã ºi ajutor. ªtiu cã te- mai furtunoase ºi mai primejdi-
la UE a constituit (pentru prima liza situaþia ºi se va relua cursul ma este grea, pentru cã va trebui oase epoci pe care le-a cunoscut
datã) o orientare fãrã echivoc a economic ascendent, chiar dacã sã gãseºti explicaþii ºi pentru mult încercata Europã - luntrea
românilor spre Roma. ªtiu cã ma- pentru aceasta va fi nevoie de acele naþiuni care ºi-au întemeiat statului nostru este condusã de
rea parte a românilor (babele ºi mai multã muncã ºi chibzuialã. progresul economic pe rapt ºi ex- niºte piloþi orbi. Acum, când se
þaþele, bãtrânii ramoliþi, pensio- Spre regretul meu, tocmai liberalii ploatare internaþionalã. pregãteºte marea luptã dupã care
narii fãrã perspectivã, lichelele, au fost aceia care, nesocotind le- Cu gânduri bune, ªtefan se va ºti cine meritã sã supravie-
politicienii veroºi, alogenii ºi gãtura dintre efort ºi rãsplatã, au þuiascã ºi cine îºi meritã soarta
chiar tineretul deculturalizat) nu indus deprinderi tipic comuniste, Anexa II de rob - elita noastrã conducã-
vãd în aceastã aderare o unire învãþând mulþimile sã primeascã Piloþii orbi - de Mircea Eliade toare îºi continuã micile sau
cu Roma. ªtiu, de asemenea, cã roade fãrã muncã, drept pomanã Imoralitatea clasei conducã- marile afaceri, micile sau marile
liderii PSD, atunci când au înde- electoralã, de la Guvernul cel bun. toare româneºti, care deþine pu- bãtãlii electorale, micile sau marile
plinit programele de preaderare, De aceea, acum, când Guvernul terea politicã de la 1918 încoace, reforme moarte.
s-au gândit în primul rând la bu- a ajuns la fundul sacului, cei mulþi nu este cea mai gravã crimã a ei. Nici nu mai gãseºti cuvinte
nãstarea lor. Totuºi, în plan ma- sunt furioºi ºi încep, din nou, ca Cã s-a furat ca în codru, cã s-a de revoltã. Critica, insulta, ame-
terial, în fiecare zi, mai de voie, în trecut, sã dea vina pe Occident. distrus burghezia naþionalã în ninþarea - toate acestea sunt za-
mai de nevoie, ne înscriem în Desigur cã Biserica Ortodoxã folosul elementelor alogene, cã darnice. Oamenii aceºtia sunt in-
rigorile occidentale. Intrarea în ar putea avea un rol major în mo- s-a nãpãstuit þãrãnimea, cã s-a valizi: nu mai vãd, nu mai aud,
Schengen ºi apoi introducerea bilizarea oamenilor ºi în conºti- introdus politicianismul în ad- nu mai simt. Instinctul de cãpe-
monedei unice vor întregi aceastã entizarea cã munca este singura ministraþie ºi învãþãmânt, cã s- tenie al elitelor politice, instinctul
înscriere într-o alianþã de state, cale de a ieºi din mizerie. Întrucât au desnaþionalizat profesiunile statal, s-au stins.
urmaºã a civilizaþiei romane. nu aºtept sã o facã, mã bizui, în libere - toate aceste crime împo- Istoria cunoaºte unele exem-
Sunt, de asemenea, convins cã continuare, pe trendul pe care triva siguranþei statului ºi toate ple tragice de state înfloritoare
ºi biserica ortodoxã românã, dacã marile state din Europa îl vor im- aceste atentate contra fiinþei nea- ºi puternice care au pierit în mai
i se va lãsa libertatea de a-ºi men- pune pentru ieºirea din crizã. mului nostru, ar putea - dupã ma- puþin de o sutã de ani fãrã ca ni-
þine ierarhia, structura organiza- Dacã nici ele nu vor reuºi, atunci rea victorie finalã - sã fie iertate. meni sã înþeleagã de ce. Oamenii
toricã ºi materialã, va deveni mai Uniunea nu va rezista, cu ºi fãrã Memoria generaþiilor viitoare va erau tot atât de cumsecade, sol-
precautã în condamnarea cato- unirea religioasã. pãstra, cum se cuvine, eforturile daþii tot atât de viteji, femeile tot
licismului ºi, cel puþin mimat, va În final, te rog sã mã înþelegi ºi eroismul anilor cumpliþi 1916- atât de roditoare, holdele tot atât
cultiva conlucrarea cu Vaticanul. cã cele scrise nu au ca temei sim- 1918 - lãsând sã se aºtearnã ui- de bogate. Nu s-a întâmplat nici
Sper ca actualul Papã, mânat de þãmintele mele. Sunt creºtin ºi tarea asupra întunecatei epoci care un cataclism între timp. ªi de-
educaþia lui germanicã, sã nu cred în Atotputernicul Dumne- a urmat unirii tuturor românilor. odatã, statele acestea pier, dispar
forþeze nota ºi sã lase timpul sã zeu. Dar diferenþele de ritual Dar cred cã este o crimã care din istorie. În câteva sute de ani
lucreze. Te asigur cã noile gene- dintre biserici nu-mi spun nimic nu va putea fi niciodatã uitatã: dupã aceea, cetãþenii fostelor sta-
raþii ale acestui Mileniu nu vor ºi, ca urmare, eu în orice moment aceºti aproape douãzeci de ani te glorioase îºi pierd limba, cre-
mai da doi bani pe doctrine (laice m-aº putea converti la catolicism care s-au scurs de la unire. Ani dinþele, obiceiurile - si sunt în-
sau religioase) ºi vor deveni (de- (mama mea a fost greco-catoli- pe care nu numai cã i-am pierdut ghiþiþi de popoare vecine.
ja mulþi au devenit) membri dis- cã). Îþi scriu aceste lucruri ca sã (ºi când vom mai avea înaintea Luntrea condusã de piloþii
ciplinaþi ai civilizaþiei administra- înþelegi care este mentalitatea noastrã o epocã sigurã de pace orbi se lovise de stânca finalã.
tive occidentale. Mie mi se pare românilor ºi pentru cã, mi se pare, atât de îndelungatã?!) - dar i-am Nimeni n-a înþeles ce se întâmplã,
cã d-ta greºeºti, atunci când a insista acum pe latura religi- folosit cu statornicã voluptate la dregãtorii fãceau politicã, negu-
apeºi atât de mult pe Unirea cu oasã, nu va aduce nici un servi- surparea lentã a statului româ- þãtorii îºi vedeau de afaceri, tinerii
Roma, mai cu seamã dacã laºi sã ciu ideii de unitate europeanã. S- nesc modern. Clasa noastrã con- de dragoste ºi þãranii de ogorul
se înþeleagã cã este vorba în pri- ar putea sã fie invers. Din aceastã ducãtoare, care a avut frânele lor. Numai istoria ºtia cã nu va
mul rând de unirea religioasã. Mi cauzã, îþi sugerez (sper cã accepþi destinului românesc de la între- mai duce multã vreme povara
se pare, de asemenea, cã exage- acest lucru, þinând seama de na- gire încoace, s-a fãcut vinovatã acestui stârv în descompunere,
rezi atunci când spui cã fãrã uni- tura relaþiilor stabilite între noi în de cea mai gravã trãdare care neamul acesta care are toate în-
rea religioasã (nu o scrii în mod decurs de douã decenii) sã-þi poate înfiera o elitã politicã în fata suºirile în afarã de cea capitalã:
expres, dar aºa sunt interpretate adaptezi mesajul la situaþia ac- contemporanilor ºi în faþa isto- instinctul statal.
cerinþele dumitale) vom rãmâne tualã, de dupã aderarea Româ- riei: pierderea instinctului statal, Crima elitelor conducãtoare
fãrã aliaþi. Pe lumea aceasta, ali- niei la UE. De exemplu, ar fi ex- totalã incapacitate politicã. Nu româneºti constã în pierderea
anþa se bizuie exclusiv pe con- traordinar de stimulativ pentru e vorba de o simplã gãinãrie po- acestui instinct si în înfiorãtoa-
tract. Or, românii se supun tot mai români sã cunoascã mai bine cât liticianistã, de un milion sau o rea lor inconºtientã, în încãpãþâ-
mult (este drept, cu ºovãialã ºi de greu ºi cu ce efort au ajuns sutã de milioane furate, de co-
încercãri balcanice de a mima occidentalii la bunãstarea de azi, rupþie, bacºiºuri, demagogie ºi continuare în pag. 40
40 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 3/2010
continuare din pag. 39 economic ºi politic pe care l-au odatã cu introducerea secarei (la zistenþa sa legendarã de acum
dobândit cu atâta trudã risipind sfârºitul Evului Mediu), care a câteva veacuri. În Moldova ºi în
narea cu care îºi apãrã puterea. atâta inteligenþã ºi atâtea mili- luat pretutindeni locul grâului. Basarabia cad chiar de la cele
Au fost elite româneºti care s-au arde. Ar fi absurd sã te aºtepþi ca Au venit apoi fanarioþii care au dintâi lupte cu un element etnic
sacrificat de bunã voie, ºi-au sem- evreii sã se resemneze de a fi o introdus porumbul - slãbind con- bine hrãnit, care mãnâncã grâu,
nat cu mâna lor actul de deces minoritate, cu anumite drepturi siderabil rezistenþa þãranilor. peºte, fructe ºi care bea vin în
numai pentru a nu se împotrivi ºi cu foarte multe obligaþii - dupã Blestemele s-au þinut apoi lanþ. loc de þuicã.
istoriei, numai pentru a nu se pu- ce au gustat din mierea puterii ºi Mãlaiul a adus pelagra, evreii au Noi n-am înþeles nici astãzi
ne în calea destinului acestui au cucerit atâtea posturi de co- adus alcoolismul (în Moldova se cã românul nu rezistã bãuturilor
neam. Clasa conducãtorilor noº- mandã. Evreii luptã din rãsputeri bea pânã în secolul XVI bere), alcoolice, ca francezul sau rusul
tri politici, departe de a dovedi sã-ºi menþinã deocamdatã pozi- austriecii în Ardeal ºi cultura bunãoarã. Ne lãudãm cã þinem
aceastã resemnare, într-un ceas þiile lor, în aºteptarea unei viitoare în Principate au adus sifilisul. la bãuturã, iar gloria aceasta nu
atât de tragic pentru istoria lumii ofensive - ºi, în ceea ce mã priveºte, Piloþii orbi au intervenit ºi aici, numai cã e ridiculã, dar e în ace-
- face tot ce-i stã în putinþã ca eu le înþeleg lupta ºi le admir vita- cu imensa lor putere politicã ºi laºi timp falsã. Alcoolismul ste-
sã-ºi prelungeascã puterea. Ei nu litatea, tenacitatea, geniul. administrativã. rilizeazã legiuni întregi ºi ne imbe-
gândesc la altceva decât la mi- Tristeþea ºi spaima mea îºi Toatã Muntenia ºi Moldova cilizeazã cu o rapiditate care ar
lioanele pe care le mai pot ago- au, însã, izvorul în altã parte. de jos se hrãneau iarna cu peºte trebui sã ne dea de gândit.
nisi, la ambiþiile pe care ºi le mai Piloþii orbi! Clasa aceasta condu- sãrat; cãruþele începeau sã colin- ...Dar piloþii orbi stau surâ-
pot satisface, la orgiile pe care le cãtoare, mai mult sau mai puþin de Bãrãganul îndatã ce se cule- zãtori la cârmã, ca ºi când nimic
mai pot repeta. ªi nu în aceste româneascã, politicianizatã pânã gea porumbul ºi peºtele acela nu s-ar întâmpla. ªi aceºti oa-
câteva miliarde risipite ºi câteva în mãduva oaselor - care aºteaptã sãrat, uscat cum era, alcãtuia to- meni, conducãtori ai unui popor
mii de conºtiinþe ucise stã marea pur si simplu sã treacã ziua, sã tuºi o hranã substanþialã. Piloþii glorios, sunt oameni cumsecade,
lor crimã, ci în faptul cã mãcar vinã noaptea, sã audã un cântec orbi au creat, însã, trustul peºte- sunt uneori oameni de bunã-cre-
acum, când încã mai este timp, nou, sã joace un joc nou, sã re- lui. Nu e atât de grav faptul cã la dinþã, ºi cu bunãvoinþã; numai
nu înþeleg sã se resemneze. [
] zolve alte hârtii, sã facã alte legi. Brãila costã 60-100 lei kilogramul cã, aºa orbi cum sunt, lipsiþi de
ªtiu foarte bine cã evreii vor Acelaºi ºi acelaºi lucru, ca ºi de peºte (în loc sã coste 5 lei), cã singurul instinct care conteazã
þipa cã sunt antisemit, iar demo- când am trãi într-o societate pe putrezesc vagoane întregi cu în ceasul de faþã - instinctul statal
craþii cã sunt huligan sau fascist. acþiuni, ca ºi când am avea îna- peºte ca sã nu scadã preþul, cã - nu vãd ºuvoaiele slave scur-
ªtiu foarte bine cã unii îmi vor intea noastrã o sutã de ani de în loc sã se recolteze 80 de va- gându-se din sat în sat, cucerind
spune cã administraþia e proas- pace, ca ºi când vecinii noºtri ne- goane pe zi din lacurile din jurul pas cu pas tot mai mult pãmânt
tã - iar alþii îmi vor aminti tratatele ar fi fraþi, iar restul Europei unchi Brãilei se recolteazã numai 5 românesc; nu aud vaietele clase-
de pace, clauzele minoritãþilor. Ca ºi naºi. Iar dacã le spui cã pe Bu- vagoane ºi se vinde numai unul lor care se sting, burghezia ºi me-
ºi când aceleaºi tratate au putut cegi nu mai auzi româneºte, cã în (restul putrezeºte), grav e cã þã- seriile care dispar lãsând locul
împiedica pe Kemal Paºa sã re- Maramureº, Bucovina ºi Basara- ranul nu mai mãnâncã, de vreo altor neamuri... Nu simt cã s-au
zolve problema minoritãþilor mã- bia se vorbeºte idiº, cã pier sa- 10 ani, peºte sãrat. ªi acum, când schimbat unele lucruri în aceastã
celãrind 100.000 de greci în Ana- tele româneºti, cã se schimbã faþa populaþia de pe malul Dunãrii e þarã, care pe alocuri nici nu mai
tolia. Ca ºi când iugoslavii ºi bul- oraºelor - ei te socotesc în slujba seceratã de malarie, guvernul pare româneascã.
garii s-au gândit la tratate când nemþilor sau te asigurã cã au fãcut cheltuieºte (vorba vine) zeci de Uneori, când sunt bine dis-
au închis ºcolile ºi bisericile ro- legi de protecþia muncii naþionale. milioane cu medicamente, uitând puºi, îþi spun cã n-are importanþã
mâneºti, deznaþionalizând câte Sunt unii, buni patrioþi, care cã un neam nu se regenereazã numãrul evreilor, cãci sunt oa-
zece sate pe an. Ca ºi când ungu- se bat cu pumnul în piept ºi-þi a- cu chininã ºi aspirinã, ci printr-o meni muncitori ºi inteligenþi ºi,
rii nu ºi-au permis sã persecute mintesc cã românul în veci nu hranã substanþialã. dacã fac avere, averile lor rãmân
fãþis, cu închisoarea, chiar satele piere, cã au trecut pe aici neamuri Nu mai vorbiþi, deci, de cele tot în þarã. Dacã aºa stau lucrurile
germane, ca sã nu mai vorbesc barbare etc. Uitând, sãracii cã în ºapte inimi în pieptul de aramã al nu vãd de ce n-am coloniza þara
de celelalte. Ca ºi când cehii au Evul Mediu românii se hrãneau românului. Sãrmanul român, luptã cu englezi, cãci ºi ei sunt mun-
ºovãit sã paralizeze, pânã la su- cu grâu ºi peºte ºi nu cunoºteau ca sã-ºi pãstreze mãcar o inimã citori ºi inteligenþi. Dar un neam
grumare, minoritatea germanã! nici pelagra, nici sifilisul, nici al- obositã care bate tot mai rar ºi în care o clasã conducãtoare
Cred cã suntem singura þarã coolismul. Uitând cã blestemul a tot mai stins. Adevãrul e acesta: gândeºte astfel, ºi-þi vorbeºte
din lume care respectã tratatele început sã apese neamul nostru neamul românesc nu mai are re- despre calitãþile unor oameni
minoritãþilor, încurajând orice strãini - nu mai are mult de trãit.
cucerire de-a lor, preamãrindu-le El, ca neam, nu mai are însã
cultura ºi ajutându-le sã-si creeze dreptul sã se mãsoare cu istoria
un stat în stat. ªi asta nu numai Cã piloþii orbi s-au fãcut sau
din bunãtate sau prostie. Ci pur nu unelte în mâna strãinilor - puþin
ºi simplu pentru cã pãtura con- intereseazã deocamdatã. Singurul
ducãtoare nu mai ºtie ce înseam- lucru care intereseazã este faptul
nã un stat, nu mai vede. cã nici un om politic român, de la
Pe mine nu mã supãrã când 1918 încoace, n-a ºtiut ºi nu ºtie
aud evreii þipând: antisemitism, ce înseamnã un stat. ªi asta e
Fascism, hitlerism! Oamenii destul ca sã începi sã plângi.
aceºtia, care sunt oameni vii ºi
clarvãzãtori, îºi apãrã primatul Florin Mãceºanu - Viziune Vremea, Nr. 505, 19.09.1937, p. 3
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 41
Alina CHE{C~
Existã cãrþi ce vorbesc într-o sumedenie regatul ori stãpânul/ sau calul fermecat pe
de limbi, aºa cum existã ºi cãrþi ce pot cânta care singur merge/ cutreierând în zbor pãdu- care dã titlul volumului este una dintre cele
nesfârºite simfonii... Existã cãrþi dupã care rile ºi drumul. (Eu sunt hoinarul). O imagi- mai frumoase poezii de dragoste ale autoru-
visezi un timp, aºa cum existã ºi cãrþi ce nu ne sugestivã a naturii artistului exilat între lui, având ceva din muzica, parfumul ºi fru-
te mai pãrãsesc niciodatã... Existã cãrþi ale lumi, între realitãþi, între pãmânt ºi cer, între museþea esteticã a liricii lui Ovidius: Aºtep-
eternei nostalgii, aºa cum existã ºi cãrþi de o generozitatea dumnezeiascã ºi caracterul tându-te încremenit pe maluri/ în bãtaia rece
frumuseþe eternã... Poetul Coriolan Pãu- narcisist, specific tuturor creatorilor. Un alt a unui vânt din sud/ îþi contemplu chipul
nescu a fost binecuvântat de POEZIE, a fost autoportret remarcabil realizat apare în po- rãsãrit din valuri/ ºi-þi sãrut în pace anticul
dãruit cu harul divin al unei astfel de cãrþi. emul Sunt: Eu sunt pãpuºa anticã de lut/ tãu nud. La fel, poezia Tablou: ªi cum te
RÃSTIMPUL IUBIRII este o vreme a care se bate la amiezi cu norii,/ sunt setea din joci iubito prin raze lungi de soare/ pare cã
nostalgiei, a unui rafinament estetic rar întâl- mitul absolut/ ºi ploile din sângerarea zãrii. vii din lumea vestirilor frumoase/ când în-
nit, a iubirii romantice ºi profunde, a unei Metaforele sunt de o rarã frumuseþe, creînd floresc toþi pomii pe cerul tãu în zare/ iar pãru-
filosofii aparte ºi a imaginilor vizuale fãrã cu- o senzaþie de atemporalitate ºi unicitate. þi scânteiazã sub stelele lucioase. Imaginile
sur, venite dintr-un spirit de mari reverbe- Iubirea este o temã întâlnitã în toate vo- vizuale sunt remarcabile, încãrcate de o lu-
raþii (Târziu). Poemele, de o frumuseþe lumele de poezie ale lui Coriolan Pãunescu. minã aproape paradisiacã.
aproape irealã ºi atemporalã, construiesc au- Meritul sãu este reprezentarea acesteia în De fapt, toate poemele acestui volum
toportretul unui trubadur într-o eternã cãu- imagini aproape sublime, exprimând o sensi- sunt construite din imagini de o frumuseþe
tare/ rememorare a iubirii ideale: Eu sunt bilitate ºi o nostalgie caracteristicã liricii ro- unicã: În noaptea când pe boltã iriºii s-
acum un veºnic exilat/ sau vânãtorul eterne- mantice: Pierdutã rãtãceºti prin spaþii ninse/ adunã/ sã sune-n goarna corolelor cochete/
lor senzaþii/ ori sunt stãpânul dublului regat/ iar eu te caut prin nopþile astrale,/ pe-obrajii mã cheamã-n cântec o pasãre pe lunã/ cu
uzurpator de taine ºi de graþii. (Târziu). Po- palizi lacrimilor stinse/ mai recompun ideea- aripi mari din pene violete. (Absenþã). Sau,
etul e un rãtãcitor prin suflete însingurate, nstrãinãrii tale. (Eu am strivit magnolii). în poemul Certitudinile nopþii: Mereu ni
prin timpuri fãrã graþie, ce ºi-au pierdut esenþa Fiinþa iubitei este creatã din imagini su- se va stinge luna în albastru/ un candelabru
ºi spiritualitatea: Însingurat eu umblu tremu- ave, dar ºi erotice, amintind de lirica orientalã: viu pe-oglinda zãrii/ ºi chiar luceafãrul lu-
rând/ de frica timpului scãpat din mânã/ dar Îþi sãrut frumoaso marmora din care/ eºti minãtor sihastru/ va dispãrea în ochiul întu-
ºi de noaptea-n care mã scufund/ precum un croitã-n linii ºi din forme vagi/ ori din mersuri necat al mãrii. La fel, în poemele: E întâia
rãtãcit ajuns pe lunã (...) ºi-n tot ce fac e semn line de mãtãsuri rare/ îmbrãcatã toatã în veº- primãvarã, Nu am sã uit, Un laic duh de
cã voi purta/ povara de bãtrân rebel ºi scep- mânt de magi. (Rãstimpul iubirii). Poezia pâine, Nunteºte cerul, Voiam sã aflu.
tic. (Rebel ºi sceptic). În fond, singurãtatea Aºa cum am afirmat anterior, volumul
poate fi consideratã un dat natural ºi etern, RÃSTIMPUL IUBIRII reprezintã un timp al
fiind atât libertate, cât ºi disperare, povarã nostalgiei, al privirii înapoi spre un timp para-
existenþialã. În Maladia mortalã, Kierke- disiac al fericirii, tinereþii, iubirii: Mai bine
gaard considera cã: Cu cât mai adâncã îi ocolesc stradela veche/ pe care amândoi o
este anxietatea, cu atât mai mare este ºi omul. strãbãteam odatã/ când ne plimbam în zori
Poemul Nevinovat aduce în luminã o su- ca o pereche/ în nebunia ce-o credeam uitatã./
perbã metaforã ce poate fi consideratã o ars Eram o tristã ºi confuzã rostuire/ într-un extaz
poetica a creaþiei lui Coriolan Pãunescu (ºi a cãzut din rãtãcite stele/ un fel de amplã ºi
POETULUI în general): Un cãlãtor voit-am pretinsã fericire/ prin care cerul pur agoniza
sã fiu prin cerul meu/ nimic mai mult, dar cine cu ele. (Nu mai trec). Poemul Ploaia este
ar fi vrut sã creadã?/ ªi fost-am condamnat plin de o duioºie ºi un idilic ce amintesc de
de un demonic zeu/ ca pe un rãzvratit ce tre- Coºbuc: Cu chipul sub marama-i sfântã/ un
buia sã-l piardã. Artistul este un condamnat caier cenuºiu bunica toarce,/ ºi-n gând o
la rãtãcire ºi cãutare într-o lume însinguratã, veche melodie cântã/ despre un timp ce nu
fãrã putinþa de a-ºi pãstra Paradisul ce este se-ntoarce. O senzaþie de cãldurã ºi intimi-
însãºi esenþa vieþii lui: Târziu mã voi plimba tate învãluie întregul poem.
prin lumea visãtoare/ ca un cezar însingurat
pe þãrmurile mãrii. (Tablou). Iar în alt poem: Astãzi am primit un dar, un dar nepre-
Eu sunt hoinarul ce-i veºnic aºteptat/ ori þuit: o carte ce mi s-a dezvãluit în absolutul
trubadurul ce-ºi cântã viaþa în cuvinte/ sau ei ºi mi-a dãruit o lume a frumuseþii perfecte.
cel ce poartã-n spate cerul înstelat/ un fel Mi-am dat întâlnire cu un mare poet ºi o
de-mpuºcã lume fãrã minte./ Eu sunt hoinarul mare poezie, un manuscris al unei scrisori
vesel ori vreun rege/ ce ºi-a pierdut în veci Florin Mãceºanu - Toamna divine. (Rumi Mevlana)
42 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 3/2010
Georgeta NEDELCU
Prezentarea omului, dasc#lului [i
scriitorului Marian Malciu
- D-le Marian Malciu, vã rog nate de diferite evenimente. A tre- Mulþi forumiºti l-au pãrãsit pe
sã îmi spuneþi, cum aþi început buit sã renunþ la astfel de plãcute acel ziarist ºi au trecut sã comen-
sã scrieþi ºi ce anume v-a deter- îndeletniciri. Familia ºi serviciul teze subiectele pe care le postam
minat? mi-au ocupat timpul. Sporadic, eu pe acel forum, susþinându-mã
- Aº putea afirma cã am înce- am mai scris câte o poezie pentru cu opiniile lor decente ºi încura-
put sã scriu... pe tãbliþã cu un soþia mea ºi pentru copii. jatoare. Aºa au apãrut oameni de
În primele douã cazuri nu au
condei! Da, aºa a fost în clasa I Înspre finalul carierei am în- bine, precum Sorin Olariu, Mar-
fost de faþã personalitãþi deose-
primarã. Aºa au fost vremurile pe ceput sã scriu integrame. Am co- cel Zare, Valentin Zaschievici,
bite. M-au onorat cu prezenþa ºi
atunci, demult... laborat cu revistele Poliþia Ro- Loreta Popa, care m-au îndemnat
cuvântul: graficianul Viorel Pârli-
Revenind la întrebarea care mânã ºi Chemarea credinþei - sã scriu, sã tipãresc. ªi, cu des-
gras, poetul-epigramist Silviu Vio-
se referã la cu totul altceva ºi rãs- evident, gratuit - pentru institu- tule eforturi, am scris prima carte
rel Pãcalã ºi poeta Adriana Neacºu.
colind amintirile, pot afirma cã am þia în care lucram ºi pentru insti- (n.r. - Femeia, eterna iubire, Ed.
La lansarea cãrþii: Chemarea
început sã scriu în anii de liceu tuþia de suflet, de credinþã: Bise- Alutus, Slatina, 2008, prozã scur-
destinului, în afara celor menþio-
sau chiar mai devreme. E greu de rica. Am publicat în revista lui tã), dedicatã femeii, carte ce s-a
naþi mai sus, au fost prezenþi ºi
precizat. Nu am pãstrat prea mul- Max Bãnuº, în Top Integrama nãscut - ca sã zic aºa - în spaþiul
au luat cuvântul: criticul de artã
te gânduri înºirate pe hârtie. Ori- ºi în ziarele municipiului, în ultimii virtual. A fost foarte bine primitã
Ilie Roºianu, prof. dr. Nicolae Ma-
cum, au fost versuri, nu prozã. ani de activitate ºi în primii ani de public ºi mi-a adus titlul de
rinescu ºi prof. Ioan Smedescu.
Apoi, în timpul serviciului militar cu statut de pensionar.. Omul zilei în ziarul Jurnalul
- Sunteþi un romantic incu-
am început sã scriu puþin câte La începutul anilor 2000, co- Naþional din 8 martie 2008...
rabil, un singuratic? Iubiþi sau
puþin - prozã - mai mult ca amuza- piii au procurat primul computer. - Cine vã cunoaºte cel mai
urâþi politica? Sunteþi un naþio-
ment, în corespondenþa cu prie- M-au învãþat, puþin câte puþin, bine opera?
teni ori prietene. O singurã datã sã lucrez pe el. Am citit mult. - Sunt destule persoane, mai nalist luminat ºi tenace? Aveþi
conºtiinþa exactã a valorilor
am scris serios, atunci când eram Eram în urmã, ºtiam ºi simþeam mult ori mai puþin cunoscute,
militar în termen la Ineu, în 1965. asta de mult timp. pentru cã am oferit din cãrþile literare?
- Sunt un romantic. Nu incu-
Am participat la o masã rotun- M-au învãþat sã intru pe foru- mele prietenilor de pe internet ºi
dã în ziarul Scânteia tineretu- muri ºi am început sã comunic în rudelor mele. Aº menþiona aici, rabil, dar romantic. Nu iubesc ºi
nu urãsc politica dar îmi pro-
lui. Nu pot preciza exact subi- lumea virtualã. M-am stabilit pe din cei cunoscuþi personal, pe
ectul. Era pe teme de educaþie. forumul lui Ion Cristoiu din Jur- Viorel Pîrligras, autorul coperþilor voacã greaþã. Mai ales aceea pe
care au pretenþia cã o cunosc ºi
Eu mi-am scris opinia sub titlul nalul Naþional unde mi-am fãcut la primele douã cãrþi, pe scriitorul
Valoarea fiecãrei clipe. Nu mult mulþi prieteni, dar ºi la fel de mulþi Daniel Drãgan, de la care am în- o desfãºoarã politicienii români.
Sunt un naþionalist obiectiv ºi
dupã aceia am primit o scrisoare duºmani. Din cauza comentariilor vãþat, în tabãra de creaþie Esen-
de la Ilie Purcaru, redactor-ºef la politice! În acest ziar, ediþia on- þe ºi nuferi (Bãile Felix - mai consecvent. Da, se poate vorbi
de o conºtiinþã a valorilor literare,
revista Ramuri din Craiova. El line, Toma Roman-junior avea o 2009), multe secrete cu privire la
a apreciat convingerile mele de rubricã sãptãmânalã de antipu- crearea personajelor ºi a scenari- dar nu pot afirma cã este exactã!
- Pentru cine nu vã cunoaºte
atunci ori poate stilul în care le- dibonderie pe care am citit-o mult ilor specifice romanului, dar ºi pe
am aºternut ºi m-a invitat a lua timp ºi am comentat-o. Am fost criticul de artã prof. dr. Ilie Roºi- încã (mai e cineva ?), cine sun-
teþi Dumneavoastrã, D-le Marian
legãtura cu domnia sa pentru o nemulþumit de felul deosebit de anu sau Paul Areþu, poet, critic
viitoare colaborare. Nu am înþe- vulgar în care descria femeia, in- literar ºi eseist, poeþii Ioan Sme- Malciu, vã rog sã vã descrieþi.
- Prea multã lume nu mã cu-
les prea multe atunci, dar am re- diferent de statutul ei social, în descu ºi Silviu Viorel Pãcalã,
gretat muþi ani cã nu am avut cu- povestirile sale. Am luat atitudine ambii din Slatina, pe scriitoarea noaºte. Mai mulþi sunt cei care
mã cunosc ºi mã stimeazã în spa-
raj în a da curs invitaþiei. ªtiam în comentarii ºi am fost ulterior Floarea Cãrbune ºi poeta Viorela
cã dosarul meu nu corespunde susþinut de o micã parte de foru- Codreanu Filip, precum ºi pe þiul virtual! Mã aflu la finalul celui
de al zecelea an în postura de
din punct de vedere politic. Cred miºti. Intervenþiile mele nu au Xenia Karo-Negrea, redactor ºi
cã mi-a fost teamã... avut finalitatea scontatã. A fost critic literar sau Gabriela Petcu, pensionar. Apreciez cã sunt, în
primul rând, un cetãþean normal
Mai apoi, am scris versuri ºi cauza care mi-a dat impuls sã scriu redactor cultural la Curentul In-
un fel de scenarii pentru echipã povestiri, prin care sã demonstrez ternaþional. care îºi cunoaºte drepturile ºi li-
bertãþile fundamentale consfin-
pe vremea în care am fost elev la cã se poate înfãþiºa femeia, chiar - Ce personalitãþi au parti-
ªcoala militarã de ofiþeri a MI ºi, în momente intime, prin expresii cipat la lansarea celor douã þite de Constituþia statului de
drept. Nu am cãlãtorit în strãinã-
mai târziu, pentru elevii mei în ºi cuvinte vulgare. Primele po- cãrþi ale dumneavostrã: Che-
ªcoala de Poliþie Vasile Lascãr vestiri au fost oarecum naive ºi marea Destinului ºi ,,Femeia, tate ºi nici nu mi-am propus. E
prea frumoasã, bogata noastrã
din Câmpina. Participam la con- destul de scurte, dar pe mãsurã eterna iubire?
cursurile interne între subunitãþi ce scriam, cãpãtam experienþã ºi - Lansarea de carte a fost gãz- þarã sãracã! Destul de retras, ies
doar pentru nevoile traiului ºi
ori puneam în scenã un fel de astfel am reuºit sã scriu o serie duitã, de fiecare datã, de ªcoala
montaje literar-artistice ocazio- de lucrãri care au atras atenþia. de Poliþie Slatina.
continuare în pag. 43
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 43
continuare din pag. 42 antipudibonderia. S-au introdus zilei în care Tudor Arghezi, na- sub titlul Limba noastrã-i o co-
plimbarea de sãnãtate. În rest, ci- peste mãsurã englezisme ºi fran- ºul sãu, a publicat pamfletul Ba- moarã. Secvenþe din interven-
tesc, scriu, privesc filme, vorbesc þuzisme ºi, în consecinþã, un vo- roane, sub genericul Bilete de þiile avute aici au apãrut în ziarul
la telefon cu prietenii ºi copiii. cabular greoi care nu face altceva papagal, în care îl atacã pe am- tipãrit, în care mi s-au pãstrat pse-
Sunt prezent în mai multe pagini decât sã deterioreze poate cea basadorul german von Kilinger. udonimele TAUNUL ºi KARA-
din spaþiul virtual cu versuri ºi, mai dulce ºi frumoasã limbã Acest pamflet le-a schimbat KALE folosite în spaþiul virtual.
în special, prozã, inclusiv în scrisã ºi vorbitã... soarta. Ziarul a fost imediat con- Se pot citi în colecþiile ziarului
agonia românã, dar ºi la În Îmi place sã citesc, dar gã- fiscat. Tudor Arghezi a fost ares- Jurnalul Naþional din 15.02.2006,
umbra Flãcãrii ºi, mai ales, pe sesc destul de greu ceea ce-mi tat ºi depus în lagãrul de la Târ- ori din 5, 7, 12 aprilie 2006 etc.
Netlog. place. Proza mi se pare a fi la un gu Jiu. Mai târziu, Grigore Malciu Mai apoi am fost încurajat de
- Ce nume ilustre ale litera- nivel mai înalt decât poezia. Per- a fost arestat ºi întemniþat în Pe- epigramistul Sorin Olariu care, ul-
turii noastre aþi cunoscut pânã sonal nu concep ca în versuri sã ninsula una din perlele închi- terior, a lansat semnalul editorial
acum? se exprime iubirea prin cuvinte sorilor comuniste de exterminare ,,Femeia, eterna iubire de Ma-
- Dacã înþeleg bine întreba- ºi expresii pline de obscenitãþi. a deþinuþilor politici ce munceau rian Malciu.
rea, am cunoscut toate numele Cred cã Uniunea Scriitorilor din la canal, unde a ºi decedat în 1949 - Au existat ºi momente când
ilustre ale literaturii noastre stu- România ar trebui sã intervinã din cauza relelor tratamente ºi aþi fi vrut sã abandonaþi?
diatã în ºcoli. Iar în anii în care într-un fel aici. Cred cã nu ar tre- condiþiilor inumane de viaþã ºi - Da! Chiar în timp ce lucram
eram la liceu (1960-1964) s-au bui sa permitã tipãrirea unor ast- muncã silnicã. la prima carte, o selecþie de po-
studiat mai mulþi scriitori, poeþi fel de cãrþi. Apoi, un gând pios se în- vestiri ºi versuri ancorate în con-
ºi dramaturgi decât se studiazã Nu doresc sã fac nominali- dreaptã spre alt unchi, Emilian þinutul acestora, din cauza inter-
azi. Nume contemporane, mai pu- zãri. Pot fi subiectiv ºi nu-mi place. Malciu, ziarist, poet, dramaturg. venþiilor dure, murdare, pline de
þin, dar mai este timp sã le citesc - Este cunoscutã literatura Era student la Facultatea de Filo- vulgaritãþi extreme, ale unui grup
creaþiile literare, mai ales cã nu- noastrã în lume? Dacã da, daþi zofie ºi Teologie când a fost ares- de forumiºti care au distrus foru-
mele cu adevãrat ilustre sunt cam câteva exemple, dacã nu, de ce tat la 31 martie 1949. Detenþia la mul pânã la urmã. Nu m-au supor-
puþine ori lipsesc cu desãvârºire! nu este cunoscutã ºi ce ar trebui penitenciarele Jilava ºi Gherla ºi tat din cauza intervenþiilor mele
Personal, am precizat anterior, îl fãcut în acest sens? în lagãrul Peninsula. Ca deþinut constante, lucide ºi obiective, mai
cunosc pe scriitorul Daniel Drã- - Da, literatura noastrã este în lagãrul Peninsula transporta ales pe teme politice. Mai apoi,
gan, prozator, poet, publicist. cunoscutã în lume, dar nu pe mã- coºciugele cu decedaþi (mureau pentru cã nu aveam bani pentru
- Mai avem astãzi critici lite- sura cantitãþii ºi valorii reale. Nu peste 10 deþinuþi pe zi) spre mor- a tipãri cartea. Am fost salvat de
rari adevãraþi (în comparaþie, pot da reþete în acest domeniu. mintele fãrã cruce ºi le strecura doi sponsori pe care bunul Dum-
de exemplu, cu perioada anilor Avem ministere, miniºtri ºi o ar- în buzunar câte o tãbliþã cu nu- nezeu mi i-a scos în cale ºi au
60 -70)? matã de consilieri care au, cu ade- mele lor, pentru a fi recunoscuþi înþeles cã este vorba de un act
- Sincer, nu-i înþeleg prea bine vãrat, salarii nesimþite... Sã vinã în cazul în care ar fi fost vreodatã de culturã.
pe criticii literari de azi, ori nu în- ei cu idei novatoare în aceastã dezgropaþi. La Peninsula ºi-a în- - Cum vã promovaþi cãrþile?
þeleg principiile dupã care se con- direcþie ºi sã le punã în practicã. gropat astfel ºi fratele, pe Malciu - Doar sub douã modalitãþi:
duc în aprecierea lucrãrilor lite- - Ce modele literare aþi avut, Grigore teolog, arestat ºi întem- Prin intermediul publicului pre-
rare în cauzã. Cel mai adesea, se dar ce prietenii literare aþi le- niþat la mitingul din 1947 / Piaþa zent la cunoscutul eveniment de
pare cã subestimeazã forþa, capa- gat de-a lungul vieþii? Victoriei / Bucureºti. A fost eli- lansare a cãrþii ºi prin anunþurile
citatea de creaþie a autorului ºi - Am avut ca model mai mulþi berat în 3 mai 1955 ºi arestat din fãcute în spaþiul virtual, cât ºi prin
valoarea scrierii acestuia, parcã scriitori ºi poeþi: Vasile Alecsan- nou, la demonstraþiile studen- publicarea conþinutului lor, pe
pentru a se ridica ei deasupra, dri, George Coºbuc, Mihai Emi- þeºti din Cluj / 1956. Regimul dur lângã alte creaþii literare, în ace-
temându-se cã soclul pe care s- nescu, Ion Creangã, George To- din închisori i-a ºubrezit sãnã- laºi spaþiu virtual. Ar mai fi librã-
au ridicat ar fi în pericol sã se pârceanu, Calistrat Hogaº, Za- tatea ºi i-a cauzat decesul în 1982, ria, dar nu se mai cumpãrã cãrþi
încline ºi sã se prãbuºeascã. În haria Stancu, Cezar Petrescu, fãrã ca pânã atunci regimul comu- în zilele noastre. Din prima carte
plus, cel puþin din punctul meu Liviu Rebreanu, Marin Preda, nist sã-i permitã relansarea în lite- am vândut cca 12 bucãþi în doi
de vedere, adeseori ai nevoie de Marin Sorescu, Daniel Drãgan, raturã sau ziaristicã. O singurã ani! Am renunþat la aceastã mo-
un dicþionar alãturi pentru a reuºi Dan Puric... piesã istoricã i s-a pus în scenã, dalitate. Nici resursele financiare
sã înþelegi frazele ultrasofisticate Prietenii literare? Cu toþi cei la teatrul Nottara, sub pavãza nu-mi permit acest lux. Cãrþile le
folosite de domniile lor... pe care i-am menþionat mai sus lui Dan Nasta, prin anul 1974... ofer, în majoritate, prietenilor ºi
- Cum vã împãcaþi cu litera- ºi care au participat la lansãrile - Aþi fost încurajat de cei din rudelor...
tura de azi? Dar ea cu Dumnea- mele de carte, dar ºi alþi poeþi ºi jur sã scrieþi sau aþi scris dintr- - Cine e scriitorul dumnea-
voastrã? Mai avem o literaturã scriitori pe care i-am cunoscut în un impuls? voastrã preferat?
valoroasã? Daþi câteva nume. spaþiul virtual. Este o listã destul - Cred cã am vorbit deja des- - E foarte greu sã precizez. Am
- Cu literatura de azi este une- de lungã, chiar dacã suntem, în pre acest aspect. Am fost încura- mulþi scriitori preferaþi... Am sã-l
ori dificil sã te împaci. Aºteptam majoritate, diletanþi în materie. jat de o parte din cititorii de pe numesc pe Daniel Drãgan. Este
cândva o avalanºã, dupã eveni- - Care sunt rãdãcinile dum- forumul lui Ion Cristoiu din Jur- de actualitate.
mentele din decembrie 1989. neavoastrã poetice? nalul Naþional ºi de Valentin - Cine este cel mai bun critic
Aºteptam ca piaþa sã fie inundatã - Cred cã sunt adânci, fãrã a Zaschievici, redactor-ºef adjunct al operelor dumneavoastrã?
de literatura de sertar. Nu s-a fi suficient de bine cunoscute... la acest ziar, în special dupã ce - Fãrã reþineri, copiii mei!
întâmplat aºa. În schimb, a apãrut În primul rând mã gândesc la un- am participat la o dezbatere pri- - Ce vã face fericit?
încet, încet, un stil nou, adeseori chiul meu, Grigore Malciu, ziarist, vind Cazul 1393- culisele unei - Tihna sub cerul albastru ºi
plin de vulgaritãþi. S-a nãscut director al ziarului Informaþia grave erori judiciare - ºi la o alta
continuare în pag. 44
44 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 3/2010
continuare din pag. 43
Tiberius DOMOZIN~
siguranþa zilei de mâine...
- Întrebare de baraj: se poate
trãi din scris în România? Ce FOR}A DREPTULUI
trebuie sã scrii? Cât trebuie sã
vinzi? Ce trebuie sã mai faci în
afarã de a scrie cãrþi?
sau DREPTUL FOR}EI
- Cred cã este imposibil, mai ºi Bug ne spune cã din 67 de sa-
Transnistria. O altã latinã, tra-
ales în zilele noastre ºi, din nefe- te, 49 erau eminamente româ-
gicã, dar greºita ,,TRANS a isto-
ricire, în cele ce vor urma... riei multimilenare a neamului ro- neºti. O sutã de biserici româ- tot sprijinul agricol, industrial,
Poþi scrie foarte bine. Dacã nu mânesc. Asta deoarece denu- neºti funcþioneazã aici la aceeaºi geografic ºi (poate cel mai impor-
ai bani sã editezi un numãr mare mirea corectã a provinciei este datã, adicã la doar un an dupã ce tant) uman al Ucrainei, cu Bugo-
de cãrþi pe care sã le promovezi Bugo-Nistria, denumire schim- imperialismul rusesc atinge Nistria inclusã. Ucraina dã arma-
în mai multe localitãþi, nu reuºeºti batã subtil ca ºi în alte cazuri, de Nistrul ºi mai devreme cu 20 de te dupã armate ºi fronturi întregi
sã-þi asiguri pâinea ºi apa nece- slavii din rãsãrit. Cealaltã, Tran- ani de prima rãpire a Basarabiei pentru Uniunea Sovieticã, cum
sarã zilnic. E greu sã alegi ce sã silvania imprimatã ireversibil în de cãtre aceºtia. Este ºi data la este Frontul II Ucrainean ce a
scrii doar cu gândul la obþinerea conºtiinþa româneascã ne-a fãcut care biserica transnistreanã îºi cãlcat România Mare în picioare
unor venituri. Cred cã este bine sã sã o uitãm mult prea repede pe înceteazã subordonarea faþã de în vara anului 1944 ºi care, ca o
scrii doar ceea ce simþi cã te re- cea de dincolo de Nistru. O uitare cea românã. Barierele naturale pedeapsã amarã datã de istorie
prezintã ºi despre ceea ce ºtii sã nedreaptã ºi poate fatalã. cad una dupã alta în faþa slavilor pentru lipsa noastrã de îndrãz-
Dintre toþi politicienii postde- cu origini politice moscovite ºi nealã, îºi instaleazã cartierul gen-
scrii în profunzime, prinzând nu-
cembriºti, Corneliu Coposu a fost câteva decenii sunt suficiente eral la Craiova în acelaºi palat în
anþe ºi subtilitãþi, potrivit valen-
singurul pe care l-am auzit vor- pentru aceºtia pentru a atinge care, patru ani mai devreme, fu-
þelor tale, gândirii ºi talentului tãu. sese semnatã cedarea Cadrilate-
bind fãrã ºovãialã despre grani- Prutul ºi a tãia pânã ºi Moldova
Când scrii numai în scopul de a lui ªtefan cel Mare în douã. Ast- rului cãtre Bulgaria. Sovieticii ex-
þele etnice ale neamului nostru
câºtiga ori numai pentru a satisface fel, ruºii ajung în 1772 la Bug, în ploateazã la maximum Ucraina
(este drept, se referea la Basara-
exigenþele ori plãcerea unui grup bia, dar o fãcea pe faþã), graniþe 1792 la Nistru ºi în 1812 la Prut. exterminând forþa sa biologicã
sau categorii sociale, nu poþi ce nu au nicio legãturã cu cele ªi astfel se pierde ºansa de a prin foamete ºi rãzboi pentru su-
atinge performanþa. Scrii forþat. ale României de astãzi. A nu transforma aceastã provincie punere totalã. Abia mai vedeai
În afarã de a scrie cãrþi, se re- acorda importanþã acestui su- într-un tampon ce putea asigura bãrbaþi în puterea vârstei în
comandã a le citi pe ale altora mai biect, ca politician, se numeºte liniºtea, siguranþa ºi prosperi- Ucraina dupã cel de-al Doilea
buni ca tine. Din nefericire, con- incompetenþã, imposturã, indife- tatea viitoarelor Românii, mai în- Rãzboi Mondial. Prea târziu Ro-
stat cã au ajuns autorii sã se ci- renþã sau trãdare. Iar pentru un tâi cea micã, apoi cea mare, dar mânia ocupase Bugo-Nistria, cã-
teascã între ei ºi... cam atât! Pu- politician al oricãrui stat normal de fapt niciuna suficientã neamu- ci datele ecuaþiei se schimbaserã
blicul larg este sãrac ºi din ce în acestea sunt circumstanþe agra- lui nostru împrãºtiat de istorie ca mult dupã Primul Rãzboi Mon-
ce mai îndepãrtat de culturã, de vante, nicidecum atenuante. Toþi undele unui cutremur cu epicen- dial, iar scurta transformare a
carte, de educaþie... ceilalþi oameni politici rãsãriþi trul în Arcul Carpatic. De aceea, acestei provincii în cutia cu
dupã lovitura de partid din 89 pot abandonarea provinciei atunci bunãtãþi a României pentru trei
Mã întreb dacã nu v-aþi gân-
fi anexaþi cel puþin unuia dintre când toate circumstanþele isto- ani între 1941-1944 a fost plãtitã
dit vreodatã sã întoarceþi spatele cu vârf ºi îndesat în 45 de ani de
atributele enumerate mai sus. rice ofereau contrariul a devenit
acestei lumi nebune, sã uitaþi de potenþial fatalã pentru România dominaþie sovieticã.
Puþini chiar dintre naþiona-
toate pe lumea asta, sã uitaþi de Mare, Micã ºi actualã. Sã nu ui- Situaþia actualã a Trans-
liºtii români acordã interesul cu-
falsitatea unora pe care-i credeaþi tãm invitaþia Poloniei dupã Pri- nistriei este la fel de delicatã, ea
venit acestei provincii despre ca-
corecþi, dar care v-au înºelat aº- re nu cunoaºtem prea multe, iar mul Razboi Mondial când aceas- fiind legatã de existenþa Statului
teptãrile? V-aþi dorit vreodatã sã aria ei geograficã este asimilatã ta dorea refacerea întregului Ucrainean, iar acesta este mai
vã smulgeþi din mocirla vieþii eronat unei fâºii de pãmânt situ- spaþiu al polonitãþii, prin ane- umflat cu provincii strãine ca
acesteia, pentru a fi cât mai de- atã de-a lungul Nistrului ºi auto- xarea unor teritorii inclusiv din niciodatã în istoria sa. Situatã
parte de aerul dezgustãtor al zilei proclamatã (de Moscova) Repu- Ucraina pânã la Nipru, invitaþie lângã un colos precum Rusia,
cotidiene? V-aþi gândit vreodatã blica Moldoveneascã Nistreanã. refuzatã de partea românã, care, amorsatã de minoritatea rusã
cã viaþa trece pe lângã voi, neper- Dar cum s-a ajuns aici?! Duca- lipsita de viziune, respingea ast- în partea sa de nord, cu un preºe-
miþându-vã sã faceþi altceva Vodã, ca despot al Moldovei ºi fel o rarã posibilitate de împãrþire dinte pro-Rusia, cu Crimeea folo-
decât o muncã asiduã, care vã Ucrainei, la 1681 este primul a Ucrainei ºi impune armatei roºii sitã ca portavion de flota rusã
stoarce suflul? Eu am traversat domn român care ia în stãpânire o zonã tampon departe de grani- din Marea Neagrã, viitorul Ucrai-
toate teritoriile dintre Carpaþi ºi þele României Mari. Unul dintre nei este un mare semn de între-
asemenea stãri de mai multe ori
râul Nipru stabilind curþi dom- adepþii acestei sinucigaºe neu- bare, ca de altfel ºi viitorul pro-
în viaþã, iar acum, de când sunt
neºti pe Nistru ºi Bug, întãrind tralitãþi ce lãsase Polonia singurã vinciilor ºi populaþiei româneºti
la pensie, m-am refugiat în lumea aflate sub ocupaþia acestei þãri
administraþia moldoveneascã ce în faþa trupelor armatei roºii, du-
amintirilor dragi, de unde mi-am pã ce polonezii reuºiserã ocupa- care înþelege sã le ºteargã istoria
va dãinui în Transnistria ºi din-
extras energia necesarã scrierii rea Kievului, este chiar Take Io- ºi identitatea cu zelul deja cunos-
colo de jumãtatea secolului urmã-
unor cãrþi, printre care romanul: nescu. ªi aceasta cu atât mai ciu- cut al unui stat slav. Dar Ucraina
tor. Acest pãmânt al triburilor
Chemarea Destinului. tracice ale tirageþilor ce ne oferã dat cu cât acelaºi politician iden- ºi Rusia trebuie sã conºtientizeze
- Domnule Marian Malciu, ca mãrturie davele acestora tificã, la începutul secolului trecut cã nu existã basarabean union-
vã mulþumesc pentru acest in- împrãºtiate ºi dincolo de Nipru, duºmanul natural al României ºi ist care sã conceapã unirea Ba-
terviu, cât ºi pentru sinceritatea revine la matca lui, în sânul Mol- românilor, ca fiind Rusia. Rusia sarabiei cu Romania fãrã Trans-
dumneavoastrã ºi vã doresc sã dovei. Recensãmântul din 1793 Sovieticã îºi construieºte astfel nistria, fie ea chiar ºi sub forma
publicaþi cât mai multe cãrþi. ce a vizat populaþia dintre Nistru infernala maºinãrie de rãzboi cu fâºiei actuale.
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 45
Robert TRIF
Ultimul vals... Hora Unirii!
Probabil puþini ºtiu cã Ulti- amuza pe seama lor, nu-mi pasã voratoare de inimi, ce fericire pe
mul vals este titlul unei piese deloc, nimic nu-mi poate lua feri- chipurile voastre, ce imagine a
muzicale formidabile, aparþinând cirea din suflet, nimic nu-mi poate splendorii copilãriei v-ar cuprin-
fraþilor Guido si Maurizio De- întuneca inima. Ce minunat este de nemuritorul suflet.
Angelis, care aveau numele de sã fim mãcar pentru o clipa acei Ascultaþi dar acest ultim
scenã Oliver Onions. copii minunaþi; atunci am putea vals, dacã nu pentru dvs., mãcar
Este, de fapt, piesa muzicalã renunþa la toate relele noastre ce- pentru toþi copiii din lumea în-
a filmului Un ºerif Extraterestru, le de toate zilele, nu ne-am mai treagã, ºi atunci nu veþi mai în-
o melodie care ºi acum, dupã a- duºmãni, ne-am trezi în fiecare drãzni sã curmaþi din faºã toate
rile Carpaþilor, vrând parcã sã
proape 30 de ani, îmi inundã su- dimineaþã senini ºi seara am visele vârstei de aur, cu gândurile
strângã la pieptul sãu tot dorul
fletul de bucurie. plânge de fericire, cãci toate mi- voastre absurde ºi neroade, nu veþi
românilor de unire.
Muzica este o artã inegala- nunile lumii acesteia ale noastre mai fi ucigaºii speranþelor noas-
Poate veþi întreba ce legãturã
bilã, unicã ºi înãlþãtoare ca nimic sunt, ºi sufletul nostru ar simþi tre, ci dimpreunã vom forma o frã-
au toate acestea cu ziua noastrã
altceva din necuprinsul univers, nemurirea cum palpitã în fiecare þie a creatorilor de bine ºi frumos.
naþionalã, ºi totuºi existã o tai-
nu cunosc altceva mai frumos, celulã, în fiecare secundã, cufun- Am gãsit din nou calea ce
nicã legãturã, poporul român nu
nimeni ºi nimic nu poate sã-mi dându-se în oceanul de luminã duce spre fericire, redeveniþi dar
ºi-a cântat încã ultimul vals în-
producã o asemenea explozie de ºi speranþã a umanitãþii. copii, ºi veþi moºteni cel mai pre-
spre intrarea în eternitate, rede-
fericire, dragoste ºi împlinire. Nu, nu mai vreau sã ºtiu de þios dar al unei lumi înecate de
venind ceea ce-a fost odatã va
Nici nu ºtiu ce-mi veni sã scriu nimic, am renunþat la toate între- plâns, fericirea supremã, ºi ºansa
putea sã treacã peste toate greu-
despre muzicã, pentru cã oricare bãrile filosofiilor lumii, nu mai schimbãrii propriei sorþi, urzind
tãþile, ºi va renaºte iarãºi ºi iarãºi
cuvinte pãlesc în faþa acestei mi- vreau nici rãspunsurile celor ma- calea ºi destinul de excepþie hãrã-
cântând asemenea pietrelor lui
nuni a universului, cred cã acei turi ºi atotcunoscãtori, nu-mi mai zit încercatului popor român.
Brâncuºi, care cântat-au lumii în-
meºteri ai cuvintelor care au scris folosesc la ni-mic, la ce-ar mai fo- Doar inima poate cuprinde
tregi despre nemuritorul popor
Biblia, s-au înºelat amarnic, nu losi un întreg univers de întrebãri aceastã magie, doar ea poate
român, la fel precum zborul lui
cuvântul a fost primordial, ci vi- ºi rãspunsuri iluzorii când eu cânta notele simfoniei libertãþii
Vuia vestea lumii împlinirea celui
braþia, sunetul, muzica. sunt pe deplin fericit, împãcat cu spiritului, lãsaþi dar mintea ºi
mai tainic vis al omenirii, nicicând
Când Dumnezeu ºi-a înãlþat mine ºi cu lumea, nu-mi mai sunt gândurile deoparte, cãci ele sunt
atins pânã la el.
spiritul cãtre infinitul azururilor, de folos nici devenirea, nici bariere în calea adevãratei cu-
Dacã Brâncuºi a fãcut piatra
probabil cã a fredonat o melodie moartea nu mai existã, a pierit to- noaºteri, cuvintele nu pot descrie
sã cânte pentru umanitate, iarã
extraordinarã, o simfonie nici- tul ca un vis urât ºi straniu, oare tot acest mirific peisaj al împlinirii
Zamfir a fãcut muzica sã plângã,
când scrisã, dar cântatã ca un imn ce magie mi-a cuprins sufletul ros în Spirit, lãsaþi-vã sufletul sã
atunci Eminescu ne-a doinit pen-
de întreg universul. de metafizici aiurite? Muzica sfe- zburde asemeni unui joc de copil.
tru eternitate, prin cuvintele sale
ªi de ce nu, la zidirea miria- relor lui Pitagora, armonia nume- Cuvintele constituie apana-
nepieritoare ca ºi stirpea din care
delor de lumi pline de viaþã, Cre- relor, splendoarea culorilor. jul minþii noastre egoiste, ele nu
se trage, Eminescu este geniul
atorul s-ar fi folosit de naiul lui Lãsaþi-mã aºa copil, neºtiutor pot reda decât în micã parte mi-
suprem al poporului român, cel
Zamfir ºi doina lui Eminescu, aºa dar împlinit, eu rãmân cu fericirea nunile lui Dumnezeu, doar muzica
care a îmbinat într-un mod divin
simte sufletul meu adormit de ºi inocenþa sufletului meu, voi cei este capabilã de puritatea senti-
muzicalitatea cu plânsul, doina
român, trezit din magicul somn al maturi de ce-aþi ucis ce aveam mentului sublim, prin muzicã ne
cu surâsul, nemãrginirea cu su-
necuvântului, fost-am sedus de mai sfânt pe lume? Copilãria este contopim cu universul, devenind
blimul, ca într-o îngemãnare dem-
splendoarea armoniei divine prin ceva unic, ºi, din fericire, prin mu- fãclii aprinse ale Spiritului uni-
nã doar de coloana infinitului, cea
rapsodia lui Porumbescu. zicã am descoperit un secret uri- versal.
care simbolizeazã magistral dorul
Sã mã reîntorc, totuºi, la aº, ea poate fi redobânditã, retrã- Imaginea întâiului popor
poporului român de divinitate.
splendidul Ultim Vals al fraþilor itã, asemenea prozei fantastice a chemat la viaþã, poporul român,
Ridicaþi din uitare, visând ne-
DeAngelis. Nu-mi pot opri plân- lui Eliade, acel savant care uimea cel care dintâiul a visat zborul spre
mãrginirea din sufletele noastre,
sul minunându-mã de superba lumea cu enciclopedismul sãu, ºi aºtri, aceasta este: preaplinul
la fel precum odinioarã cei mai
melodie a copilãriei mele; poate dacã pãstram tinereþea fãrã bã- dumnezeirii revãrsate peste ne-
viteji ºi mai drepþi dintre traci dor-
unii dintre voi veþi redeveni, pen- trâneþe, atunci nimeni ºi nimic nu cuprins, ºi cum altfel decât spi-
miserã somnul latinitãþii noastre,
tru o clipã, acei copii minunaþi. mai poate sã ne clinteascã din ritul suprem suflând în magicu-i
fost-am treziþi din magicul somn al
Nu existã copilãrie nefericitã, nu magica simfonie a Luminii. nai primordial doina lui Emines-
devenirii, de simfonia lui Enescu.
pot crede cã un suflet de copil Ah, dacã aþi ºti sã rostiþi, ase- cu, oglindindu-se peste sufletul
Nu a fost însã sã pierim ne-
poate sã cuprindã într-însul nefe- menea lui Parsifal, magica între- lumii acesteia; aºa s-a nãscut po-
cunoscuþi, ºi pivniþele Vaticanu-
ricirea, neîmplinirea, chiar ºi o mi- bare, mãcar o clipã cât o eterni- porul român ºi nu altfel.
lui ascund încã comori nespuse
cã fãrâmã de luminã cât de micã tate, aþi fi cuprinºi de bucuria re- Mãrturie stau aceste nevãzu-
ale daco-geþilor, la fel precum
este prezentã în orice suflet de gãsirii în spirit, ºi dacã aþi reuºi, te rânduri, scrijelite pe coloana
vorbesc omenirii nepieritoarele
copil de pe faþa pãmântului. mãcar o secundã, sã alungaþi tot nesfârºitã brâncuºianã a nemuri-
Scãldat în lacrimi, scriu aceste noianul de tristeþi care vã macinã rii noastre, ori pe aripa frântã a
rânduri, chiar dacã unii se vor sufletele, asemenea unor molii de- mãiestrei lui Vlaicu peste piscu- continuare în pag. 46
46 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 3/2010
Florentin SMARANDACHE
Din nou despre paradoxism
Polemos il part/ du pied droit (Contra-
Biobibliografie paradoxistã (1982-19994) dictions noncontradictoires).
Anexa 1 (Reviste ºi Baze de Date internaþionale despre Para- Deci Pachia recunoaºte clar în
doxism) 1984 cã influenþele paradoxismului
Anexa 2 (Enciclopedii ºi Dicþionare internaþionale despre sunt în avangardiºti, ºi cã eu l-am
paradoxism) iniþiat prin manifestul noncon-
Anexa 3 (Dedicaþia olografã a lui Ion Pachia Tatomirescu din formist Pentru o nouã miºcare
1994 pentru Florentin Smarandache: Prietenului meu, poetul, literarã: PARADOXISMUL ºi cã procedeele paradoxiste de creaþie
prozatorul, dramaturgul, pandurul, purtãtorul de drapel al Para- le-am expus în manifest (contradicþii puternice, schimbãri de sens de
doxismului în toate continentele ce încep cu A, Florentin Sma- la figurativ la propriu, antiteze, parodieri de proverbe, etc.) ºi apoi
randache, omagiu de mai 94.) aplicat în volumul Sensul non-sensului. El nu aminteºte nimic des-
Anexa 4 (Facsimilul cronicii lui Ion Pachia Tatomirescu despre pre generaþia 60 (Stãnescu, Sorescu, Labiº, Paraschivescu, etc.),
PARADOXISM, din august 1984, la volumulLe sens du non-sens sau despre el însuºi cã s-ar fi ocupat cu... paradoxismul (deoarece
(1983) al lui Florentin Smarandache) nu era cazul).
POLEMOS 2. IPT susþine din nou acelaºi lucru ºi-ntr-o postfaþã din 29.08.1984
1. Ion Pachia Tatomirescu în recenzia sa (pe care mi-a expediat-o la o proiectatã antologie din versurile mele, intitulatã Ochi de bronz,
prin poºtã) la primul volum paradoxist în limba francezã al miºcãrii care însã n-a apãrut. În aceasta el include, printre altele, idei din
publicat vreodatã, numit Le sens du non-sens (1983) al meu (sem- prima sa recenzie (din 15.08.1982, transmisã la Radio Craiova în acel
nam pe atunci cu pseudonimul literar Ovidiu Florentin), nu aminteºte an, având ca titlu o sintagmã de-a mea Starea-de-eu, dupã care mi-
nimic de Nichita Stãnescu et co. sau de el însuºi cã s-ar fi ocupat cu a trimis o copie prin poºtã) la volumul meu de poeme neparadoxiste,
paradoxismul. Ci pur ºi simplu aratã cã eu urmez, cu paradoxismul, Formule pentru spirit (1981), dar ºi din recenzia sa la primul volum
tradiþia avangardelor lui Tristan Tzara, Urmuz, Eugene Ionesco, etc. paradoxist în francezã al miºcãrii publicat vreodatã: Le sens du
ceea ce este adevãrat. non-sens (1983) al meu. Deci, pentru a doua oarã îmi recunoaºte
Aceastã cronicã a lui, datatã august 1984, este reprodusã în paternitatea miºcãrii paradoxiste.
facsimil [cu menþiunea mea cã Ovidiu Florentin este pseudonimul 3. A treia oarã în fiºa literarã Ovidiu Florentin pe care a întocmit-
inþial al lui Florentin Smarandache] la sfârºitul articolului de faþã o el (ºi mi-a expediat o copie, care din fericire s-a pãstrat) pentru
(vezi Anexa 4). I. P. Tatomirescu scrie: Cercetãrile actuale privind antologia de micro-poeme haiku întocmitã de Florin Vasiliu, unde -
paradoxul ºi gândirea contemporanã nu i-au fost strãine lui Ovidiu listând cãrþile mele - adaugã ºi: Sensul non-sensului (poeme) / Le
Florentin, ci dimpotrivã ele l-au determinat sã punã în fruntea sens du non-sens (cu Manifestul non-conformist: pentru o nouã
plachetei în discuþie un deosebit Manifeste non-conformiste pour miºcare literarã: Paradoxismul), Maroc, Fés, Editura de Artã, 1984
un nouveau movement littéraire: le PARADOXISME. Dar (citeazã ediþia a doua, nu prima). Deci, evidenþia fãrã îndoialã faptul
paradoxismul lui Ovidiu Florentin vizeazã sfera cotidianului, a cã înfiinþam o nouã miºcare literarã.
realitãþii immediate, fiind mai înrudit cu literatura absurdului, cu 4. Oftica lui se produce, însã, în 1992, când citeºte cartea lui
literatura dadaistã; (
) eforturile poetului sporesc parcã nodul Constantin M. Popa, Miºcarea literarã paradoxistã, ºi - probabil
gordian al orizonturilor; programul sãu priveºte asa-zisã periferie din pizmuire (viermele invidiei, deh!) vãzând cã paradoxismul a luat
a paradoxismului, exprimarea în propoziþii naive, cotidiene, a o rãspândire inter-naþionalã - întoarce roata afirmând despre pa-
contradicþiiilor dure, a antitezelor; totodatã se-ncearcã felul radoxism cã este miºcare al cãrei leader, din 1983 încoace, dar în
acesta de paradoxism în perimetrul expresiilor figurative inter- spaþiul francofon, este autorul volumului Le sens du non-sens, Flo-
pretate la propriu, al jocurilor de cuvinte mai precis al calamburu- rentin Smarandache (în recenzia sa din revista Renaºterea bãnã-
rilor, al polisemantismului oximoronizat ºi, în ultimã instanþã, þeanã, din Timiºoara, Nr. 717, p.5, 9 iulie 1992). ªi-a cãºunat pe mine!...
intuind adâncimi paradoxiste în proverbe propune parodii ale Dar, din momentul când cineva a înfiinþat un curent literar într-un
proverbelor. Se deduce uºor din Le sens du nonsens efortul lui spaþiu lingvistic, ceilalþi care preiau acel curent literar în alt spaþiu
Florentin de a se ralia literaturii avangardiste ºi a celei a absur- lingvistic nu pot fi consideraþi decât adepþi, nu fondatori cum pretinde
dului, indeosebi prin frecventarea unor pattern-uri incontes- Pachia.
tabile: Tristan Tzara, Urmuz, Adrian Maniu, Jacques Prévert, Eu- ªi Tristan Tzara tot în spaþiul francofon ºi-a lansat dadaismul, iar
gene Ionesco, º.a. Ovidiu Florentin, butaforizându-se, clowne- Saºa Panã care a publicat opera lui Tzara în România n-a avut pre-
rizându-se, dadaizându-se, cu o sete copilãreascã de joc (Brâncuºi tenþia, ca Pachia, cã el ar fi unul dintre fondatorii dadaismului!
zicea-ntr-un celebru aforism: quand nous ne sommes plus enfants, Iar, în altã ordine de idei, IPT nu are nici o operã paradoxistã (nici
nous sommes déja morts), nu de puþine ori reuºeºte sã farmece un volum de poezie, sau de prozã, ori teatru în stil paradoxist; chiar
receptorul: Pays-bas, haut les coeurs! / Laissez la guerre en paix ºi-ntr-a sa cartea-eseu, Nichita Stãnescu ºi paradoxismul, IPT
(Le tout pour rien); Pierre apporte sa pierre / á lédiffice (Un confundã ontologia cu paradoxismul).
affreux beaux-pére); La police est en train / de voler en héli-coptére Spre finalul acestei recenzii, IPT declarã total opusul de ceea ce
(Á lordre du jour désordre); je nai pas besoin de faire / mes scrisese în recenzia sa din 1984, ºi anume cã: paradoxismul se în-
besoins (Théâtre en paradoxe); Lucien est dans le / costume dAdam temeiazã în deceniul al ºaptelea prin Nichita Stãnescu, Marin
(Désarticulation du langage articulé); Pour chauffer une vierge / Sorescu, Leonid Di-mov, Vintilã Ivãnceanu, Emil Brumaru, º.a. fãrã a
il allume le feux (Force de la faiblesse); Serguei est gaucher mais se enumãra însã ºi pe el însuºi.
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 49
Se vede perversitatea lui, felul cum se contrazice singur (în 1992 primit aceastã revistã prin poºtã ºi a colaborat la ea (coordonatele
faþã de 1984). Aºa cum spunea un înþelept: rãul conþine în el sãmânþa revistei le-a primit tot de la mine!). De ce n-a sesizat imediat pe
propriei sale distrugeri... Pachia încearcã o falsificare a istoriei literare editor cã paradoxismul fusese inventat de N. Stãnescu, M. So-
româneºti. rescu, etc.?
Apoi continuã: Iar în ceea ce priveºte paradoxismul ontologic Pentru cã nu era adevãrat. Ideea de a mã submina i-a venit mai
al Limbii/Poeziei, ori manifestul adevãrat al paradoxismului, sem- târziu, când a observat cã paradoxismul ia amploare chiar interna-
nalãm Respirãri (1982) de Nichita Stãnescu, unde aflãm nu numai þionalã (vezi cele 5 antologii paradoxiste între 1993-2006 cu sute de
faptul ca Limba Ro-mânã este Patria mea, ci ºi cã din punct de scriitori români ºi strãini care au contribuit); asta i-a stârnit, cred,
vedere estetic logosul nu este altceva decãt locul unde materia se mare gelozie...
desparte de vid . ªi-a-nceput procesul dezinformãrii: tri-mitea scrisori circulare pe
În primul rând, din pãcate, Fernando Pessoa (1888-1935) a afirmat la cei care cola-boraserã la paradoxism cu creaþii personale sau eseuri
înaintea lui Nichita cã Limba Portughezã este patria mea (citat din cã N. Stãnescu ºi M. Sorescu au inventat paradoxismul, nu eu (m-
memorie). Iar volumul Respirãri, de altfel remarcabil ca valoare a anunþat, de exemplu, Florin Vasiliu despre o asemenea epistolã).
artis-ticã, nu are nici un manifest paradoxist, nici o teoretizare a 9. Însuºi Eugene Ionesco mi-a trimis o scrisoare în Maroc pe 6
paradoxismului, nici mãcar nu conþine cuvântul paradoxism în octombrie 1983, în care spune cã i-a plãcut volumul meu de avan-
paginile sale. A detecta câteva antiteze într-o carte nu înseamnã cã ai gardã Le Sens du non sens, gãsindu-l foarte interesant (expresia
de-a face cu un manifest paradoxist; a detecta câteva antiteze într-o sa) - farã a aminti cumva cã alþii ar mai fi creat în stilul paradoxist.
carte e lucru comun la aproape orice scriitor! Pe urmã, expresia a 10. Ca dovadã de ce fel de om este Pachia, relatez urmãtoarele:
cãrei semantici echivaleazã cu: logosul e locul unde materia se când eram profesor de matematicã în Maroc (1982-4) predând în
desparte de vid reprezintã mai degrabã o metaforã esteticã decât un francezã, Dr. Chantal Signoret de la Université de Provence (Franþa)
oximoron {opusul total al materiei [matter] este antimateria [an- mi-a tradus un volum de poeme în limba francezã (Formule pentru
timatter], iar opusul parþial este nemateria [unmatter]}. spirit - Formules pour lesprit, volum metaphoric, neparadoxist, pe
Toatã lumea cunoaºte opera acestor titani ai literaturii române care i l-am trimis ºi lui). IPT mi-a cerut adresa dânsei ºi, dupã ce i-am
(N. Stãnescu, M. Sorescu, etc.) ºi ºtie cã nici unul dintrei n-a afirmat dat-o, i-a scris acesteia (drept mulþumire mie!) cã de ce m-a tradus pe
vreodatã cã este paradoxist, sau c-a aparþinut paradoxismului! mine fiindcã eu sunt matematician... Probabil din acest motiv îmi
Astea-s aberaþii de-ale lui Pachia. poartã ºi ura actualã, uitând de alþi profi de mate care au creat lite-
Mã repet (privind rãspunsurile mele din anii 2000-2001 cãtre IPT): raturã (chiar un autor contemporan, de exemplu: Aurel M. Buricea).
însuºi renumitul poet Gheorghe Tomozei, apropiat al lui N. Stãnescu: 11. Al doilea volum paradoxist, tot în francezã ºi tot în Maroc,
A vrut (Florentin Smarandache, n.n.) din start sã zicã ALTFEL, sã însã la editura El Kitab din Fes, în 1984, intitulat Anti-chambres et
scrie ALT-CUM. Drept care s-a amuzat sã creeze propriul sistem antipoesies, ou bizarreries (ulterior republicat în Franþa de cãtre
estetic, al PARADOXISMULUI (G. T., Funcþia Smarandache, editorul-poet Claude le Roy în 1989) este recenzat de rebusistul Mir-
prefaþã la volumul Exist împotriva mea, de Florentin Smarandache, cea Iordache în revista Rebus, Bucureºti, Nr. 14(674), Anul 29, p.
Ed. Macarie, Târgoviºte, 1994. p. 7). Dacã Nichita ar fi inventat 19, 15 iulie 1985, sub titlul Anti-poezii - fãrã a cita pe X sau pe Y c-
para-doxismul, sã nu fi ºtiut nici mãcar Tomozei, prietenul sãu foarte ar fi fãcut paradoxismul înaintea mea.
apropiat?! Pachia vrea sã rãmânã ca un al doilea Caion al literaturii române!
5. Pachia cautã sã mã submineze spunând cã mari scriitori, deve- 12. Tot IPT afirmã cã Florin Vasiliu mã denigra... Iatã însã ce scrie
niþi clasici, precum Nichita Stãnescu ºi Marin Sorescu au inventat chiar F. Vasiliu în cartea sa despre Originile principale ale para-
paradoxismmul, apoi cã Nicoae Labiº ºi Miron Radu Paraschivescu, doxismului [Paradoxisms Main Roots, 1994]: Privind Miºcarea
apoi cã ºi el însuºi - dar acest lucru e absurd pentru cã ei n-au Literarã Paradoxistã, al cãrei leader recunoscut chiar de la înce-puturile
folosit nici mãcar o singurã datã cuvântul paradoxism în toatã ei este Florentin Smarandache, aceasta îºi are izvorul în Manifestul
opera lor, n-au scris nici un manifest paradoxist, n-au publicat anto- publicat în 1983 (p. 5) (pe Internet la adresa: http://fs.gallup.unm.edu/
logii paradoxiste (la care sã fi contribuit ºi scriitori strãini - precum /ParadoxismRoots.pdf ).
cele editate de mine), n-au teoretizat curentul paradoxist (delimitãri Tot F. Vasiliu scrie în prefaþa la volumul meu de poeme (nepara-
de alte curente, specii literare create, aplicaþii/conecþii în/cu alte doxiste) haiku Clopotul tãcerii (trilingv: românã-francezã-englezã;
domenii, procedee noi de creaþie, aderenþi, istoricul miºcãrii, etc.), n- 1993), intitulatã Florentin Smarandache - un poet cu punctul sub i:
au internaþionalizat miºcarea. a) În ceea ce priveºte paradoxismul ºi miºcarea pe care a pro-
6. Eseistul ºi critical literar Dumitru Radu Popa, care recenzeazã pulsat-o - statuatã în anul 1983 ºi avându-l ca leader recunoscut pe
în 1984 volumul meu de versuri paradoxiste în revista Tribuna Florentin Smarandache - au ca substract ideatic concepþii ºi teze
României, spune cã avangarda mea merge pe linia Urmuz - Tristan identice ºi vecine celor promovate de curentele literare moderne,
Tzara. Deci, nici o referire la Nichita Stãnescu, Marin Sorescu, M. R. înscriindu-se pe cãile bãtute ale ne-gãrii ºi absurdului avangardei
Paraschivescu, Nicolae Labiº, sau... I. P. Tatomirescu. (p. 11); (pe Internet la adresa: http://fs.gallup.unm.edu//Clopotul.pdf).
7. Zeci de critici au scris despre paradoxism în diverse reviste ºi Nu este vorba de absurd, fiindcã în paradoxism ideile/sintagmele
cãrþi, fãrã a zice cã Nichita Stãnescu, Marin Sorescu, M.R. Paraschi- au înþeles, dar oricum se deduce cã-i avangardã.
vescu, Nicolae Labiº, sau... I.P. Ta-tomirescu au fost... paradoxiºti b) Florentin Smarandache lanseazã miºcarea paradoxistã nu
iar eu aº fi reluat paradoxismul de la ei! Chiar aºa, nici unul dintre ei numai cu un manifest. El aduce cu sine în patrimonial miºcãrii, încã
nu era informat de ce scriseserã aceºtia?! de la naºtere, trei volume de poezii, tirajele acestora cunoscând o
8. Chiar ºi scriitorul român emigrat, C. Michael Titus, care a rãspândire pe toate meridianele globului ºi un ecou de invidiat. Miº-
prezentat volumul meu Le sens du non-sens în revista sa Conver- carea Literarã Paradoxistã are repre-sentanþi în literaturile din Ro-
genþe româneºti prin anii 1984 sau 1985 (nu-mi mai amintesc exact, mânia, Franþa, Belgia, Canada, Statele Unite ale Americii, Marea Bri-
dar am copia scanatã a recenziei sale), nu pomeneºte nimic despre tanie, Germania, Spania, Polonia, Brazilia, Rusia, Maroc, Camerun
IPT sau alþii cã ar fi fondat paradoxismul înaintea mea - iar IPT a (p. 14).
50 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 3/2010
13. Nici unul dintre toþi criticii, eseiºtii, ziariºtii, sau profesorii 1994 scria: Prietenului meu, poetul, prozatorul, dramaturgul,
care au citit primul manifest despre paradoxism publicat în lume pandurul, purtãtorul de drapel al Paradoxismului în toate conti-
vreodatã n-au amintit cã paradoxismul ar fi fost fãcut înaintea mea nentele ce încep cu A, Florentin Smarandache, omagiu de mai
de alþi scriitori! 94 (vezi Anexa 3).
Nici istoricii sau criticii literari sau eseiºtii Ion Rotaru, Marian 19. Apoi vrea sã ne ridiculizeze prin sintagma avangardism
Popa, Aurel Sasu, Gheorghe Tomozei, Cezar Ivãnescu, Florea Firan, internaþionalizat. Dar, din nefericire pentru el, îl înºtiinþez cã într-
Ovidiu Ghidirmic, Marian Barbu, Constantin M. Popa, etc. adevãr paradoxismul a fost prezentat, recenzat, ori citat prin reviste
Ion Rotaru mã numeºte pãrintele paradoxismului în Istoria sa americane ºi vest-europene de circulaþie internaþionalã, precum:
Literarã. Vezi ºi eseul lui din Prima Antologie Paradoistã, unde amin- Mathematical Reviews (SUA), Zentralblatt für Mathematik
teºte unul dintre manifestele mele, dar nu aratã vreo legãturã cu (Germania) (vezi Anexa 1 / Reviste ºi Baze de Date internaþionale
generaþia Labiº-Stãnescu-Sorescu... despre paradoxism), dar ºi Multiple Valued Logic. An International
Marian Popa analizeazã distihurile mele paradoxiste în Istoria Journal (Vol. 8, No. 3, 2002; SUA); Literary Market Place, Poets
Literarã a dânsului - distihul paradoxist fiind o nouã specie literarã Market, Dustbooks, Amazon.com, Amazon Kindle (digital), Ama-
introdusã de paradoxism. zon Search Inside, Google Book Search, EBSCO, Thomspn Gale
Gheorghe Tomozei, prietenul lui Nichita Stãnescu, scrie în prefaþa (Cengage), ProQuest, R. R. Bowker, etc.
intitulatã Funcþia Smarandache la volumul meu Exist împotriva Paradoxismul este internaþional ºi prin sutele de scriitori strãini
mea (1994), despre activitatea mea: Întemeierea în 1980 a Miºcãrii care au colaborat la cele 5 antologii paradoxiste cu texte în zeci de
Literare Paradoxiste (p. 6). limbi (ºi pregãtesc acum pe a ºasea, la care îl invit sã colaboreze dacã
14. Nici unul dintre exegeþii operelor lui N. Stãnescu, M. Sorescu, are ori creazã vreun text paradoxist).
N. Labiº, M. R. Paraschivescu, etc. n-a afirmat cã aceºtia ar fi fost... Paradoxismul este internaþional ºi prin cãrþile paradoxiste traduse
paradoxiºti! [Cu excepþia lui Pachia...!] în englezã, francezã, rusã, sârbo-croatã, chinezã, arabã (vezi în spe-
Mã întreb cum ar fi reacþionat Nichita, sau Sorescu - de pildã - cial distihurile paradoxiste, care se impun ca o nouã specie literarã,
dacã ar fi auzit cã Pachia îi face... paradoxiºti?! Cred c-ar fi râs de el! ºi chiar ca o capodoperã a paradoxismului (sã sperãm cã pe viitor
15. Eu dãdusem etimologia cuvântului paradoxism în cel mai vor urma ºi alte capodopere paradoxiste).
simplu mod: prin gen proxim (paradox), plus diferenþa specificã (ism). Paradoxismul este internaþional ºi prin Teoria Dezert-Smaran-
Dar, în Wikipedia româneascã (din 23.08.2010), un anume Mugur dache de combinare a informaþiilor paradoxiste ºi plauzibile [chiar
Moºescu probabil (editorii wiki îl suspecteazã chiar pe IPT) vine ºi acesta este numele teoriei], aplicatã în ciberneticã, cercetarea militarã,
declarã cã de la IPT aflãm veritabila etimologie a termenului para- medicinã, roboticã, aerospaþialã; sunt teze de doctorat la diverse
doxism, termen ce provine din paradox < gr. paradoxon, contrar universitãþi din lume; ne-au sponsorizat la NASA, NATO, Air Force
aºteptãrii, extraordinar + suf. -ism . (SUNY IT), ENSIETA (Franþa), etc. La ce folosesc perorãrile lui
Însã Pachia greºeºte, deoarece cuvântul paradox provine în Pachia? La nimic!
limba românã din francezul paradoxe (vezi DEX, ed. 1975, p. 651), Paradoxismul este internaþional pentru cã a dus, prin neutrosofie
iar conform Larousse-ului (ed. 2005, p. 784) paradoxe provine din (generalizarea dialecticii), la definirea logicii neutrosofice (extendire
grecescul paradoxos (nu paradoxon cum zice Pachia; paradoxon a logicii fuzzy), care de asemenea este folositã în aplicaþii practice
este de fapt neutrul lui paradoxos), iar paradoxos < para (=con- (de pildã segmentarea imaginilor scanate de sateliþi); în logica neutro-
tra) + doxa (= opinie), iar doxa < dokein (= a g.ndi). soficã, în mod paradoxist, valoarea unei propoziþii are trei compo-
Îi rãspund, aºadar, în mod paradoxist cã: veritabila etimologie nente: un procent de adevãr, un procent de fals, ºi un procent neutru
datã de Pachia nu este veritabilã! (neºtiut, sau nici adevãrat nici fals, ori amândouã în mod simultan).
16. Tot în Wikipedia scrie cã (ºi-asta e expresia lui sigur!): ªcoala Vezi în acest sens ºi paradoxul smarandache din Encyclopedia of
Smarandachist-Paradoxistã, din 1984 / 1994 încoace, care încearca Mathematics: http://mathworld.wolfram.com/Smarandache
sã impresioneze printr-un anume avangardism intenaþionalizat, Paradox.html.
ºcoala care se rezumã, îndeosebi, la liderul ei, matematician-poet- Paradoxismul în filozofie, prin neutrosofie, studiazã contradicþiile
prozator-dramaturgul, Florentin Smarandache. ºcolilor de gândire filozoficã, încercând gãsirea de pãrþi comune la
În primul rând, paradoxismul nu se rezumã numai la mine, aceasta- idei aparent necomune.
i altã dezinformare de-a lui. Deoarece la cele cinci Antologii Para- Paradoxismul în artã: în loc de a face cãt mai frumos, sã faci cât
doxiste Internaîionale, publicate în perioada 1993-2006, au colaborat mai... urãt (creaþia pe dos)!
sute de scriitori de pe glob cu creaþii paradoxiste proprii (poeme, Toate se leagã cu diverse domenii, ºi sunt fãcute cu rost în para-
prozã scurtã, teatru scurt, eseuri, traduceri, scrisori, artã) în diverse doxismul definit de mine, ºi au aplicaþii practice. Nu doar vorbe
limbi. potrivite pe hârtie ca la Pachia!
Încearcã sã denigreze prin tot felul de sintagme specifice stilului 20. Deºi este clar pentru toatã lumea cã eu am publicat primul
sãu: ªcoala Smarandachist-Paradoxistã
Numai cã, mai degrabã, manifest paradoxist în 1983 (de fapt numai eu am publicat manifeste
ceea ce face el, încercând sã FURE ce am construit eu în 30 de ani, se paradoxiste pânã acum: ºase la numãr), cã însuºi el a fost conºtient
numeºte FURT Pachist-Tatomirechist (ca sã-i imit stilul), sau JAF de volumul meu de poeme paradoxiste din 1983 (pe care, culmea, l-a
LITERAR!! ºi recenzat!... vezi Anexa 4 a acestui articol ºi comentariile de mai
17. Nu înþeleg ce vrea sã însemne din 1984/1994 încoace? înainte), continuã sã ne bruieze ºi sã MINTÃ cã Generaþia Labiº-
Fiindcã primul manifest paradoxist a fost publicat în 1983 (se consi- Stãnescu-Sorescu (sintagma lui) impune paradoxismul! Sã ne arate
derã prima ediþie a volumului). Pânã în 1994 (inclusiv) s-au publicat în opera acestor mari scriitori un singur loc unde apare scris cuvântul
în total 11 cãrþi paradoxiste ºi circa 111 articole ºi note despre para- paradoxism! Un curent literar nu se poate întemeia numai prin
doxism (vezi Bibliografia la sfârãitul articolului). Destul de mult, aº niºte antiteze - cum încearcã el sã justifice, dând exemple din operele
zice eu. acestor scriitori! Antiteze se gãsesc în tot felul de opere, cuprinzând
18. Însuºi Ion Pachia Tatomirescu în dedicaþia sa olografã din ºi pe al nostru exilat la Tomis, Ovidius Publius Naso (43 î.C.-17 d.C.).
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 51
Sã studieze celelalte curente literare pentru a se convinge. Trebuie BIBLIOGRAFIE PARADOXISTÃ (1982-1994)
un program întreg, trebuiesc antologii, teoretizãri ale curentului, eseuri
despre curent, etc. PARADOXISMUL ÎN VOLUME:
Mã întreb: cât o sã þinã aceastã absurditate pachist-tatomi-
reschistã? Cât o sã mai dureze circul acestui om fãrã logicã? 1. Florentin Smarandache, Legi de compoziþie internã. Poeme
Deºi e professor de românã, nu cunoaºte istoria curentelor literar- cu... Probleme! Ed. El Kitab, Fes, Morocco, 1982; poeme paradoxiste,
artistice. bazate pe procedeul paradoxist de creaþie care constã din întorsãturi
Hai sã-i dau un exemplu simplu: Filippo Marinetti (1876-1944), de sensuri ale locuþiunilor/cliºeelor româneºti (interpretarea de la
scriitor italian, a publicat un Manifeste du futurisme în 1909, figurativ la propriu);
explicând crezul sãu literar (= respingerea tradiþiei, ºi exaltarea - Republicat sub titlul Exist împotriva mea, cu o prefaþã de
civilizaþiei urbane, a maºinii, a tehnicii) ºi a iniþiat astfel curentul Gheorghe Tomozei, Ed. Macarie, Târgoviºte, 1994, editor Mihail
numit Futurism.Fãrã a scrie un manifest explicit despre un curent (ce I. Vlad;
înseamnã, ce face, cum creazã, etc.) nu poþi pretinde a forma un cu- - Tradus în englezã de cãtre autor, Laws of Internal Composi-
rent. Punct! Dupã Marinetti n-a mai venit nici un Pachia Caion care tion. Poems with... Problems!, Multimedia Larga, 78 p., 1993;
sã pretindã cã alþii au format futurismul înainte sau cã el a fondat 2. F. Smarandache, Le sens du non-sens, Ed. Artistiques, Fes,
curentul în spaþiul german sau în spaþiul extraterestru! Morocco, douã ediþii: 1983 ºi 1984; ne-poeme; care conþine primul
Generaþia Labi.-Stãnescu-Sorescu, cum o denumeºte IPT, o fi manifest paradoxist publicat din lume.
format o ºcoalã esteticã, dar nu a format paradoxismul (nici unul 3. F. Smarandache, Anti-chambres et Anti-poésies, ou Bizar-
dintre aceºti renumiþi scriitori nu a afirmat aºa ceva). reries, Ed. El Kitab, Fes, Morocco, 1984; anti-poeme;
21. Iatã câtã Bibliografie (vezi la sfârºitul articolului) s-a publicat - Ediþia a doua: Antichambres/Antipoésies/Bizarreries, Edi-
în România dar ºi în strãinãtate privind paradoxismul, pânã sã înceapã tor: Claude Le Roy, Internoréal, Caen, France, April 1989.
Pachia sã ne bruieze cu pretenþiile sale absurde! Tradusã parþial în portughezã ºi intitulatã: Fanatico,
Listez numai cãrþile paradoxiste (fiindcã am scris ºi literaturã ne- Traduçao por Teresinka Pereira, Desenho por Xico, Interna-
paradoxistã) ºi recenziile/cronicile/notele despre paradoxism apãrute tional Writers and Artists Association, Moorhead State Uni-
pânã în 1994 inclusiv, când zice cã a început ºi el activitatea para- versity, MN, USA, Aprilie 1989.
doxistã. 4. F. Smarandache, NonPoems, Xiguan Publishing House, Phoe-
Aºadar apãruserã 11 cãrþi paradoxiste (ca sã nu enumerãm ºi tra- nix-Chicago, 1990, 1991, 1993;
ducerile unora în portughezã, sau englezã), ºi circa 111 articole ºi 5. F. Smarandache, LE PARADOXISME: un nouveau
note despre paradoxism atât în România .în presa româneascã din mouvement littéraire, Xiquan Publ. House, Bergerac, Fran.a, 1992;
exil, cât ºi-n presa strãinã (Maroc, India, Brazilia, Australia, Germania, 6. F. Smarandache, MetaIstorie / trilogie teatralã: Formarea
Franþa, Belgia, Tunisia, Canada, SUA)... omului nou, O lume întoarsã pe dos, Patria de animale, Ed. Doris,
Multe recenzii sunt incluse în Prima Antologie Paradoxistã (1993), Bucureºti, postfaþa de Dan Tãrchilã, 1993;
care se poate accesa pe Internet la adresa: 7. F. Smarandache, NonRoman, Ed. Aius, Craiova, 1993;
http://fs.www.gallup.unm.edu//FirstParadoxistAnthology.pdf . postfeþe de Alexandru Ciorãnescu & Constantin M. Popa;
Acestora li se adaugã ºi multe scrisori care mi-au fost expediate, 8. Constantin M. Popa, Miºcarea Literarã Paradoxistã, Xiquan
referitoare la paradoxism, nelistate în aceste referinþe. Pbl. House, 1992; tradusã în englezã: The Paradoxist Literary Move-
De ce timp de 11 ani (1983-1994) cât trecuse de la activitatea mea ment, Phoenix, 56p., 1992;
paradoxistã publicã nu a reacþionat (cu excepþia unei recenzii din 9. J.-M. Levenard, I. Rotaru, A. Skemer,Anthology of the
1992)? De fapt, în 1984 a reacþionat recenzând volumul ºi primul Paradoxist Literary Movement, Ophyr Univ. Press, Los Angeles,
manifest paradoxist (vezi Anexa 4) ºi fãcând trimitere la avangardã, 175 p., 1993; (prima antologie paradoxistã internaþionalã).
fãrã sã aminteascã generaþia 60 cã s-ar fi ocupat, chipurile, cu para- 10. Florin Vasiliu, Paradoxisms main roots, Xiquan Publ. Hse.,
doxismul; tocmai în 1992 se contrazice singur, ºi declarã inversul!! Phoenix, 64 p., Capitolul Introduction, 1994;
A crezut cã, dacã nu am o formaþie filologicã, precum el, ci am 11. Ion Soare, Un scriitor al paradoxurilor: Florentin Smaran-
una ºtiinþificã, nu sunt probabil demn de a forma ºi dezvolta curente dache, Ed. Almarom, Rm. Vâlcea, 114 p., 1994.
literare? Pãi sunt atâtea cazuri de scriitori provenind din medii vari-
ate, de formaþie: matematicieni, fizicieni, medici, informaticieni, avo- PARADOXISMUL ÎN PERIODICE (1984-1994):
caþi, funcþionari, ºi din alte domenii care s-au ocupat ºi de literaturã
- iar unii chiar deveniþi celebri (Omar Khayam, Paul Valery, Ion Barbu, Raiss, Khalil, Ecrivez vos paradoxes!, în LOpinion , Rabat,
Vasile Voiculescu, Gib Mihãiescu, etc.). Maroc, 2 Martie, 1984, p. 6.
Despre tot felul de isme m-am documentat cu destulã pasiune Popa, Dumitru Radu, Originalitatea unui poet, în Tribuna
prin diverse biblioteci româneºti ºi strãine, fiindcã m-au preocupat României, Bucureºti , 1 Mai 1984, Nr. 267, p. 2.
procedeele tehnice în literaturã, apoi deosebirile între curentele Bargache, Abderrahim, Le sens du non-sens, în Sindbad,
artistice ºi literare, cauzalitatea lor (au fost condiþionate social, poli- Casablanca, Maroc, Aprilie 1984, Nr.31, p.40 .
tic, sau pur ºi simplu de amorul artei?); ce importanþã practicã au Faviette, Francoise, Compte-rendu, în Vingt Cinq Herstal,
avut? Cât timp a durat fiecare? Dacã a avut loc renaºterea lor? (adicã Belgia, 1984.
formarea de neo-). Am fãcut studii comparate. Ion Pachia Tatomirescu, cronicã la volumul Le sens du non-sens
06 octombrie 2010 al lui Florentin Smarandache, august 1984
Ion Pachia Tatomirescu, Ochi de bronz, postfaþa la o proiectatã
PS: Pachia nu e nici mãcar un epigon al paradoxismului, pentru antologie cu acelaºi titlu din versurile lui Florentin Smarandache,
cã nu a creat nimic în acest stil. Deci, îl aºtept pe Pachia cu... mãcar 29.08.1984
o carte paradoxistã publicatã... Iordache, Mircea, Anti - Poezii, în Rebus, Bucureºti, 15 Iulie
52 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 3/2010
1985, Anul 29, Nr. 14 (674), p. 19. libertãþii, Craiova, 1992, Nr. 710.
Thevoz, Jacqueline, Antichambres, Antipoésies, Bizarreries, în Srinivas, Krishna, Florentin Smaranache în World Poetry
LEsquirou, Bordeaux, Franþa, Mai- Iulie 1989, Nr.5,pp.115-116. Antology, Madras, India, 1992, p.39.
Delperier, Annie, La libérté décrire, în La toison dor , Gautier, Herve, Le paradoxisme
, în La Feuille Volante , Echire,
Bergerac, Franþa, 1989, Nr.12, pp.26-27. Franþa, Septembrie 1992, p. 39.
Le Roy, Claude, Avant-Propos, prefaþã la volumul autorului Kilodney, Crad, Florentin Smarandache, în The second Char-
Antichambres/Antipoésies / Bizarreries, Inter-Noreal, Caen, Franþa, nel House Antology of Bad Poetry, (!), Charnel House, Toronto,
1989, p.3. Canada, 1992, p. 18.
Le Roy, Claude, Roumanie, în Noreal, Caen, Franþa, Mai 1989, Girolamo, Alfonso Di, Forse..., în Antologia di Poeti Con-
Nr. 74, p. 28. temporanei, Napoli, Italia, 1992.
Costescu, Dan, De vorbã cu cititorii, în Lumea Liberã, Rego Selmi, Mohamed, Le paradoxisme
, în Fraternité Univer-selle,
Park, USA,11 Februarie 1989, Anul I, Nr. 19. El Menzah, Tunisia, 25 / 12 / 1992. p. 5.
Costescu, Dan, Autograf, în Lumea Liberã, Rego Park, USA, 6 Popa Constantin M., O scrisoare a lui Al. Ciorãnescu, în
Mai 1989, Anul I, Nr.31, p.23. Ramuri, Craiova, Ianuarie-Februarie 1992, Nr.1-2, p.5.
Floda, Liviu, Recenzie, în Micro-Magazin, Ediþia I, New York, Miu, Florea, Pentru copii ºi
înþelepþi, în Cuvântul Libertãþii,
Mai 1989, p. 29. Craiova, 28 Ianuarie 1993.
Thiry-Thiteux, Maguy, Antichambres-antiposies-bizarreries, Selmi, Mohamed, Ligue FU / Florentin Smarandache , în
în Le Chalut, Liege, Belgia, Octombrie-Noiembrie-Decembrie 1989, Fraternité Universelle, Tunis, Tunisia, No. 44 / 93 / 05, ler / 07/ 93.
Nr. 126-127-128, p. XIII. Drãguþ, Doina, Nonpoems - simboluri nelãmurite, în Cuvântul
Sagitaire, Jean, Ne le 10 decembre
, în Artistiquement Votres, libertãþii, Craiova, 1993, Nr. 820
Liancourt, Franþa, 1990, Nr. 1. Bugeja, Michael J., Martin, Christina, Bloss, J. Lynne, Xiquan
Lévenard, Jean-Michel, Le Laboratoire Central: Florentin Sma- publishing House: The Paradoxist Movement Journal, în Poets
randache în Florilege, Dijon, Primãvara 1990, Nr. 58, pp. 35-38. Market, Writers Digest Books, Cincinnati, OH, 1993.
Courget, Paul,Grapho-poémes, în Annales de lAcademie des Editor, Anthology of the Paradoxist Literary Movement , în
Lettres et des Arts du Périgord, Bordeaux, Franþa, Iulie-Septembrie Portique, Puymeras, Franþa, No. 12, p. 37.
1990, Nr. 71, p. 40. Editor, Florentin Smarandache, Blue Jacket, Yusuke Keida,
Popa, Constantin M., The Paradoxist Mmovement, postfaþã la Niigata-Ken, Japonia, No.26/27, primãvara 1993, p.136.
volumului autorolui NonPoems, Xiquam Publ. Hse., Phoenix, Chi- Editor, The Paradoxist Movement, în The International Direc-
cago, 1990, 1991, 1993, coperta IV. tory of Little Magazines and Small Presses, Paradise, CA, 1991, 1993.
Gautier, Herve, Dans ce numero..., în La Feuille Volante, Echire, Miu, Florea, Meridiane, în Cuvântul Libertãþii, Craiova, Nr.915,
France, Mai 1990, Nr. 42. 4 Iulie 1993, p.3.
Le Roy, Claude, Nonpoemes, în Noreal Caen, Franþa Giurgiu, Eugen, Florentin Smarandache, în Litterae, Toronto,
Septembrie 1991 Nr. 83, p. 28. Canada, August-Septembrie 1993.
Courget, Paul, Nonpoems, în Annales de l Academie des Lettres Ciorãnescu, Alexandru, Dragã Domnule Smarandache, postfaþã
et des Arts du Périgord, Bordeaux, Franþa, Octombrie - Decembrie la NonRoman- ul autorului, Ed. Aius, Craiova, 1993, coperta IV.
1991, pp. 41-42. Popa, Constantin M., NonRoman este un roman
, postfaþã la
Editor, Paradoxist Literary Movement, în Small Review, Para- NonRoman - ul autorului, Ed. Aius, Craiova, 1993, coperta IV.
dise, CA, Noiembrie 1991, Vol. 23, Nr. 11, p. 8. Tãrchilã, Dan, Piesele..., postfaþã la trilogia teatralã a autorului
Bearse, Richard, Smarandache, Florentin, în Perceptions, The MetaIstorie, Ed. Doris, Bucureºti, 1993, coperta IV.
Write Technique, New York, 1991, vol. 1, p. 117. Editor, Americanos falam na Academia Feminina, în Estado de
Pereira, Teresinka, Le Mouvent Litteraire Paradoxiste, postfaþã Minas, Segunda Secao, Belo Horizonte, Brazilia, 8 Iunie 1993, p.2.
la volumul autorului Le Paradoxisme: Un nouveau mouvement Editor, Visitantes, în Estado de Minas, Belo Horizonte, Brazilia,
littéraire, Bergerac, Franþa, 1992, coperta IV. 17 Iunie 1993, Ano LXVI, No.18933, p.8.
Miu, Florea, Bate vânt de Arizona, în Cuvântul libertãþii, Editor, Palestras, în Estado de Minas, Belo Horizonte Brazilia,
Craiova, 19 Mai 1992. 9 Iunie 1993, Ano LXVI, No.18926, p.8.
Lungu, Alexandru, Nimic nou sub litere sau De unde moare Editor, Poesia e tema de palestra em Joinville, în A Noticia,
iepurele, în Argo, Bonn, Germania, 1992, Nr.6. Joinville, Santa Catarina, Brazilia, 9 Iunie 1993, No.19080, p.26.
Tatomitrescu, Ion Pachia, Constantin M. Popa:Miºcarea Editor, FCJA promove palestra hoje sobre poesia, în Correio
Literarã Paradoxistã, în Renaºterea bãnãþeanã, Timiºoara, 9 Iulie Cidade, Paraiba, Terca Feira , Brazilia, 15 Iunie 1993, p.2.
1992, 717, p. 5. Editor, Entidade cultural faz reuniao mensal no Palatio da
Delperier, Annie, Nonpoems în La toison dor Bergerac, Franþa, liberdade, în Minas Gerais, Belo Horizonte, Brazilia, 10 Iunie 1993,
vara 1992, Nr. 25, pp. 26-27. Ano CI, No.108 p.1.
Grampound, Martin, Nonpoems, în Hope International Re- Editor, Dois toques, în Jornal de Santa Catarina,Brazilia, 26
view, Hyde, Anglia, 1992,Vol. 16, Nr. 1, p. 10. iunie 1993, p17.
Castleman, Dave, Nonpoems în Dusty Dog Reviews, Gallup. Delpy, Jacqueline, Anthology of the Paradoxist Literary Move-
NM 1992, Nr. 6-7. ment, în Art et Poesie de Touraine, Franþa, Anul 35, No.134, Toamna
Skemer, Arnold, Nompoems , în ZYX , Bayside, NY, 1992, Nr. 4, 1993, p.55.
pp. 3-4. Vasiliu, Florin, Umbra libelulei, antologie româneascã de poeme
Lévenard, Jean-Michel, LAvis littéraire de Florentin Sma- haiku, Ed. Haiku, Bucureºti, 1993; paragraful Florentin Smaran-
randache în Florilege, Dijon, Franþa, Iunie 1992, Nr. 67, pp.2-4. dache, pp. 150-152.
Moisa, Mircea, Miºcarea literarã paradoxistã,în Cuvântul Florea, Corneliu, America, paradisul diavolului, în Jurnal liber,
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 53
Winnipeg, Canada , Vara 1993, No.10, coperta IV. Le Roy Claude, Le monde en poésie: World Poetry 1993, în
Drugã, Liviu, Constantin M. Popa: Miºcarea Literarã Para- Noreal, Caen Franþa, Februarie 1994, Nr. 93, p. 26.
doxistã, în New Hope International Review, Hyde, Marea Britanie, Editor, The Paradoxist Movement, în Ulrichs International Pe-
Vol.16, No.6, 1993, p. 12. riodicals Directory 1993-94, New Providence, NJ, USA, R. R. Bowker,
Athanazio, Eneas, Autores Catarinenses / Teresinka, în Blume- Vol. 2, E-L, p. 3317; ºi în 1994-95, Vol. 2, E-L, p.3656; ºi în 1996, Vol. 2,
nau em Cadernos, Blumenau, Santa Catarina, Brazilia, Tomo XXXIV, E-L, p. 4009.
iulie 1993, No.7, p. 224. Soare, Ion, Valori spirituale vâlcene peste hotare , în Riviera
Editor, Poesia International em Joinville, în A Ilha, Suplemento vâlceanã, Rm. Vâlcea, Februarie 1994, Anul III, Nr.2 (33), p. 3.
Literario, Joinville (SC), Brazilia, septembrie, 1993, Ano 13, No.46. Vasile, Geo, Florin Vasiliu: Paradoxul sau autodistrugerea
Editor, Visita de Teresinka, în Bazar, Anthologia de Cultura e semioticã, în Baricada, Bucureºti, 29 Martie 1994, p. 25.
Consciencia Social, Joao Pessoa, Brazilia, Ano V, No. 17, Septembrie/ Urucu, Constantin, Tablou cu gânditor aplecat peste veac (deta-
Octombrie, 1993, p.2. liu), în Ramuri, Craiova, Martie-Aprilie-Mai 1994, Nr. 3-4-5 (934-
Editor, Escritores Internacionais Visita a Revista, în Revista 935-936).
de Divulgacao Cultural, Blumenau, Brazilia, Ano 16, No.52, Mai- Portanova, Eduardo, Smarandache eseu movimento paradoxal,
August 1993, pp. 2-3. în Journal de Santa Catarina, Brazilia, 12 iunie 1993.
Editor, Publications/ Awards, în Poetry Society of America Stãnicã, Ion, Le paradoxisme au festival international de poesie
News, New York, Vol.42, Toamna 1993, p.47. de Bergerac, Interviu cu Florentin Smarandache, Radio France In-
Editor, Paradoxism, în Samvedana, Kaprigudda, Mangalore, ternational, Paris, Fran.a, 5 Iulie 1993.
India, Septembrie 1993, No.24, coperta III. Viegas, Gilberto, Associacao faz contatos com intelectuais, în
Srinivas, Krishna, Florentin Smarandache, în World Poetry: A Noticia, Brazilia, 12 Iunie 1993, p. 28.
1994, Velacheri, Madras, India. Tãnase, Valeria, Paradoxismul - o reacþie contra totalitarismu-
Pereira, Teresinka, The Anti-Poetry or the Paradoxism in the lui, Interviu cu Florentin Smarandache, conducãtorul Miºcãrii
Dennis Kann, în Poesie India, Orissa, India,Vol. XXV & XXVI, pp. Literare Paradoxiste, în Informaþia zilei, Rm.Vâlcea, 1 Iunie 1994.
33-38. Popescu, Titu, Argo, în Observator, München, Germania,
Editor , Florentin Smarandache, în Les Astres, enciclopedie Octombrie 1994 - Ianuarie 1995, anul VII, Nr.4 (25).
poeticã, Ed. Grassin, Paris, Carnac, 1994. Editor, Books in Print / 1994-95, R. R. Bowker, New Providence,
Vãrieºescu, George Miþin, De vorbã cu Florentin Smarandache USA, p. 6829.
din USA, în Mihai Eminescu, Sydney, Australia, Anul III, Nr.7, p.17. Vãrieºescu, George, Miþin, Univers literar, în Mihai Eminescu,
Giurgiu, Eugen, MetaIstorie, în Litterae, Toronto, Canada, Sydney, Australia, Aprilie 1994, Nr. 12, p. 24.
Ianuarie 1994, p. 80. Moþoc, Doru, Autori vâlceni în librãrii, în Curierul literar ºi
Bledea, Ion, Încurcãturã de limbã, în Abracadabra, Salinas, artistic, Rm. Vâlcea, Anul I, Nr. 2, p. 2.
California, SUA, Octombrie 1993, p. 14. Verzeanu, Valentin, Ultima clipã, în Clipa, Anaheim, CA, 11
Vasile, Geo, Exorcistul din Phoenix, în Baricada, Bucureºti, Noiembrie 1994, p. 58.
Nr. 26(181), 29 iunie 1993, p.24. Soare, Ion, Florentin Smarandache sau tentaþia imposibilului,
Vasile, Geo, Inchizitorul angelic, în Baricada, Bucureºti, Anul în Almarom, Rm. Vâlcea, Noiembrie-Decembrie 1994, Nr. 6, pp. 1, 8.
iv, Nr.42 (197), 19 Octombrie 1993, p.25. Zau, Emilz, Florentin Smarandache, în American Poets of the
Moþoc, Doru, Un vâlcean descoperã America, în Informaþia 1990s, East and West Literary Foundation, San Francisco, CA,
zilei, Râmnicu Vâlcea, Anul III, Nr. 373,22 Februarie 1994. 1994, Nr. 9.
Marinescu, Mircea, Un oltean prin Arizona
, în Universul, Russ, Andrew, Anthology of the paradoxist literary movement,
North Hollywood, California, Anul IX, Nr. 199, August 1993, pp. 5, 8. în Taproot Reviews, Lakewood, OH, Vara 1994, Nr.5, p.27.
Rotaru, Ion, Cine e Florentin Smarandache?, prefaþã la volumul Editor, Un creator excepþional, în Adevãrul literar ºi artistic,
Fugit
jurnal de lagãr, Ed. Tempus, Bucureºti, 1994, pp. 5-12. Bucureºti, 6 Noiembrie 1994.
Vasile, Geo, Apocalipsul ca formã de guvernare, în Baricada, Crãciun, Gheorghe, La Festivalul Internaþional
, în Timpul,
Bucureºti, 14 Septembrie 1993, Nr. 37 (192), p.24. Melbourne, Australia, Noiembrie 1994, Anul III, Nr. 32, p. 2.
Editor, Florentin Smarandache, în Argo, Bonn, Germania, vara Friedman, R. Seth, The paradoxist literary movement, în Fact
1993, Nr. 7. Sheet 5, San Francisco, Octombrie 1994, Nr. 53, p. 44.
Martin, Victor, Din SUA ne-a scris matematicianul ºi poetul Lungu, Al., Florentin Smarandache: Clopotul tãcerii, în
Florentin Smarandache, în Jurnal de Craiova, 17-23 Mai 1993, Nr.14. Argo, Bonn, Solstiþiul de Iarnã 1994, Nr. 10.
Crãciun, Constantin, Domnul profesor..., în Timpul, Melbourne, Creangã, Marian, Valori spirituale româneºti peste hotare, în
Australia, Noiembrie 1993, Anul II, Nr. 20, p. 20. Almarom, Rm.Vâlcea, Iulie 1994, Nr.3.
Florea, Corneliu, Scriitorul paradoxist..., în Jurnal liber, Devaraj, Ramsamy, Bio, in Parnassus of World Poets, Ma-
Winnipeg, Manitoba, Canada, Iarna 1993, p. 35. dras, India, 1994 ºi 1995.
Pereira, Teresinka, Smarandache, Florentin (IWA), în Direc- Pereira, Teresinka, Florentin Smarandache e a poesia romena
tory of Internaþional Writers and Artists, Bluffton College, USA, contemporamea, în BsB Letras, Brasilia, Brazilia, 09/06/1991, pp.
1994, p. 65 ºi 1996, p. 60. 2-3; ºi în Monitor Campista, Rio de Janeiro, Brazilia, 15/ 01/ 1992,
Verzeanu, Valentin, Florentin Smarandache, în Clipa, Ana- Anul 159, Nr. 5, 7, 9, 10, 11.
heim, California, 12 Noiembrie 1993, Nr.117, p. 42. Prasadf, V. S. Skanda, Florentin Smarandache, în New Global
Editor, Publications / Awards, în Poetry Society of America Voice, Antologie de poezie, Chetana Books, Bangalore, India, 1994.
News, New Yorck, Vol. 43, Iarna 1994, pp. 43-44.
Macarov, Th., Fugit... jurnal de lagãr, în România Liberã,
Bucureºti, 11 Martie 1994.
54 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 3/2010
ANEXA 1 ?q=an:1062.00500&format=complete
[Reviste .i Baze de Date interna.ionale despre Paradoxism]
Zbl 1005.00500
În Mathematical Reviews (Ann Arbor, SUA): Smarandache, Florentin
http://www.ams.org/mrlookup Outer-Art, the worst possible art in the world (printing, draw-
Vasiliu, Florin. Paradoxisms main roots. Translated from the ings, collages, photos). Vol. II. (English)
Romanian by ªtefan Benea. Xiquan [B] Râmnicu Vâlcea: Editura Conphys. 165 p. (2002). ISBN 973-
Publishing House, Phoenix, AZ, 1994. 64 pp. ISBN: 1-879585-36- 8488-00-1/pbk
7 MR1277812 (96c:03013) The first part (2000) has been reviewed (see Zbl 0999.00501).
MSC 2000:
În Zentralblatt für Mathematik (Berlin, Germania): *00A08 Mathematical recreation
Zbl 1053.00505 68U99 Computing methodologies
Popa, Constantin M. Keywords: paradoxism; computer design; computer graphics
The paradoxist literary movement. (Le mouvement littéraire http://www.zentralblatt-math.org/zmath/en/advanced/
paradoxiste.) (French) ?q=an:1005.00500&format=complete
[B] Rehoboth: American Researach Press. 39~p. (2002). ISBN 1-
931233-57-8/pbk Zbl 1065.00519
Publishers description: The author studies the paradoxism, a Smarandache, Florentin (ed.)
movement originated by the dissident mathematician Florentin Paradoxisms hermeneutics. Vol. I. (Hermeneutica paradoxismului.
Smarandache in 1980s and based on usage of paradoxes and con- Vol. I.) (Romanian)
tradictions in arts, literatur, philosophy, mathematics, science. The [B] Oradea: Abaddaba Publishing House. 121~p. (2000).
author compares paradoxism with other avantgardes of the first part The editor collects reprinted articles dealing with the paradoxism
of the 20th century. by Marian Barbu, George Bajenaru, Radu Enescu, Ovidiu Ghidirmic,
MSC 2000: Dumitru Ichim, Mircea Marinescu, Ion Rotaru, Geo Vasile, and Florin
*00A69 General applied mathematics Vasiliu. The paradoxism is using mathematical paradoxes especially
Cited in: Zbl 1179.05088 in poetry and was set up by the editor in 1980s as a protest against
http://www.zentralblatt-math.org/zmath/en/advanced/ a totalitarian society.
?q=an:1053.00505&format=complete [Charles T. Le (Church Rock Park, NM)]
MSC 2000:
Zbl 1027.03501 *00B10 Collections of articles of general interest
Le, Charles T. 00B15 Collections of articles of miscellaneous specific interest
Preamble to neutrosophy and neutrosophic logic. (English) 00B60 Collections of reprinted articles
[J] Mult.-Valued Log. 8, No.3, 285-295 (2002). ISSN 1023-6627; 01-99 History of mathematics and biography
ISSN 1607-8551 00A15 Bibliographies
Summary: This is a preambule to the next three following papers, Keywords: paradoxism; Smarandache logic; Smarandache para-
written by Florentin Smarandache and Jean Dezert, dealing with doxes; Smarandache tautologies; applied mathematics in literature;
paradoxism - an avant-garde literary movement based on paradoxes, Paradoxisms hermeneutics
neutrosophy - a new branch of philosophy as a generalization of http://www.zentralblatt-math.org/zmath/en/advanced/
the dialectics, neutrosophic logic - which is a generalization of many ?q=an:1065.00519&format=complete
logics, neutrosophic set - a generalization of fuzzy set, and neutro-
sophic probability - a generalization of classical and imprecise pro- Zbl 1050.00502
babilities. Smarandache, Florentin
MSC 2000: Paradoxist distichs. Transl. from the Romanian by Ioan Baba.
*03A05 Philosophical and critical (Paradoksisticki dvostihovi.) (Serbo-Croat)
03B50 Many-valued logic [B] Novi Sad: Kolekcija Lumina. xx, 72~p. (2000).
03B52 Fuzzy logic This is a shorter version of the authors book in Romanian
03B53 Paraconsistent logic Paradoxist Distichs (see Zbl 0999.00502).
60A99 Foundations of probability theory The mathematical poems initiated by F. Smarandache [who set
Keywords: neutrosophy; neutrosophic logic; neutrosophic set; up the mathematical paradoxism in art and literature (Ioan Baba)]:
neutrosophic probability paradoxist/tautological/dualalistic distichs, that try to catch the
http://www.zentralblatt-math.org/zmath/en/advanced/ sense of the non-sense (Bogdanka Petrovich), are now presented
?q=an:1027.03501&format=complete to the Serbian readers.
[Charles T. Le (Lupton)]
Zbl 1062.00500 MSC 2000:
Niculescu, Gheorghe; Smarandache, Florentin *00A08 Mathematical recreation
Sketches made with the ball point. (Creionãri fãcute cu pixul 97A20 Recreational mathematics
(paradoxism folcloric).) (Romanian) Keywords: Recreational mathematics; Smarandache paradoxes;
[B] Râmnicu Vâlcea:Almarom. 147~p. (2004). ISBN 973-8467-17-9/pbk Smarandache tautologies; mathematical linguistics
MSC 2000: Citations: Zbl 0999.00502
*00A08 Mathematical recreation http://www.zentralblatt-math.org/zmath/en/advanced/
http://www.zentralblatt-math.org/zmath/en/advanced/ ?q=an:1050.00502&format=complete
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 55
Zbl 1065.00520 author studies the literary and mathematical activity of the interna-
Smarandache, Florentin (ed.) tional founder of paradoxism in the introduction of the book. Then
Besides and behind the paradoxism. (Dincoace ºi dincoace de he presents the evolution of paradox from the Antiquity, over the
paradoxism.) (Romanian) Middle Ages, until today, focusing on paradoxes of mathematical
[B] Oradea: Editura Abaddaba. 135~p. (2000). ISBN 973-98563-9- logic, paradoxes of modern sciences, paradoxes between human
X/pbk being and language, paradoxes in literature.
As the initiator of the paradoxism in 1980s, as a reaction against [Ch.T.Le]
the totalitarism, and based on paradoxes, the editor collected re- MSC 2000:
printed articles on his mathematical poetry, prose, and dramas by *03A05 Philosophical and critical
Silviu Popescu, Marian Barbu, Titu Popescu, Daniel Deleanu, 03-03 Historical (mathematical logic)
Alexandru Lungu, Evelina Oprea, Lucian Chisu, Ion Radu Zagreanu, 03-02 Research monographs (mathematical logic)
and Ion Rotaru. Also, interviews with him by Octavian Blaga, Ada Keywords: paradoxism; Smarandache; paradox
Cirstoiu, Mihail I. Vlad, A.D. Rachieru, Emil Burlacu, Veronica Balaj, http://www.zentralblatt-math.org/zmath/en/advanced/
and Ion Stanica, in addition to fragments of letters he received from ?q=an:0830.03001&format=complete
mathematicians and writers from around the globe.
[Charles T. Le (Church Rock Park, NM)] În Vixra.org (Anglia)
MSC 2000: http://vixra.org/abs/1003.0269
*00B10 Collections of articles of general interest Set Theory and Logic
00B60 Collections of reprinted articles The Smarandaches Class of Paradoxes
01A70 Biographies, obituaries, personalia, bibliographies Authors: C. Le
Keywords: Paradoxism; Smarandache logic; Smarandache para- The Smarandaches Class of Paradoxes are semantic paradoxes
doxes; Smarandache tautologies; Applied of the form All is <A>, the <nonA> too!, where <nonA> is what is
mathematics in literature not <A>. As a particular case, replacing <A> but an attribute (or, in
http://www.zentralblatt-math.org/zmath/en/advanced/ general, by an idea) it is well know the Smarandache semantic para-
?q=an:1065.00520&format=complete dox: All is possible, the impossible too! which is the motto of the
Paradoxism movement in arts, letters, and sciences.
Zbl 0847.00009 Comments: 4 pages, edited by C. Le, and translated into German
Popescu, Titu by Bernd Hutschenreuther
Paradoxisms aesthetics. (Estetica paradoxismului.) (Romanian)
[B] Bucuresti: Ed. Societatii Tempus. 143 p. (1995). ISBN 973- ANEXA 2
9205-00-3 [Enciclopedii .i Dic.ionare interna.ionale despre Paradoxism]
The book is devoted to the concept of paradoxism introduced
by the Romanian mathematician Florentin Smarandache. Some of its 51,500 hits (situri) pentru paradoxism într-o cãutare Google
basic features are discussed. The basic thesis of the paradoxism is pe data de 10 august 2010 (în afara siturilor unde cuvântul paradoxism
everything has a meaning and a non-meaning standing in har- are formã diferitã în alte limbi: paradoxismo, paradoxisme,
mony with each other. The essence of the paradoxism is the sense paradossismo, paradoxismus, etc.).
has a non-sense, and reciprocally, the non-sense has a sense. The
motto of the paradoxism is all is possible, the impossible too. A) Free Dictionary de Farlex
Some philosophical reasonings related to this concept are provided. http://www.thefreedictionary.com/paradoxism :
[K.Atanassov (Sofia)] par´adoxism (pãr´åd.ksizm)
MSC 2000: n. 1. An avant-garde movement in literature, art, and philoso-
*00A30 Philosophy of mathematics phy, based on excessive used of antitheses, antinomies, contradic-
00A69 General applied mathematics tions, oxymorons, and paradoxes.
00-01 Textbooks (general mathematics) Websters Revised Unabridged Dictionary.
Keywords: philosophy; paradoxism
Cited in: Zbl pre01863523 Zbl 0987.00500 B) Allwords.com English Dictionary - With Multi-Lingual
http://www.zentralblatt-math.org/zmath/en/advanced/ Search, 1998-2010
?q=an:0847.00009&format=complete http://www.allwords.com/word-paradoxism.html
paradoxism
Zbl 0830.03001 noun
Vasiliu, Florin 1. an avant-garde movement in the arts etc, based on heavy use
Paradoxisms main roots. Transl. from the Romanian by ªtefan of contradictions and paradoxes
Benea. (English)
[B] Phoenix, AZ: Xiquan Publ. House, 64 p. (1994). ISBN 1- C) Wiktionary, the free dictionary
879585-36-7 http://en.wiktionary.org/wiki/paradoxism
Starting from mathematical logic and its class of paradoxes: All English
is ${\cal C}$, then non-${\cal C}$ too!, where ${\cal C}$ is an Noun
attribute (as a concrete example: All is possible, the impossible paradoxism
too!), F. Smarandache initiated paradoxism in literature, art, and 1. an avant-garde movement in the arts etc, based on heavy use
philosophy in the 1980s. Its main thesis is: The Sense has a non- of contradictions and paradoxes founded by F. Smarandache in
sense, and reciprocally the Non-sense has a sense too.\par The 1980s.
56 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 3/2010
ANEXA 3 ANEXA 4
[Dedicaþia olografã a lui Ion Pachia Tatomirescu din 1994 [Facsimilul cronicii lui Ion Pachia Tatomirescu despre
pentru Florentin Smarandache: PARADOXISM, din august 1984, la volumul Le sens du non-sens
Prietenului meu, poetul, prozatorul, dramaturgul, pandurul, (1983) al lui Florentin Smarandache]
purtãtorul de drapel al Paradoxismului în toate continentele ce
încep cu A, Florentin Smarandache, omagiu de mai 94.]
continuare din pag. 34 forme în valuri nebune,/ inima derent romanticã, aºa cum este
sunt confirmate ºi de o punctu-
sã batã ritmuri precum horele aþie aparte, care implicã jocul (in- ºi poezia cãrþii de faþã. Iubirea nu
meu cititor(Omule cititor). verilor desculþe,/ mâinile sã-mi teractivitatea). Te încearcã de este întotdeauna un sentiment
Lirica de dragoste are - în litera- tremure precum frunzele sub multe ori senzaþia de neexhaustiv limpede ( care sã poatã fi uºor de
tura românã - poete de seamã adieri,/ iar stomacul sã tresalte a liricii domniei-sale. Însã, prin citit) ºi nici mãcar un tot - ca
precum: Ana Blandiana ºi Otilia ca ºi cum l-ar atinge un vin/ utilizarea unei astfel de punctu- sumã a pãrþilor sale. Împletind
Cazimir ºi aº îndrãzni sã o amin- roºu( Lecþie). Simbolurile Ra- aþii, poeta lasã cititorului posibi- atâtea simboluri ºi având mul-
tesc aici ºi pe poeta gãlãþeanã monei Ilie sunt vii, desprinse din litatea de a-i completa versu- tiple semnificaþii, putem afirma cu
Speranþa Miron. Fiorul liric al sufletul sãu care debordeazã de rile, în funcþie de propria sa per- certitudine, cã poezia Ramonei
operelor înaintaºelor este conti- iubire, sunt adânci ºi subtile, te cepþie. Cu toate acestea, poezia Sandrina Ilie este una de tip
nuat cu persuasiune de poeta Ra- încarcã ºi te surprind de fiecare sa nu este postmodernistã, nere- eclectic, având valenþele unei noi
mona Sandrina Ilie. Ea ne invitã datã: apa fântânii, imortalita- gãsindu-se în ea: accente grave semiotici a iubirii. A unei iubiri
în loja propriilor sentimente, pen- tea (prin împãrtãºirea iubirii), - uneori sinistre, cuvintele inova- curate ºi sincere, ce ni se dezvã-
tru a putea descoperi noile va- teiul, liliacul violet, zborul, toare, sensurile - uneori deca- luie prolificã, sensibilã ºi încãr-
lenþe ale iubirii. Construcþiile sale lumina, simboluri care confirmã dente. Poezia Ramonei Sandrina catã de sensuri.
metaforice sunt sensibile, rafi- latura romanticã a poeziei sale, Ilie pãstreazã - ca puncte forte - Iatã de ce - prin poemele sale
nate, uºor de perceput ºi fãrã cu- dar ºi influenþe din simbolismul lumina, frumuseþea, romantismul - Lady Allia ne dezvãluie puþin
vinte preþioase. Totuºi, preþi- francez. Deºi cartea este a unei ºi efervescenþa. Existã în poe- câte puþin din tainele unei po-
ozitatea versurilor se realizeazã poete debutante, versurile mele cãrþii sunete care joacã rolul veºti cu oameni ºi iubire. Sã-
prin cultivarea (din abundenþã) sunt ale unei poete consacrate. imaginilor, ceea ce-i apropie lirica i urãm drum bun! pe calea îm-
a simbolurilor. Cantabilitatea ver- Scrierea de faþã este aureolatã de de instrumentalism. Este impresi- plinirii tuturor aspiraþiilor sale
surilor îi transformã poemele în simbolurile profunde ale unei onant modul în care poeta reu- poetice ºi pãstrãrii imaculate a
veritabile romanþe, dedicate iubiri împãrtãºite cu generozitate ºeºte sã multiplice amalgamul iubirii care-i înnobileazã sufletul
iubirii prin milioane de triluri: mi- celor din jur. Influenþele postmo- de stiluri ºi tendinþe poetice. ºi care este de fapt propriul sãu
ai învãþat/ sângele sã se trans- derniste ale poeziei Ramonei Ilie Iubirea poate fi tristã, ori prepon- perpetuum mobile.
Anul I, nr. 3/2010 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine 59
Elena BUIC~
Adrian P#unescu va d#inui \n timp
S-a stins clocotul vulcanului numit laþia cãtre Ceauºescu ca un act de îndoc- a impus ca un simbol al dragostei de þarã ºi
Adrian Pãunescu, poet, prozator, jurnalist, trinare care a întârziat ieºirea din comunism. de neam prin stihuri însufleþite care þineau
om de culturã, de sport, de televiziune, perso- Adrian Pãunescu a murit nefericit. Expansi- loc de þarã.
nalitate remarcabilã care a ocupat un loc în- vitatea vieþii s-a întors împotriva lui. Criticul Poezia lui a avut un larg ecou. A fost un
semnat în viaþa þãrii noastre. A fost în acelaºi Nicolae Manolescu nota: Adrian Pãunescu, poet aparte. Într-o epocã în care poeþii se dau
timp una din cele mai controversate prezenþe temperament extrem de impulsiv ºi poet im- în vânt pentru a scrie dupã tehnici moderne,
de pe scena româneascã din ultimii 40 de portant, a cãzut victimã excesului propriilor el a avut curajul sã foloseascã mijloace tra-
ani. Timpul va cerne tumultoasa sa activitate sale calitãþi. Vehemenþa extrem de durã cu diþionale ca sã se adreseze direct unei mase
ºi atitudine în vârtejul faptelor ºi va decide care este contestat de unii ºi dupã moarte largi de oameni. Astfel s-a înscris în rândul
ce ºi cât va rãmâne. este pe mãsura puterii colosale cu care Adrian ultimilor romantici, transmiþând mesaje clare,
Nu cred cã este posibil sã se aºtearnã Pãunescu s-a impus maselor. coerente, convingãtoare într-o limbã româ-
colbul uitãrii nici peste poezii, nici peste feno- Personalitatea atât de complexã a lui Adrian neascã de o rarã frumuseþe. A fost un poet
menul unic de culturã, numit Cenaclul Flacãra, Pãunescu a fost privitã ºi din alte unghiuri de prolific. A publicat peste 50 de volume ºi s-
cu toate contestãrile rãsunãtoare. Vor strã- vedere. Unii au considerat cã acele laude ex- au vândut peste un milion de exemplare ale
bate peste timp amintiri despre tumultul, exu- cesive ale poetului s-au nãscut din dorinþa cãrþilor sale. În cea mai mare parte, sunt poezii
beranþa ºi freamãtul nebun al stadioanelor de a-l influenþa pe Ceauºescu sã þinã cârma de atitudine socialã, poezii miºcãtoare, ca-
în timpul acelor atrãgãtoare evenimente, spec- þãrii pe drumul cel drept. Un alt punct de ve- pabile sã-þi stoarcã lacrimi ºi dacã ar fi scris
tacole pe care Adrian Pãunescu le organiza dere este acela cã poetul ºi-a dorit sã devinã despre cotele apelor Dunãrii sau timpul pro-
ºi le conducea cu vocea lui puternicã, cu un un mediator, un fel de poartã deschisã pentru babil. Cele mai impresionante sunt cele referi-
soi de histrionism, cu patos, declamativ, vor- a face abile negocieri între regim ºi lumea toare la bãtrâni. Repetabila povarã ºi Rugã
bind pe înþelesul omului de rând, recitând cultural-artisticã. În parte i-a reuºit ºi a inter- pentru pãrinþi sunt cele mai cunoscute. Per-
poezii pe sufletul românilor, dar din pãcate ºi venit cu succes în sprijinul multor pesona- sonal, regret cã nu ne-a lãsat versuri pentru
unele excesiv de laudative la adresa lui Ceau- litãþi sau oameni de rând aflaþi la strâmtoare. un imn al þãrii, nimeni nu putea sã scrie mai
ºescu. Ascultându-i poeziile, cel mai adesea O altã pãrere este cã, lãudându-l pe Ceau- bine ca el pentru a-l înlocui pe acesta de acum,
puse pe muzicã, în aclamaþiile miilor de tineri, ºescu, ni-l fãcea mai tolerabil, regimul pãrea care nu mai corespunde vremurilor de azi.
þi se fãcea pielea de gãinã. Am fost ºi eu pre- mai uºor de suportat. Sau poate rãspunde cel mai bine acel: Deº-
zentã la un astfel de spectacol la Bucureºti, teaptã-te, române, din somnul cel de moarte
în 1974, împreunã cu fiica mea, atunci de 16 ºi de aceea nu a scris versuri pentru un nou
ani. Am trãit atunci la unison cu fiica mea o imn!?!? Avea o uºurinþã ieºitã din comun de
stare specialã, ca de vrajã, atrasã ca de un a scrie versuri. Scria poeziile într-un ritm ui-
puternic magnet. Am ascultat poezii care-mi mitor, nemaiîntâlnit la nici un creator, cred cã
pãreau cã-i ies din suflet, versuri simple, care nu exagerez, din toatã lumea cunoscutã a li-
curgeau limpede dar cu forþã ºi emoþie, de o terelor. Scria poezii în maºinã, pe margine de
intensitate strivitoare. Strãbãtea prin tot cor- mese, pe drumuri, îi veneau în minte spontan
pul un fior, o stare rarã de bine, se rãsucea versuri care curgeau dintr-odatã. Uneori, în
ceva în noi, parcã deveneam alþi oameni. Ne nopþi târzii, doar cu câteva ore de somn dupã
regãseam într-un spaþiu al descãtuºãrilor de epuizantele spectacole, el scria ºi câte trei
energii pozitive, în tumultul muzicii, în furtuna poezii pe care a doua zi le recita în spectacol.
aplauzelor. Nu simþeam oboseala îndelunga- Avea o memorie fantasticã. Evenimentele mai
telor ore de freamãt, nici setea, nici foamea, însemnate din viaþa þãrii erau publicate în cel
aveam nevoie doar de ceea ce trãiam atunci. mai scurt timp cu putinþã, informând þara ca
Cenaclul Flacara era un fel de flacãrã care Relaþia lui cu Ceauºescu ºi regimul sãu a un autentic jurnalist în versuri.
aducea un mãnunchi de luminã ºi de libertate fost ambiguã, a scris poeme adulatoare, dar Plecarea prea timurie dintre noi a fost
în timpul comunismului întunecat ºi aducea a avut ºi multe versuri ca niºte sentinþe im- ultimul lui spectacol, inconjurat de o mare
puþinã schimbare, de neimaginat pentru vre- placabile, critici publice la adresa unor ne- masã de oameni cu flori, lacrimi, lumânãri si
murile comuniste. Au fost 1.615 spectacole ajunsuri ale impostorilor sau activiºtilor PCR. aplauze. Se pare cã ºi de dincolo de pragul
de muzicã ºi poezie în 12 ani, între 1973 ºi spre veºnicie a mai transmis un mesaj, cãci
Marin Sorescu zicea despre modul pãunes-
mulþimea pãrea cãzutã pe gânduri de a face
1985, adicã un spectacol la douã zile ºi jumã- cian de a îmbina liricul cu polemicul cã, atunci
ceva pentru a scoate þara din situaþia grea în
tate. Numai un om puternic cum era Adrian când îºi scotea colþii, îi sfâºia în largi hiper-
care se aflã, aºa cum credea cã poetul s-ar fi
Pãunescu, un adevãrat monument, ar fi putut bole, îi fãcea cu miere ºi oþet ºi îi punea pe
adresat prin viu grai, ca un testament.
atinge o asemenea performanþã nemaiîntâl- munþi la uscat în priveliºtea lumii.
Viul grai acum s-a stins ºi Adrian Pãu-
nitã pe nicãieri. Devenise mai popular decât Dincolo de orice pãcate, rãmân de necon- nescu a rãmas sã vorbeascã doar prin graiul
Ceauºescu. Clocotitoarea sa viaþã stãpânitã testat multe aspecte din viaþa lui. Purta Basa- scris al poeziilor sale care au atins sufletul
de un sine vulcanic de o intensitate covârºi- rabia în suflet pentru care a fãcut multe efor- multor oameni pânã în adâncuri. Va dãinui în
toare asemenea unui suflu ciclopic, persona- turi de apropiere de þara mamã. A promovat spirit ºi prin amintirea actului autentic de cul-
litate puternicã, imposibil de înregimentat generaþii de tineri poeþi ºi artiºti, a susþinut turã prin care a servit o nevoie interioarã a
total pe linia partidului, acþionând peste limi- fotbalul recunoscându-i valoarea ca aducã- românilor redeºteptând simþirea româneascã
tele admise în acel timp, i-a speriat pe condu- tor de mase împreunã ºi a scris douã imnuri. ºi oferindu-le emoþionante trãiri pe care nu
cãtorii þãrii ºi l-au aruncat în umbrã. Activi- A susþinut o caldã pledoarie pentru valorile le aveau de nicãieri, iar tineretului dezorientat,
tatea lui a avut ºi aspecte complicate ºi tra- naþionale, dând o noua viaþã înaintaºilor ºi trezindu-i sentimentul de dragoste de þarã,
gice, pe lângã cele puternic contestate ca poet eroilor noºtri, restituind culturii noastre nu- de oameni, de culturã ºi mândria cã aparþine
de curte. Împrejurãrile nu i-au mai îngãduit me pe care se aºezase colbul. κi dorea ca pe unei naþii de care sã nu se ruºineze.
sã revinã la ceea ce a fost nici dupã moartea crucea lui sã fie scris: El a iubit valorile. A Istoria literaturii române nu se va putea
Ceauºeºetilor. Mulþi nu i-au putut ierta adu- dat o nouã strãlucire frumuseþilor patriei. S- scrie fãrã numele lui.
60 Constela\ii diamantine
Constela\ii diamantine Anul I, nr. 3/2010