Sunteți pe pagina 1din 504

c., Rucal'eanu P.

Milltaru

V. IlQtoboc ; ~V. CIUr,lcescu "

V. Prioteasa," 0

LIN!II' EL.ECTR:I'C'E AERIENE ·51

, ,

SUBTERANE '

au mai aparu; :

C. Raduti, E. Xi "'1

MA~INI ElECTP,ICE ROTATnT

T. Canescu s.a,

APARATE ElECTRICE DE JOA.S:\ TEi\'SIUXE

B. Hersco vlol s.a,

APARATE ElECTRICE DE IXAlL\ TEXSIU,\,E

A. Emanoil

PROTECTL\. PRIi\' RELEE VOL. I ~I II

ing. Costin Rucdreonu dr. ing. Paul Militaru ing. Vasile Hotoboc ing. Virgil Chiricescu ing. Virgil Prioteasa

LlNIl ELECTRICE AERIENE SI SUBTERANE

,

iNDREPTAR

f@

\

Editura tehnice Bucurestl - 1989

Contributia autorilor 1a elaborarca Iucrar'ii este urrnatoarea:

ing, C. Rucareanu (cap. 1, 3-10, 12-17, 19, Ariexa si coordO:1E.~·EE_ 5::_':---~~ E':':7_ dr, ing. P. Militaru (cap. 2)

Ing. V. Hotoboc (cap. 11)

mg. V. Chiricescu, ing, V. Prioteasa (cap. 18)

Redactor: dr. inz. loan Ganea Tehnorec!actor: V. E. Ungureanu Coperta: Simona Durnitrescu

Bun de tipar: 03.12.1989. Coli de tipar: 31,5 C.Z. 621.315

ISBN 973-31-0147-8

Tipartrl executat sub comanda nr. 359/1989 1a INTREPRINDEREA POLIGRAFICA CLUJ Mun lcipiul Cluj-Napoca, B-du1 Lenin nr. 146 Republica Socialista Romania

Cuprins

Partea 1

Linii . electrice aeriene

1. Probleme eu earaeter general

13

1.1. Defini tii. . . . . . 1.2. Clasificari . . . . . 1.3. Semne conventionalc

1.3.1. Semne conventionale generale . 1.3.2. Semne conventionale pentru sttlpi . 1.4. Valori normate pentru tensiuni

1. 5. Sarcinile mecanice ale LEA

1.5.1. Conditii meteorologice . . . . . . . . . . . . .

1.5.2. Incarcarile normate provenind din actiunea viutului 1.5.3. Incarcarile normate provenind din depunerile de chiciur a 1.5.4. Incarcarile de calenl

13 15 16 16 16

17 19 19 22 23 23

2. Calculul electric al Hniilor

25

2.1. Parametrii electrici ai liniilor 2.1.1. Rezistenta electric a 2.1.2. Iriductanta de serviciu 2.1.3. Capacitatea de serviciu .

2.2. Calculul pierderilor de tensiune S;i de putere

, 2.3. Calculul pierderilor de energie •.•.•

25 25 26 32

38 42

3. Conduetoare active ~i de proteette

49

3.1. Caracteristicile constructive ale conductoarelor LEA 3.1.1. Caracteristici generale

3.1.2. Forma conductoarelor

3.1.3. Conductoare din aluminiu

3.1.4. Conductoare din otel zincat

3.1.5. Conductoare din aluminiu-otel

3.1.6. Conductoare din cupru .

3.1.7. Conduct.oare din aliaj de aluminiu 3.1.8. Conductoare t orsadate .

3.2. Sectiuni minime admise

3.3. Caleulul mecanic al conductoarelor . .

3.3.1. Incarcarile normate ce actioneaz a asupra ccnductoarelor 3.3.2. Caracteristicile mecanice ale conductoarelor bimetalice 3.3.3. Conditiile de dimensionare ale conductoarelor

3.3.4. Deschideri critice . . . . . . . .

3.3.5. 'Tr actiunea orizontala in conductor

3.3.6. Temperatura critic a . .

3.3.7. Sageata conductorului .

3.3.8. Lungimea conductorului

3.4. Incalzirca conductoarelor . .

49 49 49 51 51 52 56 56 56

57 59 59 60 60 61 63 63 63 65

65

5

4. IzoIa(oare

4.1. Defin it ii . 4.2. Clasificiiri

4.3. Mater iale pentru izolatoare 4.3.1. Portelanul

4.3.2. Sticla ciilitii. . . . .

4.4. Izolatoare pentru LEA de [ousa tensiune .

4.4.1. lzolatoare de sust.inere tip N din portelan

4.4.2. Izolatoare de tr actiune tip T 9i D din portelan 4.4.3. Izolatoare pentru sigurante tip Sig . . . . . 4.4.4. Izolatoare pentru aneore tip A . . . . . . . .

4.5. Izolatoare pentru LEA de medie si inalta tensiune . 4.5.1. Izolat oare de medie tensiune 10 si 20 kV tip suport 4.5.2. Izolatoare suport tip D_(delta) de 35 kV . . . . . .

4.5.3. Izolatoare nestrapungibile de suspensie TTfs tip tija 20 kV

4.5.4. Izolat oare ncstrapungibile de suspensie eu linie Iunga de fuga

t.ija), Iabricatie R.D.G. . .

4.5.5. Izolatoare de suspensie tip capa-tija din portclan . . 4.5.6. Izolatoare de suspensie tip capa-t.ija din stic1a calita 4.6. Lanturi de izolatoarc

4.6.1. Consider at.ii generale

4.6.2. Lanturi de izolatoare tipizate

4.7. Alegerea izolatoarelor . 4.7.1. Conditii meeanice . 4.7.2. Condit.ii eleetrice

4.7.3. Alte cond itii tehnice cerute izolatoarelor 4.7.4. Dimensionarea lanturilor de izolatoare

4.8. Incerearea izolatoarelor 4.8.1. Verificari de tip 4.8.2. Ver ificar i de lot

4.8.3. Verificari individuale .

4.9. Mare are a, ambalarea si livrarea izolatoarelor

5, Clerne ~i armaturt . . . . .

5.1. Definitii. Probleme eu car acter general

5.2. .Arrnaturi pentru fix area lanturilor de izolatoare

5.2,1. Arrnatur a tip A .

5.2,2. Chlig scoaba tip CS . . . . . , . , . , .

5.2.3. Cirlig de sustinre im bunat at.it din platband a tip CSp-4A 5.2.4. Chlig de a rti culat ie tip CAl,

5.2,5. Cir]';; t;~:;_; ..... , ..

5.2,6. Cir';; de articulatio HV-16 ..

5.3. A: r.iaturi de Iegatur a Intermediar a .

5.3,1. Piese de distant are din plat.band a tip Pd 5.3.2. Piese de distant.are forjat.a (aplatizata) tip Pd 5.3.3. Ochi dublu r asucit tip ad . . . . . . .

5.3.4. Ochi de suspensie dublu eu gaud alungit a tip OD a 5.3.5. Piesa de distantare furca tip Pdf

5.3.6. Furca eu oehi r asucit tip FOR . .

5.4. Oehiuri pentru fixarea izolatoarelor 5.4.1. Oehi de suspensie simplu tip OSs . 5.4.2. Oehi de suspensie drept tip OSdr . 5.4.3. Oehi de suspensie r asucit tip OSr .

5.4.4. Oehi de suspensie simplu eu gaura alungit a tip OSSa

5.5. Armaturl pentru lanturi multiple sau eonduetoare multiple pe. faza . 5.5.1. Jug simplu tip Js

5.5.2. Jug dublu tip Jd .

5.6. Nuci de suspensie

5.6.1. Nuea scurt a eu oehi drept tip NSs 5.6.2. Nud ell oehi drept tip NSV

5.6.3. Nuea eu ochi r isucit tip KOR V

67
67
68
69
69
70
70
70
71
72
72
73
73
75
75
(tip
76
77
78
80
80
81
92
92
92
97
98
98
98
99
104
104
105
105
106
106
108
108
109
110
III
111
111
112
113
113
114
115
116
116
116
117
118
119
119
120
121
121
121
122 5.7. Cleme pentru fix area conductoarelor active ~i de protectie , . . . . . .. 123

5.7.1. Clema de sustincre oscilarrta fara declansare tip SOL 123

5.7.2. C1eme de sustinere oscilant a far a declansare tip SOF 9i SOFA pentru

conductorul de protectie . . . . . . . . . . . . . . . 124

5.7.3. Clema de sustinere a conductorului de protectie tip CSP 125

5.7.4. Clem a de sustiuere cu tractiune Iimit.ath tip STIL . . . 125

5.7.5. Clema de sustinere din aliaj de aluminiu tip CSA. • . . 126

5.7.6. Clerna de tractiune (intindere) prin presare pentru conductor de pro-

tectie din otel tip TPT . . . . . . . . . . . • • . ., 126

5.7.7. Clern a de tractiune prin presare cu derivatie tip TPD pentru con-

ductoare din aluminiu-otel . . . . . . . . . . . . . . .. 126

5.7.8. Clernti de tractiune prin presare cu plac a de derlvatie front ala tip

TPDf pentru conductoare de otel-aluminiu si de aliaj de aluminiu, 129

5.7.9. Papuci de racord Ia clem a de t.ractiune . . 129

5.8. Arrn aturi de protectie impotriva supratensiunilor 131

5.8.1. Corn simplu de protectie tip CS . . . . . 131

5.8.2. Corn dublu de protectie tip CD ..... 132

5.8.3. Arrnjitur i de protectie inelare, cu sferji 9i fara sfer a 132

5.9. Alte cleme, 9i armatur i pentru linii de inalta 9i medie tensiune 133

5.9.1. Amortizor de vfbratil tip AVb pentru LEA 110-400 kV 133

5.9.2. Bretea amortizoare peutru LEA 110-400 kV . 134

5.9.3. Contragreut ati . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134

5.9.4. Dist.arrtier oscilant pentru dona conductoare tip DO-2 136

5.9.5. Baliza de sernnalizarc de zi tip BS pentru LEA 138

5.9.6. Clerna de innadire prin pres are dip IP pentru conduct oare din otel-

aluminiu si aliaj de aluminiu . . . . . . . . . . . . .. 139

5.9.7. Manson de reparare tip MR pentru conductoare din otel-aluruiniu ~;;i

aliaj de aluminiu 140

5.9.8. Agrafa de sigurant a tip W 141

5.9.9. Agrafa de siguranta tip V. 141

5.9.10. Dispozitiv antipasare . . . 142

5.9.11. Placa de legare a conductorului de protectie Ia stilp tip CP 142

5.9.12. Clerna pentru legarea prizelor de pamint Ia picioarele de fundatie 143

5.9.13. Clerna de legatura electric a din fonta cu placi de contact din alu-

miniu tip LEPC . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . 143

5.9.14. Clema de Iegatura electric a diu aluminiu tip CLEAL . . . . . 144

5.10. Clema, armaturi 9i suport i pentru linii de medie 9i [oasa tensiune. . 144

5.10.1. Clerna de 1egatura electric a 'Ii mec anica cu suruburi sau en rrituri 144

5.10.2. Clerna cu crest atur.i , . . . . . .. 145

5.10.3. Clema uuiversala . . . . . . . . . 146

5.10.4. Papuc de aluminiu presat pentru racorduri din otcl-aluruiuin tip

PTAM . . . . . . . . . . . . . . 146

5.10.5. Clerna de tr actiune tip potcovit a cu furca-CPTF 146

5.10.6. Clema de alunecare tip CA. . . . . . . . 147

5.10.7. Clema de blocare tip CB. . . . . . . . . 148

5.11. Cleme 'Ii armaturi pentru conductoare t orsadate 149

5.11.1. Armatura de sustinere, simbo1 AS-400 149

5.11.2. Armatura de sustinere in colt, simbol AC-400 149

5.11.3. Clerna de intindere retea, simbol CIR-750 151

6. Stilpii Hniilor electrice aeriene . 152

6.1. Ocneralit.ati . . . . . . 152

6.2. Stilpi metalici . . . . . 153

6.2.1. Stilpi metalici sudati pentru LEA 110 leV simplu circuit 156

6.2.2. Stilpi metalici bulonati pentru LEA 110 kV dublu circuit 156

6.2.3. Stilpi metalici sudati-bulonati pentru LEA 220 kV dublu circuit 156

6.2.4. Stilpi metalici portali ancorati (tip PAS) pentru LEA 400 kV simplu

circuit .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156

6.2.5. Stilpi metalici tip Y pentru LEA 400 kV simplu circuit 165

6.2.6. Stilpi metalici pentru LEA 20 kV du blu circuit 169

7

6.3. Stilpi din bet on ar inat . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171

6.3.1. Cener alitfiti 171

6.3.2. Stilpi din 'bdon arrnat centrifugat pentru LEA 110 kV . 171

6.3.3. Stilpi din beton armat centrifugat pentru LEA de medie iii [oasa

tensiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172

6.3.4. Stilpi din beton armat vibrat pentru LEA de medic "i [oasa tensiune 174

6.4. Coronamente ;;i console pentru LEA de medie tensiune 174

6.4.1. Coronament orizontal 174

6.4.2. Coronament cleformabil. 177

6.4.3. Coronament clezaxat . . 178

6.4.4. Coronament elastic 178

6.4.5. Consolii pentru derivatie 179

6.5. Coronamente, console iii suporti pentru LEA cle [oasa tensiune 181

6.5.1. Consola orizontala pentru doua izolatoare 182

6.5.2. Consola orizont ala pentru patru izolatoare . . . 182

6.5.3. Brritari pentru stilpi cle beton . . . . . . . . 184

6.5.4. Suport drept pentru izolatoare cle [oas.i tensiune tip N 87 iii N 97 184

6.5.5. Suporti curbi pentru izolat.oare de joasa tensiune tip N 87 .~i N 97 185

6.5.6. Suport pentru izolatoare cle tr actiune cle [oasa tensiune . . . . 186

6.5.7. Consola cle sustinere CS 300 pentru conduct.oare t.orsadate 186

6.5.8. Consola de sustinere cu bratad. CSB 300 pentru conductoare t orsa-

date . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187

6.5.9. Ansamblu de prindere pe stilp AU 750 188

6.6. Ancore pentru stilpi cle medie ,')i joasa tensinne . 188

6.7. Elemerrte privincl calculul stilpilor . . . . 188

6.7.1. Distante minime aclmisibile. . . . . 188

6.7.2. Ipotezele de dimension are a stilpilor 193

6.7.3. Verificarea rczistcntci barelor stilpilor 198

6.7.4. Suru buri si snduri pentru stilpii metalici 200

7. Fnnrlattlle liniilor electrtee aerlene 203

7.1. Oener alit.at i. Clasificar! . 203

7.2. Terenuri cle funclare 205

7.3. Betonul pentru fundatii 207

7.4. Fundat.ii tipizate pentru LE."- cle medic ,')i irialt.a tensiune 209

7.5. Elemente pentrn calculul Iundat.iilor . . . . . . . . . . 219

8. Insr alatlt de Icgare Ia p'lmillt 222

8.1. Generu.lit at i . . . . . 8.2. Rezistivitatea solulni .

8.3. Rezlsten ta prlzei. Dtstr.ibut.ia potcrrtialelor in juru l prizei 8.4. Caleulul rezistcntei de dispersie a prize!

8.5. Verificarea prizelor Ia st abi l it ate termica

8.6. Prize de pamint naturale .

8.7. Prize de pamint artificiale

222 223 224 228 229 230 231

9. Tra ve rstn-l ~l aproptert

235

9.1. 9.2. 9.3. 9.4. 9.5. 9.6. 9.7. 9.8.

'Traversar i sd apropieri de cai fer ate Tr averaari :;;i apropieri de drumuri

'I'r aver sari, apropieri ~i incrucisari intre linii electrice aer ierie

LEA eu tensiuni peste si sub 1 kV pe stilpi cornuni

!ncruciyari ,d apropieri fata de linii de tclecomuuicutii . . .

Iricrucisari 9i a propieri bta de Iinii de tramvai 9i troleibuze

Incrucisari si apropier i fata de linii de energie electric a in cabin Traversar! si apropieri fata de conducte supraternare cu flnide necombus-

tibile. . . . . . . . . .. .

Truversari si apropieri fata cle conclucte suprater ane cu fluide san gaze combustfbile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

235 239 241 242

242

245 245

246

9.9.

247

9.10. Incruci\>ari 9i apropieri fata de mijloace de transport pe cablu suspend at 247

9.11. 'Tr aversari si apr opieri fata de benzi transportoare . . . . . . . . . .. 249

8

9.12. 'Tr avereiir i ~i apropieri fata de eonducte subterane. . . . . . . . . " 249

9.13. 'I'raver sari -;;i apropieri fata de depozite, cladiri si inst.alatfi eu pericol de

ineendiu sau de explozie. . . . . . . . . . . . . . . . . . 249

9.14. Treeerea LEA eu Un .» 1 kV prin zone eu circulatie frecventa 249

9.15. Treeerea prln zone eu eulturi pe spaliere metaliee si peste ingradiri me-

t alice 2.50

9.16. Tr aversar! si apropicri de cladir i ale LEA eu Un > 1 kV 9.17. Traversart si apropieri de cladiri ale LEA en Un ;;;; 1 kV 9.18. Tr aversari :;:i apropieri fati( de poduri, diguri -;;i baraje 9.19. Traversari :;:i apropicri fata de ape si eursuri de ape

9.20. Alte traversari

10. Hamtnatut public

],0.1. Ceneralit.ati. Definitli 10.2. Surse de lumina

10.2.1. Lampi eu incandescenta 10.2.2. Lampi fluorescente . . .

10.2.3. Lampi eu descarcari in vapori de mercur de inalta presiune eu balon

fluorescent . . . . . . . . . . .

10.2.4. Lampi eu vapori de sodiu de inalt a presiune 10.3. Corpuri de iluminat

10.4. Stilpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

10.5. Punete de aprindere. . . . . . . . . . . . . . 10.6. Date de baza pentru calculul iluminatului public

11. Exeeutia liniilor eleetrice aeriene

11.1. Oeneralit ati . . . . . . . 11.1.1. D omeniu1 de a plicare 11.1.2. Organizarea santierulni 11.1.3. Pregatirca lucr arii .. 11.1.4. Executarea lucrar ilor .

11.1.5. Masur! de tehniea securit atii muncii la executare a lucr arilor tehnologice. . . . . . . . . . .

11.1.6. Asigurarea calitjttii Iucrjirilor

11.2. Execut ia fundat iilor

11. 2.1. Gener alit.dti .

11.2.2. Verificari topometrice

11.2.3. Amenajarea terenulni si a p1atforme1or de 1ueru

11.2.4. Protectia everrtualelor instalatii sau constructii inveeinate, cit '7i a

eel or subterane

11.2.5. Trasarea gropilor de fundare . . 11.2.6. Saparea gropi1or. . . . . . . .

11.2.7. Exeeutarea r adierelor, arrnarea :;:i cofrarea Iundatfilor 11.2.8. Prepararea -;;i turnarea betonului

11.2.9. Deeofrarea.;;i executarea ump1uturilor . 11.2.10. Impra.;;tierea pamintulul

11.2.11. Executarea Iuudatiilor pe timp friguros 11.2.12. Mont.area prefabrieatelor ...

11.2.13. Exeeutarea fundatiilor burate .

11.2.14. Execirtia instalat.iilor de legare la pamlnt a LEA.

11.3. Mont area stilpilor LEA . . . . . . .

11.3.1. Ceneralitatl .

11.3.2. Incarearea, descarcarea, transportul si manipularea stilpilor 11.3.3. Asamblarea strlpilor . . . . . . .

11.3.4. Ridicarea stilpilor . . . . . . . .

11.3.5. Protectia anticoroziva a stilpilor metalici si a confectiilor met alice ale LEA

11.4. Mont.area conductoarelor LEA

11.4.1. Cener alit.at.i .....

11.4.2. Echiparea liniilor elect.rice aeriene 11.4.3. Procesul tehno1ogic . . . . . .

~52 252 254 254 257

258

258

259

260 260

261 262 26::; 272 273 274

278

278 278 279 279 280

280 280 281 281 281

~82.

282 2.sZ. 284 289 292 294 294

295 295 399 300 30S

318

3'20

32'1

9

11.4.3.1. 11.4.3.2. 11.4.3.3. 11.4.3.4. 11.4.3.5. 11.4.3.6.

Lucrari pregatitoare .

Asamblarea Ianturilor de izo1atoare Desfasur are a conductoarelor . . .

Ridicarea lanturilor pe stilpi Ili a conduct oarelor pe role Innadirea conductoarelor Ili montarea c1emelor de tractiune . Tragerea la sageata 9i fixarea la stilpii de intindere a conduc-

toarelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Montarea c1emelor de sustinere : . . . . . . . . . . . Montarea distarrtierelor, antivibratoarelor ~i executarea coor-

cloanelor . . . . . . . . . . . . . .

Mont.area contragrcutatilor Ili balizelor

322 323 323 329 329

11.4.3.7. 11.4.3.8.

331 332

11.4.3.9.

332 333

Parten JJ-a

LINII ELECTRICE SUBTERANE

12. Probleme en earaeter !Jenera I 12.1. Clasificarea cablurilor 12.2. Simbolizare. . . . .

12.3. Elemente1e componente ale cab lurilor 12.3.1. Conductoarele

12.3.2. Izolatia . . . .

12.3.3. Ecranul . . . .

12.3.4. 'Invelil}ul cablului

12.4. Caracterist.icile electrice ale cab1urilor 12.4.1. Rezistenta electric a

12.4.2. Inductanta .~i re actanta

12.4.3. Capacit atea de serviciu

12.4.4. Conductanta Iater al a .

12.4.5. Tensiunea nominala . .

12.4.6. Rigiditatea dielectrica .

12.4.7. Caderea de tensiune in cabluri .

12.5. Conditii de rezistcnt.a mecarrica a cablurilor 12.5.1. Sectiuni minirne ale conductoarelor .. 12.5.2. Rezisterrta mecanica a cablurilor

12.5.3. Eforturi mecanice in caz de scurtcircuit

334

335 3-3(-) 337 337 339 339 340 340 340 341 342 342 342 343 343 3-4:~ a~1:4 346 346

13. Tipuri eenstruettve de eablurf . . . . .

3·~ "'±!

13.1. Cabluri de energie cu izolatie de hirtie imprcguat a, in manta de plumb 347

13.1.1. Constructia 347

13.1.2. Notarea Ili identificarea . . . . . . . . . 353

13.1.3. Tipuri constructive si utilizarea lor. . . . 354

13.2. Cabluri de energie cu izolatie si manta de PVC 354

13.2.1. Coustructia 356

13.2.2. Notarea 1}i identificarea . . . . . . . . . 359

13.2.3. Tipuri constructive si utilizarea lor. . . . 362

13.3. Cablur i de energie eu izolatie de PVC, in manta de plumb 362

13.3.1. Constructia 362

13.3.2. N otarea si identificarea . . . . . . . . . 364

13.3.3. Tipuri constructive 1}i utilizarea lor. . . . 364

13.4. Cabluri cu izolatie de polietilcna termoplastica . 364

13.4.1. Constructia . . . . . . . . . . 366

13.4.2. Notarea . . . . . . . . . . . . . . 366

13.5. Alte t.ipuri de cabluri pentru tensiuni inalte I;d foarte inalte . 367

13.5.1. Cabluri cu ulei sub presiune. . . . . 367

13.5.2. Cabluri izolate cu gaz sub presiune 369

13.5.3. Cabluri eu temperaturi [oase (criocabluri) 369

14. Incarei"iri admisibile ale cablurilor

370

10

15. ~Iall~oane sl "Ierne de legatura ~i de derlvatle. Cutii de dlstrfbutte

15.1. Mansoane de legatura pentru eabluri de ellergie

15.1.1. Mansoane din forrt a .

15.1.2. Mansoane de plumb .

15.1.3. Mansoane de Iegdtur a pentru cabluri cu ulei sub presiune 15.1.4. Mansoane de derivatie

15.2. Cutii de distrlbutie subterane 15.3. Cleme de legatur a . . . . . . 15.3.1. Cleme de legatura CLP .

15.3.2. Cleme de legatura eu reducere CLR 15.3.3. Mufe imbunatatite tip J\1PTAm

15.4. Cleme de derfvatie . . . . . . . . . .

15.4.1. Cleme de deriv atie CLD .

15.4.2. Cleme de derivatie demontabile (cu ghear a) CTD 15.4.3. Cleme de derivatie prin lipire eu legaturu demont abila 15.4.4. Muf a de derivatie eu stringere prin surub MDSTA

383

383 383 386 388 390. 391 393 393 395 395 397 397 399 400 400

16. Cutii termlnale, Papuci

402

16.1. Cutii terminale de interior si exterior pentru cabluri de energie 40.2

16.1.1. Cutii terminale tronconice de interior din fonta, pentru cabluri pin a

la 10. kV (STAS 2876-78) . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 40.2

16.1.2. Cutii terrninale cilindrice de interior, pentru cablurf arrnate pin a la

1 leV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 40.5

16.1.3. Cutii terminate de exterior, pentru montaj pe stilpi . . . . . .. 40.5

16.1.4. Cutii terminale de interior din plumb, pentru cabluri pin a la 20. kV .Je07

16.1.5. Cutii terminale din fouta, pentru cabluri eu tensiuni de la 10. la 35 leV 412

16.1.6. Cutii terminale pentru cablur i de inalta tensiune cu ulei sub presiune 412

16.2. Papuci de cablu 416

16.2.1. Papuci stantati . . . . . . . 416

16.2.2. Papuci presati sau turnati . . 418

16.2.3. Papuci din aluminiu eu stringere mecanica 419

16.2.4. Papuci rmbunat atitr tip PTAm . . . . . 420.

17. Accesorii

421

17.1. 17.2. 17.3. 17.4. 17.5. 17.6. 17.7.

. 17.8. 17.9. 17.10.. 17.11.

Masc izolante bit.uminoase Masa iz.olant a nebit uminoasa Ra~ini sintetice

Tuburi termocontractibile Benzi termocontractibile

Palarii termocontractibilc Aliaje de lipit . . . . . Aliaje de metalizare

Tuburi si blocuri de beton pentru Tambure de lemn

FL;;ii de plumb. . . . . .

422

422

423

traversari

424 42.5 425 426 427

18. ~fo!ltarea ltnlllor electrlee suhterane

429

18.1. Pozarea cablnrilor. . . . . 18.1.1. Organizarea santderului 18.1.2. Depozitarea, conservarea, cablu

4-29

429

transportul ~i man ipularea t.amburclor de

18.1.3. Reguli .;;i jrcscriptii prrvind pozarea cablurilor 18.1.4. Etapelc de executie a Iucr ar ilor

18.1.4.1. Prcdarca-preluarea t.rascu iu i

18.1.4.2. Des£acerea pavajclor

18.1.4.3. Execut.area subtr avcrs.ir ilor

18.1.4.4. Executarea sauturilor

18.1.4.5. Pozarea cablu rilor .

18.1.4.6. Lucrar i Hn.ue . . . .

431 432

.. 1:37 438- 44) 4Ll 44: 1·

1S.1.5. Calculul Iortelorde tragere 1a pozarca rnecanizata a cab1urilor lS.1.6. Pozarea cab1urilor pe timp friguros •....

IS.1.7. Montarea cab1urilor in aer .

lS.1.8. Masuri speciale 1a pozarea cablurilor de 110--400 kV

18.2. Imbinarea conductoare1or . . . . . . .

lS.2.1. Oeneralrtati .

lS.2.2. Imbinarea conductoare1or prin lipire . . . . . lS.2.3. Imbinarea conductoare1or prin presare 1a rece . lS.2.4. Imbinarea mecanica a conductoare1or .... lS.2.5. Imbinarea conductoare1or prin sudare

lS.3. Montarea mansoanelor de legaturd si de derivatie .

lS.3.1. Montarea mansoanelor pentru cab1uri cu izolatie de hirtie!ili manta

de plumb •..........................

lS.3.1.1. Mansoane de legatur a 1a cab1uri de 1 kV cu izolatie de hirtie lS.3.1.2. Mansaone de derivatie 1a cab1uri de 1 kV cu izolatie de hirtie lS.3.1.3. Mansoane 1a cab1uri de 6-10 kV cu izolatie de hirtie . 1S.3.1.4. Mansoane 1a cabluri de 20-35 kV cu Izolatic de hirtie

lS.3.2. Mont.area mansoanelor pentru cab1uri cu izolatie uscat a . lS.3.2.1. Mansoane Ia cab1uri de 1 kV cu izolatie uscat a .. lS.3.2.2. Mansoane 1a cabluri de 6-10 kV cu izolatie uscata lS.3.2.3. Mansoane 1a cab1uri de 20 kV cu Izolatie uscat a lS.3.2.4. Mansoane 1a cabluri de 110 kV en izolatie uscata .

lS.3.3. Montarea mansoanelor pentru cabluri cu circulatie de u1ei de 110-

400 kV .

lS.3.4. Montarea mansoanelor mixte de 6-20 kV . .. . .

IS.4. Mont area cutiilor (capete1or) termina1e . . . .. . .

18.4.1. Montarea cutiilor terrninale la cabluri cu izolatie de hirtie ~i manta

de plumb .

IS.4.2. Mont.area capctelor termina1e 1a cabluri cu izolatie uscata . .

IS.4.3. Montarea cutiilor termina1e la cabluri cu circulatie de u1ei de 110- 400 kV

19. heercarile eablurtlor

19.1. Incercari in fabrica . . . . . . . . . . . . . . 19.2. Incercari 1a punerea in functiune :;;i in exploatare 19.2.1. Verificarea continuitatli ~i identificarea fazelor 19.2.2. Masurarea rezistantei de izolatie .. , .

19.2.3. Determinarea coeficientu1ui de absorbtie :;;i a indicelui de polarizare 19.2.4. Incercarea izolatiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

19.2.5. Incercarea mantalei din PVC sau PE .

19.2.6. Masttrarea rezistentei ohmice a conductoarelor si a ecranelor 19.2.7. Masurarea unghiului de pierderi die1ectrice ....

19.2.8. Incercari specifice pentru cabluri de 110- 400 kV

19.3. Aparate Iii instalatii pentru incercarea cab1urilor

19.3.1. Laborator mobil pentru incercari cu tensiune marita (70 kV) - LM-3 19.3.2. Aparat pentru test at cabluri CABLOTEST

19.3.3. Trusa pentru incercarea cablurilor - TIC. • . . . • • .

19.3.4. Generatoare de semnale pentru cab1uri . . . . . . . . .

19.3.5. Generator de impu1suri pentru detectarea defectelor in cabluri prin

metoda acustica - GIDC . . . . . . . . . • . . . 19.3.6. Receptor de semnale pentru cablnri RS-O,l ....

ANEXA Standarde ~i prescriptii referitoare la cablurt ~i linii electrice

subterane ...•..•.................

m~! aeriene ~i

12

446 451 453 453 455 455 455 456 457 457 45S

459 459 461 462 462 464 464 469 471 472

473 474 476

476 482

491 492 492 492 493 493 494 494 494 495 495 495 496 497 497

49S 49S

499

PARTEA. 1

LINII ELECTRICE AERIENE

1. PROBLEIUE CD CARACTER GENERAL

1.1. Definltll

• Linia aeriand de energie clectricd (BEA) este 0 instalatie rnontata in aer 1i ber, corripusa din conductoare, izo1atoare, c1eme, arrnaturi, stilpi, fundatii si instalatii de 1egare 1a pamint, care serveste 1a transportu1 sau distributia energiei e1ectrice .

.. Lin ia subier and de energie electricd (BES) este 1inia montata fie, direct in sol, fie in canale san tune1uri.

. e. Circuitul unei BEA se nurneste ansamblul de conductoare active, 'care constit.uie 0 ca1e independenta' de vehicu1are a energiei e1ectrice.

1!1! Ecbibamcneu! BEA este ansarnblul format din conductoare, izolatoare, clerne ~i arrnaturi, montate pe stilpii BEA.

G Pdrtile de consiructii ale BEA sint e1emente1e care sustin deasupra sol ului echi pamentu1 LEA ~i anume: stilpii, fundatiile, ancore1e, conso1e1e, alte const ructii speciale.

It Coronameniul BEA reprezinta partea superioara a stilpului, care asigurii dispozitia spatiala a cond uctoarelor.

cm;. Ancorele sint clemente constructive de consolid are a stilpilor pc anumite directii, pentru pre1ucrarea efort.urilor datorita tractiunilor din conductoare, in condit.ii norma1e sau de avarie.

.. I nstalaiia de Legare la pamint este ansam.blul de conductoare, electrozi si a1te piese, prin care se realizeaza legatura la pamint a unor clemente ale BEA, care 111 mod normal nu sint sub tensiune, dar care pot ajunge accidental sub tensiune,

~ Reieaua elcctricd. este un ansamblu de linii si statii conectate intre

de, eventual interconectate cu a1te rete1e. ' ,

~ Reteaua de iransori este instalatia care serveste 1a transmiterea masiva de' energie electrica, in general 'la mare distanta,

.. Reteaua de distribu#e este insta1atia care serveste 1a transmiterea de energie' electrica de 1a 0' centrala e1ectrka sau din n~duri1e unei rete1e de transport, pina 1a instalatiile consumatorului.

e Iiini« de transport este linia electrica, care face parte dintr-o retea de transport.

13

• Linia de distributie este linia care face parte dintr-o rete a de distr ibutie.

• Deriuatia este 0 linie electrica de important a secundara, racerdata cu un singur capat la 0 alta linie.

• Artera este 0 linie electrica, care nu cornpcrta nici 0 derivatie,

• Bransameniul electric este parte a din reteaua de distributie a energiei electrice cuprinsa intre linia de distributie si bornele de iesire ale con-to rului de deconectare a energiei electrice de la abonat.

• Reteaua torsadatd este instalatia electrica de joasa tensiune, care se executa cu fascicule compuse din doua sau mai multe conductoare izolate si rasucite intre ele (torsadate). Reteaua torsadata ~e numoste pozata, daca fasciculul se morrteaza astfel, inch in el sa nu apara eforturi de tractiune voite si intinsa, daca fasciculul se intinde intre punctele de sustinere

cu tractiune in cablul purtator. '

• Linia radiald este linia electrica alimentata de la 0 singura extremitate.

• Reteaua radiald este reteaua electrica cornpusa din Iinii radiaJe racordate la aceeasi sursa.

• Reteaua bucZata este rcteaua electrica cornpusa din bucle, toate sau. o parte a acestora fiind conectate la surse de aliment are diferite.

~ Tensiunea nominala (Un) a unei linii sau a unei retele este tensiunea intre faze pentru care a fost dimensionata si dupa care se denumeste linia sau reteaua.

• Tensiunea de serviciu a reielei (Us) este t ensiunea intre doua faze ale retelei intr-un anumit punct si la un moment dat.

o Tensiunea maxima de sen;iciu este tensiunea intre faze, maxima" pentru care a fost dimension at a linia .

• Tensiunea maxima pentru echipament (UlliE) este valoarea cea mai mare a tensiunii pentru care este proiectat echipamentul ce urmeaza a fi racordat la retea in ceea ce priveste izolatia precum 9i alte caracteristici.

~ Rezistenta mecanicd norrnaid si sarcina mecanica norrnata sint; valorile acelor marimi, care se realizeaza cu 0 probabilitate mai mare de 95%. Aceste valori se stabilesc pe baza statistica.

CI Rezisienta mecanicd de calcul 9i sarcina mecanica de calcul siut valorile rezistentei mecanice normate, respectiv ale sarcinii rnecanice normate, irnpartit« printr-un coeficient de siguranta al materialului sau elementului constructiv respectiv. Aceste valori se realizeaza cu 0 asizuraro

de eel putin 99,9%. b

o lncarcarile normate sint valori extreme ale incarcarilor (maxime sau minirne probabile) definite statistic, realizabile cu 0 probabilitat., de 95-97,5% .

• 1 ncdrciirile de calcul sint valori extreme ale incarcarilor, care se realizeaz a cu 0 asigurare de eel putin 99,9% si care se deterrnina prin inmultirea incarcarilor normate en un coeficient de supraincarcare si cu unul

de 'grupare a incarcarilor. r

• Incidentul este evenimentul sau succesiunea de evenimente, care duce la un moment dat la modificarea starii anterioare de function are a unei instalatii sau a unui obiect, cu consecinte nedorite asupra fui'Ictionarii

acestora, in'diferent dad au afectat sau nu consumatorii. r

14

Ii Aoaria este un incident de arrrploare san 0 succesiune de incidente, care au 10c 1a un moment dat intr-un 0 biectiv, intr-o zona din sistem sau 111 sistemul energetic 1uat in ansamb1u si care are drept consecinta deteriorari de echipamente import ante sau irrtreruperi in a1imentare cu energie electric a a unor platforrne industria1e sau a unor zone de consum.

flO Deranqamentul este defectiunea in reteaua publica de distributie sub 1 kV, care conduce 1a intreruperea consumatorilor alimentati din aceasta retea.

ell Casurile exceptionale sau obligate sint ace1e cazuri in care, din considerente tehnico-economice evidente, nu se pot respecta prevederi1e regu1amen telor.

• Poluarea atmosfericd este starea aeru1ui impurificat cu substante (gaze, praf, etc.) care, in conditiile de exploatare, pot da nastere unui mediu conducato r electric 1a suprafata izolatiei.

1.2. Clasifieari

A Dupa t~nsiunea nominald pentr» care au. fast construiie, 1inii1e aenene se Impart 111:

- 1inii de joasa tensiune (jt) cu tensiunea norninala pina 1a 1 kV;

- liniile de me die tensiune (nIt) cu tensiunea norninala peste 1 kV,

dar mai mica de 52 kV;

- linii de inalta tensiune (it) cu tensiuriea norninala de minimum 52 kV, dar mai mica de 300 kV;

- 1inii de foarte malta tensiune cu tensiunea norninala de 1a 300 kV 1n S11S.

Din punct de uedere al sisiem.ului de iransmisie a energiei linii1e pot fi 1 monofazate; bifazate; trifazate; trifazate cu nul.

l1umarul de circuiie, linii1e pot fi cu unul, doua sau mai multe.

circuite.

Dupa elementele constructiue se pot deosebi:

LEA pe stilpi de lernn ; LEA pe stilpi de beton; LEA pe stilpi metalici ; LEA cu izo1atoare rigide :

LEA cu izolato are lant.

DupeI [unctiunca lor in cadrul sisiemelor energetice se deosebesc : linii de transport; linii de distributio (definite 1a pet. 1.1).

Din punct de uedere al consumatorilor pe care ii alimenteazii, 1inii1e se

pot imparti in: -

- Iinii ce alimeriteza mari consumatori, care absorb din reteaua furnizorului minimum 50 kW in joasa tensiune sau 50 kVA in medie'sau inalta tensiune;

- linii ce aliment.oazii mici consumatori, care absorb din reteaua furnizoru1ui puteri sub limitele de mai sus.

15

1.3. Semne con ventionale

.

1.3.1. Semne eonventionale generale :(STAS 11381/3-84)

',,' Linie sau cablu semn general.

Linie aeriana,

} Reprezentarea unei linii cu 3 conductoare.

I ndicafii swplimentare ce se pot da :

- deasura liniei: natura curentului, sistemul de distributie, frecventa §i tensiunea;

_- sub linie : numarul de conductoare, sectiunea lor ~i materialul cond ucto arelor .

--0----"""

Exemplu:

-50 Hz, 220 V

2 x 50 mm'' Cu -50 Hz, 380/220 V

3 x 120 + 50 mm- Al

- circuit bifazat de curent alteruativ 50 Hz, 220 V, 2 conductoare de cupru 50 mm-.

circuit trifazat de curent alternativ 50 Hz, Cll fir neutru, 380/220 V, 3 conductoare de 120 mm- 9i unul de 50 mm'' de aluminiu.

1.3.2. Semne convention ale pentru stilpi (STAS 1590/3-71)

Existent

@ o

e

o

® @

@

16

Proiectat

@ @

® [jJ

il

6) •

Stilp simplu de sustinere de lernn Idem, din beton .

Idem, din teav a metalidi.

Idem, din profile laminate.

Stilp simplu de irrtindere, de colt sau terminal de lemn.

Idem, din beton.

Idem, din teava metalicii.

Idem, din profile laminate

SH 1 '" dublu din lernn

8 . ~

:8 ' 'l~ im

,1 Idem, din beton.

'Q. SHIp A simplu din lemn .

Q Idem. din beton,

= Stilp dublu A din lemn. == Idem, din beton.

$--~ Stilp portal simplu din lemn .

._.._.'- Idem, din beton.

III II 0-0 Idem, din profile laminate.

=-~ H ,

9 ,

9

~I

Stilp portal din stilpi A din lemn,

Idem, din beton.

SHIp ancorat de lemn.

Idem, din beton.

SHIp proptit de lemn.

Idem, din beton.

SHIp simplu de lernn in adaose de beton.

i~: SHIp dublu de Icrnn in adaose de beton,

Stilp _;\_ clin Iemri in adaose de beton.

Stilp portal din lemn in adaose de beton.

1.4. Valori normate pentru tensiuni

.Pel~tru }et~le pina la 1 kV inclusiv valorile norrnate pentru tensiunea nommala U" sint :

380/220 V;

660 V .~l 1000 V.

2 - Linii electrice ae riene !Ji sub+er ana

17

Tabelttl 1.1

Tenslunlle nomlnule pentru retelele eu tenshmea nomtnala peste 1 kV (STAS 930-75)

Tcnsiunea nominafa Un [kV]

I Tensiunea

maxima

pentru Observatii

[echipament U Me

I [kV]

() 7,2
]0 12
20 24
110 123
220 245
400 420
750 765
0 3,6
cO
S 7,2
I=; 17,5
2;;; 30
3,0 36
35 42
60 72,5 Valori normate

Valori admise numai

in instaIatii existente

Se admit, insa numai in instalatii existente ~i tensiunile :

208/120 V ~i 500 V.

Pentru rete1e peste 1 kV tensiunile nominale normate sint trecute in tabelul 1.1. 1n tabel slut trecute si tensiunile nenormate, admise insa numai in instalatii existente, precum si tensiunile maxirne ale echipamentului corespunzator fiecarei tensiuni nominale.

Abaterea procerituala a tensiunii de servieiu fata de tensiunea nominala este definit.a prin relatia :

Us - U" a = -=-----

Valorile admise pentru abaterile tensiunii de serviciu fata de tensiunea norninala 1a retelele pina 1a 1 kV sint date In tabelul 1.2.

~ 1 kV nu sint normate valori de abateri admise. abatere de 1.. 7%.

Pentru BEA cu U In general se admitc 0

Tabelul 1.2

Alm(i'l"!Ie procentuale a dmlse peutru tenstunea de servlem raJa de tenslnnea nomlnnlii Ia rete1ele eu tenstunea nomlnala pin a Ia 1 liV Inclus!v (STAS 930-75)

Tensiunea nominala a reteler u., [V]

Tipul consumatorului altrccntat

I Abatcrile

I procen tuale admise

i [%J

Tipul rctelei

I

Aglomerurt cu sub 1 000 locui- I

tori I Aglomerdri cu peste I 000 locni-l

tori

!

--------- ------------_ -----"--

;180/:220

660

1 000

208/120

500

Aerian a

Subteran a

Aerian a ~i snbteraua

Aerian a :;;i subteran a

±10

±7

Orice tip de consumat or

Aerianri Subteran a

Acrian a

o rice tip de consumator

±5

Consumatori Industriali Distributic publica

±lO

Nu se ricrmeaz a

±7 ±5

18

±IO

1.5. Sarcinile mecanice ale LEA

Sarcinile mecanice ale LEA provin din:

factorii externi de natrura atrnosferica : vint, chiciura (depuneri

solido) ~i varia tii de temperatura;

greutatile proprii ale liniei (stilpi, conductoare, izolatoare etc.). tractiunea in conductoare;

incarcarile provenite in timpul operajiilor de montaj ale liniei.

1.5.1. Condifii meteorologice

Sarcinile de natura atrnosferica depind de conditiile climato-rneteorologice ale regiunii in care este situata linia. Din acest punet de vedere tara noastra este impartita in doua zone meteorologice conform hartii

'~. . f 1 1 ' ,

am 19 ...

Viteza virrtului la 0 in altim« de pina la 10 m de la sol, presiunea dinamica de baza si grosimea stratului de chiciur a in cele doua zone meteorologice pentru LEA cu Un> 1 kV sint date in tabelul 1.3 (conform PE 104-85).

Greutatea specifica a chiciurei se considera egala cu y = 0,75 daN! dm", iar stratul de chiciura este depus circular, cu 0 grosime uniforrna b in jurul con ductorului.

Fig.!.!' Imparl,irea teritoriului Rornaniei in zone meteorologice.

19

Valortle factorilor meteorulollici pentru I,EA eu Un> 1 I."

T abd!-!Z 1,3

Viteza vintului [m/;;] Preslunea dinanlicrl de baza
Te1'is]nn~a [daN/mJ Grosimea
nominata Zona s-ratutni
a 1in:1e~ F meteoro- de chiciur a b
Vn logic" Pentru virrt
[k'l)J Nesimultan Shnu'ltan Pentru vint [rnrn ]
eli chiciura en chiciura nesimultan sinlu1ian
eu chkiu!8. ell chiciura
eo; no I 33 19 68,1 22.6 22
II 26 14 42,:3 12,3 1"3
220- 4'00 I 36 22 81 30,3 ~4
II 0<) 17 64 81,1 20
o~ Presiunea dinamica de bazii a 7'£ntului se poate ina din tabelnl 1.3 san calcula eu formula:

'(1 1\

..L.l]

v este viteza viritului, ill m/s.

In anumite zone ell earacter local, cum ar fi zonele de munte eu altitudirii peste 1000 m, ea si in zona de est a Dobrogei se pot adopta pentrn nresinnea dinamica a vintului san nentru stratu1 de chiciura valori mai mari, Justiiicate pe baza de date statistice meteorologiee sau pc oxperienta de exploatare, valorile adoptate avind 0 frecverrta de aparitie de eel putin o data Ia 10 ani pentru BEll en Un :s; 110 kV si eel putin 0 data Ia 15 ani pentru BEA eu o;» 110 xv.

Presiunile dinamice de baza ale vintului din tabelul 1.3 sint considerate pentrn inaltimi de pin a la 10 III deasupra solului. Pentru elementele Iiniilor situate la injiltirni rnai mari de 10 m de la sol presiunile de baz a ale

, vintului trebuie rnajorate cu coeficieu-

Tabelul 1.4 tul Rp din tabelul 1.4.

La determinarea pentru izolatoare, stilpi ~i fundatii a incarcarilor pr oveuite din presiunea dinamica a vintului asupra eonduetoarelor se va eonsidera ea inaltime deasupra solu1ui disianta pc »eria~ala intre centrul de gre%tate cll curb~i conductorului ~i sol. Astfel:

"alm"He eoeiieicntului hp de majorare '" prestunll dinamicc de bazu

a v,ntului in iunette de iniiliimile deasupra 801ulu1

In~d1jmea H deasupra sclului [m ]

Coeficientul Al"

<:: H -c 10 in -: H eo; 15 15 <: H eo; 20 20 < H ~ 25 25 < H eo; 30 30 < H eo; 40 4() < H eo; 50 50 < H eo; 60 60 < H eo; 70 70 < H eo; 80 80 < H eo; 90 90 < H eo; 100

1,00 1,Li 1,_22 1,30 1,40 },55 1.65 1,75 1,85 1,95 2,00 2,10

H = he! - _:_ f [m j : (1.2)

3

he! este distanta intre punctul de prindere in clema al conductcarelor situate la diferite inaltimi si sol [m ] : f - valoarea maxima' in deschidc~e" a sagetii conductoarelor, considerata 120 temperatura medie [rn ].

La deterrninarea pentru conduc, 'ware a incarcarilor provenite din presiu-

20

nea dinarnica a vintului se va consider a ualoarea medic a i'na1tz'mii folosind forrnuia :

Hm

= 2_ E." (!tcZi - ~ . f) Im 1 .

'It 1<= 1 3 ~ L .J'

(1.3)

ltdi sint distantele hel pentru diferite conductoare [rn J ; f; - sagetile f ale diferitelor conductoare [rn J; n - numarul conductoarelor.

Perrtru conductoarele de protectie H m se calculeaza separat. Valorile temperaturii aerului pentru determinarea incarcarilor norrnate la calculul mecanic al 1'-EA cu U; > 1 kV se iau:

- temperatura maxima: +40°C;

- temperatura rnedie : + 15DC (cu exceptia z011e10r cu altitudini

peste 1000 rn, perrtru care se ia +10GC); - temperatura minima: -30 DC ;

- temperatura de formare a chiciurii : -5 DC.

Pen tru liniile de joasa tensiune (pina la 1 kV) calculul se efectueaza in functie de zona rneteorologica in care sint amplasate, tinind insa searna si daca linia se afla In zona protejata san neprotejata. Prin zona protejata se intelege aceea aparata de case, arbori etc., situata in erase, sate, incinte industriale etc.

LEA de:it situate In zone neprotejate se tratcaza din punct de vedere al conditiilor meteorologice conform celor aratate mai inainte.

Pentru LEA de jt din zone protejate se folosesc factorii meteorologici din ta belul 1.5 (conform PE 106-83).

Presiunile dinarnice ale vint.ului se calculeaz.a conform formulei (1.1)

Tabelul /.5

Yalorile iaei{)rUor meteoroloptet pentru dtmenslonarea LEA lie joaSlt tenslune din zone protojate

[mm j

Maxima

(Ia t = +15cC) Minima

(simultan cu ehiciura la t = -SOC)

Zona
meteorologica
I II
20 I 20
,
!
12 I~-
10 I 8
+40 I +40
+15 ' 1 ~
I T ... ;J
-20 -20
-5 -5 Factcrul meteorologic

Condit ia

Vitez a vi ntului V [m/s]

Grosimea stratului de chiciura b

Creutatea spccifica a chiciurii Ie" = 0,75 daN/dm"

Maxima Medie Minima

De Iormare a ehiciurii

Tempera tura aerului t [OC]

Nota:

1) La teruperaturile t = - 20°C: 'Ii t = + 40°C se consider a ea viteza vintului este riula.

2) 1,8. LEA de [oas.i tensiune montate pe stilpi eomuni eu LEA de medie t.ensitrne in zone protejate, pentru [oasa tensiune se iau valorile din tabel, iar pentru medic tensmne aceleasi valori, cu exceptia grosimii b a stratului de chiciura, care se ia de 22 mm pentru zona I 'Ii 16 mm pentru zona II.

21

1.5.2. Incare{lrile normate pro ven in d din aetiunea vintului

a. Pe conduetoare. Se foloseste formula:

gvc = (f.kcdP sin cp • 10-3 [da Njrn ].

(1.4)

nnde: ex este un eoeficient care tine seama de neuniformitatea vintului : conform PE-I04!8S acest eoeficient se consider a : - pentru 'lint nesimultan eu chiciura 0,75 la LEA cu U" .;; .;; 110 kV si 0,6 Ia LEA eu Un > 110 kV; - pentru vint sirnultan eu chiciur a 0,85 la LEA eu Un .;; 110 si 0,75 la LEA eu U" > 110 kV; ke - eoeficientul aerodinamic pentru conductoare, care se consider a 1,10 pentru conductoare cu diametru1 peste 20 mm in ipotezele de incarcare fara chiciura ~i 1,20 pentru eonduetoare cu diametru1 mai mie sau ega1 eu 20 mm in ipoteze1e de iricarcare fara chiciurri, pre cum ,;;i pentru coriductoarele de orice d iametru in ipotezele cu chiciur a ; d - diametru1 de ealeu1; in ipoteze1e Ura chiciur a d este ega1 ell diametru1 eonduetoru1ui, iar in ipoteze1e cu chiciura d este ega1 cu diametru1 conductorului plus. de doua ori grosimea stratului de chiciur a : d = de + 2b [mm ] : p - presiunea dinamica de baz a a virrtului, care se poate Ina din tabe1u1 1.3 san calcula eu formula (1.1) si dad e cazul trebuie majorata en valoarea kp din tabelul 1.4;] tp - unghinl format din directi» vintului si axul liniei.

b. Pe izolatoare, Se deterrnina cu formula: gvi = kiSiP [daN];

( 1.5>

un de : hi este un coeficient care tine seama de efectu l aerodinamic, de forma si suprafat a izolatoarelor etc.; pentrn izo1atoare capti si tija si izolatoare snport strapungfbile ace st coeficient se consider a 0,35 Ia lanturi san 1egaturi simple si 0,55 1a larrturi san Iegaturl duble : pentru izolatoare tip tija :;;i izolatoare snport nestrapunglbilc se ia 0,55 1a Ianturi san Iegaturf simple "Ii 0,80 Ia lanturi san legatmi duble : - S; - aria dreptnnghiu1ui avind ca hturi diametrul maxim a1 izo1atorn1ui 'Ii Ina1timea izolatorului sau a Iarrtului de izolatoare; p - are aceeasi sernnificatie ca in formula perrtru conductoare.

c. Pe stilpi. Se folose~te relatia :

gvs = ksSsP [daN] ;

r (1.6)

uncle: hs este un coeficient care tine seama de efectul aerodinamie 9i de efectnl de eCY8.11are· in cazul stilpilor en zabrele ; are valorile din tabelul 1.6; Ss - aria proiectiei suprafetcl plio. nului stilpilor in plan normal pe directia vintului; 1a stilpii eu zabrele se Ia in considerare uumai prima fata; p - are aceeasi semnificatic ca 18 conductoare.

Tabelul 1.6

Coetlelentll ks pentru determiuarea incareiirilor normate provenln d din aetmnlea vintulul pe stilpt

Tipul stilpului

Coeficientul -,

Stilp en sectiunea orizonz oirtala circulara

Sti1p eu suprafete plane pline

Stilp spatial en zabrele din corniere eu sectiunea patrata sau dreptunghiulara SHIp plan en clemente de sectiune orizontala eireulara

SHIp spatial en elemente de sectiune orizorrta la circular a

0'7

"

1,4

2,6

1.1

2,0

22

In cazul ipotezei la vint 450 incarcarile se repar tizeaz a pe arnbele fetc, Iiecare cu 0 valoare egala cu 0,75 gvs'

d. La LEA joasa tensiune. Se £010- seste formula (1.4) in care coeficien tii IX si ke sint contcpiti intr-un singur coeficient care se consider a :

0,8 pentru conductoare :

0,7 pentru stilpi centrifugati; 1 pentru stilpi vibrati.

In cazul in care nu se directia virrtului, unghiul <p sidera :

cunoaste se COH-

90 ° in zone neprotejate :

70° in zone protejate cu obstacole rnai mici decit insJtimea stilpului ; 45 ° in zone protejate cu obstacole mai mari decit inaltirnea stilpului.

1.5.3. Incarcarile normate provenind din depunerile de ehieiura

Se calculeaz.a cu relatia :

geh = rrb(b + de) 'tel. 10-3 [daN/m];

(1.7)

unde : b este grosimea stratului de chiciura [mrn J ; de diametrul conductorului [mm ] ; leh - grentatea specifics a chiciurii [daNidm3]; se consided. lell = 0,75 daN/dm3.

1.5.4. Incarcarile de ealeul

lncarcarile de calcul, care stan la baza dimensionarii liniilor e1ectrice aeriene se dctermina prin inrnultirea incarcarilor norrnat e, calculate conform punctelor 1.5.2 9i 1.5.3 cu coeficienti de incarcare din tabelul 1.7

TabeZuZ 1.7

Coefieielltii de lllcareare pentru determinarea ineareartlur de ealeul

Catcgorta iucarc.trilor

Denumirea incarcarilor

Coeticientul tucarcurti

'Permanent a

Greutatea proprie (stilpi, conductoare, izolatoarc, instaIat.ii)

1,P

Greutatea chiciurii pe conductoarele active si de pro-
tectie 2,0
Greutatea chiciu rii pe stilpi, Izolatoare etc. 1,3
':-"arlabila \ Presiunea vintu1ui pe stilpi, conductoare, izolatoare,
cu san £Ura chiciura 1,3
Tractinnea conductoarelor in regim normal de funt.io-
I nare 1,3
T~xcep"~iollaEi I 'Tr actiunea conductoarelor in regim de avarie 1,1
I
In reg-hn de \ Incarciiri rezultate din schema de mon taj 1,1
niontaj I Cretrtatea montorilor si a utilajelor 1.3 1 nadL incarcartle respective au efect defavorabil asupra rezistentei elementelor m sectiunea si 1a starea limit a anal iz at a se Ioloseste coeficientu1 0,9.

Cruparea incarcarilor provenite din factorii c1imatometeorologice se face conform ipotezelor din tabelul 1.8.

23

Tabeiul 1.8

Ipotezele de inciircare pentru caleulul elementelor eom punente ale LK"l,

I Factorul meteorologic

deI~~~:re ----------~--------------------------~-------------------------

'Temperatura Vintul

Chiciura

1. LEA CU U" >

kV $1 LEA CU U" ~ 1 kV t» ZONE NEPROTE]ATE

a -30°C Lipsa
b +15°C Lipsa
c +15°C 10 m/s
d +15°C 20 m/s
e +40°C Lipsa
f - 5°C Lipsa Lipsa Lipsa Lipsii Lipsa Lipsa

10 mm - zona I 8 mm - zona II

g

12 mis - zona I 8 mls - zona II

10 mm - zona I 8 mm - zona II

2. LEA CU U" ~ 1 kV i» ZONE PROTEjATE

a -20°C Lipsa Lipsa
b +15°C Lipsa Lipsa
c +40°C Lipsa Lipsa
d +15°C 20 m/s Lipsa
e - 5°C 12 mls - zona I 10 mm - zona I
8 m/s - zona II 8 mrn - zona II 3. LEA CU o; ~ 1 kV CU CONDUCTOARE TORSADATE POZATE PE CL4DIRI

a

Lipsa

Lipsa

b

+40OC

Lipsa

Lipsa

111 ipoteza vint simultan cu chiciura suprafata stilpilor metalici en. zabrele se majoreaza cu 50%, iar suprafata izolatoarelor en 25%. 1n ipotezele eu chiciura greutatile stilpilor eu zabrele si a izolatoarelor se majoreaza eu 10%.

24

2. CALCULUL ELECTRIC AL LINIILOR

2.1. Parametrii eleetriei ai Iiniilor

2.1.1. Hezistenta eleetriea

Rezisienia R a conductoarelor se calculeaza eu relatia :

1 R = p-;

s

(2,la)

pest;:: rezistivitatea materialului [Q mm2/m san Q rn] data de obicei la teruperatura de 20°C; 1 - lungimea conductorului [In:!; s - sectiuilea condictoarelor [mm- sau m2',

Res isicn]a pe uniiatea de lun-gime a conductorului este :

R 1000 [n 'k - c = P -- i.~! rn ].

s

(2,lb)

Pentru 0 temperatura e diferita de 20°, rczistioitatea se deterrnina printr-o reiatie liniara de temperatura: Astfel:

(2,2)

Cl.20 este coeficientul de variatie a rezistivitatii cu temperatura perrtru temperatura initial a de -I-20°C (pentru cupru Cl.20 = 0,00393 grd -1, iar pentru alurniniu 1X20 = 0,00403 grd -1),

Rezisterrtele date de relatiile (2,la) si (2,lb) Slut de fapt valabile pentru curent coritinuu, deoarece rezistentele pentru eurent alternativ sint mai m ari tinin d seama de efectul pelicular. de efectu1 de apropiere si de pierderile suplirnerrtare in materiale1e magnetice invecinate. Pentru ccriductoare de cupru avirid sectiunea 1J1na la 400-500 mm- S;i eonductoare de aluminiu eu seetiuni pina la 600 mm'', efeetul pelicular este neglijabil.

Pentru conductoare faclnd parte din faze diferite efeetul de apropiere este de asemenea neglijabil. Cu buna aproxirnatie se pot utiliz.a de asemenea forrrrulele (2,la) s,i (2,lb) pentru calculul rezistentelor In curent alterriativ.

25

Pentru conductoare funie, din cauza rasucirii, lungimea Jirelor componente ale conductcrului este cu (2 ... 4) % mai mare decit lungimea conductorului, astfel di forrriulelc (2.1a) si (2.1b) devin:

R = (1,02 ... 1,04)p .1/5, eQ]; (Z.lc)

R; = (1,02 ... 1,04)p . lis. [Qjkm].

(2.1d)

111 ca1cule se introduc pentru mai rnulta exactit.ate sectiunile reale ale conductoarelor, in locul celor norninale dupa care sint denumite conductoarele.

In cazul conductoarelor de aluminiu-otel, datorita conduct.an tei recluse a inimei de otel, la ca1culul rezisterrtei se ia in considerare numai sectiunea reala a mantalei de a1uminiu.

2.1.2. Induetanta de serviciu

Pentru calculul inductaniei de sertnciu a unei linii aeriene trifazaie se irtilizeaza ecuatiile Iiniare, care exprirna fluxurile aferente conductoarelor in functie de curentii ce tree prin fiecare conductor si prin conductoarele

lnvecin~te. ' ,

In cazul unei Unii trifazaie cu simplu circuit, aceste ecuatii sint :

tDR = LRRIR + LRsIs + LRTIT } <Ds = LSRIR + LssIs + BSTIT

<1>T = LTRIR + LTSIs + LTTIT

- - - -

(2.3)

<DR, <Ds, <DT sint fluxurile aferente conductoarelor fazelor R, 5, T; IR, Is, IT - curont.ii care tree prin fazele respective; LRR = I~ss = = LTT - inductantele proprii respective ale conductoare1or; LRS = LSR; LST'= LTS; LTR = LRT - inductantele rntrtuale irrtre conductoarele de faza R, 5, respectiv 5, T si T, R.

Inductantele de seruiciu pe [azd Lserv R, Lsel'v 5, Lserv T nu trebuie sa depinda de curentii din celelalte faze, astfel ca fluxurile sa poata fi exprirnate riumai prin curerrtii fazelor respective. Astfel:

(2.4)

M atriceal, sisternele de ecuatii (2.3) 91 (2.4) se scriu :
r$R] [LR" LRS LTRllIlr~R 0 0 IIRJ
~'J~ L", LRR LST . Is - 0 Lserv 5 0 ·1 Is ; (2.S.a)
, <DT DTR LST LRR IT 0 0 Lserv T JT
L_
sau concenirat : (2.5.b)

26

Lnduciantele de sertnciu pot fi determinate numai pentru un sistem in Cine intensitatile curentilor pe fazasint functii Iiniare de 0 intensitate de e urent de referinta. Astfel:

[~,] J~: L [A,j . ~ r~:.l· £;

tIT I l AT

~I" = 0; deci ~Ak = O.

(2.6.a)

Se 11 oteaza cu :

0 0
AR
[~J = 0 0
As
0 0 1
-j
AT .1
Sistemele de ecuatii (2.5a) ~1 (2.5b) se pot sene astfe1 : (2.6.b)

~::j . - ~: I . I =

BRR AT j

o 1 AR I

o t As • I.

Lserv T AT

2.5e)

Preinmultind eu matricea [DJ ~1 in dreapta si in stinga, se obtine :

- 1
0 0 LRR LRS BT[< All
AR
0 0 LRS LRII LST As
As lh"
0 0 BST £[<1< AT
AT
- 1
0 0 Lserv R 0 0 A
AR R
0 0 0 Lserv S 0 As (2.5d)
As
0 0 0 0 Lserv T AT
AT J
-
27 Facind ca1culele, rezulta :

rLserv R

Lserv S

- 1 . -

-- (LRRAR + BRSAs + DTRAT)

AR - - -

1

-- (LRSAR + LRRAS + DSTAT)

AS - - -

_1_ (DTRAR + BSTAs + DRRAT)

AT - - -

(2.7a)

Pentru un sistern simetric de curenti :

(2.7b)

astfel ca inductantele de servicru pentru cele 3 faze sint :

[Lserv R] [LRR. + a2L.'RS + aETR]

Lserv S = aLRS + ERR + a2LsT .

B..,v T a2ETR + aLST + hRR

Pentru 0 linie la care s-a realizat un cic1u complet de tr anspuriere a Iazelor (fig. 2.1), inductantele de serviciu pe faze devin egale cu media celor 3 inductante din expresia (2.7e). Astfel:

(2.7c)

Lmv = _I_ (31hR) + ~ (a + a2)(ERS + BST + DTR) =

3· 3

= ERR - _I_ (BRs + EST + BTR) = _I_ ·(3ERR - LRS - BST - LnJ. (2.8a)

3 . 3

Lnductaniele Pl'OPJ'ii BRR ~i mutuale BRs, LST, BTR din formula (2.8a) nentru conductoare unifilare, se calculeaza astfel :

[Hjkm)] ,.

(2.9a) (2.9b)

7'" este raza exterioara a conductorului [m ] ; Dg - adiricirnea echivalenta de trecere a cur errtului prin pamint [m ] ; dik - distants idre conductoarele i si k [mJ; [l'k - perrnitivitatea rnagnetica relativ a a materiaIului,

Adincimea echiualentd Dg este :

D - 2-,-~_5 • 10-3 [m];

g - .jn. 10

f este frecverrta curentului [Hz]; 1. - conductivitatea solului [SJcmJ.

Valorile adincimii echioalente Dg pentru diferite conductivitaji ale solula frecventa de 50 Hz sint :

1 . rut,

sol uscat : j, = 10-5 S!cm

sol u.med : ), = 10-4 S/cm

apa de mare: ), = 10-2 S!Cl1l

28

3000 m; 935 m; 94 m.

Ca valoare rnedie a adincimii echivalente se consider a de obicei D, = 1000 m.

Pentru niateriale nemagnetice P'i; = 1, astfel ca expresia indzrdan,tei jroj)ri1: (2.9a) se poate scrie sub forma:

(2.9c)

Iritroducind expresiile inductantelor proprie (2.9c) ~i mutuala (2.9b) In formula inducianiei de seruiciu (2.Sa) pentru 0 linie trifazata, sirnplu circuit, avind un ciclu cornplet de tr anspuneri, rezulta :

Lserv = 4,6 . 10-4 • 19 Dg_ - ~ i4,6 . 10-4 19 :g_ +

1 ecli ,j l RS

.L 46 . 10-410- Dg -j- 46 . 10-410' Dg J' =

I, b dST " b dTR

"610-4(1 Dg. Dg )_

= 7,' g ~- - 19 ". -'-----:= -

i'eelt ~/dRSdSTdTR

= 4,6) . 10 -41~ _ it. CTJ'1 C

- is ~ _.Ll./Kmj;

rech

(3,10a)

d = V dRSdsTdTR este dinstanta rnedie geometries intre cond uctoarele R, 5, Tale Iiniei aeriene ; reclt - raza echivalenta :a conductorului pentru calculul inductaritei care este egala cu 0,7788 JI pentrn conductorul :.ll1ifilar din material nemagnetic (r fiind raz a exterioara efectiva a coriductoruiui) ..

Pentru cond uctoare multifilare (funie) raw cchiualenta pentru calculul inductantelor are ur matoarele valori :

C onducioare din materiale nemu gneticc :

coriductoare ell 7 fire 0,725 r ;

- conc1uctoare ell 12 fire 0,740 1';

- coriductoare ell 19 fire 0,757 I'.

Coi.ductoare de alusniniu. oiel : coriductcare ell 7 fire coriductoare cu 28 fire

- conductoare en 30 fire

0,770 r; 0.812 r : 0,826 r.

Pentru linii trifazate cu simplu circuit, cornplet tr anspuse, edlipate en conductoare fasciculate, relatia (2.10a) se scrie astfel:

Lserv = 4,6 . lO-4Ig (d/Pech) [H/km~;

(2. lOb)

peel: este raza echivalorrta fasciculului pentru calculul indnctantzlor data de formula:

- Rnr ('" ·!R)'

?ech -_ "''Y' n\/ ecn] _ '

(2. IOc)

n - numaru! conductoarelor din Iascicul : reel, - raza echivalent.a a unui conductor din Iascicul pentru calculul ind uctantelor : R - raza cercului imagiuar, pe circumferinta caruia sint arnplasate cond uctoaxele componente ale fascicului.

29

Reactantele inductine de seroiciu ale liniilor se obtin inmultind inductan-

tele ell 2Tcf. Astfel: ' ,

- pentr u conducioare unice pe fazd ;

x.; = 0,14451g (dlrech) [Qjkm];

- pentru conductoare fasciculare :

x.; = 0,14451g (dIPecll) [Q/km].

III mod asemanator se deduc formulele pentru calculul inductanielor de seroiciu pentru linii trifazate, dublu circuit, complet transpuse (fig. 2.1 b). Astfel:

- pentru conducto are tcnice pe jaza

Lserv = 4,6 .1O-41g_d_~ [Hjkm ] :

reck da

(2. 11 a)

- pentru conductoare fasciculare :

Lserv = 4,6 . 1O-41g~ d1 [Hjkm ] :

PecJt d2

(2.11b)

a

j..-- 1/3

1/3 b

[/3

, --

Fig. 2.1. Schemele de transpunere ale Iiniilor aeriene cu simplu circuit (a) i;li cu dublu circuit (b).

30

i ar reactantele inductive de seruiciu :

- pentru conducio are unice pe [aza ;

Xserv = 0, 14451g __!____ d1 [.Q/km];

reck a;

(2.12a)

pentr« conductoare [asciculare

Xse," = 0,14451g_c£_!2 [.Q/km]

P cell d.

(2.12b)

(2.12c)

R', S', 1" sint denumirile fazelor circuitului al doilea al liniei.

In fig. 2.2 este data 0 diagrama din care se poate calcula reactauta de serviciu a unci linii aeriene cu simplu circuit in functie de raportul d/r,cit. Diagrama se poate folosi 9i pentrn determinarea reactarrtei de serviciu a unei linii cu dublu , circuit in functie de functie de raportul dde!rteh, in care dde = d(d1/d2l.

Valorile r apor tului d/reeh sau dde/reek intrind In formulele inductantei si reactantei sub semnul logaritm, induct ant a si reactanta liniilor nu varia~a intr-u~ dorneniu prea larg, valorile ac~st~ra fiind cuprinse iritre 0,35 si 0,45 Qjkm.

iL (SQU ["ech

Fig. 2.2. Variatia reactantei inductive in functle de raportul d/reeh si variatia susc eptantei cBdacitive in furictie de raportul d/r.

31

Z.1.3. Ca pacitatea de servieiu

Fentru calculul capacitatii de serviciu a unei linii aeriene trifazate cu simplu, dublu sau multicircuit, se utilizeaza ecuati ile lui Maxwell, care exprima potentialele unui ansamblu de conductoare liniare, paralele, filiforme in functie de sarcinile lor electrice,

lit cazul 1mei linii trifazate simph{ circuit cu ur: conductor de protectie

ecuatiile lui Maxwell se scriu astfel:

V R = (J.RRQR + (J.RSQS + (J.RTQT + (J.RjJQp

Vs = (J.SRQR -+- (J.ssQs + (J.STQT + IXspq_~ VT = (J.TRQR + 'Y.TSQS + IXTTQT + (J.TpQp Vp = IXPRQR + 'Y.jJsQs + (/.jJT_QT + Ct.ppQp

(2.13)

'/ R,5,T sint potentialele conductoarelor de faza R, 5, T [V]; QR,S,T - sarciniie electrice ale conductoarelor de faza R, 5, T [C]; Vp, Qp - potentii,lul [VO, respectiv sarcina electrica [C] ale conductornlui de protectie p, legat la pamint : (J. - coeficieriti de potential.

'.j:'lnind seama ca :

Ct.sp = Ct.ps; Ct.Tp = Ct.pT;

iar perrtru conductoare identice (din acelasi material ~i de aceeasi sectiune) :

r:J.RR = 'Y.ss = (/.TT,

ecuatiile [2.13] devin:

VR = r:J.RRQR + (J.RSQS + (/.TRQT -+- r:J.RpQp

Vs = (J.RSQR + (J.RRQS -+- (J.STQT -+- (J.spQp V T = (J.TR_QR + (J.STQS + (J.TTQT + (/.TpQp Vp = (J.RPQR + (J.spQs + (J.TPQT + Cl-ppQp

Pot.entialul coriductorului de protectie legat la parnint Vp = 0, astfel d£ se po ate elirnina din ecuatii variabila Qp, sistemul scriindu-se astfel :

(2.14a)

VR = ~RR_Q_R -+- ~RSQ __ S + ~TRQT I

_V_s = ~RS_Q_R + ~RRQS + ~STQT .'

V T = ~TRQ~ -+- ~s~s + ~TTQT j

(2.14b)

Rezolvind acest sistem de ecuatii, in functie de variabilele QR, Qs,

QT, se 0 btins : r

QR = lRRVR -+- lRSVS + YTRVTj' Qs = YRSV-R + "(RRVS + YSTVT . ;

QT = YTii,VR -+- YSTVS + "(RRVT

-- -- -- --

(2.14c)

32

Y reprezinta coeficienti de influent a electrica. Prin impdrtirea sarcinilor electrice cu potantialele conductoarelor respective, se obtin capacitafile fiecdru! conductor de Jaza:

QR Ys VT 1

CR = -=- =~-;:: YRR + '(RS 0 + '(TR -

VE/. VR v~ I

Qs VE/. VT

CS = ~- 0= '(RS =- + YRR + '(ST 0 -1'00'

vs v s Vs

Qr VR V s

Cr = -- =-~ YTR -== + YST -= + Y1'T

vI' VT VT . J

(2.15a)

Capacitatile din forrnulele de mai sus sint dependente de potenjialele conductoarelor de fazji. Capacitatile de serviciu ale conductoarelor de fazii flint independente de potentialele conductoarelor si se pot defini pentru un sistem in care potentialele sint functii liniare de un potential de referinta.

Pentr« un sistem. trifaeat simetr:ic de potentiate rezulti: '

Vl/. = VI?; Vs = a2VR; VT = aVg. (2.16)

'fiuind searna de relatiile (2.16), rezulta din sistemul de ecuatii (2.15a)

capadti'ifile de seroiciu ale conductoarelor de Jaza:

c.: R = '(RR + a2y RS + aYTR I C.tro S =7. ayRR + YHR + a2ysT • Csero T = a"YTR + aYST + YTT

(2.15b)

Pentr« 0 lin'ie aeriand la care s-a realizat un cicl« comput de tra·nsp,unere de faze (fig. 2.1,a), capacitatile de serviciu pe faze devin egale ell media celor 3 capacitati din expresiile (2.15b). Astfel:

Cse,,, = 2_ (Cs ... R + CSB~ S + C.""" T) = 3

= YRR + ~- (a + a2)(YRS + YST + '(TN.) o~" 3

1

= - (3"(Ja~ - YRS -- YS1' - Y1'R)· 3

{2.15d}

Calculele se pot sistematiza mai bine folosind metodele matriceale. Sistelllul de ecuatii (2.14a) se scrie matriceal astfel :

-QR -

Qs QT

-VR- - (/.RR (/.RS 7..TR i7..RP-
i
Vs (/.RS 7..RR Cf.ST I Cf.sp
I 0
VT a.TK rt..:J1' <:J.RR I
I7..TP
----- - - ----~-I---
Vp r:t.sp r
--- - r:t.Rp r:t..Tp 1 (l,pp_ (2. 16a)

Qp

_-- -

.3 -- .Linii eJe.ctrjce acdene l)} subterane

iar sistemul de ecuatii (2.14b):
raj ~RR ~RS ~TR] ~1
Vs = ~RS ~RR ~ST, •
VT ~TR rjSl' o .Q1'_
flRR, san sub for rna concentra ta :

[V~J = [~J . [Q_c:l

(2 . .16c)

Sisternul de ecuatii (2.14c) se prezinta sub forma matriceala D.5tfel :

El ~ f:::

'YRS '!TRJ r-::l
'( RR '1ST 16d)
YST YRR. sau sub forma concentrata:

[Qe] = [yJ . [Ve}

Sub matrieele coeficienti1or de potential din sistemul (2.16a) se astfel :

tl..RS

rJ.TR]

·(LST ;

aRR

Cu acest e notatii, matrieea coeficientilor [~~ se scrie j

iar matrieea coeficientilor de influent a [yQ este mversa matricei film [~O:'

J.lf atrice a capacit{lfilor de seroiciu este :

-1

ir: l [I} [,l rTT

1vse?vl; == -- . _Vil • L' vel;

-" ... ·Vc. L..,...J ._-'

o

Vs

o

o

o

VT

r'· ,

coencien-

(Z.na)

Capacitdtile de seroici« Slut independente de valorile potenjialelor (azul cind pot fi exprimate prin functii liniare de un alt potential. Astfel z

(2. 18aji

- 1 1
0 0
WR] KR
[KiQ [~:] = 0 0
= lKs , [{s
Ky
0 0 !
L KT !
.J (2.18b)

astfel

CK •

c ••

Perrtru un sistern simetric de potentiale VR, Vs, VT rezulta 1

o

1

a

o

c~stfd di mairicea capacitdtilor de senncnc se poate scrie 1

[Cserv II. 11-1

[Cserv1 = c.: s I = "0

c.: T lo

o

~ 1 ~v 1 • [~21 =

L I .1

a2 a

a o

lrYRR -1.- a2YRs + aITR 1

= aYRS + '(RR + a ,(ST .

a2YTR + aYST + YRR J

{2.17c}

La 0 linie aeriana la care s-a realizat un ciclu eomplet de transpuneri, capacitatile de servieiu pe faze devin egale ell media eelor 3 capacitati, conform relatiei (2.15d).

Inlocu1nd distantele reale irrtre conductoarele active, respetiv intre conductoarele active si coriductoarele de protectie si inaltimile de calcul ale conductoarelor active prin mediile lor g~om~trice

(2.19)

si ~mind seama ca razele sectiunii conductoarelor active sint egale intTe de ?'R = rs = r r = r, rezulta coeficinetii de potentiali : otRS = (lSI' = OC:!'R ~ 'Xli!; = O'..sp = O'..Tp.

in formula. inaltimii .medii geornetrice avem relatia i

hR, S, T = HR, S, T - 0,71;

(2.20)

H R, S, T sint ina1timile punctelor de suspensie ale conductoarelor acti ve deasupra solului, iar j sageata conductorului,

Efectuind ca1culele, cap acitatea de seruiciu pentr« 0 lin-ie transj)usa este :

1

C ser» =--= ------- • (XRR --- rJ.J(s

Coeficientii de potential care intervin in formula (2.17d) au urmatoarelc expresii:

fXRR = 2 . 9 . 106 In (2hjr) ;

fXJ(S = 2 . 9 . 106~ (2h/d)2 + f.

astfel di formula capacitlipi de sernici« pentl'1f () linie trija.mlii cu circuit este :

Cson = -----------

2h

~~ . 9 . l081n-c.:::=;=~=:: y"j (2h/d)' + 1

0,02414 . 10-' 2h

[F/km]; (2.17e}

19 r..J(2h/d)!+ I

Neglijindu-se influenta pamintului asupra capacitatii, 'in relatia (2.1 seface dj b =o~ 0, formula capacitdti; de seroiciic devenind :

C -- 0,02414 _. 10-' I'F 'k 1

s.,.-- /m.

Ig d!r C .,

()

....

Susceptanta capacit1'va de seruiciu a linin' cu. simplu circuit la frecvent:J; de 50 Hz este :

B - 7,58· 10-6 -S'k - mv - l' I m ], 19 dlr

(2.17g)

Susccptanta ca.pacitiva de serviciu din formula (2.17g) se poate determina cu ajutorul diagramei din fig. 2.2, in functie de raportul dlr ; spre deosebire de react arrta de serviciu care se deterrnin a din diagrams in IuncJie de raportul d/reen•

Efectuind in acelasi mod calculele capacitatii de serviciu (C se fII) :;;i a1 capacitatii fata de pamint (ep) ale liniilor electrice aeriene en simplu san dublu circuit, fara si cu unul sau mai multe conductoare de protectie, linii la care s-a realizat un cic1u cornplet de transpunere, se obtin formulele ge .. ner ale :

eSer" = ----ARR -- ARS '

(2.21a)

I

ep =-----.

ARR + 2ARS

(2.22b)

Tabl!lul 2.

Expresllle eoelieieuliIor A RR ~i A RS

Nult1_arul de circuite

Lini i f{ua couductoare de protectie

Linil ell ccnductoare de protectle

I

Linie sim plu circuit ,1RR=· (/.RR I ARR c= i'LIIR ~ ap

I .!IRS ,,= i'LRS I AilS .c~, <XIIS .... a~

_____ ._~ ... ... , ._._'"_._.v,_._~_."_*_.~l_,, ._., ~_._, .. _."_ .. __ , ". _ ___'". _ ____:"

Linie en du blu circuit I £1RR = r:tRR + .<ZIIR' I ARR 0= (lRR + ('-RR' -- 2ap

I A R5 =" aRS + IXR5, I A RS ~~, r1.RR + r1.IIS' -- 2IXp

Coeficientii A NIl si A RS au expresiile din tabe1u1 2.1, in care coeficienkii ilepotcntl:al Sil1J dati de formulelc :

2h "'NR .= 41,44 • 10~ 19 - ; r

(2 .. Zi.la)

<XIIS

V-_·_·

2h !

= 41,44 • 10" lg (d) + 1

'\ I( 2h " Cl.I1R' = IXRS' = 41,44 . 1061g Y -;;: J + 1

(2.23c)

(2.2:3d)

, /2h2hp

"RP = 41,44 • 10'lg V (dp)2 + 1 ;

2hp

== 41,44 . 10"lg-1'--;

p

(2.2~)e)

"pp

(2.2:Jf)

~~ 41,44 . 10" 19 Y ( 2:: r + 1.

In Iormulele (2.23 a, b, c, d, e, f, g) dist aniele ~t inliltimile sint date de urmiitoarele relati i:

(2.23g)

h = fjh-;_'h';h';; d = fjdRSdsTdTR; hR, s, T ~~ H R, S, l' _ .. 0,71;

d' = vdRR7j.~R,d~-~,dRS7r;s,d-;':~,dRT,dsT,dTT';

(2.24a.)

(2.24b)

(2.24c)

hp ,=, hpi

-, = ,J-';;'0P2

hp =, {Ih~~h;;~;

pentru un conductor de protectie

}

(2.24d)

perrtru dou a conductoare de protectie

_.. pentm trei conductoare de protectie

3'''' j

dp nu intra in calcule pentru un ,conductor de protectie elp = dp1,z

pentru dou a conductoare de prot.ectie (distant-a I dintre ele) i

? ;

I

!

p

(2.24e)

dp = {/dpl,il~;;dP3; - pentru 3 conductoare de protectie (media geometrica a distantelor dintre conductoarc de protectie)

pentru un conductor de protectie ;

(2.24I)

dp = {ld~PldsPldTPl dRpzdspzciTPZ - pentru dona conductoare de protec'~ie; dp =0 ijdRPldsPldTPldRPzdspzdTPzdRP3dsP3dTP3 - pentru 3 cond ucto.rre de protectie,

(~L24g)

(2.2411)

tn forrnulele (2.23 a, b, c, d, e, f, g) 9i (2.24 a, b, c, d,e, f, g, h) s-au intrebuiutat urmatoarele nctatii :

, --, raza sectiunii conductorului activ : rp - raza secttunil couduc torului de protcctie ; J; ..:... inaltimea conductorului activ deasupra solului : lip - iniJlti1nea conductorului de protectie deasupra solului : II - inalttmea punctelor de suspensie ale c onductoarelor active deasuprs solului; dRS' dsp dTR - distantcle intre conductoarele active ale unui circuit; R, S, T -- denumirile fazelor unui circuit.j'sau vprimului circuit; R', S', T' - dennmirile fazelor celui de-al doilea circuit al uuei Iinii ; PVP2J P« - denumirile condacroareior de protectic: n. - n.nnarul conductoarclor de protectie ale unei linii.

Pentru fascicule de cond uctoare pe faza, in formula (2.23a), se introduce

in razei sectiunii conductorului rasa echioalenid a fascicuiulu: :

(2.25)

n este numarul conductoarelor din Iascicul ; r - raza sectiunii unui conductor din fascicul : R - raza fasciculului (raza cercului pc care sint asezate coriductoarele Iasciculului).

2.2. Caleulul pierderilorj'de tensiune ~l de putere

Calc111111 electric al1iniilor aeriene (determinarea pier de rilor de tcusrune :;;1 de putere) se poate face cu suficierrta exactitate folosin d schema echiva- 1enta ell pararnetrii concentrati pentru Iungimi de linii pin a la 200-,300 km. Pentru lungimi de linii mai mari si pentru linii de foarte balta .tensiune (400kV ~;i peste 400 kV) calculul se efectueaza cu ajutorul eouatjilor hiperbolice ale liniilor lungi,

Schema cchioalenid etc parametrii concentraii ai 'UnCI, aertene

(cuadripol in 7,) este data in fig, 2.3 in care:

Z) este im pedanta liniei [OJ; RL - rezistenj.a Iiniei [Q]; XL --- rcaeinductiva [Q]; B ~ susceptanta capacitiva a liniei

38

Far{l sa se rnai mentioneze in mod special, in cele ce urrneaz a prin reactanta inductivii 9i susceptanta capacitiva se inteleg miirimile de serviciu, asa cum an fost definite la par. 2.1.

Parametrii liniilor fiind egali pe cele 3 faze ~icollside'rllld un sistem sirnetric de tensiune aplicate liniilor, iar sarcinile electrice (puteri active 51 reactive) conectate la bornele de iesire fiind echilibrate, calculul liniilor se .fa,ce. pell!;fl;l 0 faz a, numai lacalculcl puterilor tre buie sa se tina seama cd liniaeste trifazata.

Sarcina electricd a liniei trifazate (puterea aparent a S2 si cornponentele E'l activa P 2 si rea ctiva Q2) este :

S2 '. P2 + J'Qz·

ierderea de putere reactiva in susceptanta Bj2 este : pcniru. cele 3 faze 6.Q - 3U2 B _ U2 B .

c2- /22 -2'2 '

.:

[~2 sint tensiunilepe faza, respectiv .tensiunea intre faze la bornele s: a le )jI;ti~i. . . ':'._ ') ,"

.. , i c:c la ic:; irea din iinpedanfii este :

S~ = P2 + j(Q2 _c_ 6.Q(2) .... P~ + J'Q~.

"TJi",? d e putere 6.Slin impedanfil'Zf reznlt'adinreJatiile': .\ c. __ A P + J'6.Q' _ R' (P~)2 + (Q~)2 +' J"Xj i!~)2 + (q_Q~ ,

,~~, -. Llo / I - I 2 ,TT22

=: U2 u

(2.26a)

,asH",] di. put erea la i ntrare in impedanta Z/ are valoarea

.S'~ = (P~ +" 6.PI) + j(Q~ + 6.Q/) -- P~ + jQ~,

18. b ornele de intrare ale liniei este

11()" este .j)utcrea capacitiva generata de susceptanta capacitiva conec:"t2, 18. borncle de intra re ale liniei:

-care se calculeaza en ajutorul iensiunii pe faze Ufl san a tensiunii intre faze VI = .j:3Ufl la bornele de intrare ale liniei :

Considerind veetorul tansiunii U},z en origine de Iaza, expresia lui are numai parte reala deci Uiz = U}'2, astfel tensiunea Ufl se exprima astfel :

Ill! r; .+ _.>{tQ;

""'--. ',~.-~,--"'"--."--.---. _OIL

3[If2

(2.26b)

Tensiunea j)e jazr'i Ufl din expresia (2.21 b) poate fi scrisa sub forma:

Pfl = Up!. + t1 U; + jii U; ; (2.26e)

6. U; rcprezintii componenta longitud1:nalCi ;;i 1) U; componenta transoerw}a a cdderii de tonsiune (fig. 2.4) :

1\I1odztlul tensunii

(2.26d)

'in iinie este :

(') Oil )

z.z.oe

Pierderea de tensiune pc linie (diferenta algebricii a tensiunilorjeste :

rt TJ i('r' "U')2 I ("'TT')2- rt

I.,,'fl - {., /2 = "II lJj2 -r U f --, OIJf -_. U/2·

(2.26f)

Cdderea Lit' tensiune (diferenta vectoriala a tensiunilor)

U U A TTl I '", TTl _f2 - _!3. = UUf -r }uu!,

se scrie :

(2.26g)

iar in forma complexa, iensiunea pe fazii la tncepu.tu1 liniei se poatc scrie :

V/I = (Vn + 6.U;) + jou;.

(2.26h)

Fig, 2.4. Diagrama vectoriala a tensiunilor Iiniei.

'40

Ur,

t

Fig. 2..5. Schema echivalent a a unei linii fara admitante transversale.

Pierderile dl':putere activa ~i reactivape linie se deterrnina din diferentele puterilor Ia cele doua capete ale liniei :

(2.26i)

La liniile de medie tensiune pina 1a 35 kV inclusiv, nu este necesar sa se ia in considerare capacitatea liniei, deoarece puterea. capacitiva generata de oastfel de linie este foarte midi. tn acest caz schema echioalent(i a tiniei este un dipo! (fig. 2.5), iar formulele de calcul (2.26 a, b, c, d, e, I, g, h, i) devin :

(2.27a)

(2.27b) (2.27c) (2.27d)

Ufl ,=,.j (Uf2 + ~Uf)2 + (0 Uj)2 ;

51 = (P2 + s, P:::Q: J + j(Q2 + x, Pi~=Q~); U1 = ,.j3Uf1•

(2.27e) (2.27f)

(2.27g)

La 1iniile de me die tensiune pina la 35 kV inclusiv, care au lungimi relativ mid (pina 1a 100 km eel mult) , se ia in considerate numai componenta longitudinala a tensiunii, ceea ce simplifies mult calculele, mai ales la Iiniile cu mai rnultesarcini, erorile de calcul introduse fiind foarte mid. In acest caz mod1tlul tensiunii pe jaza la intrarea in linie este :

(2.28a)

tn mod asemanator tensiunea pe Iaza 1a sfirsitul liniei poate fi deterrninata 111 Iunctie de marimile la intrarea liniei, neglijind componenta transversala a caderii de tensiune

(2.28b)

41

2.3. Caleulul pierderilor de enerqie

Pierderile de energte eleciricd inir-o linie irifazaid se calculeaza cu forrnulele :

To To

bW = 3 .1O __ 3R ..... ( I2dt = 1O--3R ( s. 2. dt =

. .) J U2 :

o 0

To To

10~3R.l.···.p2 dz + 1O~3R( .. Q2dt;

, U' J u'

o 0

. '{2.2981.}

Ll W este pierderea de energie pe linie [kWh]; R - .rezistenja un 11 i conductor de faza [D]; To - durata de timp+pentru icare Sc calculeaza pierderea de energie [h]; t - timpul [h ] ; I - valoarea eficace a curellt\11,li( hitimpnl t [A]; U, U" - tensiunea irrtre faze latimpul £;;;1 tensiunea nominala [k:V].: S, P, Q -- puterea aparenta si compo.tieJitele~j,le iicl}·;<'-l. 1';'i reactiva la t1111p111 t [kVA; kW; KVarJ. .. . .'

'. Tiulnd searna di tensiunile retelelor variaza .in limite restrinse, Se poate lua in considerate 0 valoare me die constanta a tensiunii, astfel d, formula (2.29 a) devine :

To T. T.

~W = 1O-3!!:_ r 52dt = 10-3!!:_ ( P2dt + 10-3!!:_ \'. Q?dt" (2.29b)

~) ~l ~J

o o ()

Peniru calculul pierderi1: de energie in 'linie, dependenta de sarcina, este necesar sa se calculeze integralele:

T,

~ i-u .

o

T,

~ Sldt;

o

TfJ' To

~ P2dt; ~ Q2dt ;

o 0

(2.80a)

pentru durata de timp considerata To (o zi, 0 saptawna,

In calcuZ,ulpierderilor se folosesc de asemenea. urmata(l',retD 'l;narhn:i·,., 1) Valorile medii ale Gurentului,respectiv puterilor aparMttii; ac£iva :;;1

reactiud pe duraia ·T 0: ·i·

To

I ==: -~- ( I dt .

m To) ,

o

To

P == -.~ ( Pdt;

m To)

o

(2.31a)

FaZon1,c !ned£i p('itrat~c: ale cureniului, respectiv jJlt/crilor aparcnta,

seactind actina durata 10:

1',

\ Pdt;

To .; o

To

5"'1) = ;~ ~ 52di

o

T",\

L- 'iJ1.j) ===

o

3) Duratele pierdt'1"ilol' maxime sau numcrele (II ore ale pierderilor ,na" xinu: hi interoal u] de timp To:

1', T, 1
1 ~ ]2dt; 1 ~ 52dt
~. - 'rs _-
I~ S~
0 0 (2.3lc)
1', T, J
~ P2dt; 1 ~ Q2dt
7/) == p~ Tq=-
0 Q; 0 L, 5., Pv, Qv sin t curerrtul de vhf, puterea aparent.a de virf, puterea activa de virf, puterea reactiva de vhf. Dat fiind ca puterile aparerita, activa :,;i reactiv a de vhf nu coincid ill timp :

Luir.d ca valori de baza timpul total To ~i valorile de vhf ale marirailer I,., 5,,, P,,, Qv, oalorile relative ale miirimilor care inieruin in calcu,.. pierd erilor sint :

I 1",--; Iv

Sm.

--

"p .

Tp* = -,

T

o

1\l~i:ri.}Ilile 'i.~.£*> '7,·s*, 71)*' '!q* S111t valorile relative ale dnratei pierderilor maxime corespunzatoare respectiv curentului, puterilor aparerrta, activa 91 reactiva.

4.3

1n unitatile relative, integralele din relatiile (2.:30 a) se scriu astfel 0

~ ~ \

~ 12dt = 1~To ~ 1!dt. "'~ 1;To"i*

o 0

T,

(2.30b)

T~ To

( P2dt = P2T ( P2dt

) v OJ * *

o 0

~ Q2dt =, Q;To \ Q!dt .. = Q;To'q$

o 0

Pentru deterrninarea pierderilor de energie pe durata totals de calcul 1'(1, se pot calcula integralele din formulele (2.30 a) prin metode de integrare rnnnerica san grafica, pornind de la curbele de sarcina, ceea ce implies UI1 velum mare de calcule si nu se poate aplica pentru cazurile in care 11U se dispune de curbele de sarcina.

IV1 etodele practice de calcul trebuie sa perrnita deterrninarea pierderilor de energie, cu 0 precizie suficient de buna, pornind de 1a Ull numar minim de informatii, ~i anume :

valoarea de vhf a puterilor activa si reactiva ; valoarea medie a puterilor activa si reactiva ;

valoarea minima (de baza) a puterilor activa si reactiva : durata de calcul a pierderilor.

Nu se calculeaza pierderile de energie, pe baza unor date de pornire asupra curentului si puterii aparente, deoarece in retele 11U se tine evidenta va.riat.iei acestor marimi,

Calculul pierderilor de energie printr-una din metodele practice se face en ajutorul duratei pierderilor maxime (in ore sau unitati relative).

Formule1e de calcul al duratei relative a pierderilor maxime slnt valabile pentru pierderile datorate atit circulatiei puterilor active Cit \)i circuIatiei puterilor reactive. De aceea In continuare vom nota:

't'y -- durata relativ a a pierderilor maxime referitoare Ia puterile activa ~i reactiva : .r .- v aloarea relativa a pllterii active sau reactive Ia timpul t.; Y", -- valoarea relativa a puterii medii active san reactive; Yb - valoarea relat.iv a a puterii minirne (de baza) active ,.",u reactive.

Durata relativa a pierderilor maximo 'y variazji intre doua limite corespunzatoare curbelor de sarcina in marimi relative din fig.2.6. Curba de sarcina din fig. 2.6a corespunde pierderii de energie maxirne, iar cea din fig. 2.6 b pierderii de energie minime.

Facind pe Llx si Lly sa tinda catre zero 9i punind conditia de egalitate a sarcinii medii relative JIm pentru cele doua curbe, rezultii :

Ym - Yb

Xo = s Yo = y,,.'_ Yb'

1 - Yb

44

,

I

J .1

'j

1

y

o

o

--_f.----J

vi

,,0 1

i--l

. I

I

Q

----- x

Fig. 2.6. Curbe clasate de sarcina Iirnit.a (eu sarcina de baz.a).

Facind calculele, rez ulta :

- perrtru curba de sarcina din fig. 2.6a valorile limita superioare ale drrratei relative:

't"y sup = y",(1 + Yb) - Yb ;

(2.31a)

- pentru eurba de sarcina din fig. 2.6b, valorile limita inferioare ale dur at.ei relative:

Pentr u 0 anumita valoare Yb ecuatia 't"y sup = !(Y",) este 0 dreapta, ia:r ecuatia 't"y ;"1= y~, 0 parabola. Dreapta "y sup =--= !(Ym) pentru 0 anumita vuloare )lb. care reprezinta eurba limita superioara, taie axa ",. in punctul '"'y = -Yb si trece prin punctul de coordonate _>'m = 1; 't"y = 1 (fig. 2.7).

. Dreptele limita reprezentind ecuatia (2.31 a) nu au sens decit pentru valori ale puterii medii relative mai mari sau eel putin egale cu sarcina de baza relativa, deci pentru y", ~ Yb, deci portiunile de valabilitate se a£1ii 111 interiorul parabolei, reprezentind ecuatia (2.31 b), care este cnrba limita mferioara.

Diferenta ~"y dintre valorile limita ale duratei relative sint cu atit mui mid cu cit sarcina de baza ralativa Yo este mai mare, deci cu atit mai mult se iugusteaza dorneniul de variatie a duratei relative (v, fig. 2.7). Astfel, pentru Yb = 0, diferenta maxima este 0,25, pentru Yb = 0,2 diferenta maxima. este 0,16, pentru Yb = 0,4 este 0,09, pentru ca sa scada Ia 0,04 pentru Yo = 0,6 si la 0,01 pentru Yb = 0,8.

Tinind seama de limitele de variatie a duratei relative a pierderilor maxime pentru eurbe clasate de sarcina en sarcina de baza, calculul du,raiei relative "y se face en media aritrnetica a valorilor limit a :

1 2 1 ( 1

"y = - v'" + -_. 1 + Yb)Ym - - . Yo =

2 ~ 2' 2

(2.32)

/

4/

/ I I / l I / !

I

/ / l

"

:Fig. 2.7. Curbelo Iimit.t duratei relative a pierdcrii maxime "y in functie de v,~loarea r elativ a a puterii 7"',:'

c1ii )' tn· :,'i,ree "

/ I I

/ I

{ i

/ I I I I I

I / I

/

I I

!

I I I

l

.I

l

l

/

Reprezentind pe 'ry in functie de Yb, se 0 btine 0 farnilie de avind pe y", ca parametru (fig. 2.8), obtinindu-se astfel 0 abaca de al valorilor duratei relative.

Variatia puterilor reactive Hind practic independents de variatia terilor active, este necesar sa se calculeze separat pierderea de energie

Hi de circnlatia puterilor active si cea data de circulatia puterilor reactive.

Formula pentru calcului pierderii de energie intr-o linie in To este :

T, T.

1O-3.!!_ ( P2dt + 1O-3.!!_ ( Q2dt == 10--3 RTo (P;Tp* + Q;'rq*).

U2 J U2 ) U2 '

o 0

Fig. 2.8. Abaca pentru deterrnin area duratei relative 'ty in functie de valorile relative ale puterii medii Ym si ale puterii de baz.a Yb-

D:lratele relative "p* ;;i 't'q* se deterrnina cu ajutorul formulei (2.32) sau <,',acei din fig. 2.8. Deterrninarea pierderilor prin metoda duratclor re1at;y(- este cu atit mai exacta, cu cit intervalul de timp To considerat este 1n,,,2 mare.

I)c:di 11n se cunosc valorile de baza ale sarcinilor, se poate face WI calcul «pro ximaii», fie apreciind aceste valori de baza, fie introducind 11',

formula (2.32) deperidenta functionala Yb =,-= 'y~" astfel ca :

1 "

0y =-c:: -2.)'",(1 + y;,,).

Valorile duratei relative 't'y, calculate cu formula (2.34) in Iunctie uumat ck sarcina medie relativa, sint date 111 tabelul 2.2.

I \' I I ' I '. '

~i,,, ! 0 0,1 0,2 I 0,3Q,4 I 0,5 0,6 1°,7 i 0,8 I G,8 ! 1,.0

.... ---.---.-.----,-.--, r--i---- -------i---I-----I-----I------! ----)---

T" I! ° I 0,051 ! 0,104\ 0,164 u,~32 10,31311 0,40SII 0,522 ( 0,65G! (l,St;'; 11,01)

• __ -'- __ ..;., .;.., _ \ \.., t __

Cind sint cunoscute numai puterile active medii si de vhf 9i energia reactiva in intervalul de timp To, se pot deterrnina numai foarte aproximativ pierderile de energie, luindu-se in considerare un factor de puterc constant, egal en factorul de putere mediu, rezultat ca raport al energiiloreactiva TVg si activa TV p' Astfel :

tg'll = QIP = QuiP. = const = tg CP ... = Wf/W".

tn aceasHi Ipoteza, integral a patratelor puterilor reactive devine:

'1'. T.

~. Q2dt = tff CPm ~ P2dt = P:TOTp. tg2 cp .. = Q!TOTg.;

III 0

Formula (2.33) a pierderii de energie devine in acest caz :

AW, = 10-3 R~~o P;"p.(I + tg2 CP.).

(2.35)

3. CONDUCTOARE ACTIVE SI DE PROTECTIE

. .

3.1. Caracteristicile constructive ale conductoarelor LEA

3.1.1. Caraeteristiei genernle

1n mod obisnuit conductoarele liniilor electrice aeriene se fabrics din alurniniu, ojel sau aliaje de aluminiu : mai rar ;;i numai in cazuri speciaIe diu cupru sau brouz.

Caracteristicile tehnice principale ale materialelor pentru conductoare l .. EA Slut date in tabe1ul 3.1.

3.1.2. Forma conductoarelor

Conductoarele hEA pot fi:

-- rnonofilare (masive), dintr-o singura sirma cu sectiune rotunda, numai pentru sectiuni mici;

- multifilare, sub forma de funie.

Conductoarele funie pot fi constituite din fire cu aceleasi sectiuni sau

din fire cu d oua sectiuni diferite.

Conductoarele multifilare pot fi: --_ monometalice :

-_ bimetalice, cum este cazul conductoarelor din aluminiu-otel sau

aliaj de aluminiu-otel.

Se construiesc conductoare de forma tubulara, fie din mai multe fire circulare, fie din profile segment.

Peritru linii de joasa tensiune se mai intrebuinteaza conductoare torsadate, formate din unul sau mai multe conductoare de aluminiu izolate en FVC, rasucite in jurul unui conductor din aluminiu-otel de asemenea izolat ell I'Ve.

49

o c.

CG

~ ,[

r<

~ ~~:; i

81

~ 1-

'" 00

o 0,

- ......

o H,)

50

3.1.3. Conduetuare din aluminiu

(·xecnHt din sir rna rotunda de confcr rn S1~AS 2033-78, din tabelul 3.2.

aluminin ell grad

electrotehnic (AI de ccruisare tare.

Tabelul

Diametrul uommat [nun)

Clli)r:rH't(~l'lslieile sir;n:eI~T I'otu.nue de alurnlnju ioh!.'~Rh~ pent:rtl (flJ1~;tructia eon duetnarelor ~5;e.eLr::",,·, Abater ile Itrnita II Sectinne8 110mil1l31:!-:::1 ill~'~'",ativa

1::1, __ d_i<:_-l1TI_ .. t_'t_'ll __ I [rum" j 11 Lkgl."kn_' _. 1._1 _-'L.- la_ru_'_x:_re __

_. [mm] [Nimm'::

Rezdstenta !D.inima

1.,70 1,80

.---), .;,. ~)-:l:;)

2,50

2,27

188 184 180 180 176 176

:l.:OJ025

2,S~) ;~)) ~~(-)

G,g7 9.,35 10,7 12,7 13,3

71

---------,,--------- ----

2:;0 2,80 2,.~~'O

~:LGO ~-\,80 4,00

±O,027 :±:0,028 :±:O,029 ,t:O,030 :c:O,032 ±O,034 :1::0,036 ±O,038 ±O,040

6,16 6,61 7,07 8,04 o.os

]0,18 11)34 12,57

15.4 172
1'~ c 169
'0,0
17,8 169
19,1 169
21,7 165
24,5 164
27,4 162
30,6 160
3:,,9 160 Caracteristicile condur-toars-lor .' din aluminiu standardizate in Ro-' . (ST II c: <Jon,) cO' int dai ' ,1 1 1 3 Q

llJa111a \ rtu ~ 0_-C ) Sl11 'ace 111 laoelul N.

N otarea .se face ill~ic~nd sectil1l1e~ ~ominala a conductorului, f;i~l1b?- 1.t11 metal111111 ~.1 riumartu standardului; lJentnl conductoarele funic de 50 mrn-, existind doua t ipuri constructive (en ") si 19 fire) se indica OJ! n.umarul de fire din conductor.

Exernplu :

-- conductor funie 70 AI, STAS 3032-80;

- conductor Iunie 50/19 AI, STAS 3032-80.

Conductoarele se ambaleaza si se livreaza pe tambure de lemn, STAS 5674 -·74 ell lungimi de tambur de:

- 1000 m san multipli de 1000 m pentru sectiuni nominale de 16 .. " EO mm- :

- 500 ill sau multipli de 500 m pentru sectiunile norninale de 70 1'111112.

3,1.4. Conduetoare din ote1 zineat

executa din dT1l1a rotunda de otel zincat, avind conform AS

3732,--80 rezistentarninima de rupere la tractiune clasificata in 3 cate-gorE ,

A. ~1 C (t.abelul 3.1).

51

~'<t'C')

IrJ ... a)'t .... '0 O':l t'-o II') ~ CO OJ "'!!f'I c,C '1""""1 ~c:.DOJ~CI")CO':D~~~mlnln

-'I""""I ...... ~lC'O~fnr.oOO=

- ------_ ..• _---_._._----

---'---1--------_·_-------1

00 0 CI") CO I..t:I r:-.. GO In ss: 00 Ci",) CO '1""""1 OOOC'O~O')CI")O"!f"O':lI..t:l'l""""lCi",)r:_.. CO'l""""lCOII')II')~Cf';C"I'I""""I'I""""I'I""""IOO '1""""1" '1""""1"" 0'" 0 0'" 0" ,~" 0'" 0'" 0" 0 0" 0"

8' <-9

'N

gs

C') ----- .• __ • • 1

----1------" .----

I.n Olt:lO 'I""""IC'OIt:lOOr.nIt:lOt' ... lt:lC"ltn'l""""l 1f'J"' 0' r ... " G)- r7,)"' '0'" C'I .... ~ ... Ir;;"' r:--."' 0'" C"l-' ':.0- ~-'I""""I'I""""I'I""""IC"IC"IC'l

1---- -.-.---.--- ... --------

t .... l' .... t .... t...OO')O)·~t ..... r__. __ 'I""""I'I""""I

'I""""I __ 'I""""I'I""""IC'QC")t..DtDCO

00 c;(",;,oo qOlt:l o tr:I 00 r-, '1""""1 I.Q 0 00 .;-4 In CO C"I LC C'I tn OJ '1""""1'" C"I" C'I"' 00" "'""1" c-l .... c-l'" C"I-' C"I-' cq .... C'I.'~"" C"l'"

--_ ---'_""",""-"----- ._--

52

Sirmele se acopera pc cale electrolitica sau la cald cu un strat de zinc, conform STAS 646- 76, care paate fi:

G - cu] strat gros de zinc; g - cu strat subtire de zinc.

Caracteristicile sirmelor de otel sint conform tabelului 3.4 ..

Caracteristicile conductoarelor din otel zincat standardizate in Ron~ania (STAS ~n34-71) sint date in tabelul :3.5.

3.1.5. Conduetoare

din aluminiu-otel

Sint constituite dintr-o 1111- rna de atel zincat categaria C a vind caracteristicile din ta be~ lul 3.4 peste care se infasoara unul sau mai multe straturi din fire de aluminiu cu grad de ecruisare tare, cu caracteristicile conform tabelului 3.2.

tu tabelu1 3.6 sint indicate caracteristicile principale ale conductoarelor de aluminiu-otel care se fabrica in tara (STAB 3000-80).

Raportul intre sectiunea £irelor de aluminiu si a celor de otel poate fi diferit, ill functie de calitatile electrice si mecanice care se cer conductorului respectiv, Pentru constructia norrnala este folosit raportu1 de circa 6 :1, iar pentru rezistente mecanice mari sint folosite rapoarte variind iutre 1,7: 1 ~i "J,G: L

tn notarea conductoarelor este necesar sa se indies atit 5(:'Ctiunea norninala a firelor de aluminiu, cit si cea a firelor de otel.

Exernplu:

Conductor /i1-01 95/15 STAS 3000-80.

000 InQ':;N "'11 u'j 0 (00),....

,....

_._----_._-_ .. _-----

0 0 0 0
C· .,.,. t::; C'I
,=- C',l 'to W
,.... ... -_. __ -----_ ... _-----

0) <.D GO o)_OCf)OOO.,.,.~~N~~OO~~-=

~~~~0d~~~~~~6~~~~~

,....,....,....~N~~~~~~~.~~Cf)

'D lI')

~ •• lI').,.,.~Cf).~~~-_~=~~~ ~O~~,....lI')Cf),.....Cf)lI')Cf)-~-OO~

6~~~~~~~~~~~~~~~~~

._---- ._---_. __ ._-_-

O~O~lI')O~OO~OOll')OOOOO Cf)_ •• =ooCf)O_~~lI')lI')~ooO~O

6~~~~~~~~~~~~~~~~~

I:'l~'f<· C,~~ ~'"'''''';

-.: CCI CO ~ CO m - U? '-f? C'1:-1 ,::;, CO
CI:)~ tr.;"'~" C'l'" e1"~" _ .. .....-4'" _~ .....-4 .. ,.....;' 0
Oil
g
':;; 00<.00 ~~ N "'1' c.."1") r-,
oS <.:> ~-~ ~lI') = 1""""'It ..... O
><, O,....~ ~~ ,.... OOJ~
j1 N~"" =00 ~ H') 00 CQ
...... r-i.....-4C'l
"
U
.... O~ ,....= ~ '4" t .... 0
'" C'OL ...... O .... ~ 0") 000l
~=oo ~~ co CO ,'I') C
-~~ lI')~ s: NCO -,
~-C'l t .... l."'-ool."'-oo['.OJO'lOJl ...... ml ....... r....f' _ ,....,.... Cf:! .....-4 crJ l'" (_~')

53

Sectiunea reala (calcula ta) [mru'']

D'iamet'rul conducto-

.Irrima de otel

I I Ra.por tul ----c---c---- sccttunttor

1 I aluminiu- rului I'

otel [mm ] NU1u{I.Iul DI.2.'lllet1'Hl. Dj;~l.n.letr .. 1l1

'I'otala I!,. de fire un ui fir In.im i i

[buc ] [mm ] [mm]

----:-1' --2-5-/-4-~-2-3-,9-:"""'-4-,0-:--2---j ,-9-:!--6--7---(-),-8--'--~----2-,2-5--1--;~;~--

35/6 34,3 5,7 40,0 6 8,1 2,70 ' 2,70

50/8 48,3 8,0 56,3 6 9,6 3,20 i 3,20

':i1.".~ma1av I1II ~~j~~ ~~:~ ~~:~ 11~~:~ ~,7 g:~ ; i:~~ I !:~~

~,~. 120/21 122,6 20,9 H3,5 I' 5,8 i~:; ~ 1,95 [ 5,85

~~~;~~ : ~~~:~ i ~~: ~ I g~:~ ~:~ 21,7 7 ~:~g [I Z:i~;

I' 300/50 I 294,9 ! 49,S 3'14,4 i'-; 24,2 7 3,00 9,00

• :~g;~~ II ~~~:~ i ~~:~ I .. ~~?t:~ I ~,:~ ~~:~ i~ '_~_:~_~_I' __ i'.~:;~;

""-----1---- -:-(' 5 -1-=-6 ;:-1'-l-n 8 i--- ...

95/55 ~;, ~("). ~"". I 1,7 16,0 -; a,20 ;) 61'1

30016930~,4 ,(d,O 3/4,41 4,5 25,15 19 2,15 1"{h5

450/97 449,0 I 86,9 545,91 4,6 30,2 19 2,55 12,75

185/43 184,8 I 43,1 227,9 4,3 19,6

240/56 241,2 56,2 297,4 4,3 22,4 I

Sectlunea nominala [mm']

Aluminiu

liliariia

Cod

Sec:punea reala (calculate] [mm-]

Jnirua-de otel

Aluminiu

Nuruaru l i Dlumetruj I· Diarnctrul

de fire , unui fir irrirni i

[buc] ! [rom.] [nun]

---------"------'-_----'---_--'--,,--_.-

Total

Diume trnl couductorujuj [mm ]

564,0 5G4,0 523,7 456,0 402,8 282,0 241,'7 201,4 170,5 107,2 f)(-},68

------------------~-

IiINeH }3LUE JAY CURLEW CANARY :DRAKE EAGLE HAWK IBIS LINNET PENGUIN ]£JORKING

ZEBRA BISON BEAR PANTHER I,YNX DINGO TNOLF 'l'IGER DOG HORSE

428,9 381,7 264,4 212,1 183,4 158,7 158.1 131,2 105,0

73,37

A. STANDARD A5T1\1-,_
636,9 32,83 19 2,189 10,95
603,:3 31,96 7 2,664 7,.992
691,3 31,62 j :3,513 10,54
515,1 29,51 7 3,279 9,837
468,6 28,13 -; :3,454 10,36
847,7 24,21 7 3,459 H.~ 38
~80!g 21,78 7 2,765 8,025
2340 19,88 j 2,441 7,323
j_~:'8,O 18,28 ": 2,245 6,735
125,1 14,~j 1 4,770 4,'770
153) 16,02 ! 3,203 9,609
7_) STANDARD ~BS-2'/5
.L ....
4B4,S 28,62 :7 :3,18 9,54
431,2 27,00 3,00 9,00
~326, 1 23,45 ,I 3,35 10.,05
261,5 21,00 3,00 9,00
226,2 19,53 7 2,79 8,,;7
167,5 16,75 3,35 :],::35
194,~) 18,13 2,59 7,77
161,8 16,52 2;36 7.08
118,5 14,15 j 1.,57 4,71
116,2 13,95 7 2,79 8,37
- I:· ;~-umarul de: fire!

[buc] !

Diainetrul urihifir [mrn ]

2,2.5

2 ~ ,J

1.8

30

3,C-; 2.~)

68

Tabelul 3.6>

Masa [kg/krii]

I

I.

Rezistenta electrica la 20'C [QJkml

Negresat Gresat

Nnmjirul destraturi [buc]

1 886 1,202 96,6
1 1234 0,835 139,2
1 1710 0,594 195,3.
2 2520 0,437 272,4
2 3335 0,321 366
2 4560 0,2:36 503
2 6620 0,157 757
2 8580 0,122 968
2 10660 0,098 1205
3 16150 0,066 1828
3 21040 0,043 2570
1. 7965 0,300 712
2 ,. 13170 0,096 1390.
3 17500 0,065 '. 2016
8130 850
\0550 1110 100 144 202 283 380 522 786 lOt}4i 1250 1800 2660

737 ·1438, ; ':"'2086 $80 1149

2.1

2,45 il

3,0, .

8.4 I

'1 ~:~ It

4,0

,<-.----.--!----.:_~.:,.:__)"'. ., --~-

]'2 I B,2 I

I

Ii

Tabelul 3.::"

Nmnarnl -defire itucL ..

Fortd 'de rupere N . [da.N]

Rez istenta electr lca la +20'C [Q}km]

lJia,met,rul: uuul fir [nnn ]

Masa (kg/km]

232-74 ( A111~RICA~ ~_. __ . __ ---'.:-.-~---_c"~-------'-:--------

54 3,647 17460 0,05144 2131
J.~ 3,995 13340 0,05118 1868
~~
54 :: 3,513 ; 16280 0,05518 1980
~4~: 3,279 14220 0,06332 1725' .
26 4,442 14030 0,07167 1628
;30 3,459 12360 0,1027 1297
26 3,439 8680 0,1196 976,5
26 I 3,139 7230 0,1435 813,4
26 2,888 6270 '. 0,1696 688,5
6 4,770 3720 0,2666 433,1
12 I 3,20:, 8330 0,2986 708,9
I
._---- ..• -------_._---"
)PART 2-1970 (ENGLEZESC)
54 3,18 13190 0,0674 1621
S/f 3,00 12090 0,07574 1443
30 ('> ,),- 11120 0,1093 1214
o.o o
80 s.oo 922.5 0,1363 974
:'W 2,79 7980 0; 1576 842
18 a,35 3570 0,1815 506
~)O 2,59 6920 0,1828 726
30 2,36 5800 0,2202 602
6 4"'" :J270 0,2733 394
,I.:...
12 2,79 6120 0,39:J6 5:J8
5'5' Livrarea conductoarelor de aluminiu-otel se face pe tambure de lemn, STAS 5674-76, in lungimi de 1000 m sau multipli de l(x)() m pentru sec» jiuni nominale de 16-50 mm- si in lungimi de 500 m sau multipli de 500 ttl pentru sectiuni norninale de 70-680 mm-.

tn tabelul 3.7 sint date caracteristicile unor conductoare de aluminiuotel:ji aliaje de aluminiu-otel construite dupa standardele americane :;;1 britanice, care sint identificate printr-un nume de cod.

~3.1.6. Conduetoare din eupru

Se utilizeaza rar, numai in cazuri cu totul speciale. Caracteristicile tehnice sint date in t abelul 3.S.

Tab~lul s.s

Conduetearele de eupru netzolntfl pentru J~EA (eS 404-75)

- 1
Scc~lun"" Nl1l11l1rul Diametrul Porta de Rexistenta electrlca Ma:sa
-.inala de fir~ coaductorulul rupert: ]r..T la 20"C [kgfkml
[mm"] [buc] [mmJ [daN] [O/km]
6 I 1 2,7 228 3,059 52
10 j 1 3,5 379 1,839 B7
10 j 7 4,0 360 1,899 89
I
16 I 1 4,7 588 1,126 142
16 I 7 I 5,0 575 1,184 142
2.0; 7 6,3 907 0,751 224
,
35 I 7 7,5 1251 0,544 309
35 I 19 7,5 1258 0,543 312
50 19 9,0 1807 0,378 448
70 19 10,7 2631 0,270 628
95 ! 19 12,5 3395 0,201 842
120 t 37 14,1 4340 I 0,157 1028
150 I 37 15,7 5394 0,126 1339
185 i 37 17,4 6612 0,10:~ 1642
240 37 19.9 8734 0,078 2169
240 f 61 19,9 8657 0,079 2153
I
soe ,J 61 20,2 10811 0,063 I 2686 3.1. 7. Conduetoare din alia] de aluminiu

S-au realizat in tara noastra conductoare din aliaj de aluminiu cu Si, Mg ~i Fe denumite alcoro, insa nu, sint introduse in [abricaiie de uric.

3.1.S. Conductoare torsadate

La liniile de joasa tensiune 380j220V se pot folosi conductoare torsadato cornpuse dintr-un conductor din aluminiu-otel izolat cu policlorura de vinil (PVC) J plastifiant a, rezistenta la intemperii, in jurul caruia sint rasncite

5f)

unul sau mai multe conductoare din aluminiu, izolate de asemenea cu PVC. formind in total un fascicul (toron).

Conductorul de aluminiu-otel are un rol mecanic, de sustinere a COIlductoarelor de aluminiu si un rol electric, fiind folosit drept conductor de nul; de aceea se mai numeste si nul purtator.

Conductoarele torsadate slut folosite la constructia retelelor de joasa tensiune pe stilpi si pe fatadele cladirilor si la executia bransamentelor 9i prezinta 0 serie de avantaje fata de conductoarele neizolate prin : eliminarea izolatoarelor, usurarea executiei, cresterea gradului de siguranta in functionare, reducerea pericolelor de electrocutare etc.

Conductoarele componente 'au caracteristicile din tabelul 3.9, iar componenta fasciculelor, caracteristicile si domeniile de folosire sint date in tabelul 3.10.

Caraetertsttetle eonduetoareler eomponente ale eonduetoarelor tOHadnte

)dateria~1tl c4;.IDdw::torulu.i.

I , " Numiirul ~i

I S"'*,une~ diametrul

nominala fire lor

[mm'] I [nr x mm]

I

Groaimea ladiall1. a Izolafiei

[=]

Diametrul exterior nominal [mm]

Resisteuta electrica [O/kmj

Reactant .. clectrtca Ia 20·C

[Ojkmj

Int=it,.too maxima adulisi in regim. d-e Ldurata

[.~]

I 16 r ~~i:~ ! __ 1_'8 __ I __ 8_8,_'i_.I_I'802 i_::_

I-~; _~I_,~_~_~:_~ __ ! 1,8 1 __ 9_~_91_, ~I 0,097 ~~~~~~-~- .. '_-.'-._

, 35 ,7 X 2,5 1,8 11,3 0,833 0,089 lIS

i 50 19x 1,8 2,0 13,5 0,579 0,086 141

I 70 19 X 2,1 2,0 14,5 0,437 0,084 180

-O-t-d-.a-l-u-UU-'n-i-ul--5-0;;- "1- -X-3-,2-+--·I--2-,o--I--1-5-,9--I';i--_:_-,I--_--I .. =:: .... -

STAS I +6x3,2

3000-80 I

I

,

75

Sit-rna de alumiIDu STAS 3033-78

Conductoarele torsadate pot fi utilizate la temperaturi intre ·--30"C ~i +60°C si la altitudini de (maximum 2000 m, in medii lipsite de pnlberi bune conducatoare de electricitate si de substante chirnic active.

Temperatura minima de montaj : +5°C.

3.2. Seetiunl minime admise

Pentns liniile electrice aeriene cu tensiunea nominala peste 1000 V 'normativul PE 104/85 preoede urnuitoarele sec{iu1ti minime:

_- 25 mm- pentru conductoarele de aluminiu-otel, aliaj de aluminiuotel:;>i aliaj de aluminiu :

a
,,_ , ""'
,,; , d I ' ,
~ c .~ N .. :j:-,.~
- § .0 ro 1..0 .;;
.,.., :t:1 I .~
Jt: .... ;!J
""' S .0 ! ~';.~
co .~ .~
~ '"0 .s '0 .S! j ;a ;2
!-; '" ~ Q):D '" ;2 i·\1) ~.
" ..., i '"0 ;:l '0 ;:l ''"0 ~
~ ro (1), c, P, I: +-l
.~ N (1)' '" '" ""' -!$·oo
ro ""' ,,","" ...,
== ..., I '" "
:g ro d OJ d ro ;::
EO N I N N ;:l N ;:l I N'~
CIl OJ cO .,.., d ·s L~.g
0 .... '-"< l:'~ :9 ~
S ;0 j .~ .,~ :5 ! ~.~
..., +-:I"'::: ...,
j '-0"11
(1) '" .<1) ...... 4J '" .,.., ! ",.""
dJ dJ <~L u). .. oj oJ o» ~:f~~
...,.. ...,. I '" N +'- .~ !+-l-. Q) N
(1) (1) (1) .,.., oj (1) ill·..... rn
~ ~ ,~ ~~~ ~. ...,- i ..... 1 . ...;..J~'-H
,'\ '"', 'w.

, ,j

I :;j :;; <i<i:;;' 1I"::ti"::ti ::ti ::ti :;i::ti:;2,::ti

(.O\..o-,~<D,~.· ,''.:D!,O (O:.!;,O(!):r.b;·rr;J() ::~ _~ __ <1 _~ <1 -.-..(' ,......,- ....... ,......,- -I' ~ - - ''':''; ;....:.;·:--r·c-r'C'I

tOtO to to C!:i x X xx X I 'x x <')

+++++ ~~~~~~~I +2+++ _2t :;

- - -< - - - - - -< - - - - - - - - I - - - - -< - -<"~ '~,~()()_.~' c.~...,·,~ -.'::'::1:'= 1 ~~,'._""'.'", ;

<t1<t1 <t1<t1<t1<t1<t1 ««< ««<:1<:««'''1« ::~,'::;:;

c:.o tr.l co In u, 0 0 ! CO U) 1.1') 0 0 to l_t') ir» 0 0 I -o In If) .:;:J 0 Ie 0 0

: ~ : ~ ~ ~: I: ~ ~ ~ ~ : ~ ~ ~ ~ I: ~ ~'~: ~ ~ t~~~;§::::

C'I C'I C'j M CC CQ C1") I CQ .co M C'!") CQ CQ C":)"ciJ" C') C!"j '10")' ~G C") -:r-: :r.: ~Q Cl1 -:G· ~'

~~ ~~~~~I~~~-~~ ~~~-~~-I~-~~·~~~~~-<11~·~j 1 ~ ~ ~ 11, 11111 ~ 1 11111 [ 2 2 211: 1: 1: 2"-2·~ ~~::(.

00 0000.0'00000 ·O'OO_OOIOO·O'~':::JO.oo ~~.':.,! I

00 000 o.C"_): 100000 .0000,0 j 0 ':=> 0 ':=> 0 0 C.'~ ~ '-

I.() In ln, If) -If") 11'::,', 'tt) ItO .'" ,!_('j, ,In lJ) ! ll. :; If) It) in 1-0 , l(J U') -l,_Q ll"".l. to tr) In, I.e <..,j

~ ~ ",: ~ P'i P'i P'i P'i:::; ~ P'i P'i i ~ P'i ~ ~ :::; I[ ~ ~ ~ ~ P'i ;<: ",: ~ :~h >., ,..., ::l-; :,~.

HI'-! HHHHHjI'-!HHH__'!HHHHH H .... -(HH!--i~Hi-i

p..;- p..; ~ ~ ~ ~>i > > ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ p, ~ ~ ~

~f--< I ~2~t--" f-! \ ~~~~~"I ~~~~~ 1 ~~~ ~~ ~ r b "f;

I 1

I

I

'I

i.

:;J:;J

tOll) -Col

-'- -'-

I I

~1

-- 0-0

00 ll) ll)

: i

I:

I,

!

- 16 mm- pentru conductoarele de otei ; acestea trebuie sa fie compuse sirrne de oj.el categoria B sau C si protejate irupotriva coroziunii en strat de zinc; pentru LEA en tensinlli pina la 20 kV inclusiv In zonele poluare T si II se admit :;;i sirrne en strat snb~ire de zinc.

Pentru ll:niile de tensiune normaiioui P E 706 --83 preoede. urmii-

toarele seciiuwi minime :

-- pentru BEA etc conductoare neizolate : 35 mm- la cond.uctoarele de alnrniniu (Laze si nul) si 25 mm- la eonductoarele de aluminiu-otel sau aliaj de aluminiu (faze ':;;i nul); pentru zone rieprotejate se recornanda folosirea de coriductoare de aluminiu-oj.el :

-- penlru BEA CJ,{ cond-uctoareizolate torsadaie : 35 mrn'' la conductoarele de alurniniu (faze) S;i 16 rnm- (nul) si 50 mm- 1a aluminiu-otol san aliaje alurniuiu pentru milul purtator:

3.3. Caleulul meeanie al eonduetoarelor

3.3.1. Ineat'carHe normate ee aetioneaza asnpra eenductoarelor

Aswpra conducioarelor actioneazii fltcarcal'1: provenind din greutatea ;proprie, greutatea cliiciurii sipresiunea viritului, in diferitele ipoteze aratate ~j'TI cap. 1~ tabelul 1.8.

Lncarcarc« proeenind din grcuiatea proprie:

gl = Ccond/lOOO [daNjm]; Ceo;;} _- greutatea conductorului [da.Njkm ], Lnciircarea prooenind. din greuiatea chiciurii :

g2 = gch [daN/m];

{pentru gch v. formula 1.7).

Tncdrcarc« provmind din greutaiea propric + greutatea chir;iurii!

g3 = gl + g2 [daNjmJ.

1 ncdrcarea provcnind din presi~mea v£ntului maxim pe conductm',I'

g4 = ct.v1kc1d vi X 10"-3 [daNjm].

16

Lncarcarea=proucnind dinpresiuneLI vintului eimutta« cu chicuira j}i conductorul acoperit cu chiciurd :

g5 = r:t.vzkdd + 2b) _1'2 x 10-3 [daNjm]; 16

(pentru g," )1 g5 V. cap, 1, subcap. 1.5).

1 ncdrcarea prove'wind din greutaiea conduciorului ~ipresizmta Vil1iutu1; 'maxim:

g6 = ,Jg~ -+ gi [daN/m].

1 ncdrcarea prooenind din greutaiea proprie, greutaiea chiciurii. ~i presitcnea 1,J£niztlui shnultan cu chiciura :

e- = ,Jg~ + g£ [da Njm ].

Lnciircarea specifica :

Yi = g;jSc [daNjm . mm+] ; 1 = 1 .. ,7 So - sectiunca conductorului [mm-].

~3.3.2. Caraeteristieile meeaniee ale eonduetoarelor bimetaliee

P entru un conductor de aluminiu-otei aoem :

5,,1 - sectiunea partii de aluminiu; 'Sol -,_ sectiunea partii de otel: 5. - sec!iunea totals a conductorului; Eat -- modulul de elasticitate al aluminiului; Eol _, modulul de elasticitate al otelului : IXa/ --- coeficientul de dilatare termica a aluminiului; IXo) -- coeficieritul de dilatare termica a otelului.

]l;iod1-tluJ de elasticiiate at conduciorului de aluminiu-otel este :

(3, t)

Coeficientul de dilatare iermicd aZ conductorului de aluminiu-otel :

(/.atEaJSat + (/.ozEolSol Eo' s,

3.3.3. Conditille de dimensoinare ale eonductoarelor

Pornind de la incarcarile normate definite mai sus, se deterrnina 'hldircarile de calcul ale conductoarelor, aplicind coeficientii de incarcare din tabe1ul 1.7 (v. cap. 1).

Conform normativlui PE 104/85, valorile maxime ale rezistentelor de calcul in conductor nu trebuie sa depaseasca rezisterita de rupere a C011- ductorului (definita in cap. 1.1) inmultitj; cu un coeficient k.

Tinind seama de cele de mai sus, avern relatia :

j)ma,~ = kcr, ;

pmax - valoarea maxima a rezistentei de calcul in [daN/mu::l,~.

G, - rezisterrta de rupere a conductornlui in [da.Njrmn"}: l! - coetrci ent cu valori diferite pentru diferite ipoteze de calcul :;1 anurne :

k =~ 0,50 in ipoteza temperaturii mmime, iara vint ~i fiha chiciur a :

I, ,= 0,18 = in ipoteza temperaturii medii, fara vint ;;i rara chiciur a, dud deschiderea este mai mare ca 120 m ~i conductoarele nu sint prevazute cu antivibratoare; k 0.= 0,25 in ipoteza temperaturii medii, fad chiciura ~i Hita. vint, dnd deschiderea este mai micli de 120 m, sau dnd conductoarele sirrt prevazute en atrtivibratoare :

k = 0,70 In ipoteza tcmperaturii de form are a chiciurii (_-seq, depuneri de chiciura pe conductoare ~i vint simultan eu chiciur a.

Avind in vedere ce1e de mai sus, in ca1cu1u1 mecanic a1 conductoarelor se poate pleca de 1a oricare din cele 3 conditii de limitare a tractiunilor, observind ca :;;i celelalte dona conditii sa fie satisfacute :

ipoteza 1a temperatura minima de -30°C.:

ipoteza 1a temperatura medie de + 15 DC (+-10 "C in zonele ell altit.ndini peste 1000 m);

ipoteza la temperatura de formare a chiciurii de -- 5°C, plus chiciurji, plus vint.

a.3A. Desehiderl critice

Efortul unitar maxim po ate apare la una din C(·Ie ~~ ipoteze rneritiouate mai sus:

Numim deschidere critics perrtru doua ipoteze de calcul, deschiderea pentru care se obtine tractiuni egale cu valorile maxirne admisibile pentru ambele ipoteze, tinind seama de coeficientii k de 1a § 3.3.3.

A'i;"£nd 3ij"!oteze de calcul luate Ln COl1 siderare, uon: auea 3 deschideri cri-

tice :

aCtI. corespunzatoare ipotezelor - 30 DC si + 15°C:

acr2 .• corespunzatoare ipoteze1or - 30°C 'si -5°C, cu chiciura 51 vint; act3, corespunzatoare ipotezelor + 15°C 9( - 5°C, en chiciura ~i vint,

Este de dorit ca eforiul unitar maxim sil [ie egal In cazul celor trei

ipoteze, Astfel:

Pentru calculul deschiderilor critice pontim de la ecuatia de stare, care 1n cazul ]11 care punctele de suspensie ale conductorului Slut la acelasi nivel, este :

:j 2[ a'yiEc -] a2y;Ec .

P2 +P2 24p~ -1- (t2 -- t1) OCoEe - Pl "=-'24--'

1)1> '(1 :;;i tl sint t.ractiunea in conductor, grentatea specific a si temperatura la 0 anumita stare, iar Pz, '{2 91 t2 sint aceleasi e1emente la 0 alta stare.

Dad luam in considerare doua stari lil11itap""", 1 si Pmax 2, deschiderea a devine deschiderea critics ac,. Astfel:

(3A)

( a'y'E ,.'1 ac'r'(~2E_

Pq L p2 cr 1 c 1 (t t) E •

;;'"x 2 'I max 2 24p' -r 2 -- 1 OCc c -- p",ax 1 ! "= --q- .

",ax 1 j -

(3.5)

61

Din aceasta relatie putem deduce expresia. deschiderii eriline:

lu.ate in consider are uom auea :

-------_--------

-e t 2.1 I / A [P+15' _ P -30' + o:cEJ15 + 5) J

1/ _E-,,-'c _

l

(P +15' '12 1- j----,

\_ P-30' i

"(1

Din compararea deschiderilor critice care rezulta din .nulelor de mai sus se stabileste stare a care lirniteaza tractiunea in

.or ~1 de Ia care se pleaca 'in dimensionare. '

cazul descliidcrilor cu. denioeldri avind ten. unghi de inclinare 30°, formula ecuatiei de stare trebuie sa tina seama de unghinl de ~ :,;i de diferent.a de nivel h. Astfel : '

= -,,2y~_E~ cos ,.1.;. 7)

24 .

Pentru un panou cu '/~ deschideri se calculeaza deschiderea mcdie 1:[l hJIlctie de deschiderle a, ),'i unghiurile de pant.a Yi en forrnulele :

3.3.5. Traetiunea orizontala in conductor

Trnctinnea maxima in conductor se considera In punctul de suspensie al conductorului (la clsma).

· Componenta jJC orizontald Ph a acestei tractiuni se d etermina in functie de tractiunea maxima folosind in cazul deschiderilor lara denivelari formula:

(3.

1-)" este una din radacinile a:cestei ecuatii de gradul 2.

Pentrts deschiderile cu deniveliiri formula coniponentei jJ" dame:

P2(h2j1a2 +' 2) ~ P (?P, - hy' -L,{2a2jI4 -_ O.

h ' , " ., };,' ,~. niltx " .' I I '

{3.10a;:

3.3.6. Temperatura critica

Tem-peratura criticd este temperatura Ia care sageata conductorului ,"-m Pl;l,;,e, 11 umai la greutatea proprie este " egala cu sagea ta conductorul ui Ia temI~era tura de - 5 °C supus actiunii greutatii chi~~niii. Se calculeaza ell relatia :

,',1 ( , -r )

P~5'o _' - 1 - _:2, ••

EcCl.c Ya I

(;3.11

in cazul in care tcr este mai mic de 40 °C, sageata maxima ce . In considerare Ta stabilirea InsJtitnii stilpului va fi la +40"C. :In cazul in care ter este mal mare decit40 ac, sageata maxima .-5 "C, cind conductorul este incarcat cu chicilldi.'

3.3.7. Sageata eonduetorulu]

Sageata unui conductor intr-un anumit punet este distant a masuratii

verticala illtre punctul respectiv de pe curba conductorului ;;1 dreapta CST::' uneste cele dona puncte de suspensie ale conductorului. in fnn ctie de conditrile climato-meteorologice existente la un moment dat sageata poa te avea diferite valori.

De asemenea trebuie sa se tina serna de faptul dad cele dona pundt: de susp ensie ale couductorului slut la acelasi nivel san sint denivelate. cazul P unctelor de suspensie aflate Ia acelasi nivel (fig. 3.1), sageata maxim}: sc arUi 1 a mijlocul deschiderii a, fiind data de relatia :

(0

o.

Fig. 3.1. Sageata couduc!:oruluilu. cazul punctelor de snspensie "flate la acelasi nivel,

+x

tn cazul deschiderilor denivelate poate aparea unul din cele dona cazuri din fig. 3.2, I sau II, in care cazuri sageata maxima se considera pe vertica1a care uneste dreapta A B dintre punctele de suspensie si tangenta la curba lantisorului, p aralela cu dreapta AB. tn aceste cazuri siigeata 'fnaxima este data de relatia :

(3. 12a)

Conform normative1or pE 104/85 :;;i FE 106/83 sagejile maxime ale conductoarelor sc calculeazd pentr'u ipotezelc:

- temperatura maxima (+40°C);

-- temperatura de -5°C si incarcare de chiciurajcatre una din aceste

ipoteze ne conduce si calculu1 temperaturii critice).

Sagetile minime se calculeaza in ipoteza ternperaturilor minime (vtabe1u1 1.8).

tn practica pentru aflarea sagetilor la diferite temperaturi de montaj se folosesc tabele si, in cazul panourilor cu deschideri denive1ate curbe sablon, pentru a se putea verifica in orice punct a1 traseului distanta 1a sol sau la anumite clemente traversate de lillie ~ a se putea stabili ina1timea corecta a stilpilor.

B'

~.-------

,

, , .. ..

ff

A

B

\'----

\

, ,

, , ,

-x

I II

Fig. 3.2. Sageata conductorului in caz ul punctelor de suspensie dentvelate.

64

:3,3,8. Lunqimea eonduetorului

Lungimea conductorului :

.. _- i]1, cazul. deschiderilor en pnnctele de suepcnsie a/late la

(3.

'-- pcntl'u deschiderile deniuelate :

ludlzirea conductoarelor cste produsa de pierderile de energie efectul j oule-Lenz la trecerea curentului electric. La li nii le electrice atunci cind .t~mperatura condu.ctoare~or. depaseste 0 a~l U1:1-:1ta limita, rez~?" mecanica a acestora sejmicsoreaza ~1 fenornenul de fluaj se accentucaza stl.geJile pot cre~te peste valorile stabilite, ajungiudu-se la 0 micsorare @. distantei de 1a conductoare la parnint.

De aceea, pentru linii electrice aerielle se considera ca in regim perm anent function are temperatura coriductoarelor sa nu depaseasca -+- 70°CL Pentru a nu sedepa~i aceastji -'telnp2::_-,'3,tura se recomanda ca in tensi-

tate a cureatului ce trace prin conductor sa s'e inscrie intr-o anumita limita, Pentrn dif'eritele secpiuni ale conductoarelor de aluminiu, aluminiu-ojel si cupru intensitatile admisibile de curent In regirn permanent de Iunctionare pcntru 0 temperatura a mediul ui exterior de +25°C si 0 te mper at.ura maxima de + 70°C sint date in tabelul 3.11.

Tabdul n

XucarearHe a dmjslbtle de eurent ale con duetoarelor LEi\ in rcgim permanent de funefI(H~aTa

Sectlunea nomlnala a cond uctor ulu i [mw']

AI

AI·OJ

en

10 16 25 35 50 70 95

120 150 185 240 300 400

100

100 100 120

125 125 170

160 160 20:5

200 20.5 255

250 2\'30 320

305 :)[,5 390

355 360 45,5

415 420 533

470 485 605

565 57.5 725

665 665 i 850

' 8_'O_~5 l, s

-,- Linii elect.rice aeriene :;;t subtcr ane

in cazul unor temperaturi ale mediului ambiant" diferite de +25 °C

Be aplica coeficientii de corectie din tabelul 3.12. -

Tabelu/ 3.12

{;oefieienlll de eoreetie in funelle de vnrlntla tern peraturtt me dlulul exterlor

Tempexstura mediului exterior +5 I +10 I +15/ +20 I +251 +30 I +35 -j 'W
[OC~
I 11,075) I I I
Coef:icientul de corectie 1,15 i.u 1,04 \ 1,00 I 0,96 I 0,92 0,88 4. IZOLATOARE

4.1. D efinitii

I zolaioarele sint clemente eomponente ale liniilor electrice aeriene, constituite dintr-un corp izolant solid, cu sau fiira armaturi metalice, cu ajntorul carora se realizeaza atit izolarea eonductoarelor sub tensiune, cit ;:i fixarea lor.

. Conturnarea este 0 descarcare exterioar a izolatorului, producindu-se

::Jtrc partile ce sint supuse ill mod obisnuit la 0 diferenta de tensiune.

Strilpungerca este 0 descarcare prin corpul solid al izolatorului,

D isianta disr uptiva iexterioara a izolatorului este distanta cea mai mica .ltre plrtile metalice sub [tensiune ~i cele puse la pamint pe 0 cale care Uti. '",~ce prin materialul izolatorului.

Lillie de fuga este distanta cea mai midi pe suprafata izola to rului u.tre partile metalice a£1ate 1a jpotentialeelectrice diferite, tn cazul izolaroarelor co mpuse din mai multe elemente se considera suma 1iniilor de fug::'t elern zn telor componente.

Linia de fu,gcl specifici este raportul intre lungimea liniei de fuga a i.ui izolato r exnrim ata in em si tensiunsa maxima de ser viciu iutre faze

• """ _l_..... J

'irpam.lta ltl k V.

Distanta d.isrubiioii prin m zterialul izola!orului este distanta cea mat

~ll1t.erial'ut izolatorului irrtre elem en tele meta lice cu potenllale diferite.

Tensiunea de coniur nare la jrecvenfrl industriala (59 Hz) in stare uscata -.au sub ploaie este m zdia aritmetica a valorilorjtensiunilor ce produc ccrrturnarea izolatiei in timpul incercarii de conturnare efectuata conform S'I' AS {3272-82.

Teneiunea minim! de conturnire la jrecvcnpi iwlus!rial:'i 111 stare 113Ca. til "au sub ploaie, este cea mii mica tensiuue care produce conturnarea izolatiei.

Tensiunea de 5J% consurn are la im pul» in stare uscata pentru 13319.ri.rate pazitiva sau negativa este tensiuuea de impuls care [produce co nt urn a~·.:a izolatiei pentru .aproxim ativ jum itate din num irul irnpulsurilor aplicate,

- Tensiunea de f,in'Ore 1 min la jrecvenJainiustriala in stare uscata SJ."!' :-;"b ploaie este tensiunea maxima prescrisa la frecverrta industriala, aplicats :ill stare uscata sau sub ploaie pe izolatie, timp de 1 min, fiira a se produce '!:iici. conturnare, nici strapungere .

T'ensiunea de tin ere la i'J1H~'l,.zS in st are uscat.a este tensiunea maxima de impuls prcscrisa, care apiic"aHl pe izolatie nu produce nici coriturnare, nici strapungere.

T'ensiunea de st1'ap-ungae a unui izolator este tensiunea ce produce 1.4:rapungerea lui. Aceasta tensiune se da numai pentru izolatorii strapungibili (5t).

Rezistemta de izolatic est e rezistent.a electrica de izolatie m{'~l'T,ig in CUH:ut continuu.

Sarcina mecanicd de FUj;tF[ este sarcina rnecanica, care ill de incercare conform STAS 6272-82 produce separarca pieselor iISH-U ruperea total a a izolatorului,

Sarcina de distr-ugere elcciromecanicd de 8cUrta durat a a uriui 1Z0- Iator este sarcina mecanica, care in conditiile de 11lcercare conform ST.AS 8272 -82, produce fie str apungerea electric a , fie distrugerea mecanica a nnei parti din izolator ,

Rezisienia la uariatii brusie de tEmpcratura este capacit atea izolatorului de a rezista unor variatii bruste de temperatura in conditiile 81'A8 6272-82.

llant de izolatoare cst e ansaniblnl format din 1111u1 sau mai multe i~~-· Iatoare ~i armaturi necesare] spre a se realiza un ansarnblu articulat pcntru susjinerea condnctoarelor. Lautul de izolatoare este supus nurnai la eforruri de intindere.

Conform ST AS 8451-69 izol aic arcle j;entru liniile elecirice sc clasificii asifcl :

1) Din pUl1ci de uedere al m aterialulu! din care se confectioneasa :

izolatoare din mat eriale ccrarnice ; - izolatoare din sticla :

_.- izolatoare dill materials sinretice ,

2) Din punct de uedere construciiu :

- izolatoare capa si t ije care au cor pul izolant sub forma unui

taler avind 1a p~~rtea superioara 0 cap a de tip nuca, iar 1a partea inferioara cu rotula ;

~- izolatoare cu inirna plina care au corpul izolant rnasiv, cu mai mulre aripioare 9i la un capat san 1 a;, ambele capete au armat.uri met.alice ;

- izolatoare suport care se monteaza rigid pe stilp, fiind formate cLintr-un corp izolant cu; una san mai multe aripioare; corpul izolatorului fi strapungibil san nestrapungibil : fix area izolatoarelor suport pe se face prin intermediul unor armaturi sau suporti: metalici ; izolatorul i>!1port este supus in principal Ia eforturi de incovoiere 9i compresiune :

-- izolatoarele de tractiune, sint izolatoare suport de joasa tensiune fpina la 1 kV inclusiv), la care conductorul fixeaza prin infasurare in jUI11J corpului izolant sub forma de cilindru en' un gol in interior, avind doua !EB:rt mai multe aripioare ;

· , pentru ~ ~~gr:ral1te fuzib~le. u.tilizate numai la ,1i1~ii

destinate montarii sigurantelor fuzibile pcntru racorduri 91 hrau-

de uedere al 1neaiulwi in care funcl'ioneaul: rzolatoare care functioneazii in atmosfera I~orma!a; izolatoare care functioneaza in atmosfera noluata.

4 Din. j)un,ct de ned.ere ~l liniilor elecirice _pentrz·~ care sin: izolatoare de joasa tensiune, pina la 1 kV inclusiv ; izolatoare de medie tensiune, peste 1 kV, }Jinii la '2.0 1cJl

izolatoare de inalt.a 9i foarte inalta tensiune, 20 kV.

;:.\ Din iYlmct de oedere electric :

izolatoare strapungibile (8t) Slut izolatoarele la care prin corpul izolant solid este mai midi decit jumatatca exterioare (prin aer}:

izolatoare nestrapungibile (Ns) sint izolatoarele la care prin corpul izolant solid este cel putin egala en jumatatea disruptive exterioare.

Din, punct de vedere mecanic :

izolatoare (san lanturi de izolatoare) de sustiriere, care tatea conductoarelor, a chiciurei si sarcinile provenind din 111', pc conductoare 9i izolatoare :

- izolatoare (sau lanturi de izolatoare) de irrtindere care preiau in plus 9i eforturile din conductoare.

4,3. 1Iateriale pentru izoJatoare

4,3-.1. Portelanul

Pentru izolatoarele liniilor electrice aeriene de balta si joasa tensiune

se portolanul tare, vitrificat, care este un material ceramic format

din:

caolin ~ 50% ;

cuar]; ~ 25-30%;

~ 20-25%; refract.atra, mid cantitati.

caracteristici fizico-chimice ale porj elanului sint date 'in

SI' -85~

Izolatoarelo de portelan sint acoperite la supr afata cu 0 glazura (smalt)

constituita aceleasi materiale ca si masa izolatorului, rllsa in alte proPOf-

tii, Ia care se adauga borati alcalini, nitrati, fluorur i, oxizi metalici de

trtan si zinc etc

"- C'_" Gl~lz,tt;:;dllOat.e· fi alba sau cO,lOl;at~. ST 1>:8 A 6272;--82 recon:laD(~a in; glaznn colorate, de preterinta bruna intrucit aceasta faciliteaza dC:ocoperirea Iisurilor san sparturilor pe suprafata izolatorului, permijirid in iocnirea inairite de a se produce strapungerea san conturnarea acestuia

::;;1 defectarea Iiniei.

4.3.2. Sticla calita

Stic1a este un amestec de silicati cu structura amorfa.

Pentru izolatoare se foloseste sticla cu oxizi de calciu, magneziu 9! sodiu, 1mbunatatita prin calire cu aer rece.

Lzolatoarele execuiate din sticla calita prezintCi urmdtoarele aoantaje faPi de cele din portelan:

_ -rezistenta rnecanica superioara, favorabila in special la izolatoarele ruport :;>i la izolatoarele capa-tija, care lucreaza mai ales prin compresiune ;

stabilitate mai buna in tirnp a proprietatilor mecanice ;

-- coeficientul de dilatare mai apropiat de eel a1 armaturilor metalice ;

- orice defect al talerului este u90r sesizabil la verificarea liniei prin

"aderea acestuia, fara ruperea mecanica a lantului,

4.4. Iz olatoare pentru LEA de [oasa tenslune

4.4.1. Izolatoare de sustinere tip N, din portelan (STAS 665-80)

Fig. 4.1. Izolator de sustinere, t.ip N,

i I I I

l--l--- _ _,,_---I-- __ -SiI

I

!---- --'O:c_

"I

Tab,}iui 1. r

Dtmenslunlle ~i caraeleristlcUe izolatoarelor de suspnere til' N

Sarcina i Sec t iu.uea de ru_pere It l:aXiHU1_, <J.

mecanica conducto-

[daN] nuui

l [mm"]

lVIa,::;a m.a:rluill [kg/fmci

) imensiunile [mm ] -I
SimboJul In I I Reelstenta
izolatorul ui I d R de Izotatle
I 1 aXj I [MO]
I
,
21 26 I 4 X 10'
7 5 50 :24 32 I 4 X 10' 1000 1800

50 150

0 .. 360 0,550

4.4.2. Izolatoare de traetiune tip T ~i TD din portelan (STAS 8999-71J

Pig. 4.2. Jzolator de tracthme, tip T.

Fig. 4.3. Izolator de tr acttune, tip TD,

nim~r"iunll~ ~i r-araetertstlelle izolatoarelor de traetlune IIp T pentru UII sillllUl' con«I!l.!t.)"

T abel~it c:

Dimensiunile [mm] Sarcina Sectitlltea
Stmbolul Rezistenta de rupere maxrma JlIasa.
izol<1totlJlul i de izolatie mecanica it conduc- maxima
II D D, A d, [MO] [duN] torului [kg/bue;
[rumv]
Ii!.
'I 65 65 70 75 35 18 4,5 X 10" 500 () .. "" 0,320
"'''
'I 80 SO 87 H5 40 22 4,5 X 10· 1000 50 0,55£)
.f,i
T 115 115 110 120 60 30 sx 10' 1500 150 1,400 Tabelwl d

Dimenaiunile [mm ] Sarcina I Sectiunea I
81»11>r.Ju] - I I I I Rezistenta de rupere maxima Mase
izolatorulul de izolatie mecanica a conduc- maxima
li }, I D Ii Al [Mn] [daN] I torului [kg/btlc, J
i I I [)n!nl] I
, / I
,
TD 80 80 ! 26 80 45 22 6x 10' 1250 50 0,700
I I
I
'IIi 11.5 115 I 38 115 65 32 4,5 X 10' 2000 150 I 1,500
I I I I 71

4.4.3. Izolatoare pentrn siqurante tip Sig (STAS l\3S2

Slmbolul szola torul ui

Jl

}i"ig. 4.4. Izolator rant e, tip

85 US 140

103 125

74 89

63

50 60

6 8

4.4.4. Izo latoare pentru aneore tip A (STAS 3187-

Fig. 4.5. Izolator peirtru ancore.

Dlmensluntle st earaeterlstlelle Izolatoareler pentru au(;orc lip A

Simbolul I.:rolatorului

Dimensiunile [mm]

b

d
78 I 12
96 15
125 I 20 Rezlstenta minima de izotatlc [Ml2J

'Tenslunea Satei i~,l,.

de mcercare :\l;J;;;'1

1 min, 50 Hz

[kVJ

A3 A6 AS

--~--~ ----~----------~----------~~

110 148 170

52 72 100

0,76 1J72

20 20 20

15 IS 15

GO,O B3.l2

pentru LEA de medie ~1 iI',aita. tensiune

tensiuue 10 ~i 20 kV tip suport

a.

·te. IZGlat.or de medie

tip suport.

n~r-L:.l'-L'iunih, '~i (a:q!_H<i~rHdJe lzolatcarelor de medie tenslune ]C ~i 2'l~ k1J tlI! suport

. (81m bol P A §! PE)

'~'~"~"'"""'>"'~-'-'~""--"-'--"~I ~'-'--""I-------

I I

L'Irnensiune» e:·a'U carac-eristicr; ''U1i ----,-------- ----------

I 20-PB-125/4 I 20-PA-125/4

[-k-V-J--~-----2~---'--I-'----~

[mm ] 258 308

i

n (near:mat)

Diarnetrul

[mm ]

'J' e:nsi.unetl d.e th.}cre free-

ye:1t~i 111Ch]si:rhdii St;_~'J ,:r:d,o~1.ie

[kVJe!

:iicovoiere

[daN]

[kg]

Simbolul izolatorulu i

160

CS 1013·_· 73

200

125

12.5

5.5

55

750 5,4

375

NI 2'769-· 70

lO-PA-75/3

10 3 218 160 75

35

375

3,9

CS 1013-73

73

b. Izolatoare IsNs en suport drept

~r I

~~~I

I.

I

i

f >

,

o

~, ~ '1-"':

Fig. 4.7. Izo1ator IsNs 20 eu su port drept,

Dimenslunile ~i caracterlsticile Izolatoareler IsNs20

Dimensiunea sau caracteristica

IsNs:W

Simbolul h!:o1atotului

x.."N's 208

UM

--_--------_._---

Iilmgimea L

Diametrul D 3.1ni3o de fuga

Tensiunea de tinere la impuls 'X'ensiunea de tinere la frecvent.a indus-

t.riala sub ploaie

Sll!cilla de :rupere Nlasa lzolatorului

Masa suportului

Zona de poluare in care se foloseste

[rnm ]

246

348

195

650

125

ts.s

9,3

1I1~

[mm] [mm] [kV]ma.,

I50

410

121}

[kVJej [kN] [kg] [kg]

55

H,8P

5,$

2,2:

I~ JI

74

1 Se pot Iivra ~i cu 6,5 kN. 2 Si peste 11130 m altttudine.

45.2. Izolateare suport tip b.. (delta) de 35fliV (STAS 2513-73)

Jl'ig~ ·L8. Iz.olator suport .6.35 kV.

Sarcina mecanica minima de rupre a izolatorului b..35 kV este de 2452 daN, lungimea liniei de fuga de 574 mID. Izolatorul este strapungibil.

4.5.3. Izolatoare nestrapunqiblle de suspensie ITfs tip tija 20 kV (:\I 2734 -70)

2;

_,,----

Fig. 4.9. Izolator de 511Spensie tip tija, 20 kV.

Dtmenstuujte ~I earaeterlsttelle Iznlatoarelor de suspens!e 111' W,~, ~~jJ kV

----'--------....,..------,------,--, -,-~-

Dlmenslunea sau carac terlstlca

UM

Il'fs BOIS

----,---,.-.-----.--~-.

I

---,-------!--------i-----·--l ---,-~-

t~lHlla,rul de aripi

H [mm]

120

d,e fuga

'teY.i_SifJ..nea de lLnere la frecventa ind lJ3tri,aHi .__ uscat

;~ri~':ns5 !]llea de tiaere 13 frecventji indL1.::-:c.;d,ala - sub ploaie

S l,C";:l:,, medie de rupere la tr actiune

-Ie potuare in care se Ioloseste

[rnru] [mm ]

120

730

125

[kVlel

55

[kVlef [kNl [kN] [kg]

(35,7

65,7

36,3

10)

1 ;;1 peste 1100 m altitudine.

4.5.4. Izolateare nestrapnnqlblle de suspensie eu liuie hmga ~e 111ga (tip tija) , fa b rica tie RDG.

o ,

76

Fig. 4.10. Izolator de SUlpensie cu lillie lung ; de fuga (VKI,S :;;i VKI.P),

IHmejaslunlle ~i ",arn~teYistleHjJ) tzulatoureler nllstriip1m!llblle de suspensle, eUl Unr.~ Iurnllfi; !1~ 1u!lli., de iabrlcatill R.D.G.

Simbolul izolatorului

Dimeusilluea sau caracteristica

UM

VKI,S-75!21 VK.LS-85/21 VKI.,F-75IHJ vTJ,I'-8S!lli

inaI1:imea n [111 tl1 J 1240 1270 1240 127G
Diametrul D [rnm ] 195 205 170 180
Diametrul d [rnru ] 75 85 75 85
Diametrul tijei [mm] 16 20 16 20
Tensiunea de tinere la
Irecventa Industriala I
- uscat I (kVJet 420 415 425 425
Tensiunea de tiuere la I !
frecventa industriala !
- .sub ploaie [kV]e/ i 295 295 305 :'105
I I
'I'ensiunea de 50% con- i
I
turnare, impuls negativ ovi, .... 1 645 645 645 r3-'';5
Luugimea liniei de fuga I [mm] 3350 3350 2500 250{}
I
3ar,:::''..:a medie de rupere \
:3- tr act iune I [k;.'l"] 120 160 120 ISO
I
I
,3ardna de d ur at.a normala I (k..l\l"] 53 69 53 tiS;
Masa I [kg] 35 41 28 34
I
I 4.5.5. Izolateare de suspeusle tip capa~tija din portelan

Fig. 4.11. Iz:olator de suspensie tip capil-tijil din portelan,

Dlmensluutle ~I earuetertsttetle Izolntoarelor de suspenste, tip enpii--tijl1: din portelan

Tabelul 4. te

Dimensiuneasau caracterlstica

rc 170 rc 190

Diametrul .D ln1t.l~imea }J Diametrul tijei dl

Sarcina minima de rupere

'fensiunea de tinere Ia frecventa industriala - sub ploaie :

1i. buc

2' hue 3 bue

arrnat

- nearmat

Ul>I

I. Simbolul izolatorului

I 280 280

I 170 190

I!~ ~~

1

I

[mm] [mm ] [mm ] [kNJ

[kVJe! [kYle! [kVJej

50 50
95 95
140 140
7,5 9,3
4,2 5,2 [kg] [kg]

4.5.6. Izolatoare de suspensie tip capa-tija din stiela ciHita

Se fabrica de FIES-Boto9ani, atit pentru zone cu poluare norrnala conform ::tI.:'TD 6690-76 (fig. 4.12 a, b, c), cit si pentru zone intens poluate conform l\1JD 8718-80 (fig. 4.12, d). Dimensiunile 9i caracteristicile prineipale ale izolatoarelor de sticla calita (din care in prezent sint in fabricatie cnresrta numai 0 parte~ din tipuri) sint date in tabelul 4.11.

Dlmenslunlle ~i earaeterfstlelle Izolntoarelor

Dimensiunea sau caracteristica I fUM] I Cl'S 60-1 [ C1'S 70-1 I Cl'S 100-1[ Cl'S 120'~11 Cl'S 160-.11 U'" '2iO-··j l

I I I
Diametrul D [mm] 255 255 255 260 280 I :1'20'
J:na1timea (pasul) H [mm ] 131,5 131,5 146 146 170 I 170
Diarnetru i t.ijei d ~ [mm ] 16 16 16 16 20
Lungirnea Iiniei de fugal [mm] 295 305 I 305 325 390 I :j90
Tensiunea de tinere ITT !
'in stare uscata-pozitfv, [kVil 95 100 i 100 110 110 liO
Idem, negativ [kVJ 100 103 ; 103 115 115
I I
Tensiune a de tinere 50 Hz, I I
1 1n111J uscat [kV1 58 70 I 70 I 70 70 I
Tdcm, ploaie [kVa 48 43 43 43 40 I 4;')
'Jensiunea de striipungere I
in u lei Ia 50 Hz [kVil 90 110 110 90 100 I IF)
Sarcina mecanica de rupe- I
re garantata (kNU 60 70 100 I 120 160 I
'I'Jpul agrafei l - V16E V16E I VI6E V16E V20 '/'20
Mass (kgR 4,3 4,3 3,5 5,7 8,0 8,5
I i ~" -r-"~--'"·-~--~-" '""

'I

J

1

c

b

Fig, 4.12. Izol .. toare de suspensie tip capii-tijii din sticlii ciilitil:

fA, - izolator CTS 60-1; b ._ izoiator CTS 120-1; c - izolator CTS 160-1; d - izolat.or

CTS 120-2p,

de suspensle tlp ealla-tlja din stiehl elUita

Tabelu.Z 4. ;t-t"

Sinibolul izolatorului

280 280 320 340 255
146 146 170 170 146
16 16 20 20 16
445 425 550 550 305
125 125 ]40 140 100 1
130 130
85 85 I
50 50 55 50 40 I
llO 90 110 110 110 ,
I
100 120 160 210 70 !
!
V16B V16B V20 V20 V16R \
5,2 6,7 10,6 11,5 4,35 '"' 16
i'
300 445
.sO 125
a5 130
(';0 85
:36 50
1.00 110
40 70
\)"11 V16R
2,3 5,8 20 20

390 390

lOS lOS

40 ~)

110 1)0

160 WO

\'20 \20

6,5 6,,5

e Iolosi ,. 1'" 1 + -a ' " 1:st l/(' "t)i( ! . t ."-

IOSt·O osite 1ll instalatii lZO atoare am SL1C a Call .a nnportan cAe

Echivalenta acestora cn izolatoare romanesti este dat'.':

4.12. .

Tabelul 4.12

.EehJlv81e_n~:a fzolatoarelor de sticla d,Htil din V.R.S.S. en N'l~ romanestt

PS 6--1\-----1 "~C'1'~-6-0---

Ps 120-B C'l'S 120-1

PS 160- V !II CIS 160-1

PS 160-A C'l'S 160-1

PSG 70-B CTS 70-2p

PSG 120--A CTS 120-2p

~. --,",~,,.,.------.-----.----

tualta ;;;i Ioarte inalta tenslnne, ca ~i partial pentru medic te: folosesc lanturi din mai multe elernent.e izolatoare, care pot fi inirna plina) san eel mai adesea tip capa-tija.

In "mezent la noi 111 '}ad cele rnai raspindite clemente izolatoaro peritru lanturi sint cele tip car~!-tij;i din sticla calita.

afari'i de elemerrteie izolarite, Ianturilo de izolatoare mai eomporL' serie de cleme si arrnaturivcare servesc la realizarea legaturii en

~.i ell conductoarele (v. cap. 5).

Din, iJu-nct de oedere f-u-nctional laniurile de izolatoare pot fi :

~ J:. ..,,-,

-- de sustinere (simple sal: duble) ;

.-- de intindere (simple, duble, triple sau quadruple).

De asemenea, Iarrturile pot fi constituite pentru unul.] dona san rna

mul te coriductoare pe faza, .

Un Ian] de izolaioare camp-us dintr-un Humlir deierminat de

·;zoialoa1'e este caracterieat pritt,'

tensiunea minima de }inere la irripuls in stare uscata ;

tensiunea minima de tinere la unda de conturnare. in stare uscata . tensiunea de trnere l' min 1a frecverrta industrial~' In stare uscata

~ ~ ~

ploaie;

t ensiunea de 50% coriturnare 1a unda de cornutare in stare uscats sub ploaie; tensiunea tensiunea ;~I sub ploaie;

lungimea minima a liniei de fuga;

sarcina mecanica minima de rupere 18 t ractinne.

de 50% conturnare 1a irnpuls in stare uscata :

de conturnare 1a frecvent.a industrials in stare usca:

,

·L13. LS1:t ,~~,ill_l~ de St1:-.:1ilj2re.

llt'ig. 4.14. Lant dublu de sust inerc,

4.6.2. Lanturi de izolatoare tipizate

Fig. 4.15. Lant si.nplu de intiu(!erc.

Prin proiectul tip E 100000-85/20000 Intocmit de ISPE :;1 Ge Ministerul Energiei Electrice au fest st abilite detalii de proiectare 'r' tip pentru LEA 110, 220 si 400 kV. tabelele 4.13 ... 4.18 sint date component a, dimensiunile principals pentru larrturile cL 4.19 list a lanturilor t ipizate pcntru elcmerrte constructive ale liniilor de 110-400

llrecnm ~i caracteris .. 110 91 220 kV, iar in de 'iCO k V 91 a alter

Perrtr u usurinta utilizarii, proiectul este codiiicat prin 5 grupe tere cifre perrtru tensiunile de 110 9i 220 kV, :;;i prin 6 gnlpe pentru 1,nC;.L de 400 kV, astfel :

Grulla I ar ata tipul constructiv al . -.' 5ustinere simpla ; SD - sustinere : H) .- intindere dubla : IT - intindere tripla ;

6,'·- LiDE elect-dee aer iene ;;1 suhterane

IS - mtindere IQ - intindere

IH

Pig. 4.16. Lan] dublu de irrtindere.

Fig. 4.17. Lant triplu d~ tutiudere.

cO) is: (!) ':.0 CC co ":D (".0

----0000oo00 oo000000

c-i ':'l~ ':'l-:--,j- ~',l- C>i' N- C'l,- Cf)- C")- C{)-" .... ~ c;";;- ~- c-r::

----j------,--,--------------

~

-

-

~

i----! ~~ ! I ?; n I

------------------

In II") U') t() l() 1..('J u·) Ie 11':;

~~~~~~~~~m~oo~-~o -e- C") l ...... w ... ,.,. II"; CC m :0 GO _ N CD CO 0 ct ~~~%-o-ow~mw-o~-

----~~~~----~~~~

c, c, c. o, o, 0. .. p~~ 'i1C';l'ilSI~~~ ,

000000 oof]f; ~~~ g~' ~

W~~~~~~~ -

~~~~~~~~~~~~~~~~ t-<t-<t-<t-<t-<t-<t-<t-<t-<t-<t-<t-<t-<t-<t-<t-< UUUUUUUUUUUUUUf.)U

m~~~~~~~m~~~~~~~

........-1........-1........-1........-1 ~........-I........-I........-I

<r:<r:<r:<r:<r:<r:<r:<r:UUUUUUUf.)

, I i I I I I I J I I I I l I ~ .,....;M-.:j'(r-...........-IC0~r-...~C0"'1"-r-....,....;C0~r-... 0000000000000000

, I I I I I I I I I I I I I I I

~~~~OOOOOOOOOOOOOOOO~~~~

I I r I I I I I I I I I I , I I

0000000000000000

~.,....;.,....;.,....;.,....;.,....;~~~~~~~~~.,....;

---------------~ ~

rl).ifJ.ifJif).ifJ(f).if)rnifJ~fjr.J:(f).ifj":{)_:F;.ifJ. 1.t:1

-r: C/). (J)_ if) if; o: if]. a: if; o: (f). o: a: if; U;, 'J._)_' __ I P

~

"

-~~~~~~ooms=~~~~~ I

83

Lanturtle duhle de sustlnore jlllH(m LEA

,-~,---"""7'"-------- ----.-- .. ~,--

I I I
I Zona
1~r-. crt. ! Simbolul lal1tul1.li I de poluare I Numarul oi t ipul lzolatoarelor
I
i
, ... ~-''''''''-- ..... --,-
~ _..'"'-! SD llO--2-01-A I, II 2 X 9 CTS 60
/. !
2 : SD 110-2-02-l .. I, II 2 X 9 CTS 60
:3 SD 1l0-2-03-.A I, II 2 X 9 C:TS 60
,~ SD 110--2-04-1\ I, II 2 X 9 CTS 60
B SD 110-2-05-A I, II 2 X 9 CT3 60
6 1 SD 1l0-2-06-A 1, II 2 X 9 CTS 6P
r v
'? 3D llO--2-07-A I, II 2 X 9 CTS 60
8 SD llO-3-01-A III 2 X 12 CTS 60
9 SD 110-3--02-A III 2 X 12 CTS GO
10 SD 11O-3--03·-A III 2 X 12 CTS 60
11 SD 110-3-04-A III 2 X 12 CTS 60
:; I SD 110-3-05--A III 2 X 12 CTS 60
SD llO-3-06-A In 2 X 12 CTS '"0
14 SD 110-3-07-A III 2 X 12 CTS 60
----~~,--.---
15 3D ] IO-3-01-C III 2 X 9 CTS 120-2p
16 8D 110-3-02-C III 2 X 9 CTS 120-2p
17 SB 110-3-03-C III 2 X 9 CTS 120-20
18 SD 110-3-04-C III 2 X 9 CTS 120-2p
19 SD 11O-3-05-C III 2 X 9 CTS 120-2p
20 SD 110-3-06--C III 2 X 9 CTS 120-2p
21 SD 110-3-07-C lIT 2 X 9 CTS 120-2p
2'] SD 110,-4-01-C IV 2 X 11 CTS 120-2p
23 SD 11O-·4-02-C IV 2 X 11 CTS 120-2p
24 SD 1l0-4-03-C IV 2 X 11 CTS 120-2p
~,},i:i': SD 110-4-04-C IV 2 X 11 CTS 120-2p
.... v·
26 SD 110-4-05-C IV 2 X 11 CTS 120-2u
27 SD 110-4-06-C IV 2 X 11 CTS 120-2p
20 SD 11O-4-07-C IV 2 X 11 CTS 120-2p
'" [UlUJ.!]

---------

t8S 1dS 113,5

240-3QO

240

300

24Q--300 185 18.5 Ins

240 ,_,-_ :_500 tH:5

185

ld5 240,,-300

-------------------------_.,,--""_._'---:-

240

240---,300

1 Pentru lanturile cu esc\. 3 se utiIizeaza PR-33 ill loc de OD-12 (2 buc).

I,anfurile simple de intlndere iHmlf1J I.E,:;

i I

I ;

I . . Zona I

Nr. crt. I 51mbolul lantulu. de poluare I

-I}-I-~ '----·-;---'------1-2-1

--:.------------i------i'--------'----, -,-~----

t IS 110-2-11 B I, II I

2 I IS 110-2-12 B I, II I

c' i IS 110-2-13 B I. II

4 i IS 110-2-14 B I,11

5 I IS 110-2-15 B I, II

6 I IS 110-2-16 H I, n

7 i IS 110-3-11 B III

-8 I IS 110-3-12 13 III

9 IS 110-3-13 B III

10 I IS 110-3-14 B III

Numarul vi tipul lzotatoaretor

Secjiuaea conductelcr 01·A1 [T.!lD1.']

3

10 CTS-120 10 CTS-120 10 CTS-120 10 CTS-120 10 CrS-120 10 CTS-120 12 CTS-120 12 CTS-120 12 CTS-120 12 CTS-120

185/»:~ 185/3·~~

240ft;} 240/40 300/50 300/50 185/32 185/3'2 240/40 240/'10

84

Tabelul 4.U

W e,o,ll!IJate en Izolatonre de stieHl. tip CTS

II Ltrng itnea specifics I[ de fur::ra

I [cmjkVl I

Lungnae-a Iautului J~ [mm]

Grcuta tea Ian tul ul [kg]

Tipul clemei de sustiuere

Armaturile comune

2017 121,2 2,16 STII-<-185
2005;S 128,:3 2,16 SOL + CSR-1SS CSP-4A-16 1 bue
1928;5 121,7 2,16 CSA-2 OD-12 1 bue
2056 121,6 2,16 STIL 240-300 JS 500/16 2 bue
2042,5 I 125,,1 2,16 SQL-I- CSR-2'W OSdr-16-12 - 2 bue
2042/; I 12G 2,16 SOL, + CSR-300 APS-2 2 bue
1937,5 123,2 2,16 CSA-~i API-2 2 bue
2411,5 145,7 2,88 STIL-185 NSV 16-12 2 hue
2400 147,9 2,88 \ SOL + CSR-18S OD-121 2 hUG
23.:3 I 145,6 2,88 CSA-2
2450,5 I 146,1 i 2,88 STIL 240-300
24a7 I 150 I 2,88 I SOL+ CSR-240
2437 \ 150,6 2,88 \ SOL -I- CSR.-300
I)'~':':'() I 14:7,8 \------ 2,88 \ CSA<~
..... ~.),.P .... l I
\ I
2167~5 1--"168,3 3,1 ! [ STII,-185 I
2146 I -169,1 8,11 I SOL+ CSR.-18S I
2069 I 168,3 3,11 CSA-2 I CSp-4 A-16 1 bue
2196,5 168,8 3,11 I STIL 240-300 OD-20 1 bu"
2183 172,7 3,11 I SOL + CSR-240 I JS-500/20 2 bue
?i.183 173,3 :,,11 I SOL + CS1<.-300 I OSdr 16-12 2 but;
2078 170,5 3,11 C:S"" .. -3 ! AP3-2 2 buc
2449,5 194,3 3,8 STIL-185 AP!-2 2 bue
2·i38 196,6 3,8 SOL --L CSR-185 NSV 16-12 2 bue
2361 194,3 3,8 C8_'\.-2 OD-12' 2 hue
2488,5 194,8 3,8 STIL 240-300
2475 ]98,7 :3,8 SOL + CSR-240
24:7S 199,3 3,8 SOT_, -I- CSR-300
:et~70 196,5 :3,8 CSA-"-3 Tabelul 4.15

-:-.!lgh71 '~~elltatea II Lungtmea specifica !

Iantului Iantulul de fuga ! Tipul clemei de tractiune

[mm.] I [kg] . [cmjkVJ I

I I I

--'""-~-I-"-'---6'--i -----,1---1---

ArmAturil<t comune la toate Ianturite

8

9

2543

, ~". ,=-
I 80,7 2,64 TPD-185/32 I
I
,80,7 2,64 TPDf-185/32 I
81 2,6! TPD-240/40 B 8/16 _. 1 bue
81 2,64 TPDf-240/40 I Pdf-25/1 - 1 bue
; 80,7 2,64 TPD-300/50 Pdl-16/1 - 1 buc
80,7 2,64 TPDf-300/50 OSdr-16/12 - 1 buc
I 92,1 3,17 TPD-185!32, APS-2 - 1 bue
92,1 3,17 TPDf-185!32 API-2 - 1 bue
92,4 3,17 TPD-240/40 NSV-16/12 - 1 bue
92,4 3,17 TPDf-240/40 255G

:2;S81 :2581 2,';43

2888 2L~~88 ;1:913 2~Jl3

(} 2 3 i! ~i
r
n I IS 110-3-15 13 tit III 12 CTS-120 80G{5D
}2 I IS 110-3-16 B III 12 C'1'8-120 300/50
B 18 110-3-11 C III 10 CTS-120-2p 185132
]4 I IS 110-3-12 C III 10 CTS--120---2p 18S/32
~5 I IS 110-3-13 C III 10 C'1'S-120-2p 240/4()
]6 I IS 110-3-14 C Lie III 10 CTS--120---2p 240/40
]7 IS 110-3-15 C '] III 10 C'1'S-120--21' :300j5OJ
18 18 110-3-16 C III 10 C1'8-120--- 21' 300/511
19 IS 110-4-11 C IV 12 CTS-120---2p 185/3'2
20 I IS 110-4-12 C IV 12 C'1'S-120-2p 185}32
21 IS 110-4-13 C IV 12 C'1'S-120--21' 240!4CP
22 ! IS 110-4-14 C IV 12 CTS-120--2p 240/40
2:1 IS 110-4-15 Cl IV 12 C'1'S-120--2p :300{50
24 ! I" 110-4-16 C IV 12 C'1'S-120-2p aOO/50
"
---- --- Lanturfle duble ,Ie intindereJ peutru LK"I

- l
Sectiunea e
Zone conductoarelor
IQr.::::rtk Simbolul Iantului de poluare 'Numarul ~i tipul izolatoarelor OJ-AI
[111m']
ID 110-2-11-B I, II 2 X 10 C'1'S-120 185/32
~~ ID 110--2-12-B I, II 2 X 10 C'1'S-120 185/82
.o ID llO-2-13-13 I, II 2 X 10 C'1'8-120 240/40
4 ID 110-2-14-13 I, II 2 >< 10 C'1'S--120 240/40
s ID 110-2-15-B I, II 2 X 10 C'1'8-120 :300/50
(j ID 110---2-16-B I, II 2 X 10 CTS-120 BOO/50
7 ID 110--:.3-11-B III 2 X 12 C1'3-120 185/32
8 ID llO-~,--12-13 III 2 h 12 C'1'S-120 185/32
f) ID 110-3-13-13 III 2 X 12 CTS-120 240/40
10 ID 110-3-14--B lIT 2 X 12 CTS-120 240/40
II ID 110-3--15-13 III 2 x ,n C'1'8-120 300/50
,L.
12 ID 110-3-16-13 III 2 x 12 C'1'S-120 300/50
ts ID 1l0--3--11-C III 2 X 10 C'1'8-120-2p 185/32
14 ID 110-3-12-C III 2 x 10 CT8-120-2p 185/32
15 ID 110-3-13-C III 2 X 10 CTS--120-2p 240/40
16 ID 110--3-14-C III 2 x 10 C'1'S-120-2p 240/40
17 ID 110--3-15-C III 2 X 10 CTS-120--2p 300/50
18 ID 110--3-16-C III 2 x 10 C'1'S-120-2p 300/50
19 ID 110-4-11-C IV 2 X 12 C'1'S-120--2p 185/82
20 ID 110-4--12-C IV 2 x 12 C'1'8-120--2p 185/32
,21 ID llO-4-13-C IV 2 x 12 C'1'S-120--2p 240/40
22 ID 110-4-14-C IV " X 12 CTS-120--- 2p 240/,!G
..
23 ID 110-4-15-C IV 2 X 12 C'T8-120--213 300/50
24 ID 1l0-4-16-C IV 2 x 12 C'1'S--120-2p 300/50
86 Tabelul 14.15 (con tmuare )

5 6 7 8
2875 92,1 3,17 1'PD-300/50
2875 92,1 3,17 1'PDf-300/50
2556 88,7 3,45 1'PD--185/32
255(-; 88,7 3,45 1'PDf-185/32
258] 89 3,45 1'PD-240/40
;"~.581 89 :3,45 1'PDf-240/40
~~54;3 88,7 3,45 TPD-300/50
254:3 88,7 3,45 1'PDf--300/50
2888 101,7 4,15 TPD-185/32
2888 101,7 4,15 TPDf-185!32
29j;j, 102 4,15 1'PD-240/40
2913 102 4,15 TPDf--240/40
2875 101,7 4,15 I TPD-300/50
~~87S 101,7 4,15 TPDf-300!50 111) kV eehipate en Iznluteare de stlcla tip CTS

Tabeh.1 4. H]

Armaturile comune la toate trpurtle

I I
I,ungimea lan~ui Greutatea Iantului I Lungtmea specifica I Tipul clemei de tractiune
[rum] [kg] I de fuga
I [cm/kV) I
2646,5 167,4 2,64 I TPD-185/32
2646,5 167,4 2,64 I 1'PDf-185/32
2671.5 167,7 2,64 TPD-240/40
2671,S 167,7 2,64 TPDf-240/40
263:1,5 167,4 2,64 TPD-300/50
2K13,5 167,4 2,64 1'PDf-300!50
29:i8,5 190,2 3,17 TPD-185132
29:38,5 190,2 3,17 I TPDf-185/32
:2963,5 190,5 3,17 TPD-240/40
2H6~1:S 190,5 :~, 17 I 1'PD£--240/40
2925,5 190,2 3,17 I TPD-300/50
2925); 190,2 3,17 1'PDf--300/50
2646,5 183,4 3,45 I 1'PD-185/32
2646,5 183,4 3,45 TPDf--185/32
'2671.5 183,7 3,45 I TPD--240!40
2671,.') 183,7 3,45 T PDf --- 240! 40
268Bj5 183,4 3,45 TPD-:300/50
26:>':),5 183,4 3,45 TPDf-300150
2fX38,5 209,4 4,14 1'PD--185/32
2938,5 209,4 4,14 I 1'P])£--185/32
2963,5 209,7 4,14 1'PD-240/40
2H6:3,S 209,7 4,14 TPDf-240!40
2925,5 209,4 4,1'~ I TPD-- 300150
2H25,5 209,4 4,14 I TPDf--300!50
I ii' B 8/16

- 1 buc

OD-20 - 2 buc

'JS-500/20 - 2 buc

OSr-16-12 - 2 buc

APS-2 -2 buc

API-2 -- 2 buc

NORV 16--12 - 2 buc

81

Simbolul lanjului

Zona

de poluare

Numat nl ~i trpu; izolatoarelor

SS 220-2-08·-11 S8 220-2-10-B S8 220-3--08-C SS 220-B-IO-C SS 220-4--08--C 58 220-4-10-C

I, 11 I, II III III IV IV

8D 220-2-08-J3 SD 220--2-0f)---B: 8D 220-2~-1O--}3' 8D 220~~-a-08-C 8D 220-3-09-C 8D 220-.3-10-C 3D 220-4--08- C 8D 220-4-09-C 8D 220--4-1O-C

I, i:

I, II I, II III III III IV IV I-V

15 C1'8-120 rs CT8-120

16 CT8-120--20 16 C'TS--120-2.p 21 C1'8-120-2;) 21 CT8--120-21)

2 X 15
2 X I;)
2 x 15 crs 120
2 X 16 ctr,~~;, 2p
2 X 16 CTS 120-·2p
2 X 16 CTS 120--··-2p
2 X 21 CTS 120--- :2p
2 X 2.1 CTS 120-·-- 2tJ
2 X 21 CT8 120-2p 1 Perrtru lanturi!e en C:8A--4 se ut i lizeaz a }'R-41 111 loc de OD-~ 12.

,-"""'-- -'1"--,....''''.,.''''.

- - I

,~~'. c'rt..! Simbolul tan [ului

--'--j-;~~~'"

,2 ID 220-2-20-D

3 ID 220-3-19-D

.~ ID 220-3-20-D

5 ID 220-4-19-D

6 ID 220-4-20-D

------.('<."'--_._'""~--~----'"."'-

Sectiunea

Numarul si tipul izolat.oarclor ! conductoarelor CI_.-A J ~.

i.,...."","""""'~~"""""'"..._ .•. J

I, 11 I, II 111 III IV lV

2 X 13 CT8-160 2 X 13 C1'8-160 2 X 17 C1'8-160 2 X 17 CTS-160 2 X 23 C1~8--160 2 X 23 CT8-160

',50/75 450i75 450'/75 450/75 450/75

i 450/75

I

:

i ,

.... ,,_, __ .. _.. __ ~ ""':>t>: .. {'J-,

Susiinere simp/a 2 X 450 OL-.AL S8 400-1-08-13 rr

SS 400- 1- 10- I< II

SS 400-2-08-]3 II

SS 400·-2-10-13 II

83 400-3-08-C II

28 400-3-1O-C II

1:;., Susiiner» dublti 2 X 450 OL~Al. 3D 400-1--08-13 II

3D 400-1-09--13 II

3D 400-1-10-13 II

3D 400-2-08-B II

3D 400-2-09-B II

SD 40G-2-10-E II 2-D ';00--3--C8-C II 8D 400--:3--09-~C II SD 400-3-10-C II

T abelul ,j,19

c. Inti'J'/.derc tripZi:! 2 X 450 OL-.AL, IT 400-1-19-~}3 II

IT 400-1--20--]3 II

1'1" 4GO-··-2--1g-·B II

IT 400- 2- 20- B II

IT 400-3-- ](:)-- C II

IT 400-:3-20-C rr

IT ~OO-~1--I9--DII

1'1' 4CO--] - 20-D II

~2~, kV eehlpate cu izolatoare de stielii tip CTS

Lung-mea ~:£l.Dtl1iui L [mtn.]

"~' __ • n," __ ~ • __ ~ '"_'

l Greutatea Iantului i Lungimea specifica

, [kg] I de fuga

! [cm/kVl

-------------~--------------.--~------,-------.~~---

Armaturile comune la toate Iauturile

2'714 106,1

2702,5 105;8

2860 124,4

2848.5 124,2;

a590 157,1 ,i

3578,5 156,8

'"---,--,-"-----,--"'-------"-1-

3034,5 220,2

2998 2t3a4

S030 3P10,S

37GO

2,00 2,00 2,78 2,78 3,64 3,64

224)9 220,2 257,2 281,9 257,2 322,2 326,9 322,2

2,00 2,00 2,00 2,78 2,78 2,78 8,64 3,64 3,64

"""-·-=---~.,"·-T~;::::~~~]l::t~;;:~~':~~~e~u~ecifica I TipuJ clernei'de ::::-I~~~=~:~'~'"-

i ' I LcmjkVj 1 !

'-----~-"-"-~--f-.,-----"-T-·-- 1 -r---~' ---, ---,

. 2,07 I TPD-450/75

2,07 i TPDf-450/75

2,70 ! TPD-450/75

2,70 I TPDf-450/75

3,66 I TPD-450/75

3,66 TPDf-45017S

I

3672,3

b272,3

271,5 271.5 335,5

335,5 431,5 431,5

Tipul c1emei de sustinere

STIL-450 CSA-4 STIL 450 CSA-4 STIL-450 CSA-4

Susiinere simpla

CSn-4 A-IS - 1 hue

OS~-16-12 - 1 [mc:

APS- 2S - 1 bu,;

API-2S -- 1 bnc.

NOR\T-16-12 -- 11n1c

I

\

1--'-"------------'-----'''---

Sus(i dubZr..l

CSp-4 A-IS - 1 buc 01)-12 JS 500--12

['OSdr-16--12 - 2b,J.c j;;APS-28 i'NSV-16-12

II A .. PI--2S OD-121 I

-- 1 buc

-- 2 hue

,-- 2 bue

- 2 Inc

- 2 hue

- 2 bue

Tabelut

B 10/20 OD-20 Js-SOO/20 OSr-20-1S APS 2s

2 hue 2 bue

2 buc 2 bnc

STII.(-450

SO~G -t- CSH.-4 CSA-4 STIL-450

SOL + C8R-4 CSA-4 STIL-450

SOL + CSR-4 CSA-4

API 2s NOR V 16-20 21

hue

Tabelul 4.19 (continuare)

IT 400-2-19-D II IT 400-2-20-D II IT 400-3-19-D II IT 400-3-20-D II

d. Lntindere quadrupla 2 X 450 GL-AI.

IQ 400-1-19-B II IQ 400-1-20-B II IQ 400-2-19-B II IQ 400-2-20-B II TQ 400-3-19-C II IQ 400-;~-20-C II

<e. Susiinere simj;lc7 3 X 300 GL-fL._ SS 400-1-04--1\ III

SS 400-1--07-13 III

88 400-2-04-B III SS 400-2-07-B III 88 400-3-04-C III 88 400-3-07-C III SS 400-1-04-D III 8S 400-1-07-D III SS 400-2-04-D III 88 400-2-07-D III

f. Susiinere dubla 3 X 300 GL-AI. 8D 400--1-04-B III

SD 400-1-0S-B III

SD 400-1-07-B III

SD 400-2-04-B III

3D 400-2-06-13 III

3D 400-2-()'j-H III

T'abelu! 4.19 (corrtiuuare)

SD 400-3--04-C III SD 400-3-06-C III 8D 400-3-07-C III

g. Intinde1'e tripla 3 X 300 OL-AL IT 400-1-17-D III

IT 400-1-18-D III

IT 400-2-17-D III

IT 400--2-18-D III

11' 400-3-17-DIII

IT 400-3-18-D III

h. intindere q-uadrupla 3X 300 OL-AL IQ-400-1-17-E III lQ-400-1-18-E III IQ-400-2-17-E III IQ-400-2-18-E III IQ-400-3-17-C III IQ-400-3-18-C III

88-400--2--08---1) III S8-400--2-10--D III

j. Sicstinere dubli: 3 X 450 OL-AL SD--400-1--08--B III SD---400--1--··09-}J III 8D--400--1--10-B III

8D--- 400--- 2-- 08-- B III 8D--400-2--09-E III

8D -- 400· 2 --1 0-- B III 8D-400---3---08--C III

SD- .. 40()-3~-09--C III

8D 400-<l--IO--C III

k. lntindere quadru),)Zd 3 X 450 OL-./£.L

11. Susiinere simpld 3 X 450 GL-AL 88-400-1-08-D III 88-400-1-10-D III

IQ--400--1-19--D III IQ---400--- 1-20--D III IQ--400---2-- H)--I> III IQ--400-2-20-D III IQ---400--3--19---D III IQ-400-3--20-D III

Folosind codificarea lanturilor de izoJatoare arl'ttatl't mai sus, se loot iderrtifica pritlc~palele caracteristici ale lanturilor de 400 kV.

Prin proiectul tip 18PE rnai sirrt tipizate: montarea conduct.oarelor de protectie :

montarea amortizoarelor de vibratii eu contragreut ati tip A Vb; montarea amortizoarelor de vibratii tip bretea;

montarea contragreut atilot la Ianturile de sustiuere :

montarea corzii Ia Ianturile de intindere;

montarea distantierilor la LEA 400 kV eu dona ~i trel conductonre pe faza.

Grwpa II reprezinta tensiunea norninala a liniei : 110, 220 san 400 Grwp a III indica gradul de poluare al zonei : 1, 2, il sail 4

Gl'upa IV arata tipul clemelor perrtru fixarea conductorului activ

411 - clema de sustinere tip[ STIL 185; 02 - olema de sustinerc tip SOT, 185 + CSR t 03 - olema de sustinere tip CSA-2; 04 - clema de sustinere tip STJL 240_;~()O; 0;; -clema de sustlnere tip SOl. 240 + CSR 2; 06 - clema de sustinerc tip SOl, ;300 + CSR'J; 1I7 - clema de sustinere tipICSA-3; 08 - clerna eli, sustinere tip STU, 450; Of' -- clem:. de sustinere tip SOL 4501+ CSR 4; 10 - clem a de sustlnerc tip (SA 4' 11 - clema delntindere prin presare tip TPD 185/32; 12 - clern a de Irrtindere prin presare tip T.PDJ: 185/32; 13 - clema de intindere prin presare tip TPD 240/40; 14 - clem'l d~, irrtindereprin presare tip TPDf 240/40; 15 - clema de irrtindere prin presare tipTPD ;,OOi50; 11lolema de Intindere prin pres are tip TPDf 300/50; 17 _ .. elernu de iut.inder» prtn predate tip TPD 300/69; 18 -rdema de intindere prin presare tip TFDf 300/68; 19- clerna d~ intindere prin presare tip TPD 450/75; 20 - clemii de intmdcre prm presCtre tip '.fPTJt:· 450/75.

Grupa V arata tipul elernentului izolator :

A - izo1ator CTS 60-1; B - izolator C'I'S 120-1; (; - izolator C1'S 120-2p; D - izolator CTS 160-1.

Grupa VI (numai la 400 kV) indica numarul conductoarelor active pR:Jfaza :

II - doua conductoare pe faza ; III -- trei conductoare pe faz;l

90

Pentru BEA 6 ... 20kV, 1a care in mod obisnuit se utilizeaza izolatoare suport, pentru cazurile in care sint necesare lanturi de izolatoare, la sustinere san la mtindere, acestea sint mai simple. Astfel de lanturi sint aratate ~ll fig. 4.18 (lant simplu de sustinere) ;;i fig. 4.19 (lanjnri simple )ii duble ,de intindere),

Fig. 4.18. Larrt simplu de sustinere

6-20 kV:

I - drUg pentru suspendarea lantului de izolatoare ; 2 - ochi de suspensie simplu ; 3 - izolator capa-tija : 4- clema de sustinere oscilant a fara de-

clansare,

Fig. 4.19. Lanturi simple si duble de intin-

dere 6-20 kV:

a - Ian} simplu de intindere; b - Ian} dublu de intindere : 1 -- drlig perrtru suspendarea lanturilor de izolatoare; 2 - ochi de suspensic dublu : " - jug sirnplu pentru armaturi de suspensie : 4 - oohi de suspensie simplu : 5 - izolator capa-t ija 6 - nucii scurta din plat banda; 7 - cletna de tr actiune tip pot-

covitli : 8 - olema cu crestaturi.

a

7 8

/

J

J .------ ..

4.7. Aleqerea Izelatoarelor

4.7.1. Conditii meeaniee

Izolatoarele trebuie sa aiba 0 rezisteuta mecanica suncient de 1n<11'(:" astfel incit sa faea fata eforturilor transrnise de conductoare, atit

normal de functionare, cit :;;i In regirn de avarie : chiciura,

scazute,

Rezisteuta mecanica a izolatorului este caracteriszata prin sarcina mecanica de ruperc, iar peritru calcul se au in vedereprocerr\:e' din sarC.UJ.8 de rupere mecanica minima. Pentru liniile eject rice aoriene ell peste 1 kV aeeste procente se dau in tabelui 4.20.

Procentele din sarelna de ru pere mecanica pentru sta lultrea s~udnUol' de ,':Ilh:lll a lzo.latuH?®-·· lor la I"EA en tenslunl 1',,,,le 1 Ii\,

",--~"-- .. --. -------"'-~,-......".

1 'l'ipul ;?;oJatoare.l{)r

1_-------, --- .. -- .. --,------------.-

, I

Regitnul I . I Jso.ator tijii I ... ,..

de functionare I Izolator suport I (cu jnnna 'pliml) I Izolator calJ<\-u~2.

r--~I~d~·-~~l~~;~~~~-J:;rup~e ~~inlnia-[%J'----··

--------------+---------~-

. ~~;:::1 __ I. ~_~

Normal I

Avarie I

l'ip111 lantulni de izolatoare

Sustinere

SO 85

80 95

'btindere

50 70

i

T--"-~"O-"--- .. __ .. _ .. _._._--

I 65

,70 85

Prin regimul de avarie din tabelul 20 se intelege : ill caz ul mult.iple de lntindere, ruperea unui element izolator dintr-o ramura : in. cazul lanturilor multiple de sustinere, fie ruperea unui element de izolator dintr-o ramura, fie rnperea conductorului ; in cazul Ianturilor simple de sustinere, ruperea con ductorului.

Izolatoarele trebuie dirnensionate din punct de vedere mocanic, astfel bdt in ipotezele maxims de incarcare fortele de calcul sa fie mai mici san eel putin egale en sarcina de calcul a izolatorului.

La Iiniile electrice aeriene eu tensiuni pini5. Ia 1 kV iriclusiv, in calculale.

peutru dirnensionarea izolatoarelor se considers un de

de 2,5 fata de sarcina mecanica de rupere a izolatorului,

4.7.2. Condilii eleetrlce

Pentru linii ekctrice aerierie cu t ensiuni peste 1 kV N ormaiiuul P E 704/85 i,;-cvede saiisf acerea urmdioarelor 1) Tensiunea de tinere Ia frecventa ii.dustriala t.imp de 1 rnin

ploaie si tensiunea de tinore ]8 impuls de unda de forma norrnalizatii de 1.2/50 us, functie de tcusinnea norninalji a liniei o~l aiba eel Pl1tin valorile din' tal;elu] 4.21.

Tabelul 4 .. 21

Valor!Ie preserlse pentru tenstunlle de [lnere In frcHcllta iHtlllslrialli ~i In Im puls pentru tzolatnarele ~i Ianturtle de Izolatoare Ia LEA en renstunt peste]. .kV

-------,-------------

r;,~ell._o:;iwlea uominala n LEA Un lkVl

'Tenslunea I

cea mai ridicata

a retelei U.l.1{ r

[kVle! I

----

Tensiunea de tinere la frecventa industriala timp de 1 mill sub ploaie i

[kV] ,

'Tenaiunea de tinere la impuls 1<1 unda de 1,2/50 ~s ±[kV]ma,x

----------------"

6

20 110 ;:20 400

1,2 7,2

24 123 245 420

10 35 5.5

,230 460 680

20 75 125 550 1050

1550

, __ ....:.,_ -.i.. ,~,_~. ,

2) Lungirnea minima a liniei de fuga specifice (cmjkV) trebuie sa coresj)llClCUl prevederilor din STAS 6272-82 si din Normativul privind alegerea 17:\)J a tiei, coordonarea izolatiei si protectia instal a Wlor electroenergetice lmpotriva supratensiunilor - FE 109/81 (tabelul 4.22).

T'abelu] 4,22

Lunqimtle mtnlme ale ltnlel de fuga specHiee

--.~-"--'-------~---~---------------.

Tipul zone!

Gradul de poluare a zonei

Lungimea minima a Ilnief de fllg{l. specifice [cmjkV]

Pentru rctelc de 100 ... 400 kV I Pentru reteJe de 3 ... 35 kV

-----,-------_,~---+--,

ZUlli} nepoluat.a ZOna usor poluat a Zona poluata

luna irrtens poluat a

I II III IV

1,5

1,7 1,7 2,5 3,5

2

2,7 3,6

------_.-'----...:_--- ---_._--,_,-------,._._-

V'erificarea Ee face cu relatia :

(4.1)

lIT - numarul de izolatoare din Ian}; Ie lungimea drumului efee-· de scurgere [c m ] ; UM, - tensiur.ca cea rna; ridicat a a retelei iutre j;7e [kV]; Ie - lungimca Iiniei de fuga specifica, indicata pentru zona o e poluare [cm/k'V'].

Clasificarea iridustriilor dupa actiunea noxelor asupra izolatiei eleetrice s;} clasificarea zonelor tihii din punct de vedere al poluarii se dan in tabelele 4.23 ~i 4.24.

3) La LEA eu tensiuni nominale de 110 kV ~i mai mult este obligatorie folosirea arrnat urilor de protsctie impotrix a arcului electric.

4) La LEA 110 kV numarul de izolatoare la Iarrturile de intindere formate din clemente de tip caps' 1i tija se ia niai mare cu 0 unit ate decit la lanturile de sustinere.

'Claslf1earea Industrlllor dllpa aetlunea noxelor asupra izolatfei externe a in,~taIiltmor eieel,rietl [eontorm p}<~ 109/81)

Nr. crt.

Denumirea Industr'ici

Agenti poluantl ema!i:rJ.ti

o

1. INDUSTRII CHl1vIICE

2

!

i Ctteguda

i _

i :3

2

Fabrici de amoniac, acid azotic ~i IngralIi!.minte azotoase

Fabrici de acid sulfuric Iji bioxid de sulf

Fabrici de clor, acid clorhidric sl produse clorurate

Fabrici de acid fluorhidric ;;;i a siirur ilor lui

Fabrici de sulfnri :;;i hidrogen sulfurat F'abrici de produse sodice (soda caustica, soda calcinatii)

Fabrici de lngrii~iiminte chimice ccrnplexe (superfosf'ati)

Fabrici de ccluloza si hirtie

Amoniac, oxizi de azot

Bioxid de sulf

Clor, acid clorhidric

Acid fluorhidric Hidrogen sulfur at Clorura de sodiu Carbonat de sodiu Bioxid de sulf Pirita

Hidrat de sodiu Sulfat de sodiu Hidrogen sulfur at Sulfur a de carbon Saruri minerale Oxid de calciu Carbune, carbid Negru de fum

A

A

A A

A

A

A

A .I\, A.

A

B

B

B

B

c

c

c

c C:

3

Fabrici de r asini sintetice

Fabrici de prelucrare rnecanica a materialelor plastice

Fabrici de lacnri si vopsele

Fabrici de laminate obtinute prin presare (hirtie san tesaturi irnbibate CLl rasini) Fabrici de produse galenice

Fabrici de taninuri

4

.5 6

7

8

9

Fabrici de fibre artiflciale (tip viscoz a, acetat)

Fabrici de siiruri miner ale Fabrici de car bid

12 1.3

Fabrici de negru de fum

Fabrici §i rafiniirii pcntru prelucrarea petrolului

is

Fabrici de colorunti organici si prod use intermediare

F'a.brici de color ant] m iner al i

16 17

Fabrici de medicamente sintetice

Fabrici de monomer! pentru materiale plastice (clorura de vinilin. clorura de viniliden etc.)

Fubrici de cauciuc siutetic (cloropren, tiocancelli

Fabrici de prelucrare ;;;i regenerate a cau-

ciucului

Fabrici de solventi organici Fabrici de reactivi organici Pabrici de distilare a lemnului

1.8

19

20 21 22

23 24

25 25

27 28

94

Hidrocarburi usoare bioxid tie sulf

Oxizi de azot, bioxid de sulf, clor, acid clorhidric

Oxizi de fier, oxid de calciu Carbonat de calciu

Acid clorhidric Acid clorhidric o xizi de s nlf Negru de fum Talc

I I I 1 . alcool I'

Benzo • toluo • xi 0, eterr, _

I

Alcool metilic, acid acetic, acetoua, terebcntina

Fenol, formol etc.

Pulberi de materiale plastice

Solventi organici

Solventi organici

Tabelul 4.23 (corrtinuare)

o

2

3

II. INDUSTRIA lVIETALURGICA, A CONSTRUCTIILOR DE MA!jINI $1 A PRELUCRARTI jvlETALELOR

-~--.> .. --------------;---------->---;--.

I Uzine de preparate a coxului ! Uzine de t.opire a fontei

II Uzine de topire a metalelor neferoase di-

rect din minereuri si concentrate I Uzine de fabric are a aluminiului (procedeu i· Pechinev sau similar) ! Uzine de fabricare a met alelor neferoase Uzine de topire a otelului prin metoda Martin 9i prin convertizor Uzine de fabricare a otelului in cuptoare elecirice Uzine de turnare a fontei Uzine de rnacinare a zgurei Uzine de innobilare a metalelor

2

Pulberi de carbune Bioxid de carbon Oxizi de sulf

Bioxid de sulf, pulberi de minereuri complexe

Pulberi de oxid de aluminiu, criolit, acid fluorhidric

A

A

A

B B

B

B B B B

3

4

5 6

Bioxid de carbon, oxizi rnetalici, pulberi de carbune

7

8 9 10

Pulberi de amestec formare Pulberi zgura

Oxizi metalici

TabeJ-ul 4. U

ClasUkal'lm leI'Horiali'. a Romlinlei in zone eu un anumit grad de poluare (conform FE 109/81)

I Distanta fata do "ursa I >0 Gladu!

Nr. crt, I Caracteristiclle zonei de poluare [km] <l~ ~~~~re

-u-' -1-·-->-->---------------------~-------1-------2-------1----3-, I

Zone forestiere, montane, zone agricole nefertilizate I

en ingra9aminte chimice, Iocalit ati rurale iii erase care I nu au intreprinderi cu surse de poluare

Zone agricole fertilizate cu ingraijiiminte chimice Zone mlastin.oase. cu eeata frecverrta sau situate I

linga cursuri de apa (riuri, fluvii) I cursul de apa

sau Z011a

rnlastino as a Triaje de ciii ferate -l'i traversari de Iinii fer ate unde I Se Iirnitcaza la

se foloseste tract iunea Cll abur I zona considerat a

Orase mari , zone cu trafie rutier irrtens .!', Se Iimiteaz a la I

zona considerata ill

--1--· -----1-·->

i Categoria A I I I

I ~

II IV

{) I Instalatii chimice

2

0-1 km de la

4

5

Categoria B

Peste 10 km
7-10 km
.'i- 7 km
O- S km
Peste 7 km
5-- 7 km
0-- 5 km
Peste 3 km
0·_· 3 km I II

II

11

I II III

Categoric C

I II

95

-~--I---~~'-'--"·'»-·-·--·-·

() ,

Peste 5 k111.

3-- 5 krn

_____ 1. __ O_-_3_l_Cl_11_

I Peste 3 kill

I~~_:, km -I ---~~----

Peste 5 km l _T

I 3- 5 km I II

I 0-- 3 km "

1--_·_-----------1 I'

I Categoria B I Peste :3 k'--'---' -----;----'----

, ,1 0- 3 k~: I_~ _

Categoria A Peste 7 km ! 1

5-7km T;'

I I 3- 5 km IT!

1 , ,1_ 0- _.3 k_lTI_" __ I ': .

meta- I

iCac2g)ria B I Peste 5 km ! i

f ! ~?- 5 1{J11

I 0- 3 km

~egOria-~-----\ pest~_ ~~: --!---~~-----.-

!

Iristalatii sarii tare t21L;J,l,~e si de salubritate cornun.aid, I Peste 3 krn I I

ferme' z~:_tel~=i_=~ ------rCO:~;lstibi1~Jlid _( pest:- :_ :~~ I i:

I I 2-- 4 krn : ti

I 0- 2 kin , 1U

Ce:~lt:ralc terl..Tloelecttice avirid i -.------ '1----------1 ----------- -

U11 consum de corn.bust.ibi l (in i Pacur a Peste 3 k m

etor)" fi n a 1 r:) 1.\1 ;1,')_<. ., -() t 111 i 1-- ::3 krn T T

""_"'1"., •. ,l:""-C,C_1L1" 0-

Iolosind : : krn r t .I

i -·~----·--"---·-·-i

I Gaze n at.ur ale ! Peste km

! 0- krn 1 i

-- .---------.~-----,~- .. ~--------.--,,--! ------------------- ---

Combustibil solid I Peste s k rn

I :3- 5 k m

aviud !11 i, _~~_J::~'1 _

Centrale termoelectr ice c<, 1 .

un COl1SUlTI de c.nn busl.ibil (111. ! P{l.cuxa i Peste 4: km

etapa finala) peste ISO t c.c./h, I II ~2,- -4 km

folosin d : I· , 0-- 2 km

'------1

I Gaze naturale I pest~_

2

c· .tegoria A

Peste

7

Industria metalurgica, de cnnstructii de masini, de prclucrare a mctalelor si in dustria rnaterialelor de COJ1.s1:n1.c:1:-i-i

5~ 7 Kill 3-- fj krn ° -- :~ k!n

Categoria C

Industria pentru »relncrarea lemnului, industria "textila, industria perrtru prelucrarea produselor alimerrtare 9i anirnaliere

Categoria A

Extrugerea miucrcuvilor Iifcre si nemeta U.£en~

I

------1

10

k111 !em

96

j i

_iT

111

i

! --------,---

1,1 III

II

u

u

TTf 1 ,L--'-

II

Tabelul 4.24 (con tiuu are]

o

2

14

Terenuri saline aviud :

~;~~'-b-~l-~-i-:-a-:u-O~-i- II "OM respectiv a

Peste 3% saruri Zona respcctiv a su1ubile in sol

i Peste 18 (10) k m ! 15(7) --18(10) k111

110(5)-15(l~) krn 0-10 (b) k m

13 I Zone situate l1nga Iitural

Nota: Cifre1e din pararitez a se re ier a la zona litoraI 1ului aflat a Ia nord de parulela 44 ":~O'

-!--------

t

If

III IV

J1

111

i

,--------

Obseruatii :

1) Clasificarea industriilor in categoriile A, B, C se face in Iunctie de actiunea noxclor asupra izolntiei exterrie a instalatiilor electrice (v. taheln1 4.23). 0 a preciere m ai corcr-ti :leo poate obtine pe haza de m.isur ator i.

2) La stabilirea gradnlui de polnare a zonei este necesar sa sc tiuil searna ;:;i de: caracteru1 sursei de noluare :

intensitatea poluarii;'

configur atia terenu1ui;

oondit.iilc meteorologiee locale;

dircctia ,;i intensitatea virrtur ilor.

3) In cazul existentei in zona a mai multor surse poluautc. graclul de poluare "CO \'a stahil i dupii efectu1 cumulativ al agentilor nocivi.

5) La liniile sau la portiunile de linie situate la altitudini peste 1000 m vaiorile tensiunilor de tinere la frecverrta industrial a si la irnpuls din tabeluk 4.2 se vor mari ell 1,25% pentru fiecare 100 111 peste 1000 m.

6) In cazul stilpilor eu inaltimi ;peste 50 m, utilizati in cadrul marilor tr aversari, nivelul de izolatie se va mari, de la caz la caz, astfel incit s1i se asignre un grad de sigurarrta sporit tinind serna de descarcarile atrnosferice, de microclimatul din zona si de dificultatile efectuarii lucrarilor de In-

tretinere 1a in{dtimc.' ,

7) 111 cazul in care se cer masuri de sigurarrta marita se vor dubla lanturil« de izolatoare sau se vor dubla legaturile 1a izolatoare1e suport ;;i se va rnari 11ive1111 de izolatie prin adaugarea unui izolator suplimerrtar capa-tija 1a LEA 110 k,T, 2 izo1atoare 1a LEA 220 kV ~i 3 izolatoare 1a LEA 400kV; 1a 1iniile cu izo1ator suport se .va a1ege un tip de izo1ator de ten- 51n11e superioara.

4.7.3. Alte eonditii tehniee eerute izolatoarelor :

sa fie nehigroseopiee;

sa nu fie influeritate de agentii atmosferiei si de agenti chimici sa nu-si modifice calitatile timp indelungat ;

sa fie usor de montat si transportat ;

sa aiba 0 buna stabi1itate terrnica ; in legatura eu aceasta se defineste rezisterrta terrnomecanica, care este capacitatea izolatoru1ui de a suporta

"1 .-- ,Liil,;i electrice eeriene ~i subterane

I/) variatie lentil de 1a temperatura de --30"C la +60°C 9i invers, concomitent en 0 sarcina mecanica de tractiune, egala en 50% din sarcina rnecanica de rupere a izolat orului.

4.7.4. DiuHmsiOlWI'I'H lanturilor Ii" izelatoare

Se verifica incadrarea 111 valorile prescrise pentru t ensiunile de

la frecventa industrial a si 1a impuls (tabelul 4.21) si -pentru lUIl'2:lJEf a minimii a li~iei de fuga specifice (tabelul 4.22), tlni~ld ~ seania de ' de poluare a zonei in care se instaleazji linia electrica.

Din punet de vedere mecanie se verifid'l incadrarea in valorile din tabelul 4.20; pentrn lanturile de intindere se aplica in plus un cOkCiclent de incarcare ega1 en 1,3.

Tinind seama de date1e mention ate, numarul de izolatoare rczultate [perrtru tipurile de izo1atoare uzuale de tip capa-tija din StiCl~l baza criteriilor la tensiunile de tinere si la poluare este dat in 4.25.

Dintre cifrele rezultate N 5,i n, din tabe1 se va Ina pentru Iiecar« 2:0,[1<'; de poluare cifra cea mai mare, de exemplu, pentru LEA 110 kVell izolatoarr C'l'S 60 se vor lua :

pentrn zona I 9 elernente ;

}Jell tru zona I I 9 elernerrte :

pen tru zona III 12 clemente;

pen tru zona I V 15 elernen te.

Cu tit1u de documentare se dau in tabelul 4.26 tensiunile dv

~i de conturnare a unor lanturi de izolat oare uzuale in Romania st.lbiHt,.' pe baza de incercari 1a ICEMENERG ~j 1a Tnstitutul Politehnic (conform indreptarnlni de proiect are ISPE nr. 6345/85).

4.8. Incerearea izolatoarelor

Izolatoarele liniilor electrice aeriene se supun 1a verificari de tip, verificari de Jot si verificari individuale.

4.8.1. lTerHiciirile de til)

Acestea se executa in fabrics la asimilarea produsului 9i 1a introducerea oricarei modificari In constructia, natura san calitatea materialelor sau i.n procesul te1mologic de fabricatie, care ar putea influent a ealitatea san condit iile de functionare a izolatoarelor.

, ,

98

4.8.2. Verificul'ile de lot

Aeestea au drept seop stabili\fta calitatii lot.ului de izolatoare de acelasi tip, prezentat 1a recepVerificarile de lot se exeeuEi. un numar n de izolatoare pre-

din lotul N de izolatoare prezent.at peutru receptie. Numarul ;i se st abileste considerind izoIatoarele produse fara intrerupere, in aceleasi cond iti i tehnologiee, intr-T!l, schirnb de lucru, 0 zi sau 0 s3.pt;'.irninrt, dar nu rnai mult de 5000 hue.

CZlljorn! STAS ~~7~-:82. se DXeC,,{[a urmdtoarele nerificdri de [at " Verificarea [ormei, dimen:;i asj)(.ctului exterior. Verificarca se face vizual pentrn -n ,:zolatoare. Forma, dimensiunile :;;1 <1 baterile limi ta la dimensiuni ale izolatoarelor trebuie sa corespunda standardului de produs, Glazura trebuie sa fie fi'ira crapaturi san iPOIOzitati, dura si rezistenta. Verificarea comporidrii la brusie de temperatura. oe "Jhtueaza pc nn uumar n de izolatmlIt. Izolatoarele slut scufundate DH.l,:,(_, intr-o baie de apa en 0 ternen 70 "C mai ridicata decea dirrtr-o bale de apa curenta. Izoiatoarelc ramin scufundate timn J!Je 15 ·-1- 0,7 J1,1) 111in, dar nu nl~l mun de 30 111m, uude Ai este masa izolatorului, apOl sint scoase ~1 introduse brusc In baia de apa cnrenta. Alternanta de la cald la leCe se efectueaza' de 3 ori, 'dupa ',:aH' se verifica dad. izolatoarele nu prezinta fisuri san deteriorari ale glazurii.

Dupa aceasta incercare, izolatoarele clasa St (strapungibile) sint supuse timp de 5 rnm la 0 tensiune altcrnativa de frecveuta industriala (v pet. i), iar cele de clasa Ns (nestrapungibile) la incercari mecanice (v. pet. h).

i

:

I 11";1 tQ~

1---

I

I ~ I ! I

! I

I

ii' '

!

PI' ',II c, I p.,

i' I 0'1'

000 1000 1-::>0

"-":;:; I' :;:;;S I, ~'D I

-r: -ri -r: if) if) if) if) if) I

t_U_b_U_lc_U_(-<_u_U_-7-£-<_u._U_·_1

I § ,I ~ II,' ~ I I

i ~

1-------·!-----.~-------7·~-~t

,i,. ~ 1'1 ~ II'

t , I

; i

I I

,

o

-

-

Tenslunlle de tlnere ~i de eonturnare a unor Ianturt uzuale In 1:"llIHlnI1'

J.t-'XIsitmea nominatA [k:V]

Tipul de izolator

Numiirul de clemente

Tenslunea d.e {'o:ntu7

I ITe uscat

1-----,------;-------·---------

I + (A)

ITT uscat

+

220

I

I

!

I

I I

----- -----1-----'----

I i

561 I 464

698 583

856 712

995 1 84_3 i

871

1046 1213

1341

871

1011

1235 1399

873

1011

1185 1342

866 1018 1166 1372

CTS 60-1

1 X 7 1 X 9 1 X II 2 X 7 2 X 9 2 X 11

466 609 785 447 594 729

533 67.5 80a 508 665 789

4-15 578 700,5 436 557 662

728 857 970

1062 708 811 924

1021 722 835 985

1094 716 798 907

1078

'I 1145

1339

I 1.509

I 1125

1389 I I 1481 I

--- ------- ----- -----1-----1----

2 X 17 i i 1271

2 X 19 172()! 1793 I 1356

~ ~ ~1 ~i~~ I 1981 I 1460

no

CTS 120-2p

X 7 X 9 xlI X 13

475 625 789 941

810 975 1182 1305 808

966 1143 1814 797

947 1164 1281 783

931 1082 1275

873 983 1113 857 969 1077

524 664 825 505 635

752

I

1078 1318 1413 1051 1281 1460

988

85d 969 1110 1260 795

952

1097 1220 832 950 1097

124ii

78'2 94'': 1079

1228

i

I

1----

I I

j

1025 120::;

1353

Hi48 L83B

CIS 120-2p

xU X 13 X 15 X 17

2 x 11 2 X 13 2 x 15 2 X 17 1 X 11 1 X 13 1 X 15 1 X 17 2 X 11 2 X 13 2 X 15 2 X 17

"1'S 160-1

1 X 12 1 x 14 1 x 16 2 X 12 2 X 14 2 x 16

CTS 160-1

N old: ITT - impuls de tensiune de traznet : ITe - impuls de tensiune de

S-ar putea să vă placă și