Sunteți pe pagina 1din 14
Istoria crimelor papalitatii Istoria plina de excese, depravare si crime a multor papi gi a membrilor ierarhiel Bisericii Romano-Catolice a fost modificata de catre istoricli moden au transformat-o intr-un model de pietate si umilinta. Papa lulius al tI-lea, ,Razboinicul Romei* pass: a continuat pe panta desfraului neegalat in istoria religiilor lumii, prin insciunarea a incd unui Papa militarist si fara credinti, Acesta a fost Giuliano della Rovere (1443-1513) care si-a ales numele de Tulius al I-lea. (1503-1513). (v. poza, portret de Rafael). Ca un adevarat print secular, noul Papa lupta si fesea intrigi, rmanand celebru pentru rizboaiele indelungate si sangeroase. El se afla mereu pe campul de lupta in fruntea armatelor sale, ferm convins de legitimitatea teribilelor batalii pe care le dadea. isi conducea trupele imbricat in armuri, la un moment dat fiind chiar in pericol de a fi luat prizonier. Florentinul Francesco Guicciardini (1483— 1540), cel mai de seama istorie al vremii gi ‘guvernator papal al provinciilor Modena si Reggio, remarea faptul ca Tulius nu are nimic dintr-un preot in afar de nume, descriindu-I ca un soldat in roba; obisnuia si bea mult gi st injure ca un birjar cind se afla in fruntea 92 partea 3 din3 de Tony Bushby © nolembrie 2006 NEXUS Magazine, PO Box 30 Mapleton, Qid 4560, Australia fax; +61 (0)7 5493 1900 trupelor lui; era inedpafanat, necioplit, cu un temperament dificil si greu de finut in frau. ‘Avea obiceiul si urce clare treptele pani la dormitorul lui papal si si-si priponeasca la us calul Istoria d'Italia, Francesco Guicciardini, 1537, 1832 ed.; citat in A History of the Popes, Dr. Joseph McCabe, C.A. Watts & Co., Londra, 1939, vol. 2, cap. viii, The Inevitable Reformation. Pe vremea cand era cardinal, lulius avusese trei sau chiar cinci copii, iar nobilii romani il acuzau, pe baza unor dovezi clare, de vicii nefiresti. in articolul de fafa nu ne intereseazi nsf daca a avut trei sau cinei copii, aga cum a mas in constiinfa oamenilor. Trebuie insa remarcate alte aspecte ale comportamentului stu. Ferdinand Gregorovius (1821-1891), mare istoric si teolog german, care era lipsit total de prejudecati in ceea ce priveste papalitatea, il considera ,,una dintre cele mai profane si mai neecleziastice figuri ce au ocupat vreodati Sfintul Scaun*, afirmand cl NEXUS New Times - decembrie 2008 - februarie 2009 nu avea nici cea mai mic urma de pietate crestina* Geschichte der Stadt Rom im Mittelalter, 1859-1872, trad. 1895-1902; citat in Crises in the History of the Papacy, Dr. Joseph McCabe, Putnam, 1916, cap. vi, The Papacy in the Decline. Istoricii crestini se crispeazi atunci cand citese cuvintele Papei Iulius care redau convingerea acestuia: ,,crestinii sunt o mas greu de controlat, analfabeta si superstitioasa* (Enciclopedia lui Diderot, 1759) Ne este astfel usor si infelegem de ce a fost catalogat drept 0 nusine.. Papa a primit netulburat criticile unei delegatii de cAlugari la adresa clericilor sii sia moravurilor cardinalilor. Nu era prima oar cind auzea astfel de lucruri; de secole oamenii se plangeau de papi, de cardinali, de episcopi si de preotii care duceau o viata imorald; de faptul ci papii iubeau sexul, puterea si bogatia mai mult decat menirea de Vicari ai lui Hristos. Papa igi sfituia secretarul s& aiba trei amante in acelasi timp, ,,in cinstea Sfintei Treimi* si admitea deschis c’ ii pkicea la nebunie sa fie numit de catre popor ,Razboinicul Romei. Se plictisise de privelistea Giuliei Farnese [celebra amant a Papei Alexandru al VI-lea, n. ed.} intruchipand-o intr-o fresc pe Fecioara Maria si dorea si se mute in cele patru incdperi in care locuise odinioara Papa Nicolae al V-lea (1447 — 1455) cerand ca aceste incdperi si fie impodobite cu picturi conforme cu modul eroic ‘n care el se auto-percepea. in vara lui 1508, lulius la chemat la Roma pe Rafael (1483- 1529) si cam in aceeasi perioada a comandat pentru Vatican o serie de lucrri lui Michelangelo (1474-1564). Drept urmare Michelangelo a sculptat o statuie din marmuri a Papei, iar Iulius al TI-lea a studiat-o cu 0 expresie uimita intreband: ,,Ce e obiectul ala sub braful meu?* ,,O Biblie, Preasfintia Voastrit*, a rispuns Michelangelo. ,,Dar ce reabai am eu cu Bibliile?*, a tunat Papa. ,Eu sunt un rizboinic, mai bine pune acolo o sabie.“ (storia d'ttalia, op. cit; citat din 0 istorie a Papal id. NEXUS New Times - decembrie 2008 - februarie 2009 Istorie Preferinta lui pentru sabie in loc de Biblie a facut inconjurul Romei, care I-a numit Papa cel cumplit* sau Papa terorii* (ibid.). La moartea sa, pe 21 februarie 1513, populatia a risuflat usurata. Din pacate ins& pentru locuitorii Romei, cel care a sosit la Vatican akituri de o intreaga suit de consilieri militari, a fost unul dintre cei mai detestati papi din istorie. Este vorba despre obezul si afabilul Giovanni de’ Medici (1475— 1521), fost comandant al armatei Papei Tulius. Papa Leon al X-lea si infama sa proclamatie Pe I] martie 1513, Giovanni a fost ales Papa si si-a luat numele de Leon al X-lea, Nu fusese inca hirotonisit, ins aceasta problema a fost remediatd pe 15 martie in cadrul comemorarii la Vatican a aniversarii morfii Divinului lulius (lulius Cezar). Encyclopaedia Britannica, 3rd ed., Edinburgh, 1788-97, vol. ix E aproape inutil si spunem ci cei care caut justificdri si seuze pentru comportamentul lui ‘Alexandru al VI-lea si a lui Tulius al T-lea, il las pe Leon al X-lea in plata criticilor rluticiosi, El i-a satisfficut doar pe ,,aceia care priveau Curtea Papal ca pe un loc de distractii*. Enciclopedia Catolica, Pecci ed., 1897, iii, pag. 227 Suspiciunea popular cd Leon a inceput si se dedea la vicii nefiresti dupa ce a devenit Papa se rispandise in Roma, iar doi istorici important ai timpului au consemnat-o. Guicciardini observa c& noul Papa accepta bucuriile pgane ale vietii si cd era ,excesiv de devotat cZmii, in special acelor pliceri pe care decenfa ne impiedica si le mentionam*. Istoria d'Italia, 1832 ed., lib. xvi, cap. v. pag. 254 Cardinalul Paolo Giovio (Jovius), biograful fui Leon al X-lea, dupa ce vorbeste de ,,luxul excesiv" gi de ,privilegiile regale ale papei, susfinea ci acesta ,patrunsese secretele noptii*, adiugand: ,,Si nu era nici strain de infamia de a 93 Istorie nutri o dragoste necurat pentru unii dintre sambelanii sii, toti acestia membri ai unora dintre cele mai nobile familii din Italia De Vita Leonis Decimmi, Pontificus Maximus, Paolo Giovio, 1897, pag. 96-99 Cu toate acestea, oamenii bisericii de azi il slavese pe Leon numindu-l un monument al moralitajii, de o profunda sinceritate spiritual (The Oxford Dictionary of the Christian Church, ed. F. L. Cross, 1963, 2nd ed., pag, 799; The New International Dictionary of the Christian Church , ed. 3. D. Douglas, Zondervan, 1974, pag. 591), addugand c& datorit pioseniei lui a primit votul unanim al cardinalilor. Cu toate acestea, cronicile relateazi © cu toful alt poveste: ,,Cfnd Papa [ulius a murit, Giovanni de’ Medici (viitorul Leon al X- lea) suferea, la Florenta, de 0 boala venerica foarte grava. A fost dus la Roma intr-o lectica. Mai tarziu, a facut o ulceratie. Supuratia rispindea o duhoare att de mare incdt s-a rspdndit in toate chiliile din enclava, care erau separate doar de niste pereti subtiri. Cardinalii s-au consultat cu medicii din enclava pentru a afla ce se intimpla. Acestia, dupa ce fuseserd mituiti (chiar de Giovanni de’ Medici], au ispuns efi de’ Medici mai avea cel mult o lund de trait, Acesta este motivul pentru care a fost ales Papa. Astfel Giovanni de’ Medici, care avea pe atunci 38 de ani, a fost ales Papa ca urmare a unei dezinformari, Cum bucuria poate si vindece orice, el s-a insfindtosit curand, astfel c& baitrdnii cardinali au avut motive s4 se caiascd. Encyclopaedia Britannica, 3rd ed., ‘op. cit., vol. ix, pag. 788 ‘Acum in Sfaintul Scaun trona un Leon al X-lea prosper si robust, iar prima sa declaratie a fost: .Dumnezeu m-a fieut Papi, e timpul si ma bucur de asta Encyclopaedia Britannica, 13th ed., xix, pag, 926-7 O declaratie ce prefigura faptele unui om care a dezvoltat comertul cu ,,indulgente" si a creat contextul unei noi lovituri militare (a 18-a cruciad de dup’ 1096). 94 Biserica i-a rezumat in chip de scuzi mandatul: Ca ecleziast, defectele sale profesionale, indiferenta declarati fat de autocontrol, cunoscuta autoindulgenta si lips de principii ferme, tendinta spre disimulare, hedonismul sau profund si cultivarea companiei muzicantilor, mascaricilor si bufonilor I-au facut demn de dispret sau chiar mai ru. Prin stilul séiu de viati risipitor, luxos si grandoman, prin felul in care s-a implicat in politica agitata a vremii... Leon a ruinat trezoreria papal’. Annales Ecclesiastici, Caesar Baronius, Antwerp, 1592-97, folio il Leon a strns in jurul siu personaje de cea mai joasii spefii lingusitori, depravafi, autori ai unor comedii obscene care se puneau adesea in scend chiar la Vatican, cu cardinali pe post de actori.. Prictenul su cel mai bun a fost Cardinalul Bimmiena, ale cArui comedii erau mai obscene decat toate comediile antice romane sau grecesti si care a fost una dintre cele mai imorale figuri ale vremii. Leon trebuia si se abtind de la mancare din cauza c& suferea de obezitate, cu toate acestea banchetele pe care le diidea erau pe cit de costisitoare pe atat de vulgare, iar cei mai grosolani mascarici gi cei mai abjecti curtezani erau invitati sf stea la masa cu Papa si cu cardinalii, Dat fiind cd aceste fapte sunt certe, Biserica nu ii neaga viciile. In chestiunile publice, Leon al X-lea are reputatia rasunatoare de cel mai margav Vicar al lui Hristos din perioada Renasterii. Din pacate nu avem destul spatiu aici pentru a relata extraordinara poveste a aliantelor, a razboaielor purtate si a tridarilor pline de cinism ale acestui Papa. Nepotismul su a fost la fel de corupt ca gi al predecesorilor lui. Atunei cnd cdtiva cardinali au conspirat la uciderea lui, Papa a ordonat ca servitorilor acestora si li se smulg& carmea cu clesti inrositi in foc pentru a-i face sa vorbeasca. Crises in the History of the Papacy, op.cit., cap. v, The Popes React with Massacre and Inquisition Biserica nu a avut nici un Papa care si fie mai dedicat plicerilor exorbitante sau care si caute cu atata aviditate inavutirea precum Leon al X- NEXUS New Times decembrie 2008 - februarie 2009