Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Fiziopatologia Echilibrului Fluidocoagulant

    Încărcat de

    Pristavu Cosmin Constantin
    7 vizualizări5 pagini

    Titlu original

    fiziopatologia echilibrului fluidocoagulant

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    DOC, PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    7 vizualizări5 pagini

    Fiziopatologia Echilibrului Fluidocoagulant

    Încărcat de

    Pristavu Cosmin Constantin

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 5
    = atipismul biochimic — se caraterizeazi prin lipsa unor cenzime caracteristie eelulelor mature; ~ atipismul functional ~ celulele leucozice nu posed func. tile caracterstice celutelor mature (de ex. fagocitora,sinteza de anticorpi ‘Originea clonal in producerea leucozelor presupune eel lele leucozice provin dintr-o celuls mutant, formind clone ~ colonii de celule cu caractere specifice avesteia. Patnunzind in singe, ele pot forma colon pretuindeni, atin fesutul hematopo, ‘etic, edt gi in alt organe. Formatea de colonii determin’. meray tazarea leucozelor. Progresia tumorala eprezinta aparijia de noi clone tumorle din clona primar se instaleaz forma tumoral policlonalé, care reste malignitata acesteia. Acest proces este datoratvarabil crescute a aparatului genetic al celule levcazice eu muti repe- tate. 4 tombs) onan pupa trombones a Wego In seca heals muna de sonnet te pronuntat (60 000/mm’ si ‘mai jos), aceasta scdidere avind m caractcr stabil i progresiv. Valoarea critica a ttopmbecitemi pabile si induca siingertiri e de 30 000/mm?, “ | FIZIOPATOLOGIA ECHILIBRULUL FLUO 17.1. Hemostaza eadetrn 164. Procese patologice tipice gi schimbirile reactive in ‘sistemul tombocitar Trombocitoza eprezintl o stare caracterizata de eresteree ni ‘mirului de trombocite in singe peste limita normala ( 350 000 ‘mm’ ). Trombocitozele se intilnese in osteomicloseleruze,ext- rie, leucoza mieloida cronicd si mielofibroza. In leucoze trombo- citoza, care uneori tinge cdteva milioane/mm’, este paradoxl asociatd cu sdngerri ca consecin(a a ineficienfei trombocielor leveemice. Trombocttopenia reprezints miesorarea numa de tomb cite mai jos de 100 000-150 000/mm’. Trombocitopenia poate par ca rezultat al reprimirii trombocitopoicze, la perturb ae maturafiei megacariocitelor, distrugeii plachetelor (proces 3° imun), in intoxicai, infeei, consumul exagerat de plachete i sindromul CID (coagulare intravasculara diseminat), Mai frecvent trombocitopenia eprezints 0 expres tub ‘ii funcfiei aparatului megacariocitar (rejinerea procesului def 24 cu formarea compusului polimer stabil. Retratiareprezinta ctapy, finala in formarea cheagului de fibrin, din care se extrage ser) iar cheagul devine dens si rezistent la actiuni mecanice, chimicg si chiar la cele enzimatice,asigurénd hemestaza eficace i sihilg Sistemul anticoaguian este reprezentat de antitrombochinaze ‘Acestea impiedicd formarea trombinei gi antitrombine, iar ding formarea cheagului adsorb restul de trombind,transformind-o i, forma neactva, ceca ce impiedic procesul de formate a cheaga insfara zonei leriuni vast Sistemul fbrinoiie reprints o otalitate de eae antrenate {in dizolvarea surplusuli de cheag (polimerull insolubil de in. 18), devenit inutil dup opriree hemoragei. Sistem fibrnoite nu limiteazd realizarea hemostazei pe loealleziuni integrity solor in acest lc fbrinoliza este blocatl). Oxaté eu finsarea pm. cesului de coagulare are loc dizolvarea surplusului de fibrin. mitind astfel rispindiree formar cheagului ia cireulfia sanguin ‘Componentul principal lsistemuluifbrinoliic este asmina (Gibrinolizna), dota cu o putemica actiune de hideolzare asupra fibrinogenuli ibrine,factorilor de coagulare V, VII 1X si pro Activator aula’ ai sisemuluiAibrinoliie sunt prez in Toi este, da nino cana mai mare se consis In wi, fbi, pros plan, ganglion if. Sus principal do Fbrnachinae este endtell vascular. ‘Agar, chlba docoaglant et o completed p= ceseblochinice,.eacade encinites” antagonist cu parce Giverjilor facto cellar tsa ew sens etal valor i nhbitoare cae se desfigar in mod contin nivel cantitativ perfect echilibrat: In conditii fiziolog $line protect ‘in condifii fiziologice existi un echilibru intre sistemul rasta, pe deo pte 3 el ibinoiie si atcoaglns 2 par: Dezechloal ne acest proves conduc a P= tule romboz,sindrom rombot) su la hgoco ft (cndroame hemoragie). 216 17.2. Hipercoagularea Starea de hipercoagulabilitate este determinata de mai multe 8) mires concentra! de procoagulant tn singe (de ex. glaives plcocricoia care pat conduc a eres Se e fibrinogen si prtrombind Se const nope Imsive cu ei abundenth a tomboplating tas In si hnsoite de hemoconcenae eu exons sara nici i dscns cto ca Surplus de aetvtr al factor egal opt de sin caz de soc, septicemie, combustii etc.; oe Iicyorurca concentra! sow ovinarea activ ant anflor (de ex, deficit nttnbin Innate, deft de hearing ta hipepoprotinent care micyoraea concentrate sau oprimarea soil fot rnold ex, deft de plaminonen sat soc de line care inhibi procesul fibrinolitic). gaa ee repeal wa proces flog, earctrzal pin ‘in timpul vietii pe pereti I rd vaselor aging au a eon conlomerat solid in elements figuras sngo lubild $1 orientat spre oprirea hemoragici. in ‘cazul, in care beucue vaee dn toa respect miner ean ctor cara i wombocei an fst desi ist col ‘asa-numita triada [ui Virhow: vacua a utes endl srr sv inc gsr fe mecanic, cient eleti),cimi (re te so dc recur cc) blog! eniouninte miseorgwinnses te de oie inflame 217 3) factorii sanguini plasmatici si celulari~ In eresterea eon, centratie lor in singe pot determina hipercoagulare, ‘Deosebinm tromb ab, osu si mint. ‘Trombul alb parietal se formexza ta urma procesulu de aie ‘iune gi agregare a tromboctelor gi leucocitelor. Este intlit in arc, confine o cantitate minim de fibrin si mu contine ertrocic. Trombul rosu este consiituit din eritrovite cuprinse intre fly. smentle de fibrin se formeaza mai freevent in vene, ‘Trombul mixt rczult din aternarea hemostazei primate 5 cc. Ici socundae,trombii find constituii din straur albe gi rosi Consecinfele tromboze, Gradul de obturare a umenului ye. ‘sului In mare masura va determina severitatea pertarbéilor spi ‘ein trombozi. Formarea trombului in artere cu obturarea lor va ‘conduce la ischemie cu toate consecinjele ei, iar in vene la obi rea lor sla instalarea stzei venoase ‘Trombusul poate evolua in urmatoerele procese 8) organizarea trombusului cu fesut conjuncti gi tran Fixat fn vas; ) transformarea in embol —trombusul desprins de la vas este ‘wansportat de curentul sanguin in alte regiuni unde poate obtura vvasele respective, produedind tulburiri locale ale citculaics san- -a ~ presiunea singelui fn vas poste forma in ‘rombusul poros canal, prin care se restabileste partial cirulaia sanguind 4) ramolismentul purulent fn urma infectrii trombusuls,

    S-ar putea să vă placă și