Sunteți pe pagina 1din 5

TAREHONUL Origini: Tarhonul este o planta condimentara, extrem de aromata care isi are originea in Rusia si

Mongolia, unde a fost descoperita pentru prima data. Mai apoi, in secolul al XVI-lea, tarhonul a ajuns in majoritatea
tarilor europene, dar si in nordul Americii. Numele tarhonului in limba latina, "Artemisia drancunculus" inseamna dragon
mic, acesta fiind denumit asa in Evul Mediu, tocmai pentru ca ajuta la tratarea muscaturilor veninoase de sarpe.
Beneficiile tarhonului:Tarhonul este recomandat in special persoanelor cu tulburari digestive. Acesta este un
digestiv puternic, care regleaza si stimuleaza functia gastrica, dar care ajuta si la asimilarea substantelor nutritive. Este o
planta minune si in cazul aerofagiilor, balonarilor, constipatiei, insomniilor sau gastritelor.
Datorita calitatilor sale tarhonul poate fi de ajutor si in cazul bolilor de ficat si rinichi. Fiind o planta bogata in iod,
tarhonul se recomanda in aceeasi masura si persoanelor care sunt la regim fara sare, aroma sa reusind sa imbogateasca
mancarea, dandu-i gust.

Tarhonul este utilizat extern si pentru durerile de dinti si inflamarea gingiilor. O solutie preparata din 2 linguri de
frunze macerate 10 zile in 250 ml de otet de vin, folosita prin clatirea gurii poate face minuni. Frunzele de tarhon
macerate astfel, pot fi folosite si pentru frectiile pentre durerile de cap sau cele reumatice.
Tarhonul in bucatarie: Tarhonul este pus in valoare cel mai bine cand este utilizat in preparatele cu legume fierte,
marinate, sosuri pentru fripturi, umpluturi de peste si pasare, maioneza, castraveti murati in otet, sos tartar si salata de
castraveti.
Tarhonul are o aroma foarte puternica, putin amaruie. Frunzele sale sunt foarte aromate, dar si bogate in vitamine
( A si C), saruri minerale si iod. Tarhonul inlocuieste cu succes sarea, piperul, otetul. Trebuie, insa folosit cu masura
deoarece prea mult poate da gust amarui mancarii. Tocate, frunzele tarhonului se potrivesc de minune si presarate
deasupra preparatelor din oua (omleta sau ochiuri), dar si in preparatele pentru vanat.

Tarhonul este folosit nu numai in prepararea mancarurilor, ci si in farmacia naturista unde este folosit pentru
prepararea unor produse farmaceutice.

Tarhonul (Artemisia dracunculus L.) este o plantă perenă din familia Asteraceae. Are tulpina dreaptă şi ramificată, cu flori alburii, cu frunze
lanceolate aromate întrebuinţate drept condiment

Mararul este folosit atat verde, cat si uscat, pentru a da gust si aroma mancarurilor, datorita uleiului sau eteric. Se
poate utiliza la prepararea sosurilor, a pastelor si ciorbelor, precum si pentru pentru condimentarea legumelor murate
(castraveti, varza). Proaspat, este foarte bogat in vitamina C.

Mararul este un digestiv natural, te scapa de insomnii, dereglari respiratorii, menstruale, iar medicii l-au recomandat chiar in
tratamentul impotriva cancerului.

Mararul s-a folosit in bucatarie din cele mai vechi timpuri. Nu numai ca ofera un gust deosebit mancarii gatite, dar prin flavonoidele,
mineralele si aminoacizii continuti, mararul poate fi considerat un adevarat panaceu, informeaza organicfacts.net.
Uleiul esential continut de marar stimuleaza activitatea bilei si tocmai de aceea este recomandat de cei mai multi medici pentru tratarea
problemelor digestive.
La nivel stomacal, mararul are actiune antimicrobiana, deci este un bun dezinfectant intern, folosit cu succes si in tratarea dizenteriei.
Mai mult, studiile specialistilor au aratat ca uleiul esential al mararului poate fi considerat un mic sedativ, prin activarea unor hormoni si
enzime cu efect calmant.
Este recomandat femeilor care o au menstra neregulata pentru ca normalizeaza secretia anumitor hormoni, iar primele efecte se vor
vedea chiar in prima luna.
In igiena orala, mararul are rolul de a improspata respiratia si a elimina infectiile de la nivelul gurii. Poate fi folosit dupa fiecare masa,
pentru o improspatare eficienta a cavitatii bucale.
Mararul este benefic mamicilor care alapteaza prin stimularea lactatiei. In cazul barbatilor, mararul creste libidoul, iar in cazul copiilor, este
o sursa perfecta de calciu. Dintii lor vor fi mai albi si mai puternici, daca mancarea va fi gatita corespunzator.
Mararul este condimentul perfect pentru orice mancare gatita, dar si tratamentul naturist ideal pentru intreaga familie. Consuma-l proaspat,
de fiecare data cand gatesti, iar efectele le vei vedea dupa doar cateva zile.

Patrunjelul este folosit pentru frunzele lui bogate in uleiuri aromatice, in majoritatea preparatelor, de la salate si sosuri,
pana la pizza, sarmale, ciorbe, mici. Proaspat, este foarte bogat in vitamina C. Patrunjelul, unul dintre cele mai cunoscute si
apreciate zarzavaturi, consumat deseori in salate si preparate culinare este un tonic general, un antioxidant si un purificator al
organismului.
Datorita compozitiei sale el intareste imunitatea, are proprietati antitumorale si antialergice indeplinind un rol important in
distrugerea radicalilor liberi.

Compozitie chimica
Este bogat in vitamina C, provitamina A, fier si mangan (100 g de patrunjel proaspat contine 200-240 mg vitamina C, 60 mg
provitamina A, 19 mg fier si 0,5 mg mangan).
Patrunjelul este de 4 ori mai bogat in vitamina C decat portocala, iar continutul de fier este mult mai mare decat cel din spanac.
Practic cu 25-30 mg patrunjel acoperim necesarul zilnic de vitamina C (60-70 mg).
Patrunjelul mai contine apiol, principiu estrogen, alte vitaminwe (B, E), calciu, fosfor, magneziu, sodiu, potasiu, sulf, iod, clorofila
precum si un aminoacid numit histidina care franeaza dezvoltarea tumorilor.

Proprietati ale patrunjelului

- Intareste sistemul de aparare al organismului.


- Stimuleaza sistemul nervos.
- Este antiinfectios.
- Elimina sau limiteaza procesele inflamatoare.
- Regleaza ciclul menstrual.
- Este diuretic (eliminand apa, ureea, acidul uric si clorurile) si depurativ curatand corpul de toxine.
- Antiseptic al sangelui, al tubului digestiv si al cailor urinare.
- Vasodilatator.
- Antitumoral, antianemic, antirahitic si antiscorbutic.
- Stimuleaza expectoratia eliminand din bronhii si plamani substantele daunatoare.
- Impiedica uscarea conjunctivei si a corneei.
- Favorizeaza cresterea transpiratiei contribuind si in acest fel la eliminarea toxinelor.
- Este regenerator capilar.
- Vermifug.
- Stimulent al fibrelor musculare netede (intestinale, urinare, biliare, uterine).
- Neutalizeaza efectele nocive ale tutunului si alcoolului.

Cand ne poate ajuta patrunjelul ?

El ajuta in toate starile cu imunitate slabita, stari infectioase, alergii, convalescenta, batranete, boli de uzura, oboseala, astenie,
surmenaj fizic si intelectual, anemie, boli ale sangelui, atonie a vezicii biliare, afectiuni hepatice (hepatita, ciroza, colicistita),
afectiuni renale sau ale vezicii urinare, reumatism, guta, dureri articulare (in special cele din timpul menopauzei), menstre
dureroase, ciclu menstual neregulat, celulita.

Cum ne poate ajuta patrunjelul?

Prin cure unde sunt folosite atat frunzele verzi proaspete cat si radacina.

Petroselinum crispus Fam. Umbelliferae.


In traditia populara: patrunjelul fiert in lapte dulce se folosea la alinarea durerilor cauzate de orice buba. In tinutul
Sucevei, se fierbea in lapte dulce, se amesteca cu camfor pisat si albus de ou apoi se lega la gat in umflaturi. In multe
parti se folosea ca diuretic. Se dadea ca sa porneasca udul si in ascita. Se fierbea inabusit, intr-o oala noua, 6-10
radacini cu 2,5 oca de apa, pana scadea la jumatate de oca. Patrunjelul taiat marunt se amesteca bine cu faina de in,
se intindea pe o bucata de panza, apoi se punea pe burta, iar zeama se bea. Alte babe dadeau de baut patrunjel fiert
cu chimen si boabe de ienupar. Decoctul se mai bea si la oprirea udului si de catre cei cu pietre la rinichi. Se mai lua
primavara, timp mai indelungat pentru curatirea sangelui. Din radacina si frunze fierte in lapte dulce, cu faina de mei
se fac cataplasme, care se ungeau cu grasime de pe trupul unor copii cand se nasteau, apoi se punea la femei la
san, cand se inflamau. La hemoroizi si prolaps rectal patrunjei pisati muiati in otet si incalziti la foc, se foloseau la
oblojeli.
A fost un leac contra bolilor venerice.

Cimbrul Se foloseste in atat uscat cat si proaspat, in salate, mici, pizza si sarmale.

Cimbrul (Satureja hortensis) este o plantă perenă din genul Satureja, familia labiatelor (Lamiaceae). Este o plantă
scundă, care nu atinge mai mult de 20-30 centimetri în înălţime. Cimbrul preferă verile lungi, calde, secetoase, iar
iarna supravieţuieşte la temperaturi scăzute. Florile cimbrului sunt mici şi au o culoare albă sau roz-palid. Frunzele au
forma lanceolat-ovală, sunt netede şi au un miros specific. Cimbrul se aseamănă întrucâtva la înfăţişare
cu rozmarinul.

Este întrebuinţat în diferite preparate culinare, mai ales în mâncarea de fasole, cea de linte, dar şi la prepararea cărnii
de porc si de vânat. Frunze şi tulpini întregi cimbru se introduc uneori în borcanele în care se murează varza şi
castraveţii. Se foloseste, de asemenea, la prepararea sarmalelor. Putini stiu cat de benefic este cimbrul in afectiunile
respiratorii. Planta este folosita ca remediu naturist din cele mai stravechi timpuri. Cei mai multi dintre noi folosesc cimbrul doar in
preparatele culinare fripturi si tocaturi - datorita aromei sale care ne aminteste de muraturile pe care punea bunica. Dar cimbrul
este si una dintre cele mai renumite plante medicinale, despre care egiptenii spuneau ca daruieste invulnerabilitate fata de boli.
Aceiasi denumire, acelasi miros, dar cu proprietati diferite. Cimbrul e de doua feluri: de cultura (Thymus vulgaris), cu un miros
intepator si mai aspru, care il face sa fie folosit doar ca remediu de sanatate, si cimbrul de gradina (Satureja hortensis), cu o aroma
mai blanda si foarte placuta, care il face foarte apreciat, deopotriva in bucatari cat si in medicina populara romaneasca. CIMBRUL
DE CULTURA Originara din Grecia, cimbrul de cultura are 40 cm inaltime, cu flori mici roz-pal. In antichitate si in evul mediu,
medicii il recomandau pentru efectele sale tonice asupra organismului, fiind in acelasi timp si un antistress eficient pentru ridicarea
moralului soldatilor care mergeau la razboi. De la cimbru se folosesc tulpinile inflorite, recoltarea se face in luna octombrie. Se
consuma uscat, pe perioada intregii iernii, pentru ca are actiune atibiotica ,de antigripal natural care combate majoritatea bacteriilor
si microorganismelor daunatoare, crescand imunitatea organismului. In cazuri de urgenta se recomanda infuziile cu cateva
lingurite de cimbru uscat. In tratamentele indelungate in care efectul este de bronhodilatatoare, expectorante si calmante rapide se
foloseste pulberea, cate o lingurita rasa, de 3 ori pe zi. Cimbrul de cultura combinat cu pelinul este o un amestec aproape imbatabil
pentru combaterea viermilor intestinali si a infectiilor cu Giardia lamblia. Se pun parti egale de pulbere de pelin si cimbru si se
administreaza cate o lingurita din acest amestec de 4 ori pe zi, pe nemancate timp de 3 saptamani. Tratamentul se reia dupa o
pauza de 10-12 zile. Sub forma de alcool, cimbrul este recomandat pentru cicatrizarea rapida a ranilor. Cimbrul de cultura sub
forma de ulei sau pulbere are si contraindicatii, asa ca inainte de a incepe un tratament cu aceasta planta, e bine sa consultati si
un medic. CIMBRUL DE GRADINA Cu frunzele verde inchis, inguste si foarte aromate, florile sunt albe si grupate cate 3-4, cimbrul
de gradina infloreste la inceputul toamnei si se pune la uscat sub forma de manunchiuri. Folositor pentru digestie, cimbrul de
gradina a fost adus in spatiul tarii noastre, in urma cu 2000 de ani, odata cu venirea romanilor. In tulburarile digestive, se
recomanda un varf de cutit de pulbere, inainte de masa. In general, pentru bolile digestive sunt bune combinatiile dintre cimbrul de
gradina si alte plante amare. Femeile pot apela la aceasta planta in cazul amenoreei sau a frigiditatii. Tratamentul dureaza
aproximativ doua luni: 4 lingurite de extract alcoolic de cimbru de gradinain fiecare zi. Cimbrul de gradina are si alte efecte:
declanseaza ciclul menstrual si este un afrodiziac de intensitate medie. Chiar si in cazul nevralgiilor se poate apela la cimbru, dar
sub forma de comprese fierbinti cu infuzie concentrata (3 lingurite de pulbere la jumatate de cana de apa. Contraindicatiile tin de
bolile de ulcer si gastrite hiperace, asa ca sfatul medicului este imperios necesar. Cornelia Dimofte, redactia studentie.ro

Join our student world!


ProfilPrieteni
GrupuriFisiere
FotoVideo

Popular students

Radu ionut
Facultatea de Ingineria Produselor Alimentare
Universitatea "Bioterra" din Bucuresti
16 prieteni
+ adauga in lista ta de prieteni

jalba vladimir
Facultatea de Geografia Turismului din Sibiu
Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti
53 prieteni
+ adauga in lista ta de prieteni

Cosmin
Facultatea de Biologie si Geologie
Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca
17 prieteni
+ adauga in lista ta de prieteni

melesteu cristinel
Facultatea de Management, Marketing in Afaceri Economice
Universitatea "Constantin Brancoveanu" din Pitesti
46 prieteni
+ adauga in lista ta de prieteni

Petre Corina
Facultatea de Inginerie Electrica
Universitatea "Valahia" din Targoviste
19 prieteni
+ adauga in lista ta de prieteni

Ciortan Alina
Facultatea de Management Turistic si Comercial
Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti
35 prieteni
+ adauga in lista ta de prieteni

Luiza Gabriela Vâlsan


Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii
Universitatea Bucuresti
16 prieteni
+ adauga in lista ta de prieteni

pintea sandu
25 prieteni
+ adauga in lista ta de prieteni
antonia balasoiu
23 prieteni
+ adauga in lista ta de prieteni

ionela
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Universitatea "Ovidius" din Constanta
20 prieteni
+ adauga in lista ta de prieteni
1 din 10
urmator