Sunteți pe pagina 1din 5

POSIBILITǍŢI DE CORECTARE A TULBURǍRILOR DE

LIMBAJ LA PREŞCOLARI

EN-ZD10-RN6K

MOTTO : ,,Limba este intâiul mare poem al unui popor,,

Cea mai mare bucurie a pǎrinţilor este de a-şi vedea odraslele şi cu vorbirea şi scrierea
,,frumos curgǎtoare şi limpezi precum cristalul,, ,cum ar fi zis marele nostrum povestitor
Ion Creangǎ,cel care s-a dǎruit copiilor ca nimeni altul.Bucuria fireascǎ a pǎrinţilor
naturali ai copilului este impǎrtǎşitǎ şi de pǎrinţii lui spirituali:educatoare,învǎţǎtori
profesori.Toţi laolaltǎ,pǎrinţi si dascǎli îşi fac un nobil ţel din a transpune in fapt
povaţa bǎtrânului şi înţeleptului Juvenal:,,O minte sǎnatoasǎ intr-un corp
sǎnǎtos,, .

Educatoarei îi revine sarcina de a cunoaşte care sunt tulburǎrile de vorbire ce pot apare la
vârsta preşcolara,care este specificul şi etiologia lor.Cunoscând toate acestea,ea poate fi
în mǎsurǎ sǎ observe şi sǎ semnaleze la timp cazurile de abateri de la vorbirea
naturala.Examinarea individualǎ a copiilor se face la începutul anului şscolar,dar copii
pot fi primiţi in grǎdiniţǎ pe tot parcursul anului.De aici decurge necesitatea ca depistarea
şi corectarea individualǎ sǎ aibǎ un caracter permanent.

Din activitatea mea cu copiii am constatat cǎ munca de corectare cere multǎ


rǎbdare,înţelegere şi pregǎtire din partea educatoarei.Pentru aceasta educatoarea va crea
condiţiile necesare activitǎţii:

-procurarea materialului necesar:jetoane,ilustraţii,jucǎrii,texte,poezii,setul de imagini


,,Rǎspunde repede şi bine,, , ,,Alfabetul ilustrat,,

Pe baza acestor imagini am desfǎşurat mai multe jocuri care s-au dovedit a fi eficiente pe
linia urmǎtoarelor obiective educaţionale:
-dezvoltarea auzului fonematic,exersarea organului fonator în vederea corectǎrii
defectelor de vorbire;

-exprimarea corectǎ din punct de vedere a structurii gramaticale;


-imbogaţirea vocabularului lǎrgirea sferei noţiunilor cu privire la:fenomenele
naturii,anotimpuri,fructe,legume,animale,mijloace de locomoţie,profesiuni;
-dezvoltarea capacitǎţii de a stabili relaţii verbale corecte cu partenerii de joc;
-dezvoltarea capacitǎtii intelectuale a copiilor.Folosind aceleaşi imagini am creat jocul
didactic,,oglinda fermecatǎ,, ,care a supus vorbirea copiilor unui exerciţiu fonetic şi
lexical.Am numit un copil ,,negustor,, ,care a plecat cu oglinzi fermecate(jetoane
introduce într-un sǎculeţ) strigând ,,oglinzi fermecate,oglinzi fermecate,,.Copilul care a
solicitat o oglindǎ fermecatǎ nu a putut s-o cumpere pânǎ ce nu a spus tot ce ştie despre
desenul respective.Copii care au rǎspuns correct au devenit la rândul lor negustori.
Exemple de jocuri desfaşurate pentru exersarea organului fonator al vorbirii,corectarea
defectelor de pronunţie,îmbogaţirea vocabularului şi dezvoltarea vorbirii copiilor :
1,,COCOŞUL ŞI GÂSCA,, cu scopul de a pronunţa corect sunetele c-g ;dezvoltarea
auzului fonematic
Sarcina didacticǎ :selecţionarea imaginilor corespunzǎtoare şi lectura lor ;pronunţarea
silabelor co,cu, ga(însoţitǎ de bǎtǎi din palme)
Jocul s-a desfǎşurat astfel:am ales jetoane cu imaginile unor pǎsǎri de curte:
-cocoş,curcan( C )
-gǎinǎ,gâscǎ( G )

Am realizat un mic décor (curtea cu pǎsǎri,îngrijirea lor,un lac cu boboci de gâscǎ,un


cârd de gâşte stand pe iarbǎ).

Regulile jocului au fost urmǎtoarele:


-copiii au ascultat şi recunoscut glasul cocoşului al gâştei şi au ales de pe masǎ imaginile
corespunzǎtoare ;
au pronunţat silabele : cu-cu-ri-gu
ga-ga( cu bǎtǎi din palme )

Copiii s-au împǎrţit în patru grupe :cocoşi,curcani,gâşte,gǎini şi se poarta dialog cu ei


astfel :
a.-Gâşte,gâşte,
-Ga,ga,ga
-Veniţi la baltǎ?
-Da,da,da.

b.Cocoşeii-s rǎguşiţi,
C-au mâncat cartofi prǎjiţi
Prea fierbinţi şi plini de coji
Şi seminţe de la moş
Ia cântaţi cu toţii
Cu-cu-ri-gu.......

c.Trei gǎini şi-au pus în gând


Sǎ gǎtescǎ trei gogoşi
Sǎ le dea la masǎ când
Vin acasǎ trie cocoşi
Ele cântǎ cot-co- dac

d. Curcanul e dirijor Mare meşter şi grozav Şi are opt primicântǎreţi Care sunt şi mai
grozavi Glu-glu-glu
2,,ŞARPELE ŞI ALBINA,,
Scop :ponunţarea corectǎ a sunetelor ,,s-z,,
Acest joc l-am desfaşurat sub forma teatrului de pǎpuşi:albina confecţionatǎ şi legatǎ cu o
sârmǎ,cuibul de pasǎre confecţionat şi aşezat pe o creangǎ de copac,şarpele
confecţionat din hârtie plisatǎ verde.În introducerea în activitate le-am spus cǎ
mama puişorilor este plecatǎ dupa hranǎ,iar şarpele vrea sǎ-I mǎnânce puişorii
,iar voi,copii,trebuie sǎ veniţi în ajutorul puilor

La apropierea şarpelui de cuib,copii imitau sâsâitul şarpelui,puişorii


ciripeau(educatoarea)
iar la apropierea albinei copii bâzâiau odatǎ cu aceasta pentru a alunga şarpele.
În activitatea mea am desfǎşurat şi alte jocuri care au contribuit la pronunţarea corectǎ a
sunetelor şi cuvintelor.
Jocul ,,Repetǎ dupǎ mine,,(cuvinte şi silabi paronime)
varsǎ-varzǎ; vase-vaze; vis-zis;
peste-peşte ;cos-coş ;
rac-lac ;var-val ;ra-ma ;la-ma
paie-baie ;pe-re ;me-re ;be-re ;
vatǎ-fatǎ ;
paturi-pǎturi ;ladǎ ;latǎ
-carǎ ;garǎ ;cocoşi ;galoşi
copac ;capac ;covor ;cocor

Alte jocuri :-Ghici ce sunet lipseşte ?


-Ghici ce silabǎ lipseşte ?
-Terminǎ tu cuvântul.

Pentru a forma deprinderi la copii de a efectua analize fonetice am început a-i familiariza
cu separarea cuvintelor din propoziţii,a silabelor din cuvânt şi apoi a sunetelor din
silabǎ.În acest sens am folosit jocuri didactice ca :,,Cine spune mai departe,, , ,,Spune l-a
ce m-am gândit,, ,Jocul silabelor,, , ,,Sunet-silabǎ-cuvânt-pripoziţie,,.

De un real folos în însuşirea laturii fonetice şi a structurii gramaticale a limbii române a


fost în cadrul activitaţilor la alegere,memorarea unor versuri scurte pentru corectarea sau
preîntâmpinarea pronunţiei greşite a unor sunete pe care le rostesc mai greu.În acest scop
am încercat sǎ sensibilizez de timpuriu pe copii la aspectul fonetic corect al limbajului.În
aceasta idee,am cǎutat exemple pe care sǎ le foloseascǎ la consolidarea pronunţiei corcete
a sunetelor,în diferite poziţii care le ocupǎ în cuvânt : iniţialǎ,medianǎ,finalǎ,între vocale
sau între grupuri consonative.Astfel am folosit exerciţii care au în vedere tipul de greşeli
privind înlocuirea sunetelor,mai ales înlocuirea consoanelor cu altele înrudite.
De exemplu versurile :
Pentru ,,r şi l,, :Ursu-leţ şi ursu-fleţ
Vor sǎ prindǎ peşte-lac Dar de ce plângi ursu-leţ ?Nu am prins decât un
rac

Pentru ,,s,, şi ,,z,,Pis,pis,pis blana ţi-ai ros


Ţi-ai pierdut fundiţa roz
I-a seama pis,pis,pisicǎ
Sǎ nu cazi şi pe-o urzicǎ.

Pentru ,,t,, şi ,,d,,Chiţ,chiţ,chiţ se suie-n pod


Oare ce-aş putea sǎ rod ?
Dacǎ stau sǎ mǎ socot
Aş putea sǎ rod chiar tot.

Versuri asemǎnǎtoare am folosit pentru exersarea altor grupǎri de consoane,pentru alte


greşeli de pronunţie ca omiterea unor sunete sau inversarea ordinii sunetelor pentru
exersarea celor mai importante alternante consonatice,sau vocale şi grupǎri vocalice.
Aceste exerciţii-poezii au avut o largǎ utilizare în exercitiile în mod individual cu copii
care au prezentat anumite deficienţe de pronunţie dar şi în activitǎţile commune
,în introducerea sau încheierea activitaţilor folosind unele versuri care au avut
legǎturǎ cu tema.Ele au mai fost folosite ca exerciţii ritmice în activitǎţile de
educaţie muzicalǎ(s-au rostit versuri associate cu bǎtǎi ritmice din palme,cu mers
ritmic,cu legǎnarea ritmicǎ a capului,a trunchiului),ca numǎrǎtori în diverse jocuri
iniţiate de copii,dar şi ca teste de depistare a greşelilor de pronunţie.

Din experienţa personalǎ am constatat cǎ activitǎţile libere constituie modalitaţi eficiente


de exersare,de perfecţionare a vorbirii copiilor,de prevenire şi corectare a vorbirii lor.

Astfel convorbirile libere constituie modalitaţi eficiente de exersare,de perfecţionare a


vorbirii copiilor,de prevenire şi corectare a vorbirii lor.
Povestirile libere organizate cu întreaga grupǎ de copii sau numai cu o parte ,contribuie la
deprinderea vorbirii deoarece copilul e nevoit sǎ povesteascǎ,sǎ foloseascǎ un
vocabular bogat.Am observat cǎ în cadrul lor şi copii timizi,care nu aveau curajul
sǎ vorbeascǎ în public sau cei care au prezentat deficienţe în exprimare şi
pronunţare s-au anunţat sǎ povesteascǎ.Aceşti copii şi-au dat frâu liber gândurilor
şi impresiilor,eu intervenind numai când au apǎrut confuziisau incinsecvenţe,sau
am pus întrebǎri ajutǎtoare pentru a determina pe copil sǎ repete fraza iar
repetarea onomatopeelor conţinute în povestire s-au repetat în cor pentru a antrena
pe toţi copiii în pronunţarea unor sunete mai dificile.

Am prezentat numai câteva mijloace şi metode pe care le putem folosi noi educatoarele
cu succes în recuperarea unor tulburǎri de vorbire fǎrǎ o anume specializare logopedicǎ.
Utilizând aceste metode, fǎrǎ a depǎşi caracterul general al activitǎţii ,obţinem de cele
mai multe ori îmbunǎtǎţiri evidente ale procesului de dezvoltare a vorbirii copilului
preşcolar.
În primul rând ,,dispare,,handicapul faţǎ de posibilitǎţile celorlalţi copii,timiditatea şi
nesiguranţa în rǎspunsuri,copiii au devenit mai încrezǎtori in posibilitǎţile lor,mai activi.
Înlǎturarea defectelor de vorbire contribuie la creşterea vocabularului activ,la activizarea
fondului pasiv,la modificarea poziţiilor şi relaţiilor copilului în cadrul colectivitǎţii.
Se creeazǎ în final premiza pentru un debut şcolar în bune condiţii.

BIBLIOGRAFIE

Glava Adina
Glava Cǎtǎlin-,,Introducere în pedagogia preşcolarǎ-
Editura Dacia educaţionalǎ-2002

JJurcǎu Emilia
Jurcǎu Nicolae-,,Cum vorbesc copiii noştri-Editura
,,Dacia,,-Cluj-Napoca-1989

Verza Emil-,,Ce este logopedia?,,-Editura Ştiinţificǎ şi


enciclopedicǎ Bucureşti 1982

Educatoare Moisescu Elena ,Grǎdiniţa CORBI