Sunteți pe pagina 1din 2

ION CREANGA

De G. Calinescu

In jurul nasterii lui Creanga sunt mari indoielei si de produc mereu acte
de nastere oficiale si contrazicatoare. Data de 1 martie 1837, aleasa de
acesta, trebuie pastrata. Slovele, Creanga incepu sa le invete dupa modelul
lancasterian. Holera il scapa pe Nica de dascal. La
inceputul lui 1849 David Creanga il lasa pe baiat la Brosteni, la scoala lui
Nanu, in gazda la Irinuca cea cu capre raioase. Baiatul lua raie de la capre si
scoala fu intrerupta pentru tratamentul pe care bunica din Pipirig i-l
administra.
Stefan, nemaiavand sorcoveti de platit, scoala trebui abandonata
si Nica deveni Ion Torcalau, torcator de lana pe la sezatori. Abia in 1853 intra
in clasa a treia, la noua ,,Shola publica’’ din Tg. Neamt. In toamna lui 1854,
Smaranda il trimite pe Ionica al ei la ,,fabrica de popi`` din Falticeni.
Candidatul la popie se aseza in gazda la un Paval Ciubotariu. Scoala
catihetica se sparse si Ion trebui sa plece in August 1855 la Seminaria
Centrala dela Socola. Socotinui-se un an bun dela Falticeni, fu inscris in clasa
adoua, urmand pana in clasa a patrainclusiv, dupa cara murindu-i tatal, in
1858 ceru ,,formalnicul atestat`` in locul caruia i se dadu la 12 decembrie
1859, un certificat. Se insura cu fiica parintelui Grigoriu in dta de 23 august
1859. La 12 decembrie 1860 i se nascu fiul sau, Constantin.
Creanga se inscrise la
Institutul pedagogic din Trei Sfetite, care isi incepu cursurile sub directia lui
Titu Maiorescu. Datorita acestuia ajunge o figura populara la intruniri.

Prietenul cel mai bun de la Junimea deveni Eminescu. Acesta vazu in


diaconul roman un geniu. Creanga il duse in bojdeuca, il ospata cu
mancarurile Tincai si de atunci nimeni nu mai vazu pe Eminescu fara
Creanga si pe Creanga fara Eminescu. In chip curent se admira la
Creanga <<limba>> lui, cu subantelesul ca tot farmecul sta in lexicul
dialectat care ar fi artistic. Cu toate acestea sunt culegeri de folklor care
reprezinta adevarate muzee glossologice fata de relativa sobrietate a vorbirii
lui Creanga si totusi valoarea lor e nula.
Imparatul di Harap-Alb nu are nicio eticheta, el spune pe sleau copiilor:
,,Iaca ce-mi scrie frate-meu``. Feciorul cel mare primeste sa mearga in tara
indepartata si intocmai ca un taran de pe Bistrita care s-ar duce la taiat
lemne in padure cere ,, bani de cheltuiala, straie de primeneala``. Feciorul
cel mic injura calul nasdravan care se tot indeasa la jar. In plin fabulos dam
de scene de realism poznas. Gerila, Ochila si celelalte monstrozitati ale
basmului se cearta in casa de fier inrosit a imparatului Ros ca dascalii in
gazda la ciubotarul din Falticeni.