Tratamente naturiste care pot ţine gripa în frâu

▲ În condiţiile de temperaturi scăzute, umiditate ridicată, ploi reci, ceaţă şi

vânturi intense, care caracterizează perioada de trecere de la toamnă la iarnă,
se poate instala gripa, o boală virală şi contagioasă, destul de frecventă ▲
Deşi pare o boală banală, cu o durată normală de numai 6-7 zile, gripa
trebuie să fie tratată cu mare grijă pentru a evita o suprainfecţie cu evoluţii
sub formă de epidemii sau chiar pandemii ▲ Atât la copii, bătrâni, cât şi la
adulţi, contra gripelor şi a oricăror viroze respiratorii dau bune rezultate
tratamentele naturiste care sunt mai puţin agresive în comparaţie cu
antibioticele ▲

Cel mai frecvent, gripa debutează în luna octombrie, atinge nivelul maxim în
luna decembrie şi se încheie abia în luna mai, ceea ce arată că timp de şase
luni oamenii sunt expuşi la riscul de a contracta o formă de gripă, uşoară sau
agravantă.
Boala are un caracter infecto-contagios, cu valenţe epidemice şi frec-venţă
ciclică (sezonieră sau anuală), fiind provocată de peste două sute de tulpini
de virusuri gripale (din serotipurile A, B, C). Aceste virusuri se transmit prin
aer sau prin contactul direct cu persoane bolnave, având efecte mai severe în
cazul persoanelor cu extenuare fizică sau stresate psihic, expuse la aer rece,
fumători activi şi pasivi şi la persoane care lucrează în medii toxice.
Uneori există mari posibilităţi de extindere a bolii sub formă de epidemii, pe
o arie geografică limitată. Virusul gripal are proprietatea de a-şi schimba
radical structura antigenică, la anumite intervale de timp, chiar la peste 20 de
ani, determinând apariţia unor noi tulpini virale faţă de care populaţia nu are
anticorpii de imunitate. În aceste cazuri apare pandemia de gripă, care se
răspândeşte rapid şi poate afecta zone foarte extinse ale globului. În secolul
al XX-lea au existat 3 pandemii grave de gripă: în anul 1918 (gripa spaniolă
care a cauzat decesul a 40 de milioane de locuitori), apoi în anii 1957 şi în
1968. Cele mai frecvente epidemii de gripă survin pe neaşteptate în
aglomeraţii urbane, în colectivităţi de muncitori şi, mai ales, la copiii din
creşe, grădiniţe, cămine şi şcoli.

Cum se transmite boala?

Transmiterea bolii se realizează de la persoane bolnave, prin picăturile de

salivă emise prin tuse, strănut sau vorbire, punând în pericol viaţa celor din
jur, mai ales copii, bolnavi de afecţiuni cronice, persoane slăbite şi în vârstă
de peste 65 de ani, cu carenţe vitaminice acute şi cu sistemul imunitar
scăzut.
Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pe plan
mondial există aproximativ un miliard de persoane cu risc crescut de
îmbolnăvire gravă de gripă, care poate evolua spre pneumonie, tuberculoză
şi chiar deces. În România, anual, se îmbolnăvesc de gripă circa 10-20%
dintre locuitori.
După o incubaţie de câteva ore sau 1-4 zile, apar brusc simptomele
caracteristice: tuse uscată, iritantă, strănut, febră mare (39-40ºC), guturai,
scurgeri nazale, frisoane, senzaţie acută de frig, nas şi urechi înfundate,
dureri de cap, lăcrimare, dureri şi roşeaţă în gât, răguşeală, dureri articulare
şi musculare, indispoziţie, oboseală, lipsa poftei de mâncare, somnolenţă,
stare de slăbiciune şi de astenie asociată cu transpiraţie. La 2-3 zile după
debut, apar : dificultatea la înghiţit, dureri în gât, arsuri în piept şi tuse seacă
dureroasă, limba devine încărcată, iar mucoasa faringiană se înroşeşte. În
formele normale de gripă, febra dispare în 5-7 zile, dar tusea şi oboseala pot
să persiste mai multe zile.

Tratamentul prompt previne complicaţiile

Deşi pare o boală banală, cu o durată normală de numai 6-7 zile, gripa
trebuie să fie tratată cu mare grijă pentru a evita o suprainfecţie cu evoluţii
sub formă de epidemii sau chiar pandemii. În acest caz apar complicaţii
agravante: pulmonare (bronşită, laringită, sinuzită, angină, pneumonie
severă), neurologice şi digestive (greaţă, vărsături, diaree, dureri
abdominale), apoi conjunctivită, meningită, otită, pericardită şi miocardită.
Precauţii suplimentare se impun la copiii mici, bătrâni, femei gravide,
persoane cu boli cardiace şi respiratorii care fac forme severe de gripă, cu
complicaţii ce măresc riscul de deces în numai 24-48 de ore.
Este cunoscut că, în general, copiii sănătoşi, bine alimentaţi, care nu au
complicaţii (malformaţii de cord, boli asociate, probleme renale şi
digestive), vor rezista mai uşor cu un tratament naturist (ceaiuri, siropuri,
vitamine). În schimb, un copil mai anemic şi bolnăvicios poate avea 6-8
episoade virale pe an, mai frecvente între lunile octombrie – aprilie, datorită
variaţiilor mari de temperatură şi a scăderii imunităţii organismului.
În general, gripa se poate vindeca rapid şi fără complicaţii. În popor se spune
că „gripa trece în 7 zile cu tratament şi într-o săptămână fără tratament“.
Această frază necesită a fi luată în glumă deoarece sunt absolut necesare
tratamente adecvate în scopul evitării unor faze mai grave (laringite,
faringite, traheite, sinuzite, bronşite, pneumonie). Complicaţii foarte grave
au existat în anul 2003 când OMS a considerat gripa drept a patra cauză de
deces.
În tratamentul bolilor respiratorii este necesar să se facă o diferenţă între
virozele non-gripale şi gripa propriu-zisă:
- virozele non-gripale pot surveni de 3-5 ori pe an, cu febră de 37-38ºC,
strănut, tuse, nas înfundat, roşu în gât, secreţii seroase, voce schimbată,
lăcrimare şi cu senzaţie de nisip în ochi;
- gripa propriu-zisă debutează brusc, cu febră mare (peste 39ºC), cu dureri de
cap şi musculare, frisoane, tuse seacă şi secreţii abundente nazale.

Tratamentele fitoterapeutice

Atât la copii, bătrâni şi chiar la adulţi, contra gripelor şi a oricăror viroze

respiratorii dau bune rezultate tratamentele naturiste care sunt mai puţin
agresive în comparaţie cu antibioticele. Folosirea preparatelor cu antibiotice
ar fi indicată numai în cazul când apare o suprainfecţie bacteriană.
Medicina naturistă prezintă un larg arsenal de procedee cu care se poate
interveni în mod eficient. Mai întâi sunt recomandate ceaiuri fierbinţi din
plante medicinale cu proprietăţi neurosedative, antiinflamatoare, emoliente,
expectorante, sudorifice, antitusive şi de protecţie faţă de contaminarea
virotică. Efectele cresc prin combinarea ceaiurilor cu aspirina preparată din
scoarţă de salcie.
Urmează siropurile cu extracte din plante, care ameliorează simptomele din
afecţiunile cronice şi acute ale tractului respirator, având efecte
expectorante, bronholitice, mucolitice şi antiinflamatoare.
Sunt eficiente şi pastilele de supt pe bază de extracte din plante, cu gust de
căpşuni, zmeură, lămâie, portocale şi anason.
Extern se aplică un unguent corporal cu mentol şi camfor care se foloseşte ca
masaj şi ajută la calmarea iritaţiilor pe căile respiratorii şi ameliorarea
durerilor musculare, de tâmple şi de spate.
În legătură cu prevenirea şi combaterea manifestărilor de gripă, cele mai
atente măsuri au fost elaborate în medicina tradiţională indiană numită
„Ayurveda“, denumire derivată de la cuvintele „ayur“ – viaţă şi „veda“-
ştiinţă. Tratamentele se bazează pe folosirea multor plante medicinale ca:
- Glycyrrhiza glabra – cu acţiune expectorantă, bactericidă, antitusivă,
antipiretică, antivirală şi antiinflamatoare datorită prezenţei acidului
glicerretinic;
- Ocimum sanctum – cu acţiuni expectorante, antipiretice, antiinflamatoare,
imunomodulatorii, analgezice, datorită acidului ascorbic şi ocimenului din
uleiul eteric;
- Aloe vera – cu acţiune bactericidă, antivirală, imunostimulatoare, datorită
prezenţei compusului aloe-emodin;
- Zingiber officinalis – cu acţiune antivirală datorită compusului zingiberol;
- Inula racemosa – cu acţiuni bronhodilatatoare, imunomodulatorii,
antitusive şi analgezice locale.
Pentru tratarea gripei, în uz intern, sunt indicate ceaiurile calde din flori de
tei şi de soc (câte 1-2 linguriţe la o cană de apă) din care se beau 2-3 căni pe
zi, îndulcite cu miere de albine, având acţiune sudorifică prin declanşarea
transpiraţiei.

Tratament de şoc cu ceai de busuioc

Busuiocul - Ocimum basilicum, cunoscut încă din Antichitate pentru

capacitatea de a vindeca infecţiile respiratorii, prezintă efecte antiseptice şi
expectorante, fiind recomandat în inhalaţii cu decoct sau în consum intern
sub formă de ceai fierbinte cu miere pentru revitalizarea rapidă a
organismului şi stoparea procesului gripal, mai ales în faza de debut. Într-un
tratament de şoc se vor consuma zilnic 6-7 căni cu infuzii de busuioc,
îndulcite cu miere, la intervale de 30 minute. Dacă apare febra ridicată se
adaugă 1-2 linguriţe de mentă.
O altă specie de mare valoare este Echinaceea, folosită sub formă de extract,
tinctură sau comprimate, care se administrează de câteva ori pe zi ca mijloc
terapeutic de bază în întărirea sistemului imunitar. Această plantă apără
organismul de infecţiile virale, bacteriene şi fungice şi previne formarea unei
enzime – hialuronidaza - care distruge bariera naturală dintre ţesuturile
sănătoase şi cele infectate.
Consumate separat sunt eficiente infuziile din:
- flori de ciuboţica cucului şi muşeţel;
- frunze de coacăz negru, salvie şi patlagină;
- herba de cimbrişor, cimbru, isop, unguraş, ţintaură şi măghiran;
-fructe de anason şi măceşe.
Sub formă de decoct, prin fierbere 5-10 minute (2 linguri la 250 ml apă din
care se iau 3-4 linguri sau 2-3 căni pe zi prin înghiţituri rare) se folosesc :
- rădăcini de ciuboţica cucului şi brusture;
- scoarţă de salcie pentru combaterea durerilor musculare;
- herba de ghinţură, scai vânăt şi traista-ciobanului.

Decoctul de ceapă calmează tusea

Un decoct utilizat mult în medicina casnică se prepară din 3 cepe care se
fierb în 600 ml apă până scade conţinutul la jumătate. După strecurare se
adaugă 3 linguri miere de albine şi 1 linguriţă tinctură de genţiană din care
se ia câte o lingură din oră în oră. Trebuie să se ştie că ceapa este bogată în
săruri minerale, vitamine (A, C, B1) şi un antibiotic natural (alicina) care
combate germenii patogeni, reduce febra, calmează tusea, durerile de gât şi
de piept.
Formule cu amestecuri de mare eficienţă sunt:
- flori de tei şi soc, frunze de mentă, herba de nalbă mare şi fructe de măceş;
- flori de tei, frunze de salvie şi eucalipt;
- flori de tei, soc şi muşeţel, herba de cimbrişor şi sovârv, rădăcină de
cerenţel şi scorţişoară (infuzie îndulcită cu miere);
- flori de tei şi soc, herba de ţintaură şi păpădie, scoarţă de salcie şi conuri de
hamei;
- flori de tei, soc, muşeţel, lumânărică, porumbar, creţuşcă şi scoarţă de
salcie (decoct cu efecte sudorifice în infecţiile gripale);
- flori de tei, soc, salcâm şi trifoi roşu, frunze de coacăz negru şi urzică,
herba de sovârv şi scoarţă de salcie (infuzie îndulcită cu miere).
Efectele acestor ceaiuri cresc simţitor dacă se adaugă o linguriţă de
scorţişoară şi cuişoare, măcinate fin, care au acţiune antivirotică.
Alte preparate valoroase sunt:
- Tinctură de ţintaură din 20 g herba macerată 5 zile în 100 ml alcool 70%
din care se iau câte 30-40 picături de 3 ori pe zi, cu 60 minute înainte de
mese.
- Tinctură din 4 linguri de rădăcini de păpădie tocate mărunt şi macerate 3-4
ore în 500 ml rachiu; se bea câte un păhărel de 3 ori pe zi pentu combaterea
frisoanelor.
- Bitter suedez din care se ia câte o linguriţă de 3 ori pe zi în ceai sau apă, cu
30 de minute înainte de mese.

Masajul cu ulei de molid creşte imunitatea

În tratamentele externe sunt recomandate:

- inhalaţii cu aburi fierbinţi din infuzie de busuioc, mentă, muşeţel şi
chimion sau picături de ulei de pin şi lavandă (de 2-3 ori pe zi dintre care
una seara la culcare);
- inspirare pe nas a câtorva picături de ulei eteric de lavandă puse pe o
batistă curată;
- frecţii cu oţet aromatizat cu flori de lavandă (40 g), frunze de mentă (20 g),
frunze de salvie (20 g), herba de cimbrişor (10 g) şi fructe de ienupăr (10 g);
din amestec se iau 100 g la 1 litru oţet care se macerează 7 zile, se strecoară
şi se fac frecţii pe piept;
- frecţii cu macerat din boabe de ienupăr (zdrobite şi lăsate 7 zile în 250 ml
alcool 40%) sau cu oţet aromatic preparat prin macerarea, timp de 5 zile, din
100 g petale de trandafir (de dulceaţă) în 100 ml alcool 70% şi 900 ml oţet;
se strecoară prin tifon cu stoarcere şi se fac 2-3 masaje pe zi;
- masaj general cu ulei eteric de molid pentru a mări capacitatea de rezistenţă
a organismului, întărirea psihicului şi redarea încrederii în forţele proprii;
- băi fierbinţi la picioare cu flori de soc şi fân, sare (6 linguri la 2 litri apă)
sau făină de muştar (250 g şi 1 lingură de sare la 5 litri apă) pe durata de 10-
15 minute, cu adaos treptat de apă fierbinte.

Apiterapia recomandă:
- tinctură de propolis 20% din care se iau 20-30 picături într-un păhărel cu
apă sau lapte, de 2-3 ori pe zi, cu o oră înainte de mese, având acţiune
puternic antivirală;
- miere din flori de tei luată împreună cu ceai de tei, fiind un leac foarte bun
contra tusei şi gripei;
- lăptişor de matcă;
- polen în doză de atac, de 3-4 ori mai mare decât doza normală.

Regimul de viaţă

▲ Bolnavul va evita locurile aglomerate, cu colectivităţi mari de oameni,

mai ales unde sunt persoane contaminate de gripă. La declanşarea bolii se
impune izolarea bolnavului la domiciliu, cu repaus la pat timp de minim 3
zile, de preferat în poziţie şezând, într-o încăpere bine aerisită şi încălzită.
La copiii mici, cu febră mare, se fac împachetări cu oţet de mere şi apă (1:1)
sau băi generale cu apă la temperatura sub 35ºC, pe o durata de maximum 5
minute. După baie se pun comprese cu suc de lămâie îmbibat în o pânză
pusă în jurul gâtului şi pe piept, peste care se înfăşoară un şal din lână, cu
urcare imediată în pat pentru a declanşa transpiraţia.
La bolnavii adulţi se recomandă comprese calde pe piept cu brânză de vaci,
terci de mămăligă, argilă sau făină de muştar negru. De asemenea, se pot
face băi cu ace de pin la temperatura de 35-38ºC, timp de o oră. Nu se fac
băi fierbinţi la persoanele care suferă de varice, infecţii ale pielii şi tulburări
de ritm cardiac. Separat se fac băi zilnice de picioare la temperatură
progresivă, începând cu 35ºC şi urcând până la 40ºC, timp de 10-15 minute,
având efect în stoparea infecţiilor.
La picioarele bolnavului se pun două sticle din plastic, umplute cu apă
fierbinte, schimbate pe măsura răcirii. Se mai păstrează metoda aplicării de
ventuze pe spate şi pe piept, dar de către o persoană bine pregătită pentru
această lucrare. Pentru a evita răspândirea infecţiei gripale, înainte de fiecare
masă, bolnavul se va spăla pe mâini cu apă şi săpun, în mod obligatoriu.
În încăperea bolnavului de gripă nu este indicată instalaţia de aer condiţionat
care produce căldură şi aer uscat, afectează mucoasa nazală şi favorizează
înmulţirea unor virusuri aduşi din afară. Este mult mai indicat aerul umezit
cu recipiente pline cu apă aşezate pe calorifer.
În perioadele epidemiilor de gripă se vor respecta măsurile de carantină din
spitale, creşe, maternităţi şi şcoli, limitând la maximum vizitele în aceste
unităţi.
Munca în exces dăunează, întrucât persoanele obosite sunt mai sensibile şi
se îmbolnăvesc mai uşor. În mod categoric se exclude tutunul în încăperea
bolnavului şi se evită excesul de antibiotice, luate la întâmplare.
O măsură importantă de prevenire şi combatere a gripei constă în vaccinarea
antigripală, în perioadele cu riscuri evidente de epidemii sau pandemii, mai
ales la copii, adolescenţi slăbiţi, gravide, diabetici şi vârstnici peste 65 de
ani. ▲

Mâncaţi uşor, beţi multe lichide

▲ În primele 2-3 zile se va da bolnavului o alimentaţie uşoară, cu multe

lichide (1,5 – 2 litri pe zi) sub formă de ceaiuri medicinale, supe calde,
sucuri de legume (morcov, sfeclă roşie, varză roşie, tomate) şi sucuri de
fructe (lămâi, portocale, grapefruit, mere). Nu se beau ceaiuri prea fierbinţi
care usucă mucoasele şi favorizează pătrunderea bacteriilor în corp.
Lichidele consumate des păstrează faringele umed, evită îngroşarea
secreţiilor şi facilitează eliminarea lor, în timp ce siropurile realizează o
peliculă pe pereţii faringelui, contribuind la reducerea iritaţiilor.
Supa caldă, preparată cu mult pătrunjel şi mărar, reduce procesele
inflamatoare de pe căile respiratorii superioare, calmează tusea şi strănutul şi
reduce debitul secreţiilor nazale.
Treptat, se introduc în hrana zilnică lapte cald, iaurt, frunze proaspete de
mărar mestecate permanent şi crudităţi (salată verde, broccoli, varză, sfeclă
roşie, morcov, castraveţi, tomate, pătrunjel, ceapă, ridichi, hrean, ardei roşu,
2-3 căţei de usturoi înghiţiţi între mese). Se mai adaugă rasol din carne de
vită, paste făinoase, compoturi îndulcite cu miere de albine şi fructe zemoase
(caise, mere). O combinaţie savuroasă se poate obţine amestecând sucul de
la 200 g lămâi cu miere de albine şi scorţişoară. La gripa cu frisoane
puternice se recomandă o reţetă cu 4 linguriţe cafea măcinată fin care se
fierbe în 250 ml apă; se adaugă zeama de la o lămâie şi 4 linguri de rom,
totul fiind băut într-o singură repriză.
Între mese se vor lua câte 1-2 linguriţe de bitter suedez şi o lingură cu fructe
uscate de cătină albă.
Permanent se va urmări asigurarea necesarului vitaminic (A, E, C, B) şi de
săruri minerale (Zn, Mg, K, Ca) care au un rol esenţial în întărirea sistemului
imunitar şi ca barieră contra virusului gripei.
După scăderea febrei este indicat vinul de cireşe (1 kg de fructe la 1 litru de
vin şi câteva linguri de zahăr), care se fierbe 10 minute şi se consumă câte
un păhărel (50 ml) înainte de mesele principale.
Raţiile de alimente la masă vor fi mai reduse pentru ca organismul să poată
lupta împotriva bolii şi să nu facă consumuri energetice suplimentare în
digerarea excesului de alimente.
Se va evita consumul de afumături, mezeluri, grăsimi animale, exces de ouă,
conserve, fasole uscată, condimente iuţi, cafele şi băuturi alcoolice tari. ▲

Constantin I. Milică, profesor universitar la Universitatea de Ştiinţe

Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Iasi

Articol din editia de Luni, 27 Noiembrie 2006 (Ziarul LUMINA)