SUBIECTE ONCOLOGIE

1. Cancerul. Definiţie: Dezvoltarea unei populaţii celulare, a cărei creştere scapă de sub controlul mecanismelor de reglare homeostatică. Populatia celulară poată să provină dintr-o singură celulă (suşă, clonă malignă) transformată (frecvent), sau din mai multe celule (clone celulare), care prin dezvoltare anarhică determina formarea unei tumori. (prima – dezvoltare monoclonală, a doua – dezvoltare policlonală). Tumora se dezvoltă spontan prin extensie locală sau se poate transmite la distanţă, metastazând, ducând ireversibil la deces. Tumora se dezvoltă mai lent sau mai rapid, funcţie de particularităţile ei biologice şi de răspunsul organismului purtator. (cancer ≠ tumoră în sensul tumefacţiei; relaţia cancer – oragnism e de natura biologică, nu imunologică) 2. Care sunt argumentele care sugereaza ca boala canceroasă = tulburare genetică? 2.1) la nivelul celulelor maligne apar aberaţii cromozomiale caracterizate prin: - anomalii cariotipice de număr, structură (deletii, inversii, translocaţii, cromozom inelar) - modificări genetice legate de apoptoză (gena noramlă se transformă în oncogenă) 2.2) genele modificate se pot transmite la urmaşi: - gena BRCA1 ce apare modificată la femeile cu cancer de sân se transmite direct la descendenţi (6080%); dacă în AHC exista o bunică sau matuşă cu cancer, BRCA1, şansele cresc pentru vârsta tânară (32-35 ani) - dacă gena BRCA1 este modificată la toate rudele >30 ani => risc crescut/mare, ce recomandă mamectomia bilaterală profilactică preventivă 2.3) retinoblastomul şi nefroblastomul (tumora Wilms) sunt genetice, apar bilateral (transmitere autozomal dominantă) 2.4) unele boli genetice se pot maligniza: - polipoza intestinală (60-100%), neurofibromatoza de tip I (boala von Recklinghausen), boala fibrochistică a sânului - initierea se produce în urma acţiunii/leziunii la nivelul ADN, genele normale transformandu-se în oncogene 2.5) se presupune o transmitere virală ereditara (virogene ce se pot activa). 3. Epidemiologia cancerului. Definiţie: Studiul distributiei şi al dinamicii îmbolnăvirilor şi deceselor de cancer (raportate la populaţia unei ţări, a unei regiuni geografice) + studiul factorilor de risc din mediul înconjurator ce concură la apariţia acestora, studiind şi posibilitatea de înlăturare sau de diminuare a efectului acestor factori de risc (profilaxie primară). Acest studiu se raportează la populaţia unei ţări sau la grupe populaţionale din ţara respectivă sau din anumite regiuni în funcţie de sex, vârstă, rasă, profesie, mediu. 4. Principalele subdiviziuni în epidemiologia cancerului. Enumerare: E. descriptivă ; E. analitică; E. experimentală 5. Epidemiologia descriptivă. Definiţie: Studiază dinamica şi progresia îmbolnăvirilor şi deceselor de cancer în populaţia umană, în funcţie de sex, vârstă, profesie, rasă, mediu, atât în timp cât şi în spaţiu. Foloseşte indici: a) extensivi, de greutate specifică sau de structură fenomenului epidemiologic (ex.: cancer osos/totalitatea cancerelor = 8%) b) intensivi, indici de frecvenţă sau intensitate (Incidenţă, Mortalitate, Prevalenţă) 6. Epidemiologia analitică. Definiţie: Studiază pe loturi mici, restrânse populaţional, pentru fiecare tip de cancer în parte, ipotezele sugerate de epidemiologia descriptivă privind factorii de risc care duc la îmbolnăviri.

1

Pt. ∀ tip de celulă există 2 tipuri de anchete epidemiologice: a) Prospective (un lot expus/alt lot neexpus la factori de risc => comparări) b) Retrospective (un lot test / alt lot martor => comparări fişe de observaţie pentru a vdea expunerea) 7. Epidemiologia experimentală. Definiţie: Măsoară efectele diverşilor factori de risc asupra populaţiei şi stabileşte dacă există o relaţie de cauzalitate între boală şi factorii potenţial carcinogeni din mediul înconjurator, controlând deci o ipoteză elaborată descriptiv şi verificată analitic. 8. Incidenţa: = Indice de morbiditate privind nr. de cazuri noi de boala aparute într-o anumita perioada de timp (1 an), intr-o comunitate populationala bine determinata si intr-o anumita arie geografica, raportat la 100.000 locuitori, tinandu-se cont de parametrii alesi (varsta, sex, profesie, mediu, rasa). 9. Indice de mortalitate: = Numarul de decese prin cancer intr-o anumita perioada de timp (1 an), intr-o comunitate populationala bine determinata si intr-o anumita arie geografica, raportat la 100.000 locuitori, tinandu-se cont de parametrii alesi (varsta, sex, profesie, mediu, rasa). 10. Indice de prevalenta: = numarul de cazuri noi si vechi intr-o anumita perioada fixa de timp (deobicei 1 an), intr-o comunitate populationala bine determinata si intr-o anumita arie geografica, raportat la 100.000 locuitori, tinandu-se cont de parametrii alesi (varsta, sex, profesie, mediu, rasa). 11. Indicatori extensivi. Definitie in epidemiologie: = o fractiune dintr-un fenomen studiat raportat la fenomenul luat în totalitate inmultit apoi cu 100, aratand % partii fata de întreg. adica : F (fen. studiat) / T (fen. studiat) × 100 Exemplu : 100 de femei suspecte de cancer (fenomen in intregime) dintre care 5 au cancer (fractiune). Indicele extensiv va fi 5/100 × 100 = 5%. 12. Sursele de informatie pentru anchetele epidemiologice descriptive: -1- Fisa de consultatie, foaia de observatie -2- Carnetul de sanatate -3- Certificatul de deces (dg. de certitudine se pune inainte sau la necropsie) -4- Registrul spitalicesc de cancer -5- Registrul National de Cancer 13. Registrul National de Cancer. Definitie, obiective: = sistem complex de colectare, înregistrare si prelucrare a tuturor datelor legate de cazurile de cancer pe teritoriul unei tari (sistem informational). Obiective: (a) cunoasterea incidentei si localizarii anatomice a cancerului; (b) cunoasterea evolutiei si tendintelor de evolutie a cancerului (pt. prognostic si metode de combatere a evolutiei) (c) determinarea supravietuirii prin confruntarea cazurilor noi cu decesele 14. Fisa ONC: = document ce cuprinde date despre bolnav (de identitate), despre evolutia bolii si tratamentele efectuate completata de primul doctor ce diagnosticheaza cancerul la bolnavul respectiv, precum si date privind dg. de certitudine si localizarea cancerului (cu subdiviziuni anatomice). 15. Tipuri de anchete din epidemiologia analitica:

2

met. primul expus la fact. bolnavilor de alte boli expusi la aceeasi factori de risc. sarcoame osoase .esantion tip II = 2 loturi. primul bolnavi de cancer. covalente (mutatii ce duc la radicali liberi) . la un interval de timp bine stabilit se masoara frecventa îmbolnavirilor prin cancer în cele 2 loturi si se compara b) anchete retrospective = 2 loturi. cancer pulmonar. mamar. 17.rupturi lant ADN mono/bicatenar . Hormonali. Sex.surse radioactive din atmosfera . Micotoxine. neoplasmelor tegumentare . Materiale plastice II. cancer pulmonar. Imunologici. Factori exogeni (din mediul inconjurator): A) Factori fizici: radiatii ionizante. mezoni. radiatii UV.expuneri profesionale . studiindu-se antecedentele bolnavilor si stabilindu-se nr. neutroni. cu transformarea maligna a celulei . de tub gastrointestinal.a) anchete prospective = 2 loturi populationale. Tip de tesut iradiat si Efecte (transformarea maligna creste cu doza / unitatea de timp) Tipuri de iradiere (cf. renal 20. de diagnostic => cancer hepatic. Argumente ce sustin rolul rad. bolnavilor de cancer cu factori de risc comparativ cu nr. respectandu-se regulile esantioanelor. îmbolnavirilor. beta) actioneaza mai ales la nivelul genomului celular. cutanate si favorizeaza dezv. al doilea neexpus (martor). renal. 16. Factori incriminati în aparitia cancerului.argumente : (a) cancerul apare mai frecv în partile descoperite ale corpului (b) mai frecv la cei cu pielea alba (cu deficit de pigment) (c) mai frecv la cei cu profesie cu expunere prelungita la RUV (d) sensibilitate cutanata la UV crescuta la bolnavii care sufera de Xeroderma Pigmentosum (boala genetica = deficit de reparare a molec. protoni. Factori endogeni (ai organismului gazda): Genetici. Factori virali. 19. Curtis) prin: . alcool). gamma − si corpusculara – electroni. Camp electromagnetic. Clasificare: I. mamar. -3. UV în aparitia cancerului: .rupere lanturi ADN cu formare de leg. Rolul radiatiei ionizante în aparitia cancerului: Radiatia ionizanta (electromagnetica – x. traumatisme B) Factori chimici: produsi industriali anorganici / organici (hidrocarburi). particule alfa. produse naturale uzuale (tutun. acceptat international). Timp de expunere. (prospectiv). esofagian. Importanta cunoasterii fact. de ADN) => cancere la varste mici 3 . Tipuri de esantioane din epidemiologia analitica: -1. -2. de vezica urinara. Alimentatia. (retrospectiv).iradieri terapeutice => leucemii.inhibitia fosforilarii oxidative Mecanisme: .RUV det. cu lezarea ADN-ului prin: .se încearca repararea (autoradicalilor) care daca esueaza duce la transformarea protooncogenelor în oncogene. ovarian . de risc.esantion tip I = lot national reprezentativ dpdv statistic (sau nr. Varsta.toate o relatie intre Doza. C) Paraziti.explozii nucleare => leucemii. al doilea bolnavi fara cancer. de risc exogeni: Cunoasterea acestora poate asigura o profilaxie cat mai corecta. Stres. unul test (bolnavi de cancer) si altul martor (alte boli).modificarea protein-enzimelor . lez.esantion tip III = 2 loturi. Stari precanceroase 18. al 2-lea neexpus (martor). medicamente. 1 lot expus la factorii de risc. gastric. prin înlaturarea sau atenuarea efectului lor reducandu-se nr.

24.Arsen => c.derivati de rezerpina => c. poliamine . canceroase. alcool => c.singure nu sunt carcinogene decat în mod exceptional. testosteron => adenom de prostata . Uleiurile minerale injectate in cavitatea peritoneala la soareci => granulatii => cel. sunt subst.actioneaza numai pe cel. Caracteristicile ag. ireversibil si aditiv.nu pot fi cancerigeni singuri. nazale. pulmonare. sup. paraziti. inducerea initierii.nu sunt mutageni. nitrozamine. etc) Masele plastice (tuburi de dren) experimental au dus la fibrosarcoame. uterin. peritoneale. testicular. .cloramfenicol => hemopatia maligna. .tutun => c. b) sunt cancerigeni prin ei însisi.Cd => c. Alte factori din mediu (mase plastice.hidrocarburi policiclice aromatice (A-benz-pirenul) . singuri (cel putin initial). renal. cutanate. II. promotori: . macromoleculelor celulare.Pb => c. vezica urinara.produc cancer în timp îndelungat. Anorganici: . . deci nu vor toate leg.Azbest => c. bronhopulmonare (in cantitati minime in fumul de tigara) .(e) la cei cu lez. pulmonare. c) produc electrofilie la niv. bronhopulmonare . hidrazide . Factorii chimici industriali cu rol în aparitia cancerului I. mamar. vezica urinara . cu aparitia de cancere epidermoide ale v. hepatice . produse cosmetice III. urinare 4 .aditivi alimentari (conservanti. .Schisostoma hematobium => cistita interstitiala.hormoni: estradioli => c. preexistente (displazii mamare. macromolecular. hepatic . 26. mutagene.dietilsilbestrol => c. dar devin dupa actiunea unui agent declansator. Medicamentosi: . pilule anticoncep. Caracteristicile ag. 23. si neaditiva. => risc !. . pulmonare. Rolul traumatismelor în aparitia cancerului: .nu produc electrofilie. cel putin la început. initiate.un posibil rol îl au traumatismele mici si repetate asupra cicatricilor.pesticide. fistulelor cronice. cu aparitie de legaturi covalente. de tip pavimentos. initiatori: a) act. . tub gastro-int. ovariene.actiunea lor este reversibila. o singura expunere este suficienta pt.fenacetina => c. sunt factori agravanti si metastazanti . necesitand o expunere prelungita. Organici: .Cr + Ni => c. 25. metaplazie uroteliala. nevilor pigmentari. menfalan => c.. bronhopulm. . Rolul campurilor electrice în aparitia cancerului: S-a observat la femei ce lucreaza în camp electro-magnetic o crescut/mare a ratade 2-3× pt cancerul de san. uterin + vaginal + mamar.au rol revelator al unui cancer 22. ierbicide. fenitoina => reticulosarcom .au rol în evolutia cancerului destul de grav.amine aromatice. coloranti). ciclofosfamida => c. covalente la niv. mezotelioame pleurale. . care sunt factori de risc si au potential sensibil în malignizarea zonei . cancere mamare) => acestea sunt agravate 21. Parazitii: . tub gastro-int.

laringian. Fe. 28.dieta bogata în grasimi animale si dulciuri fine => c. Stari precanceroase (leziuni / sau conditii precanceroase) 32.regim bogat in proteine si dulciuri si sarac în fibre alimentare => c.alcool + alimente fierbinti + fumat => c. Imunologici (RI antitumorale. G2 (“green” la UV). pulmonar 29. obezitate => DZ) 4. animalelor si a omului. A) si minerale (Cu.toate o gena capabila sa produca transformarea si proliferarea oncogenica = Oncogena. Polioma. al mononucl. Ex: alfa-toxine (obtinute din Aspergilus flavus: B1. Se) => c.c. Sindrom de agregare familiala: 5 .Oncoviridae sau Retroviridae determina leucemii si sarcoame . mamar. EBV) limfosarcoame la maimuta HSV 1 si 2 => c. col uterin .papiloame la nivel corzi vocale.HIV => leucemie si sarcom Kaposi . progresiva => ciroza => carcinom primitiv hepatic. colonic . Hormonali (hipo / Hipertiroidism => c. Varsta (tineri => sarcom Ewing. tulb. mamar. iepuri. sunt agenti initiatori. Enumerare: 1.M (“milk” – excretate prin lapte). hepatic . ovarian. .B1. Factori carcinogeni virali (vADN): 4 familii: 1) Papovaviridae (Papiloma. Genetici (modificari cromozomiale numerice. Factori carcinogeni virali (vARN): . . etiol. iar Papiloma tip 16-18 dau c. endocrine. Stress 7. virusul vacuolizant) papiloame la cornute. cu ajutorul retrovir.carente vitaminice (ex: vit.) 4) Poxviridae: mixoame si fibroame la rozatoare la om => Moluscum Contagiosum (tumora benigna cutanata) 5) Hepadnaviridae : VHB => infectie cronica. 31. 27. gastric. soareci .G1. col uterin. 18.regim bogat in proteine si nitrozamine (afumaturi) => c. Sexul (femei .terapia genica consta în introducerea în org. EBV => limfom Burkitt (+ ag. reactii favorizante grefarii tumorale) 3. Micotoxinele: = metaboliti ai unor specii de mucegaiuri ce au capacitatea de a induce modificari în structura biologica a plantelor. Rolul factorilor alimentari în aparitia cancerului: . iar tulpinile vBK si vJC dau tumori cerebrale si renale 2) Adenoviridae (34 de tipuri): tulpinile 12. B2): . mamar. barbat . uterin (endometrial) . 30. colorectal . infect. batrani => adenom prostata) 6. laringian) 5.c. esofagian. . Factorii endogeni cu rol în aparitia cancerului. purtator al oncogenei depresate a unei antioncogene care sa opreasca evolutia tumorii.- Trichomonas vaginalis => cancer de col uterin Amibe (distomienii) => cancere de cai biliare si hepatice. + adenovirusurilor. polioame la caini. B2 (“blue” la UV). din care B1 este cea mai cancerigena. de structura) 2. iepuri. 31 cancerigene la hamsterii aurii cancere nediferentiate rinofaringiene si bronhopulmonare 3) Herpesviridae (HSV 1 si 2. organe genitale externe (om).virusul vacuolizant (SV40) dau tumori benigne la maimute. caini.

Clasa Po ce codifica receptori fara functie tirozinkinazica: mas V. colonic non-polipozic la tineri . gastric. Clasa Po ce codifica tirozinkinazele fara rol receptor membranar:src. pulmonar.abl => leucemia mieloida cronica (translocatie) . ovarian si de corticosuprarenale (mutatie punctiforma) . mamar. raf sau mil. Clasa Po ce codifica tirozinkinazele cu rol receptor: ros. melanom malign (mutatie punctiforma) 6 . erb-B1. ovarian. mb. fps sau fes. cot. Modificari cromozomiale si rolul lor în aparitia cancerelor: . ce leaga GPT: ras (H-. pulmonar. Definitie: . si altul. 36. ce codifica întreaga activitate celulara . deletia. ski. mitocondriale: bcl2 IX. jun. K-. ovariene. familia myc (c-. c-myc => c.absenta genelor = “anti-oncogene” duce la dezvoltarea tumorilor. Clasa Po ce codifica serinkinazele citoplasmatice: mos. col uterin 2. integrand genomul sau în cel al gazdei => notarea oncogenelor celulare cu “c” iar al celor virale cu “v” controlul activitatii oncogenelor prin inhibitori speciali (antioncogene) 35.gip => c. met. de colon (amplificatie) . neomologi.anomalii de nr. l-.myc => c.Lynch 2 = Lynch 1 + c.= predispozitia genetica interdependenta de factorii exogeni.anomalii de structura (inversia. col uterin. de mediu.oncogenele provin deci din gene fiziologic preexistente (protooncogene = gene normale cu potential malign ce controleaza cresterea si diferentierea celulara) sau din genomul unui virus ce infecteaza celula respectiva.î. Translocatia reciproca: = schimbul de material genetic între 2 cromoz. erb-B2 sau her. l-myc => c. translocatia.oncogenele = gene care modifica atat structura cat si functia genelor normale ale organismului (“gene de transformare”). n-myc) (dau cancere multiple) X. Exemple de oncogene cu rol în aparitia unor cancere: . H-ras=> c. mamare. de a dezvolta un cancer . mamar. gsp VI. 38. fgl5 II. Altfel definite. abl sau bcr III. nu se pierde material genetic. Clasa Po ce codifica factorii de crestere: sis. Translocatia nereciproca: = schimbul de material genetic între 1 cz.myc => limfom Burkin (translocatie) . pulmonar. iar prin amplificatie determina neuroblastom . sunt gene functionale ce-au suferit o modificare în structura lor si vor da nastere prin produsul lor unor celule canceroase (caractere fenotipice diferite de celula normala) .Lynch 1 = c.erb B2 (her) => c. myb. fox. cu pierdere de material genetic. vav. Neclasate: dbl. cromozomi inelari) 39. N-ras). pim1 VII. maf.familia myc => 1. Clasa Po ce codifica reglatorii citoplasmatici: crK VIII. ret IV. gip. yes.protooncogenele = genele reglatoare functional. vezica urinara. n-myc => c. Clasa Po ce codifica prot. colonic (amplificatie) .erb B1 => cancer epidermoid si glioblastoame (amplificatie) . rarbeta XI.familia ras => 1. Clasificarea protooncogenelor / oncogenelor (Po): I. fos. mamar. Clasa Po ce codifica prot. a. Protooncogenele si oncogenele. 37. int1 si int2. (aneuploidii) . p53.in retinoblastomul malign si tumora Willms se pierde material genetic . kit. Cancerul – boala ereditara ? Vezi 2) 34. . hap. C1imt. fgr. Clasa Po ce codifica receptorii nucleari: erb Abeta. uterine 33. pulmonar 3. Clasa Po ce codifica factori de transcriptie nucleara: erb A. fms.

d) limfocite cu infiltrat tumoral (TILi) pleaca de la tumora in prezenta IL2 . mentin celulele fagocitare prin Factorul de Inhibitie a Migrarii (MIF).î. N-ras => c. Componenta aferenta a RI: = recunoasterea antigenelor de catre LB si LT care au fost sensibilizate la Ag de APC (macrofage) Macrofagele recunosc fragm de Ag = epitopi pe care ii expun pe suprafata.alte tipuri de celule: NK. tumorale) b) limfocitele NK distrug celulele tumorale alogenice fara sa fi avut contact cu Ag c) limfocitele AK distrug celulele tumorale dupa ce au avut contact cu Ag : . Componenta eferenta a RI: a) LTh si LTc actioneaza pe linii celulare al caror Ag este necunoscut (restrictie alogenica) . Imunodeficienta congenitala sau dobandita 2. IL3. Facilitarea imunologica Vezi 45). activeaza celulele fagocitare NK prin intermediul interleukinelor. Limfokinele au actiuni multiple. însa sunt anti-melanom malign si anti-cancer renal). placi Payer (intestin).legarea Ag tumorale de receptori specifici ai celulelor efectoare LTc. leucemii acute .alte limfocite (LB atrase de IL2 în focar => Ig si citokine). IFNgama 43. timus. gastric (amplificare) .LT elibereaza limfokine si se produce intercooperarea LT si LB.3: Reprezinta un proces imun care ar facilita crescut/mare tumorala prin: (RI de favorizare) A) Factori ce tin de gazda: 1. Wiscott-Aldricht) b) dobandita (sarcoidoza. limf. B) Factori ce tin de tumora: 7 . colonic. fiind factori chemotactici pentru macrofage si pt alte celule fagocitare.in organele limfoide se produce clonarea limfocitelor sensibilizate la Ag si pot sa apara limfoame . rezultand aparitia unor Ac blocanti ce îmbraca celulele tinta scotandu-le de sub actiunea factorilor citostatici .inhibitia RI de tip central prin blocaj la nivelul ggl.inhibitia ramurii efectoare a RI . Centrul imun: = organele limfoide = splina.celulele efectoare: LTh (prolifereaza în +Ag si activeaza LTc prin citokine) si LTc (ce act.src => c.A. pe cel.2. Reglarea RI: 1) direct: realizata de LT reglatoare (LTh si LTs) si monocite (Mo) 2) indirect: realizata cu ajutorul LK (limfokine-limfocite) si MK (monokine-Mo). bronhopulmonar. macrofage (Mo atrase de IFNgama si activate) e) IgA. 41. IgM declanseaza reactia Ag-Ac cu distructia celulelor tumorale f) unele citokine au actiune directa pe celulele tumorale (actiune antiproliferativa) g) TNF. prin imaturarea SI fata de anumite Ag 3. K-ras => c. pancreatic. IL – stimul al citotoxicitatii) 44. tiroidian. Toleranta imunologica. IgE. SIDA. poate fi: a) congenitala (sd. celula tumorala sau Ag tumoral nu mai e distrus. bolnavi transplantati) 45. Imunodeficienta: = deprimarea capacitatii de aparare a organismului la diferite nivele ale RI. IgG. splinei sau timusului (prin LTs care inhiba secventa de activare RI) . intestinal. Facilitarea imunologica este un proces imun ce consta în favorizarea crescut/mare tumorii prin : . K (asemanatoare NK. . mamar 3. ce sufera un fenomen de orbire (nu pot sesiza celulele neoplazice sau cele transformate) a.K-sam => c.. ggl. colonic (supraexpresie) 40. stimuleaza proliferarea celulelor fagocitare (efectoare) prin factori mitogeni (IFN – antiproliferativ. 42.

Cancerul apare datorita unor noi secvente în structura ADN-ului celular. o noua informatie ce poate fi adusa de un virus exogen (nu neaparat ereditar). gag. cand exista un numar mic de celule neoplazice ele se strecoara pe langa celulele efectoare si se dezvolta nestingherite (carcinom “in situ” ce are < 100.1. nici virogene. 46. însa care în mod exceptional. a. 8 . acest proces include doar transformarea cel normale -> cel. 51. mai putin rezistente la o combinatie de agenti chimioterapici. 53. 52. chiar si la copiii mici. 48. 47. ci epigenetic. ci doar tulburari functionale existente în controlul activitatii genelor reglatoare ale cresterii si diferentierii celulare. . fara a veni în prealabil în contact sensibilizant cu Ag tumoral. onc (singura ce produce transformarea celulei normale în celula neoplazica). atunci cand se atinge un nivel suficient de mare de celule pt. apoi la tumori decelabile clinic si la metastaze. cancer => nou virus). un cancer pe care-l mostenim). Imunorezistenta: Dupa unii autori toate tumori umane imunorezistente de la început. tumora fiind rezultatul erorilor de transmitere ADN-> ARN->ADN. 49. Furisarea imunologica Vezi 45) B) 3. a declansa un RI capacitatea de aparare imunologica a organismului e depasita. Carcinogeneza. ce se vor dezvolta stadial. 50. cu timp lung de aparitie a Ac => tumora nu mai poate fi reprimata (crescut/mare masiv) 2. se activeaza (cu transformarea unui virogen oncogen inactiv într-unul activ) printr-o oncogena (evidentiindu-se printr-o oncogena). Definitie: = un sir (cascada) de evenimente ce duc la dezvoltarea dintr-o celula normala a una sau mai multe celule canceroase (suse). prin interventia factorilor de mediu înconjurator ce duce la deprimarea SI. Furisarea celulelor tumorale.000 cel.î. fiind stimulate de interleukine si IFN. ce-s mentinute inactivate prin mecanisme imune.aceste anomalii pot sa apara în ∀ moment al vietii. canceroasa). în una sau mai multe din genele de reglare a cresterii si diferentierii celulare (gene functionale). Astfel s-ar explica aparitia cancerului la ∀ varsta . ajungand la tumori mici. nefiind deci modificari în structura genelor reglatoare.genele modificate devin oncogene si concura la declansarea transformarii unei celule normale în celula maligna. ducand în final la deces (dupa unii. Imunorezistenta celulelor tumorale 3.). Ce sunt celulele NK?: = sunt celule native / varietate de limfocite ce au capacitate naturala de distrugere a celulelor tumorale. cand pot sa apara greseli si mutatii care numai accidental pot sa dea nastere la gene oncogene (apar astfel informatii pt. Teoria protovirusului (Termin): Considera ca celula umana nu are informatii pt. în practica însa toate celule tumorale rezistente la un anumit chimioterapic. Retrovirusurile au 4 gene: env. Teoria mutatiei somatice (genetica): .admite toate unor anomalii sau mutatii (modificari) de structura. pol. Teoria virogenului oncogen (Huebner): Înca de la nastere toate celule ce încorporeaza particule virale inactive (evidentiindu-se retrovirusuri în placenta mamara si embrion => informatii pt. Antigenitate tumorala redusa. cancer. Teoria diferentierii aberante (epigenetica): Considera ca fenomenul nu ar fi genetic.

de tip II în membrana bazala vasculara .Pt.Pt. fiind de lunga durata. Se produce rapid.Pt. cu capilarele din jurul tumorii usor dilatate. Enumerare: . C. rar însa perioade mai lungi. avand frecvent o durata scurta. Initierea (prima etapa): Prima etapa din carcinogeneza. Promotia nu-i aditiva si poate fi reversibila. Se. ducand la modificari în structura ADNului. caroten. fara semne clinice sau alterarea bolnavului sau medicului. etc) si colagen (proteinazorezistent. avand un prag de actiune al agentului promotor. chimic.î. Apar modificari masurabile ale cariotipului. laminina. degradat de colagenaze). se datoreaza unor mutatii ce apar în celulele stem normale ca urmare a expunerii lor la un agent initiator incomplet (fizic. fiind alcatuita din glicoproteine specifice (colagen) si proteoglicani (fibronectina. 57. Durata carcinomului „in situ” este estimata la 5-10 ani si reprezinta etapa oculta a evolutiei unui cancer. diferentierea. antioxidante. substante chimice 58.crescut/mare capacitatii invazive si de metastazare. In final se obtine celula suse maligna. Promotia (etapa a doua): Apare ca urmare a actiunii unui agent promotor asupra unei celule initiate (agentul promotor nu este carcinogen decat pe o celula deja initiata). În cazul tumorii epiteliale celulele maligne nu depasesc membrana bazala (“in situ”). migrarea si supravietuirea normala a celulelor. reversibile dupa altii (prin capacitatea de reparare a moleculelor ADN = reinlocuirea perechilor de nucleotide alterate sau împerecheate gresit. Azi se blocheaza prin antiinitiatori: vitaminele E.dezvoltarea masei de celule neoplazice . hormoni . evuoland în trepte în functie de doza de agent promotor (avand un rezultat final vizibil clinic/paraclinic). In anumite localizari ar putea fi diagnosticat (cancer de col uterin). ce nu-I vizibil la MO. progresia (carcinomul “in situ”): Celulele ce se selectioneaza în etapa de promovare sau promotie se înmultesc progresiv de la 103 la 105 celule. a. cu selectia clonala a acesteia). tirozinkinaze .de tip V în anumite membrane bazale .de tip I si III în spatiile interstitiale (matricea extracelulara) . retinoizi . Dupa unii promovarea ar selecta celulele initiate. 55. PDGF).de tip IV în membrana bazala (lamina densa) .54. dupa altii mai toate între aceste etape (promovare si initiere) si stadiul de crestere (expansiune clonala selectiva a celulelor initiate). Dezvoltarea. denumit stadiul de carcinom minimal invaziv). viral). 56.Pt. ce concura la: . spontan ireversibile dupa unii. dupa excizia acestora). Receptori cu rol în carcinogeneza. factorii de crestere transformati . celulele tumorale avand receptori pt.crescut/mare autonomiei celulare . formand o tumora avasculara ce se hraneste prin imbibitie si difuziune (nu are vascularizatie proprie). factorii de crestere (epidermal EGF.Pt. se trece de la o etapa oculta la o tumora vizibila (între Tis si Tvizibila toate stadiul de microcarcinom. cu transformare din stare premaligna latenta -> stare maligna ireversibila. fibroblastic FGF. Matricea extracelulara: = structura ce asigura proliferarea. fiind etapa în care celula normala se transforma în celula canceroasa (modificarea celulei clonale. Colagenul este: . condronectina.de tip VI ubicuitar 9 . Progresia carcinomului “in situ” va cuprinde si invazia locala si metastazarea.

Dezvoltarea locala a cancerului: Vezi 60) V. cu scazut/mic sau modificarea potentialului electric membranar al celulei . urmata de degradarea acesteia: . polipeptidaze si a unei colagenaze de tip I (enzimele de degradare matrice extracelulara sunt markeri de agresivitate tumorala. oculte. gazda. perforatia digestiva (tot prin proces eroziv) 10 . prezenta receptorilor cel. cu degradarea mb III. medii. Dezvoltarea tumorii depinde de 3 factori: a) compartimentul celulelor aflate în G0 (înafara ciclului celular) b) compartimentul celulelor aflate în G1. M (în proliferare) c) compartimentul celulelor ce se pierd prin lipsa vascularizatiei (datorita inegalitatii vascularizatiei în tumora) 63. maligne pt. cataclismice.factorul tumoral angiogenetic Volkmann stimuleaza neoangiogeneza tumorala (neovase ce asigura nutritia necesara replicarii) = TAF (tumora avasc.motilitate crescut/mare fata de celulele normale. S.prezenta receptorilor pt. ce determina moartea) 2. catepsine E si D. glicoziltransferaze si plasminogen-urokinaza) V. agresivitatea tumorii si capacitatea de aparare a org. polipeptidaze.atasarea este preferentiala la portiunea necolagenica a membranei (pe laminina) . Dezvoltarea locala a tumorii: . stromal) 60. cu forta crescut/mare de propulsie si adaptarea formei la textura tesuturilor din jur (datorita citoscheletului celular modificat) => vor infiltra matricea extracelulara IV. Factori ce influenteaza cresterea tumorala: I. din jur 61. Obstructia organelor cavitare (extrinseca / intrinseca) 3. endoteliale de la nivelul capilarelor catre tumora => neovase de vasc. avand 2 componente – una colagenica si alta necolagenica (laminina.celulele maligne degradeaza matricea extracelulara prin activarea unor proteaze. colagenaze tip I. de invazie locala: I. factorii de crestere transformati . Hemoragia prin erodarea vaselor (mici. 62.proliferarea tumorala duce la distrugerea tes. fibronectina. Timpul de dublare al tumorii privind durata ciclului celular (cu cat este mai scurt cu atat dezvoltarea este mai rapida). Membrana bazala Este alcatuita din 3 straturi. Scaderea adezivitatii celulelor maligne: . tumorala) II.datorita unor deficiente jonctionale determinate de oncogena II. Interactiunea cel. Fistulizarea. exteriorizate.multiplicarea celulei tumorale. acestia si TAF (mobilizarea cel. G2. Complicatii directe ale cancerului: 1.proliferarea depinde de factorii locali: .secretia (autocrina) a acestor factori . cu raport direct cu celulele parenchimului) b) lamina densa sau bazal lamina (900-1000Å) c) lamina lucida interna (în contact cu tesutul conj. ansamblul celulelor rezultate formand parenchimul tumoral. maligna – tesut gazda: . acid hialuronic): a) lamina lucida externa (200-400Å.activarea unei plasminogen-urokinaze -> activarea plasminei ce activeaza colagenaza de tip IV. mari.datorita lipsei de ioni de Ca. putand fi dozati: proteaze. III. Secventele fen. Locomotia celulelor maligne: . Factorii de crestere transformati. Atasarea celulelor maligne de membrana bazala.- de tip VII si VIII 59. tesutul / elementele tesutului gazda formand stroma tumorii . devenind vasculara) . proteoglicani.

de 64. etajata. ovarian sau Bronsica la cc. Producerea unor substante polipeptidice: enzime. Imunosupresia. Suprainfectia tumorii 3. Cai de diseminare la distanta. Complicatii la distanta: paraneoplaziile 4. Calea vasculara de metastazare: 11 . reumatoide). mediastin -> sd. Definitie: = migrarea celulelor maligne de la nivelul tumorii primitive în alte tesuturi si organe aflate la distanta de locul unde s-a fixat si dezvoltat tumora. casexie paraneoplazica. Musculare. Digestive. ACE (Ag CarcinoEmbrionar).4. Enumerare: Neurologice. cu formare de neovase. prurit paraneoplazic (limfoame). Osteoarticulare (sd. Endocrine. fibroliza. Paraneoplaziile. 65. Mecanismele de diseminare la distanta: Reprezinta modalitatea de patrundere a celulelor neoplazice în caile de diseminare metastatica: a) embolizarea prin microemboli b) permeatia cu noduli de permeatie (cancer mamar / în coloana în limfaticele dermului) c) implantarea (cancer ovar ≈ celule tumorale se desprind din structura tumorii si se implanteaza pe peritoneul fundului de sac posterior => carcinomatoza peritoneala ce determina exitus prin ocluzie intestinala progresiva. Diseminarea la distanta (metastazarea). Enumerare: 1) desprinderea celulelor maligne din tumora primitiva 2) patrunderea în vasele limfatice si sanguine (intravazarea) 3) vehicularea în torentul circulator (citemia neoplazica) 4) oprirea celulelor neoplazice în microcirculatia unor organe aflate la distanta de tumora primitiva 5) extravazarea cel. Cutanate. febra. trombocitopenii). 66. pulmonar) (anterograd sau retrograd) 4) calea LCR => meningita carcinomatoasa 5) de-a lungul tecilor nervoase si radacinilor nervilor 6) Peritoneala => carcinomatoza peritoneala 68. dar si carcinoame) 2) Limfatica (frecv carcinoame. multipla) d) extensia la distanta pe cale nervoasa (de-a lungul fibrelor nervoase) 67. Renale. tromboze extensive. anemii. maligne (formand clonul . cu modificarea imunitatii 65.µ metastaze macrometastaze) 7) dezvoltarea unei colonii neoplazice cu circulatie proprie datorita TAF. limfatici sunt distruse. mediastin) Compresiunea de vecinatate (maduva spinarii. formand initial micrometastaze. se cantoneaza ± se replica celula neoplazica sau intra în torentul circulator) 3) cai naturale (Tubara la cc. Boala minima reziduala reprezinta aparitia metastazelor (ce toate din momentul prezentarii bolnavului la medic) dupa tratament. 64. cu infectii bacteriene si virale letale (din limfoame si leucemii) 2. tumorale din mica circulatie a organului respectiv. PG (prostaglandine). uretere -> IR. apoi macrometastaze sau cancer secundar. receptori ectopici. Hematologice (CID. rar sarcoame => în ggl. la nivelul parenchimului 6) nidarea sau fixarea cel. Etapele metastazarii.µ colonii . Complicatii indirecte ale cancerului: 1. Enumerare: 1) Vasculara (frecv sarcoame.

toate o perioada critica de 5 ani cand riscul de metastaza este foarte mare. elibereaza TAF formand macrometastaze vascularizate sau cancer secundar. între ei (bloc adenopatic) sau la tesuturile din jur (treapta N2). urmand faza de citemie neoplazica. (nu drept – aici vine ductul toracic limfatic) -> cord drept. endometru . Cu cat nr. Aici prolifereaza. unde: a) celulele trec în eferentele ggl. pe aceasta cale limfaticele sunt invadate din aproape in aproape. extravazandu-se prin insinuarea printre celulele epiteliale. calea trompelor uterine (c. ganglionar de catre elementele SI de supraveghere d) se multiplica. Momentul aparitiei metastazelor: In cursul evolutiei tumorii primitive. celulele tumorale avand o preferinta pt. metastazele constituie primul simptom al unui cancer (mamar. calea limfatica a ligamentului rotund catre ggl. bronhopulmonar) = metastaze cu punct de plecare nedeterminat c) dupa îndepartarea tumorii primitive: . fara nici o legatura cu organul de dezvoltare a tumorii primare f) pe cale limfatica ajung în marea vena limfatica (a abdomenului). anumite organe (“homming”). aratandu-i originea din aceasta.retrograd) 3.dupa ce tumora a atins un anumit volum b) foarte precoce: . Distributia metastazelor (în anumite organe): I. a. sg. rar îsi schimba fenotipul. ajungand astfel la I-a statie ganglionara de la tumora. cu aderenta crescut/mare la organul respectiv 12 . cand celulele maligne sunt vehiculate în torentul circulator. cel. calea tecilor nervoase periaxonale si radacinilor nervoase 6. calea peritoneala (cancerele de tub digestiv metastazeaza in cavitatea peritoneala) + cancer ovarian 2. Ipoteza samanta-sol prin care predilectia diseminarii este determinata de factori dependenti de tumora si de gazda. ce înconjoara celula maligna). datorita prolifererarii celulare maligne aberante la nivelul noii localizari. apoi în cisterna Pequet / sau direct în aceasta -> canal toracic limfatic -> confluent jugulo-subclavicular stg.. a. Ipoteza hemodinamica prin care frecventa metastazelor într-un anumit organ depinde de gradul de vascularizare sau de aportul sangvin la acel organ (metastaze pulmonare deoarece pulmonul este primul filtru pentru celulele maligne) II.înaintea tumorii primare. renal. 69. calea LCR (cu localizare în toate regiunile SNC) 71. sparg capsula si fixeaza ggl. pe cand carcinoamele metastazeaza pe ambele cai. spre statii îndepartate b) altele trec în jonctiunea capilarelor limfatice cu cele venoase periganglionare si intra în torentul circulator c) celulele sunt distruse la niv. dezvoltarea si manifestarea clinica a metastazelor se pot produce în prezenta sau dupa indepartarea tumorii a) dupa o perioada de evolutie locala a tumorii: . exceptional pe cale limfatica. microembolii agregandu-se homotipic sau heterotipic (la cel.î. în special limfatica Celulele tumorale patrund prin permeatie si embolizare în vasele limfatice (permeatie = coloana continua de celule neoplazice în interiorul vasului limfatic). pe care o degradeaza ajungand în organ. La nivelul microembolului.î. ovarian – anterograd si c. 70. canceroasa ajunge pe m.Celula neoplazica patrunde mai ales în capilarele venoase si venule (în faza de intravazare). limfatic. celulelor maligne din torentul circulator este mai mare. Dupa oprirea în organul tinta celulele maligne elibereaza enzime. apoi scade în 5-10 ani 72.b. limfatici inghinali externi 5. Cai naturale de metastazare: 1. cu atat posibilitatea de metastazare este mai mare. calea bronsica 4. Calea limfatica de metastazare: Sarcoamele metastazeaza predominant pe cale vasculara. Aceste metastaze au frecvent acelasi fenotip cu tumora de origine. invadeaza local gl. astfel se produce metastazarea ggl limfatici e) uneori ganglionii blocati de procesul de invazie determina metastazarea retrograda a celulelor neoplazice catre ggl. celulele neoplazice sunt protejate de celulele periferice.

În mod normal. aparand în tumorile anaplazice).CA125 – c.PSA – c. dar se pot intui prin scoruri prognostice. Antigene tumorale: toate antigene asociate cu tumora. cromocentrii anormali de condensare a cromatinei.CA19-9 – c. apar disfunctionalitati hidroelectrolitice. celulele tumorale avand o mare nevoie de glucide. Se clasificate în: a) Ag asociate tumorii (prezente si în celula normala. TAG72 – c. 81. hipercromazia nucleului) si nr. ci indicand doar stadii avansate ale acestuia = ACE (Ag carcino-embrionar). Boala minima reziduala: Sunt micrometastaze locale lasate netratate dupa îndepartarea (radicala) a tumorii primare. postiradiere. mamar .CA15-3. cu prognostic nefavorabil. nefiind specifica vreunui anumit tip de cancer. nediferentiate) g) se raspandeste la distanta. dispusa aproape în tot nucleul sub forma de granule de aspect grosolan. multiplicandu-se foarte rapid. La nivelul tumorii creste metabolismul glucidic anaerob (arde “zahar” mai repede). exprimarea lor creste reactiv în cancer. ficatului. 75. prostata c) Ag oncofetale (normal sunt represate dupa nastere. cu evolutie si factori de prognostic nefavorabili. dar mai putin) b) Ag specifice tumorii – au caracter histoprognostic: . proteic. 78. Aceste micrometastaze nu se pot determina. (multinuclearea. Prezinta urmatoarele caracteristici: d) are acelasi genotip cu celelalte celule tumorale. antigene oncofetale (Ag carcinoembrionic alfa feto-proteine). fie organul nu mai are capacitatea de a sintetiza aceasta substanta. în celula canceroasa acestea fiind modificate 77. Modificari morfologice ale nucleului celulei canceroase: Nucleul creste în dimensiuni (cariomegalie) dar aceasta se intampla si in alte stari (postcaustice. gamma-fetoproteina si alfa-fetoproteina) d) AlloAg. un microcosmos cu proprietati si calitati diferite de celula normala. Predilectia pt. antigene la nivelul tumorii. zdrentuiri – mai greu perceptibile – sau protruzia acestuia). regenerarea hepatica). chimica specifica cu rol în oprirea cresterii acestor organe (CHALONE) si care atinge un prag local adecvat în momentul dezvoltarii maxime a organului respectiv. ramanand în faze tinere. Modificari biochimice ale celulei canceroase: Se modifica toate metabolismele: lipidic. glucidic. endometru . avand aceeasi origine într-o clona celulara modificata e) pastreaza o autonomie de restul organismului f) este anaplazica (cu proliferare anarhica. de ovar. Metastazarea în cascada: Reprezinta metastazarea unor celule cu originea într-o metastaza (într-o tumora metastatica sau secundara) = metastazarea metastazei (limfadenoctemie de principiu) 76. un anumit organ în functie de codificarea oncogenica este o ipoteza actuala. Celula canceroasa: Este substratul proliferarii maligne. facandu-se un tratament adjuvant de siguranta. celulele din structura tegumentului. secreta o subst. mai multe celule (CMH/HLA). îsi modifica forma (lobulari. Cancerul a fost denumit si o “boala a membranei celulare” 74. rinichiului.III. Celula canceroasa fie nu raspunde la actiunea acestei substante. ce pot fi receptori pt. Modificari ale citoplasmei celulei canceroase: 13 . Apar oncogenele. digestive . distributia cromatinei (creste heterocromatina. înca pusa în discutie 73.

Reglarea proliferarii celulelor epiteliale normale si rolul acesteia în evolutia celulelor tumorale: 14 .odata cu mutatiile aditionale se schimba si antigenitatea tumorii 88. Aceasta deoarece nucleul creste in dimensiuni (se face DgDif cu alte stari patologice: postcaustic. scazut/mic fibronectina. Semnalele proliferarii celulare: . patologic – “gramada”) . paroase. (proteaze. Modificari ale mb.a miscarii sau dispunerii celulare (normal. mai agresive. -> 1. Modificari ale raportului N/C: Raportul dintre dimensiunile nucleului si cele ale citoplasmei care in mod normal este subunitar (chiar daca exista variatii in functie de fazele ciclului celular). la celula canceroasa apar ca receptori modificati = allogene) 84. semn ca s-au pierdut portiuni din citoplasma sau semn de fragilitate. iar CMH/HLA. ce fav. clona) 86. celular.Citoplasma scade în cantitate.paracrine = semnale pt celulele din jurul celulei secretorii . celulelor canceroase: Apar neregularitati sau chiar lipsuri membranare. postiradiere sau regenerarea hepatica mai sunt insotite de cariomegalie). colagenaze). Originea monoclonala a cancerului: Vezi 1) Sustine ca originea cancerului se afla într-o singura celula suse transformata (1 cel.anumite celule dintr-o tumora pot suferi mutatii aditionale rezultand noi celule care prolifereaza si se formeaza subclone. creste in favoarea nucleului cu cat gradul de anaplazie a celulei este mai mare (prognostic defavorabil). Prin replicare. iar citoplasma scade cantitativ (celule mici intalnite in cancerele agresive cu prognostic prost). concomitent crescut/mare ac. desigur. 82. celule : fungiforme. dar. 89. cu polimorfism marcat si celule mici întalnite în cancerele agresive cu prognostic defavorabil) si forma (grade diferite de heterogenitate in tumorile solide (compacte). aceste celule suse transformate genereaza o clona celulara maligna care prin dezvoltare anarhica duce la aparitia unor tumori care se dezvolta spontan. fus. de unde si un grad de maturare si de aglomerare a celulelor (in procesele de proliferare maligna). mormoloc). cu diferite grade de anizocitoza. îsi schimba dimensiunea (mai mica.aspect de “pavaj”.alterarea diviziunii celulare (normal – 1 singur str. datorita receptorilor membranari: . Originea policlonala a cancerului: Vezi 1) Originea ar fi în mai multe cel. 83. este necesar sa existe si receptori pt aceste semnale la nivelul celulei.endocrine = semnale la distanta de celula secretoare (pe alt tesut.autocrine = semnale pt aceeasi celula . Etapele evolutiei normale a celulelor stem (suse): diferentiere la forma matura (in stadiul G2 al ciclului celular al celulelor normale) multiplicare (->automultiplicare) moarte 85. suse transformate. mai rezistente la tratament . neoplazice e) alterare ciclu celular (crestere rapida cu sinteza necontrolata de ADN) f) alterare compozitie membrana celulara (scazut/mic glicoproteinele cu greutate moleculara mare. a) inhibitia de contact (adezivitatea). normal prezente la alte celule. sialic) g) modificari antigenice (tumora capata Ag fenotipice. Rezultatul mutatiilor aditionale în evolutia cancerului: . patol. organ etc) Exista semnale de proliferare celulara (factori de crestere). – mai multe) b) alterarea transportului si permeabilitatii membranare c) alterare jonctiuni intercelulare d) alterare enzime de supraf. glicozidaze. pseudofus. capacitatea invaziva a cel. 87.

în unele zone contine rec. formand proteoglicanii prezenti pe suprafata celulara si în matricea extracelulara (modificarile lor se asoc. se suprapun si se comprima 93. glicozidaze.fibroblastii normali se divid pana la contactul cu o cel. alterari ale jonctiunilor intercelulare. manoza si aa. . Alterarea sarcinilor electrice ale suprafetei celulei canceroase: S-au plasat cel. care favorizeaza capacitatea invaziva a cel. tumorale se face sub influenta factorilor de crestere TGFalfa si beta . cat si a densitatii crescute de fosfolipide si modificarii structurii si calitatii glicoproteinelor (proteaze). alterari ale enzimelor de suprafata: proteaze. cromozomilor si deficitului de formare a jonctiunilor comunicative între celule . membranari.gp sunt de asemenea în cantitate scazuta. 90. ci continua sa migreze a. Alterarea inhibitiei de contact a diviziunii: . normale dat. cu scadera diviziunilor pana la oprirea lor la o anumita densificare celulara. tumorale în camp electric siele s-au deplasat mai rapid spre polul pozitiv decat cel. membrana. receptori cu scaderea adezivitatii celulare si degradarea membranei bazale.Proliferarea cel.cel.cel. canceroase au un niv. canceroase prez. Alterari în compozitia membranei celulare: . favorizand invazia. 91. Se pare ca în cazul celulelor canceroase scade expresia membranara a rec. tumorale în camp electric. TGFbeta. normale . fucoza. proteinele integrale membranare). normale ce cresc pe un singur strat se deplaseaza pana la contactul cu un „obstacol” (celula vecina sau marginea placii) prin inhibitia de contact a miscarii cat si a diviziunii celulare dand aspect de pavaj . mb. elastina si proteoglicanii formeaza o retea fibrilara ce mentine celula în tesut (fibronectina este suport pt. celulara. colagenaze. celula tumorala avand o nevoie crescuta de glucide va duce la o crestere a importului si transportului de glucide. celulelor canceroase .î.exista alterari ale comunicarii intercelulare datorita unor modificari ale rec. dand aspect de gramada celulara 92. Ce sunt receptorii integratori (integrine)?: = sunt anumiti rec.si anume TGFalfa stimuleaza cresterea iar TGFbeta o inhiba prin intermediul unor receptori specifici. Fibronectina este componenta si a matricei extracel. cresterea tumorala nemaifiind inhibata. normale . în timp ce cantitatea de ac. glicozidaze. Deci creste permeabilitatea si rata transportului membranar. pt.celulele canceroase au fost observate in vitro comparativ cu cel. deficitului ionilor de Ca. crescut de GMPc. . a caror capacitate de receptionare a informatiei este mult scazuta . urokinaze.glicoproteinelor care alc. Alterarea inhibitiei de contact a miscarii (pe placa de cultura): . de supraf. scaderii nr. sialic este crescuta 97. cu malignitatea) .cel. ce duc la o alterare a citostructurii (citoschelet. . alterari ale enzimelor de suprafata: proteaze. Aceasta alterare presupune o activare sau o inactivare aberanta.fibronectina are o conc. care stimuleaza sinteza ARN 95.exista alterari ale ale sarcinii electrice a suprafetei celulare: s-au plasat cel. Astfel se va acumula local apa prin efect direct (glicoliza) cat si indirect (forte osmotice) => dezechilibre hidroelectrolitice. scazuta la niv. vecina. Alterari ale permeabilitatii si transportului membranar: Metabolismul glucidic anaerob creste. canceroase prez. ai celulelor canceroase prin intermediul carora acestea adera la celulele din jur si la mb.cel.exista modificari fibronectinice pe supraf. Alterari ale enzimelor de suprafata: . Astfel se realizeaza un singur strat de celule . bazala (vasculara) si care induc sinteza de enzime proteolitice. Principiile diagnosticului în cancer: .fibroblasti. se pot suprapune unele peste altele.cel.dg. Este ca un exoschelet. contin glucide: galactoza. neoplazice. de certitudine: 15 . canceroase prez.ele s-au deplasat spre polul pozitiv cu viteza mai mare decat cel. ce realizeaza suportul celular. 96.celulele canceroase nu se opresc în momentul atingerii între ele. colagenaze 94. cel. care sunt mult modificate dat.cel. . moleculari. canceroase continua sa prolifereze. Împreuna cu colagenul.

angiografia (relatia cu axul vascular + reteaua locala). Principiile diagnosticului în cancer: .Singurul mijloc prin care se considera ca cert dg de cancer este ex. purulente la niv. endoscopia. placentar). citologic exfoliativ sau prin punctie aspirativa. ex. sero-sangvinolente. La tumorile la care nu se poate face terapie incizionala sau excizionala diagnostica se face punctie cu ac fin si ex. imagistice: RX. ecografia. CA19-9 = tub. orificiilor naturale: genital. de san) Cand nu putem diferentia malignitatea de benignitate. ano-rectale. viteza de crestere a tumorii (lenta = col uterin. Def: Reprezinta totalitatea mijloacelor ce concura la stabilirea existentei bolii. histopatologic sunt: 1. det. CA15-3 si TAG72 = mamar). Etapele dg. imunologice (det. dispneic. cavografia. estradiol = san. enzimatice (dozare PAlcalina = cc. caseta oncologica 2. de : 1. RMN. bolnavii care nu au indicatie chirurgicala La categoriile de mai sus. Depistarea (cancerului – Babes Papanicolau): Este o metoda de descoperire a cancerelor incipiente sau avansate efectuata la o populatie asimptomatica cu scopul de a stabili suspiciunea de boala. dozari proteine (modificari fractii proteice serice / urinare (p. dar benigne si invers. scintigrafia. CT. 17-ceto-steroizi urinari = ovar.plasminogen-urokinaza = agresivitate cc. 98% pt. RX marita (detalii). ex. fizic pe aparate si sisteme si loco-regional tintit. Semnele indirecte ale cancerului: Semne de alarma specifice: 1) scurgeri anormale (seroase. met. APP 2. citologic. act. care poate sa afirme malignitatea bazandu-se pe criterii citologice (celulare si arhitecturale. rapid = leuc) 4. investigatia clinica: examen obiectiv atent executat. Def.dig.endom. CA125 = ovar. localizarea tumorii (explorare imagistica a organelor retroperitoneale) 5. radiologic). modificari de expresie si amplificare a oncogenelor. toracotomia??? 3. gamma-prot). pleurezie neoplazica 3. APF.Bence-Jones. laparoscopia (rol diagnostic si terapeutic). dozari hormonale (cortizol.osoase.monoclonali. paraclinice (acuratete de ex. analize de lab. PAcida = cc. gonadotropine corionice = carc. PSA = prostata. met de lab: hematologia (HLG. Enumerare: 1. mamelonar. în cancer. investigatii imagistice 101. bolnav (rapiditatea prezentarii bolnavului la medic) 2. AHC. bronhii). desi exista tumori cu aspect malign . termografia. clinice: anamneza. Metode de dg. cu ajutorul ac. sangvinolente. (investigatii biologice. coroborat cu datele clinice si ex. VSH). de structura) Categoriile de exceptii unde nu se face ex. dg este pus clinic si paraclinic (endoscopic. biochimice si histopatologice) 3.) 2) semne de compresiune pe organe cavitare (tub digestiv. depistarea cancerului (la persoane nesuspicionate de cancer) 99. limfografia (cu albastru Evans). alfaFP. a formei histopatologice si a gradului de malignitate. bolnavi la care riscul prelevarii fragmentelor tisulare este prea mare (stare generala foarte alterata) 2. c.: microfocarele de adenocarcinom în adenomul de prostata) 98. selectandu-se (incidenta maxima) pe anumite categorii de varsta.. Enumerare: 1. 100. tomografia. histopatologic. anamneza corect luata. mediastin sau nervi 3) semne date de obstructie si stenoze extrinseci Semne de alarma nespecifice : 16 . urmarim evolutia la intervale scurte de timp (ex. det. 102. cai aeriene sup. bolnavul cu cancer bronhopulmonar. medic (corectitudinea ex. în cancer.precocitatea dg de certitudine: Dg de certitudine precoce dep. cai urinare. met. prostata. medical) 3.. Ag: ACE. Se adreseaza unui segment populational cu risc crescut. si enumerare. a stadiilor de evolutie.

obtinerea de secretii prin aspiratie / lavaj cand biopsia nu este posibila si apoi examen citologic 108. Obiectivele clasificarii TNM în cancer: . cu atipii (fie inflamatie f. *Tomografia sp.3. Enumerare Vezi 101). lez. 103.tumora – daca este superficiala. repulsia la alimente. tiroida. Metode imagistice.ulceratii – la niv. col uterin 104. 105. Tipuri de frotiuri în citologia exfoliativa dupa tehnica Babes-Papanicolau: Tipul I – frotiu cu cel. este perceputa de bolnav si medic . neoplazice în placard 109. fie cancer la debut).neopazic (nu semne de metastaza): alterarea starii generale. ficat. discariotica si cea inflamatorie. *RMN. greu curabila T3 = t. paraclinic. f. Enumerare Vezi 101). *Met. Care sunt treptele în T în sistemul TNM?: Tx = std necunoscut (nu s-au efectuat înca toate investigatiile necesare) Tis = t.extinsa. curabila. urmarirea postterapeutica).dg paraclinic este o metoda care realizeaza un examen celular indirect . san. *Ecografia si EcoDoppler. extinsa.permite biopsia prin prelevarea tintita de material celular urmata de examen histopatologic . Valoarea metodelor endoscopice: .permit aprecierea unitara a rezultatelor si compararea rezultatelor diferitelor metode de tratament. anatomo-clinice si biologice asociate cu evolutia unui sd. si enumerare: . Def. limfografia. T2 = t.: .ajuta cel mai mult clinicianul la stabilirea unei indicatii terapeutice . factor prognostic . neoplazice izolate Tipul V – frotiu cu cel. discariotice (frotiu suspect) – se reexamineaza frotiul si se vor trata lez.2. leziunii (daca exista) Tipul IV – frotiu cu cel. T0 = t. invazive: endoscopia.genital). 106. cu modificari de tip inflamator (viata sexuala activa). buzelor. T1 = t. cancerului.1) prurit (limfom non-hodgkinian). Se face apoi ex. cu schimb de informatii intre diferiti specialisti sau unitati spitalicesti (limbaj comun) . cavografia. limbii. Care sunt treptele în N în sistemul TNM?: N da indicatii despre starea ganglionilor regionali Nx = std necunoscut (nu s-au efectuat înca toate investigatiile necesare) 17 . radioizotopica (scintigrafii pt tiroida.puternica.poate da un dg corect la peste 50% din bolnavii în std I. Se face ex. normale Tipul II – frotiu cu cel. *Met. 4) manif.greu curabila T4 = t.este cel mai imp.metodele paraclinice au la baza o serie de principii ale fizicii .cooperarea intre specialisti si incurajarea cercetarii 110. si CT (extensia bolii. col uterin . 3) disparemia (durere in timpul actului sexual = cc.Examenul clinic minutios. incurabila 111. de dim. meticulos sesizeaza tumora înca de la început: san. Enumerare: *RX si Radioscopia si Rontgen-cinematografia (imagine în dinamica). nedetectabila clinic/paraclinic. pancreas. *Termografia. fara modificari maligne. *angiografia. paraneoplazii. f.evaluarea macroscopica a leziunii in intregime . in situ. 2) repulsia la alimente (cc. planseului bucal. genital si biopsie de la niv. Valoarea examenului clinic în dg. Metode de dg.dig). laparoscopia.corect efectuat orienteaza asupra tipului si ordinii investigatiilor paraclinice si de laborator . bacteriologic si se trateaza ABterapic tintit infectia (10 zile in cazul leucorei) Tipul II – frotiu cu cel. mica. Semnele directe ale cancerului: . cu cresterea eficacitatii o data cu cresterea stadiului. insa nu detecteaza stadiile infraclinice (oculte = carcinom „in situ”) 107. sistem osos).

Stadiile clinice: Std 0 – carcinom „in situ”. y. invadarea vaselor limf (L). mobili. palpabili (mai mari de 2 cm) N2 = invazie ganglionara care a depasit capsula ganglionara. C5 = dg prin date culese la autopsie. cu tendinta ganglionilor la aderenta în jur sau între ei (bloc adenopatic ggl) N3 = invazia altui grup ganglionar (nu locoregional).hep – hepatica . m. 116L. nu sunt invadati.lym – ganglionara 113. multiple tumori primare intr-o singura localizare (m) 114. Factorii histoprognostici.cercetarea receptorilor pt.sky – cutanata . gradul de diferentiere (G). R. L0 – vasele limfatice nu sunt invadate L1 – invazia vaselor limfatice.bra – cerebrala .clinic. plasminogen-urokinaza). Vo – nu exista invazie în vene.N0 = ggl. Enumerare: . greu curabil sau incurabil Std IV – avansat. însa cu ggl. 117R.: ggl. anumite localizari (ex. Care sunt treptele în M în sistemul TNM?: Mx = std necunoscut (nu s-au efectuat înca toate investigatiile necesare) M0 = nu exista metastaze M1 = exista metastaze (std IV de cancer) O notatie suplimentara este cea cu notarea locului metastatic prescurtat: . L. recidivele (r) 120. Clasificarea simbolului R: R = Prezenta / Absenta tumorii dupa tratament. C. cu metastaze la distanta 119. mamari interni pt cancer de san) 112. neaderenti. regionali (N). neoplazice în vasele limfatice (L) sau sangvine (V). care nu a depasit mb bazala Std I si II– în general curabil. neoplazice. rp . neoplazice. polipeptidaze. neinvaziv. a. Vx – invazie imposibil de evaluat 116. Vezi 114C. greu curabil sau incurabil. Clasificarea simbolului L: L = Invazia vaselor limfatice de catre cel. nu exista adenopatie regionala detectabila. r. tipul histologic. iar metodele imagistice nu evidentiaza adenopatie N1 = invazie intraganglionara. glicoziltransferaze. Clasificarea simbolului V: V = Invazia venelor de catre cel. C3 = dg prin chir exploratorie. V. Lx – imposibil de evaluat 117. . hormoni (t. colagenaza tip I. Simboluri suplimentare în clasificarea pTNM: G. hormono-dependente au pg mai bun datorita sansei de tratament antihormonal cu efect pozitiv) .dozarea unor enzime (catepsine.dimensiunea tumorii (T). C4 = dg prin chir radicala cu examen macrosc / microsc(MO) complet al piesei operate.ple – pleurala . ggl. cu specificitate pt. localizarea. reziduala macroscopic 118. y = cazurile operate radical dupa chimo/radioterapie sau de la inceput trat chir (p).mar – medulara . 115V. R2 – t.prezenta cel.oas – osoasa .pul – pulmonara . Clasificarea simbolului C: C = Certitudine: C1 = dg prin ex. 121G r = recidive (cu notare rpTNM). Acestea sunt markeri de agresivitate tumorala.per – peritoneala . proteaza. a depasit mb bazala Std III – avansat.modificarea expresiei si amplificarea unor oncogene 18 . a = stadializarea la autopsie. V2 – invazie macroscopica. C2 = dg prin procedee speciale. V1 – invazie microscopica. reziduala microscopic. invaziv.cercetarea prin dozimetrie (=citometrie de flux) a ADN-ului si a fazelor ciclului celular . Factorii de prognostic de linia a 2-a: . R0 – eliminarea totala a tumorii dupa tratament R1 – t. 115. titrul crescut concordand cu agresivitatea .

ca tumora sa nu metastazeze. limita rezectiei trecand la distanta de tumora pt a inlatura si celulele diseminate peritumoral. tiroidian) in care nu exista semne clinice / paraclinice de invadare a ggl limfatici. transplant. G3 si G4 sunt el. macroscopic pare ca s-a scos tot. maligne. Scopurile tratamentului chirurgical al cancerului: 1. Tratamentul chirurgical cu intentie de radicalitate: Presupune extirparea in totalitate a tumorii macroscopice. agresivitatea acesteia. precursoare (precanceroase. col uterin. G1 – t. rol profilactic – se trateaza lez. Principiile tratamentului general în oncologie: . Gx. Treptele de G (gradul de diferentiere): G = Grad de diferentiere: Gx = gradul de diferentiere nu a putut fi stabilit G0 (border-line) = la limita între benign si malign (t. pt. înalt diferentiata. G2 – t. curativ – cu intentie de radicalitate / cu intentie doar de control local al bolii 2. Distanta de diseminare a celulelor tumorale depinde de dimensiunea tumorii. t. pe cand daca acestia apar invadati se face limfadenectomia de necesitate. si chiar si de organ în limite de securitate). a decela eventualele insuficiente care s-ar putea agrava în timpul tratamentului bilantul se face pt. chirurgical cu intentie de radicalitate: . paleativ – citoreductie / second-look (in cancer ovarian) 3. anatomo-patolog . Principiile trat.viata bolnavului depinde de dg precoce si de tratamentul adecvat 123. adjuvante.sigura de tratament (nici f. acesta dupa ce a fost ligaturat principalul pedicul vascular pt. hormonosupresie. curativ. incizia facandu-se în tes. Limfadenectomia regionala este în principiu obligatorie in cancere limfoide (mamar.modificarea tratamentului poate fi facuta numai cu acordul tuturor specialistilor .eficace). Prin acest tip de chirurgie. a stabili gradul ei de agresivitate si. creste supravietuirea) . nediferentiata. 19 . cu diseminare redusa (scade recidiva. reconstructie si reabilitare (Ex: ovariectomie bilaterala in cancer de san) 126. rol terapeutic – foarte imp.extirparea leziunii in monobloc. „secondlook”. solide. deoarece reprez. sanatos din jur (sacrificiu de tesut.tratamentul trebuie stabilit prin colaborarea mai multor specialisti: chirurg. rol dg stadial si de certitudine – nu exista dg de certitudine fara recoltarea unui fragm sau a tumorii în întregime. pt recidive si metastaze. tratamentul recidivelor si metastazelor 5. nefiind o metoda f. de granita). Trat. chirurgia de hormonosupresie 6. larga.121. reconstructie si reabilitare. radiolog.sa fie non-traumatica. stabilirea tipului tumorii 124. de transplant. Este o terapie locoregionala ce se adreseaza tumorilor cu evolutie locala. caracteristicile histologice tumorale si tipul tesutului afectat. dar pot ramane cel. principalul mijloc. chiar daca se apeleaza si la met. pt . 125. cu explorari complete. histopatologic se face biopsie incizionala sau excizionala 3. de pg nefavorabil 122. de granita) pt. a urgentelor. chimioterapie .operatie in vas inchis (ligaturare vene) . nu bucata cu bucata Este o chirurgie ampla. Bilantul preterapeutic în cancer: înaintea tratamentului propriu-zis se face examenul complet. ex. adesea mutilanta si deseori sechelara. a evita diseminarea iatrogena. de asemenea. G3 – t. Rolul chirurgiei în oncologie: 1. stabilirea extensiei reale a bolii. pt. radioterapie. slab diferentiata. chirurgical se foloseste pt. Trebuie sa intervina prompt pt. pt. evitarea evolutiei spre cancerizare 2. citoreductiv.este necesara adoptarea unei strategii specifice de tratament care poate sa includa mai multe metode: chirurgie. paleativ. G4 – t. chimioterapeut. tratamentul urgentelor 4. Pt. mediu diferentiata.

5 × 10-4 C/kg) .ef. deletii definitive. indirect se produce lezarea stromei intravasculare.se face pt. Unitati de masura utilizate la nivel tisular: . neutroni. Efectele biologice ale radiatiilor ionizante la nivel celular: . biochimice au loc strict la niv. metastaze în ggl.pt eficacitatea biologica se fol. care se refac numai cand sistemele de coordonare a refacerii lanturilor sunt integre sau indirecte cu modificari la nivelul protein-enzimelor.pt. si radiosensibilitatea . cand apar infectii tegumentare dupa ulceratii la niv. 1 Cy = 0. cele ramase progresand în bloc pana la o noua etapa de expunere . limfatici dupa cancer testicular nonseminomal. de ex. crescand confortul bolnavului .136. însa numai în anumite tipuri de cancere: cancer ovarian avansat.scopul tratamentului chirurgical paleativ este rezolvarea chirurgicala a unor simptome foarte grave . fiind 20 . sanului 137. 1 CGy = 1 Rad . lizozomi cu eliberare de enzime . a creste eficienta radio si chimioterapiei precoce postoperatorie (al carei efect este invers prop. ca: resincronizarea (prima doza distruge celulele aflate în fazele cele mai sensibile ale ciclului celular. se practica atunci cand exista ocluzie/subocluzie. usor refacute. cu masa tumorala restanta).apar grupari în pachete a cz si *la doze mari – apar rupturi care se pot asocia cu restitutio ad integrum. prin necroza) genetica (prin pierderea genelor responsabile de supravietuire dupa 1 ciclu celular apar gene aberante) apoptoza celulara 139.inhibitia si întarzierea mitozelor . cand se produce peritonita sau la jenarea unor functii vitale. Rem si Sievert (Sv) 142. mezoni. 138. Radicalii liberi au timp de viata scurt.o citoreductie eficienta este aceea ce lasa cel mult 2 cm cubi de tumora ce nu se poate extirpa. beta) care în urma interactiunii cu materia declanseaza ionizari sau excitari (în scop terapeutic) 141.modificari morfologice: rupturi de mb celulara si rupturi de ribozomi. activitatea unei surse radioactive: 1 Curie = nr de dezintegrari pe sec. 140.modificari de permeabilitate membranara. Tratamentul chirurgical citoreductiv: . Tratamentul chirurgical paleativ: . Efectele chimice si biochimice ale radiatiilor ionizante: . cat si indirect: . excitare. În SI se foloseste Bequerelul (Bq) 1Cy = 1 Bq . doza de absorbtie: 1 Radiu = doza absorbita cand 1g de tes. particule alfa. Definitia radiatiilor ionizante: Sunt rad. care se prelungeste în prezenta oxigenului. aberatii cz .nu are intentie de radicalitate. fiind directe cu rupturi monocatenare.se face în scopul prelungirii supravietuirii. ADN-ului.in final se ajunge la moarte celulara: mitotica (prin pierderea capacitatii de reproducere a celulelor) nemitotica (distugeri imediate celulare. directa: ionizare. inhibitia fosforilarii oxidative. translatii. sau indirect: asupra solventului (radioliza apei din organism) cu formare de radicali liberi care intra în competitie cu moleculele învecinate responsabile de leziuni. apare astfel atrofia tesutului care explica fibrozarea tegumentelor iradiate si teleangiectazia cutanata . Efectele biologice la nivel tisular: La niv.a. cu exudat inflamator interstitial care scade microcirculatia locala. fizico-chimice apar prin act. Creste nr. direct.se face dupa principiul reducerii la maxim a masei tumorale a. .ef. protoni. lez.prin mec. .pt.pt. Se masoara în Gray. 1 Gray = 100 Rad. electromagnetice (X.apar fen de aparare a org. gamma ) si corpusculare (electroni.37× 1010 dezintegrari/s.modificari cromozomiale: *la doze mici .. primeste o En de 100 ergi. doza de expunere: 1 Roentgen = doza de radiatii capabila sa produca într-un cm 3 de aer ioni cu sarcina de 1C (1 Röentgen = 2. tisular au loc modificari atat prin mec. sau bicatenare. tes tumoral restant sa fie cît mai mic .

2. $radiodermita exudativa . semiprofunde. de planseu bucal. refacerea. $fibroza intestinala. $ocluzia. acceleratorul liniar 2. fiind intrinseca (data de cantitatea de ADN celular) si extrinseca (data de conditiile de iradiere: cu O2 hiperbar.. 80% pt. de san cu rezectie limitata) si de contact (in cc. în os) 147. iar în terapie cu energie înalta este de 50% pt. de limba. mezoni.5 – 2 cm sub tegument (7000 CGy) fata de 2000-3000 CGy conventional 3. $cistita hemoragica eventual cu $fistula vezico-vaginala / rectala . prin folosire de radiosensibilizatori. protonii si neutronii (rezultati din scindari nucleare) se folosesc pt. melanomul uveal si sarcoamele bazei craniului mezonii se folosesc experimental 146.plaman: #pneumonia radica. Este endocavitara (în fundul de sac vaginal pt. Avantajele iradierii cu energii înalte: 1.imediate#: rau de raze (greata. cand între sursa si aparat exista o distanta variabila. în functie de aparat. $cataracte (tardiv) . cobaltoterapie (cobaltron). aceasta metoda este mare: la 10 cm pt rontgenterapie conventionala η = 30%. metastaze osoase) 144. esofagian. 145. Complicatii ale radioterapiei: .tub dig.pe maduva spinarii: #mielita radica . #necroza. $necroza . astenie) si tardive$: . $aplazie medulara 148. c. #fibroza.pe tegumente: #scleroza. tes. c. Radiatii ionizante electromagnetice: = sunt radiatiile X din instalatii speciale sau radiatiile gamma cu origine intranucleara. repopularea (prin recrutare de cel. c. Radioterapia metabolica cu radioizotopi administrati sistemic (c. tub dig. Electronii sunt produsi în reactoare sau emisi de subst. asigura iradiere omogena cu absorbtie egala în partile moi (cartilaje) si în oase (în Röntgenterapia conventionala cea mai mare parte din energie se abs. în cavitatea uterina în c. dar si de modul cum se aplica iradierea) 149. profunde si cu energie inalta sau megavoltaj (RXT tintita cu fascicol de electroni intraoperator.pe sist. #perforatii. varsaturi. Modalitati tehnice de aplicarea a radioterapiei: 1.vezica: #cistita radica imediata. $fibroza tardiva . particule beta sunt folositi frecvent pe langa radiatiile electromagnetice. $scleroza. #ulcere. facandu-se cu energie joasa (RXT de contact). #enterita radica imediata. cu protectia organelor vecine). c. care iau nastere în urma fisiunii bruste a unui fascicol de electroni. regenerarea si reoxigenarea tisulara 143. hematopoetic: #pancitopenii. protoni. $eriteme. Curieterapia: permite plasarea surselor reactive în contact cu tumora. neutroni. gonade. alaturi de RX.: #gastrite. tiroidian. Clasificarea tesuturilor în functie de radiosensibilitatea lor (in ordine descrescanda): cel mai sensibil: maduva osoasa sensibilitate mare: sange periferic. de endometru) sau interstitiala (cu fire sau ace radioactive care se dispun în tumora dupa o anumita geometrie: în c. radioactive (Strontiu) si au o utilizare mai larga. $fistula. asigura protectia tegumentelor prin situare nivelului de doza mare la 0. Iradierea externa. Radiosensibilitatea: = reprezinta susceptibilitatea tesuturilor la actiunea radiatiilor ionizante. în faza G0 ce migreaza de la periferia zonei iradiate sau de la distanta).radiosensbile).la globul ocular: #conjunctivite (imediat). cu energie normala sau ortovoltaj (RXT leziunilor superficiale. Radiatii ionizante corpusculare: sunt electroni. embrionare 21 . bronhopulmonar. supreficiale tegumentare) 3. col uterin. de prostata. randamentul în adancime pt. vulvar.

plaman sensibilitate mica: SNC. acceleratoare liniare (4-25 MeV). mare. muschi radiorezistenta: t. gastrice. tratamentul citostatic de reconvertire cînd o tumora avansata este redusa dimensional pt. conj. conj. melanica (melanomul) – cea mai rezistenta 151. abordabile chirurgical 5. de buze. evitarea recidivelor 3. c. Instalatii utilizate în radioterapie: . piele de röntgenterapie semiprofunda U=160-180kV de röntgenterapie profunda U=200-400kV . intraabdominale.2. malpighian (piele. de oase. Indicatiile chimioterapiei în tratamentul cancerului: 1. tratamentul adjuvant se face în stadiile initiale I si II. mito. < 5 cm. Clasificarea tumorilor în functie de radiosensibilitatea lor: radiosensibilitate crescuta : t. a se putea interveni chirurgical 4. tes. Indicatiile radioterapiei intraoperatorii: 1. t. glandular.5 cm si în profunzime sub 0. tratamentul de consolidare a rezultatului obtinut prin alta terapie pt.de energii înalte (megavoltaj): cobaltoterapie (cobaltroane 1. mucoase. sist. are indicatii în cazul t. Curieterapia: Vezi 134). tes. cornee. noduli de permeatie . urmata de chimioterapie sistemica (dupa 72h de la operatie) 155. Clasificarea citostaticelor în raport cu fazele ciclului celular: 1. nervos. U=60kV pt. vulvar. scurta (de contact) – dist.5 cm: noduli de permeatie pe o supraf. iradiere a unei tumori aflate in profunzime. oase 150. inhibitoare cresterea proceselor de reparare a lez.de rontgenterapie superficiala U=120kV pt. citotoxice 22 . 153. endoteliu vasc. este sub 2. active de faza: Metotrexat – în faza S de sinteza a ADN-ului. descoperita local dupa deschiderea pacientului. alcaloizi de vinca – în mitoza: vincaleucoblastin. t. nespecifice de faza: antracicline / famorubicine.. cartilaje. sursa-teg. folosita in cancerul ovarian in cazul unor leziuni peritoneale asociate sau dupa o citoreductie tumorala paleativa. betatroane aplicatoare de strontiu 152. antibiotice antitumorale: adria. superficiale a caror extensie în supraf. t. epit. mucoase). t. rectale etc 154. cartilaje. cu avantajul ca se pot îndeparta din calea fascicolului de electroni (produs de un accelerator liniar. Mecanismele rezistentei la citostatice: scaderea activarii sau cresterea dezactivarii citostaticului introdus în organism impermeabilizarea celulelor la transportul activ al citostaticului alterarea specificitatii unor enz. c. si în G0) 156. cu doze de 2000CGy) structurile sensibile la radiatii 2. de simt. hematopoetic – limfoame / mieloame radiosensibilitate medie-mica: t. t. endocrine (fara gonade). gl. chimioterapia precoce intraperitoneala postoperatorie. bleo micine 3.sensibilitate medie: cristalin. ficat. de buze. actino. rinichi.33 MeV).cu dist. nespecifice de faza si ciclu: derivati de nitrozo-uree (act. pancreatice.. piele. org. vincristin 2. tratament paleativ cand celelalte metode esueaza (std IV) 2. piele. epit. tubului seminal (seminoame) cele mai sensibile. lez. inima radiorezistente: muschi.

de aceea este înlocuit de transplantul de cel. invazive cu sursa langa tumora. Postoperator anatomopatologul apreciaza gradul de necroza al tumorii. pe ele. pe tumora. Tehnici uzitate se mai pot adm. în tumora (brahitermoterapie) hipertermia poate fi regionala (cu solutii încalzite pt. Factorii de crestere hematopoetici folositi în tratamentul cancerului: eritropoetina factori de stimulare a coloniilor de granulocite si macrofage (CSF): stim. Criterii de apreciere a raspunsului la tratamentul cu citostatice: obiectiv: se masoara tumora pe 2 diam. care creeaza agitatie termica si creste temteratura fara ionizare. de parti moi. tumoral si cresterea sansei de reusita chirurgicala 163. cele aflate în mediu hipoxic si acid (invers decat la radio sau chimioterapie) se poate face cu t=42ºC si un camp electromagn. antimetastatice. prin translatia antioncogenelor în organism cu ajutorul adeno.antiproliferative. sau la t=80ºC prin metode mec. Bazele chimioterapiei policitostatice în cancer: Se bazeaza în primul rand pe selectivitatea citotoxicitatii.si retrovirusurile 164. mai ales pt.157.IV 100% (ultimele 2 grade indica eficacitatea chimioterapiei) subiectiv: afirmatiile bolnavului. t. maligne si nu a celorlalte celule normale din organism 158. tumorale decat pe cele normale. grd. cu citostatice pt. factori de crestere hematopoetica.inhibitorul celulei suse 162.I <50% cu raspuns neadecvat si chimoterapice ineficiente). unei doze marite de citostatice (adm. pt. oncostatin. cel. necesarul de antalgice 159. produsi imunologici. tumorale au aratat ca toxicitatea caldurii este mai mare pe cel. pt a corecta eroarea genetica. ca termoterapia sensibilizeaza cel tumorale la citostatice – sau în carcinomatoza peritoneala) sau poate fi generala – mai putin perfectionata. Se asoc. Neopagen) transplantul de maduva este foarte scump si are risc de deces foarte mare. t. scaderea vol. beta interferon (IFNalfa. în sensul distrugerii cel. . grd. Antiproliferative.III >90% si grd. maxime si perpendic. din afara celulei proteine (antioncogenele) cu rol in suprimarea activitatii proliferative a oncogenelor. antiangiogenice 160. mici se face la distanta (teletermoterapie) neinvaziv sau prin met. Clasificarea agentilor folositi în bioterapia cancerului: . .factorul de crestere tumoral fractiunea beta (TGFbeta). Terapia genica în cancer: se face prin introducerea în celulele tumorale de ADN sub forma de gene functionale inserate in genele unui bolnav. de 3ori) 161. Termoterapia: studiile de termobiologie pe culturi de cel. Enumerare: alfa. Modalitati de transfectie a genelor functionale: coprecipitare cu sulfat de calciu a ADN incapsulat 23 . pt. cu risc crescut de moarte la trezirea din anestezie de regula de asociaza cu citostatice sau radioterapie rol in pregatirea actului operator.II intre 50-90% (ineficacitate partiala a chimioterapiei). greu de controlat. imunocompetente (Leucomax. sarcoame cu localizarea in special pe membre – mb respectiv este pus pe circulatie extracorporeala. împreuna cu CSF) si adm. suse (adm. cuantificandu-l in 4 grade: grd. IFNbeta).

. cu exceptia ggl inghinali >15mm si retroauriculari. inapetenta sd. keratoza vulvara os: tumora cu celule gigante (t. tumora de granuloza col uterin: displazie agravata. cu mieloplaxe. astenia. metaplazie pavimentoasa corp uterin: metaplazie atipica. sd. abdominale : nefro. Stari precanceroase. ambele retroperitoneale. Enumerare: paloarea./ neuroblastom abdominal. hipocalcemia. epitrohleari – ce nu se simt cefalee: vicii de refractie. plaman: metaplazie pavimentoasa. hemoragipar (petesii. sau in leucemii acute cu scaderea nr de leucocite) adenopatie dim ggl > 10mm pt maj ggl periferici. limfoamele compresiuni care intereseaza un organ vital. de neadecvare a secretiei de ADH. Enumerare: cancerele cu crestere foarte rapida (t de dublare 12 ore): c. solide: cerebrale. micotice. Care sunt cele mai frecvente cancere la copil?: hemopatiile maligne: leucemii. retinoblastom. Definitie: = reprezinta orice lez. suicidul 166. tumora Phillodes. embrionar. dureros.neurofibromatoza Recklinghausen boala fibrochistica a sanului. de compresiune (modif clinic si RX) pancitopenie 170. san: hiperplazie adenomatoasa. fixe. moi. nev jonctional. echimoze = sd. Enumerare: ovar: chistadenoame seroase. osteoclastom) 169. Urgentele în oncologie. leucemii acute t. Enumerare: polipoza intest. occipitali. papilomatoza intraductala hiperactiva. neuroblastom sarcoame: de tes.. eroziuni ale unor vase sangvine urgente metabolice: hipercalcemia. tisulara care se poate transforma în cancer invaziv 167. osoase 171. hipersecretia de calcitonina urgente hematologice: tulburari de coagulare – CID. limfoame t. . meningita carcinomatoasa.- microinjectii directe încapsularea ADN în vezicule lipidice sau hematii formand complexe ADN împulsuri rapide de curent electric de voltaj înalt vectori virali (virusuri atenuate) microproiectile de tungsten 165. cerebrale cu varsaturi bruste durere osoasa: t. t. Principalele modalitati de debut ale cancerului la copil: 24 .criptorhidia 168. tromboze extensive infectii: bacteriene. Semne si simptome majore de cancere la copil. nefroblastom. virale neuropsihice: sd. palpate profund tumori mediastinale: modif doar RX (asimptomatice) sau sd. Leziuni histologice de granita.: papilom hiperkeratozic. mastoza chistica teg. tumora Brener. / metastaze osoase. Conditii de precancere. purpuriu nemalign.

a tubului dig. hepatosplenomegalie orice adenopatie care se asociaza cu anomalii radioscopice ale mediastinului 25 .sangerari gastro-intestinale.boli de sistem (leucemii. diaree.aparitia unei format. tumorale vizibile si/sau palpabile (trebuie investigata pt ca poate fi cancer) semne si simptome legate direct de tumora: . Care sunt cancerele specifice copilului?: retinoblastom nefroblastom (98% la copil) neuroblastom 173. sau urinar . ulceratii . sd. febril. Indicatiile biopsiei ganglionare în adenomegaliile copilului: adenomegalie ce se mentine sau creste în 2-3 saptamani adenomegalie ce se asociaza cu febra de etiologie neprecizata.hematurie (nefroblastom) semne si simptome legate indirect de tumora: .semne neurologice (t. paloare. scadere ponderala. simptomatologie de reumatism 172. obstr. limfoame) . inapetenta.semne de compresiune. cerebrale) .semne generale de boala: astenie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful