ION CREANGA

De G. Calinescu

In jurul nasterii lui Creanga sunt mari indoielei si de produc mereu acte de
nastere oficiale si contrazicatoare. Data de 1 martie 1837, aleasa de acesta, trebuie
pastrata. Slovele, Creanga incepu sa le invete dupa modelul lancasterian.
Holera il scapa pe Nica de dascal. La inceputul lui 1849 David Creanga il
lasa pe baiat la Brosteni, la scoala lui Nanu, in gazda la Irinuca cea cu capre raioase.
Baiatul lua raie de la capre si scoala fu intrerupta pentru tratamentul pe care bunica din
Pipirig i-l administra.
Stefan, nemaiavand sorcoveti de platit, scoala trebui
abandonata si Nica deveni Ion Torcalau, torcator de lana pe la sezatori. Abia in 1853
intra in clasa a treia, la noua ,,Shola publica’’ din Tg. Neamt. In toamna lui 1854,
Smaranda il trimite pe Ionica al ei la ,,fabrica de popi`` din Falticeni. Candidatul la
popie se aseza in gazda la un Paval Ciubotariu. Scoala catihetica se sparse si Ion trebui
sa plece in August 1855 la Seminaria Centrala dela Socola. Socotinui-se un an bun dela
Falticeni, fu inscris in clasa adoua, urmand pana in clasa a patrainclusiv, dupa cara
murindu-i tatal, in 1858 ceru ,,formalnicul atestat`` in locul caruia i se dadu la 12
decembrie 1859, un certificat. Se insura cu fiica parintelui Grigoriu in dta de 23 august
1859. La 12 decembrie 1860 i se nascu fiul sau, Constantin.
Creanga se inscrise la Institutul
pedagogic din Trei Sfetite, care isi incepu cursurile sub directia lui Titu Maiorescu.
Datorita acestuia ajunge o figura populara la intruniri.
Prietenul cel mai bun de la
Junimea deveni Eminescu. Acesta vazu in diaconul roman un geniu. Creanga il duse in
bojdeuca, il ospata cu mancarurile Tincai si de atunci nimeni nu mai vazu pe Eminescu
fara Creanga si pe Creanga fara Eminescu. In chip curent se admira la
Creanga <<limba>> lui, cu subantelesul ca tot farmecul sta in lexicul dialectat care ar fi
artistic. Cu toate acestea sunt culegeri de folklor care reprezinta adevarate muzee
glossologice fata de relativa sobrietate a vorbirii lui Creanga si totusi valoarea lor e nula.
Imparatul di Harap-Alb nu are nicio
eticheta, el spune pe sleau copiilor: ,,Iaca ce-mi scrie frate-meu``. Feciorul cel mare
primeste sa mearga in tara indepartata si intocmai ca un taran de pe Bistrita care s-ar
duce la taiat lemne in padure cere ,, bani de cheltuiala, straie de primeneala``. Feciorul
cel mic injura calul nasdravan care se tot indeasa la jar. In plin fabulos dam de scene de
realism poznas. Gerila, Ochila si celelalte monstrozitati ale basmului se cearta in casa de
fier inrosit a imparatului Ros ca dascalii in gazda la ciubotarul din Falticeni.