SUBIECTE ONCOLOGIE

1. Cancerul. Definiţie: Dezvoltarea unei populaţii celulare, a cărei creştere scapă de sub controlul mecanismelor de reglare homeostatică. Populatia celulară poată să provină dintr-o singură celulă (suşă, clonă malignă) transformată (frecvent), sau din mai multe celule (clone celulare), care prin dezvoltare anarhică determina formarea unei tumori. (prima – dezvoltare monoclonală, a doua – dezvoltare policlonală). Tumora se dezvoltă spontan prin extensie locală sau se poate transmite la distanţă, metastazând, ducând ireversibil la deces. Tumora se dezvoltă mai lent sau mai rapid, funcţie de particularităţile ei biologice şi de răspunsul organismului purtator. (cancer ≠ tumoră în sensul tumefacţiei; relaţia cancer – oragnism e de natura biologică, nu imunologică) 2. Care sunt argumentele care sugereaza ca boala canceroasă = tulburare genetică? 2.1) la nivelul celulelor maligne apar aberaţii cromozomiale caracterizate prin: - anomalii cariotipice de număr, structură (deletii, inversii, translocaţii, cromozom inelar) - modificări genetice legate de apoptoză (gena noramlă se transformă în oncogenă) 2.2) genele modificate se pot transmite la urmaşi: - gena BRCA1 ce apare modificată la femeile cu cancer de sân se transmite direct la descendenţi (6080%); dacă în AHC exista o bunică sau matuşă cu cancer, BRCA1, şansele cresc pentru vârsta tânară (32-35 ani) - dacă gena BRCA1 este modificată la toate rudele >30 ani => risc crescut/mare, ce recomandă mamectomia bilaterală profilactică preventivă 2.3) retinoblastomul şi nefroblastomul (tumora Wilms) sunt genetice, apar bilateral (transmitere autozomal dominantă) 2.4) unele boli genetice se pot maligniza: - polipoza intestinală (60-100%), neurofibromatoza de tip I (boala von Recklinghausen), boala fibrochistică a sânului - initierea se produce în urma acţiunii/leziunii la nivelul ADN, genele normale transformandu-se în oncogene 2.5) se presupune o transmitere virală ereditara (virogene ce se pot activa). 3. Epidemiologia cancerului. Definiţie: Studiul distributiei şi al dinamicii îmbolnăvirilor şi deceselor de cancer (raportate la populaţia unei ţări, a unei regiuni geografice) + studiul factorilor de risc din mediul înconjurator ce concură la apariţia acestora, studiind şi posibilitatea de înlăturare sau de diminuare a efectului acestor factori de risc (profilaxie primară). Acest studiu se raportează la populaţia unei ţări sau la grupe populaţionale din ţara respectivă sau din anumite regiuni în funcţie de sex, vârstă, rasă, profesie, mediu. 4. Principalele subdiviziuni în epidemiologia cancerului. Enumerare: E. descriptivă ; E. analitică; E. experimentală 5. Epidemiologia descriptivă. Definiţie: Studiază dinamica şi progresia îmbolnăvirilor şi deceselor de cancer în populaţia umană, în funcţie de sex, vârstă, profesie, rasă, mediu, atât în timp cât şi în spaţiu. Foloseşte indici: a) extensivi, de greutate specifică sau de structură fenomenului epidemiologic (ex.: cancer osos/totalitatea cancerelor = 8%) b) intensivi, indici de frecvenţă sau intensitate (Incidenţă, Mortalitate, Prevalenţă) 6. Epidemiologia analitică. Definiţie: Studiază pe loturi mici, restrânse populaţional, pentru fiecare tip de cancer în parte, ipotezele sugerate de epidemiologia descriptivă privind factorii de risc care duc la îmbolnăviri.

1

Pt. ∀ tip de celulă există 2 tipuri de anchete epidemiologice: a) Prospective (un lot expus/alt lot neexpus la factori de risc => comparări) b) Retrospective (un lot test / alt lot martor => comparări fişe de observaţie pentru a vdea expunerea) 7. Epidemiologia experimentală. Definiţie: Măsoară efectele diverşilor factori de risc asupra populaţiei şi stabileşte dacă există o relaţie de cauzalitate între boală şi factorii potenţial carcinogeni din mediul înconjurator, controlând deci o ipoteză elaborată descriptiv şi verificată analitic. 8. Incidenţa: = Indice de morbiditate privind nr. de cazuri noi de boala aparute într-o anumita perioada de timp (1 an), intr-o comunitate populationala bine determinata si intr-o anumita arie geografica, raportat la 100.000 locuitori, tinandu-se cont de parametrii alesi (varsta, sex, profesie, mediu, rasa). 9. Indice de mortalitate: = Numarul de decese prin cancer intr-o anumita perioada de timp (1 an), intr-o comunitate populationala bine determinata si intr-o anumita arie geografica, raportat la 100.000 locuitori, tinandu-se cont de parametrii alesi (varsta, sex, profesie, mediu, rasa). 10. Indice de prevalenta: = numarul de cazuri noi si vechi intr-o anumita perioada fixa de timp (deobicei 1 an), intr-o comunitate populationala bine determinata si intr-o anumita arie geografica, raportat la 100.000 locuitori, tinandu-se cont de parametrii alesi (varsta, sex, profesie, mediu, rasa). 11. Indicatori extensivi. Definitie in epidemiologie: = o fractiune dintr-un fenomen studiat raportat la fenomenul luat în totalitate inmultit apoi cu 100, aratand % partii fata de întreg. adica : F (fen. studiat) / T (fen. studiat) × 100 Exemplu : 100 de femei suspecte de cancer (fenomen in intregime) dintre care 5 au cancer (fractiune). Indicele extensiv va fi 5/100 × 100 = 5%. 12. Sursele de informatie pentru anchetele epidemiologice descriptive: -1- Fisa de consultatie, foaia de observatie -2- Carnetul de sanatate -3- Certificatul de deces (dg. de certitudine se pune inainte sau la necropsie) -4- Registrul spitalicesc de cancer -5- Registrul National de Cancer 13. Registrul National de Cancer. Definitie, obiective: = sistem complex de colectare, înregistrare si prelucrare a tuturor datelor legate de cazurile de cancer pe teritoriul unei tari (sistem informational). Obiective: (a) cunoasterea incidentei si localizarii anatomice a cancerului; (b) cunoasterea evolutiei si tendintelor de evolutie a cancerului (pt. prognostic si metode de combatere a evolutiei) (c) determinarea supravietuirii prin confruntarea cazurilor noi cu decesele 14. Fisa ONC: = document ce cuprinde date despre bolnav (de identitate), despre evolutia bolii si tratamentele efectuate completata de primul doctor ce diagnosticheaza cancerul la bolnavul respectiv, precum si date privind dg. de certitudine si localizarea cancerului (cu subdiviziuni anatomice). 15. Tipuri de anchete din epidemiologia analitica:

2

gamma − si corpusculara – electroni. al doilea bolnavi fara cancer. prin înlaturarea sau atenuarea efectului lor reducandu-se nr. Tipuri de esantioane din epidemiologia analitica: -1. bolnavilor de alte boli expusi la aceeasi factori de risc. Argumente ce sustin rolul rad. Stari precanceroase 18. C) Paraziti. Importanta cunoasterii fact. neoplasmelor tegumentare . Clasificare: I. de risc exogeni: Cunoasterea acestora poate asigura o profilaxie cat mai corecta. respectandu-se regulile esantioanelor. (retrospectiv). esofagian. acceptat international). renal 20.esantion tip III = 2 loturi. Factori endogeni (ai organismului gazda): Genetici. ovarian . de tub gastrointestinal.a) anchete prospective = 2 loturi populationale. cancer pulmonar.inhibitia fosforilarii oxidative Mecanisme: . 16.RUV det. Hormonali.esantion tip II = 2 loturi. de risc. Alimentatia. Materiale plastice II. medicamente. la un interval de timp bine stabilit se masoara frecventa îmbolnavirilor prin cancer în cele 2 loturi si se compara b) anchete retrospective = 2 loturi. UV în aparitia cancerului: .esantion tip I = lot national reprezentativ dpdv statistic (sau nr. primul expus la fact. produse naturale uzuale (tutun.surse radioactive din atmosfera . beta) actioneaza mai ales la nivelul genomului celular.iradieri terapeutice => leucemii. bolnavilor de cancer cu factori de risc comparativ cu nr. alcool). Micotoxine. Imunologici. -2. Stres. mamar.rupere lanturi ADN cu formare de leg. cu transformarea maligna a celulei . Factori virali. (prospectiv).met. sarcoame osoase . lez. îmbolnavirilor.modificarea protein-enzimelor . al doilea neexpus (martor). Factori incriminati în aparitia cancerului. Factori exogeni (din mediul inconjurator): A) Factori fizici: radiatii ionizante.explozii nucleare => leucemii. primul bolnavi de cancer. covalente (mutatii ce duc la radicali liberi) . Curtis) prin: . Varsta. de diagnostic => cancer hepatic. 17. 19. 1 lot expus la factorii de risc. unul test (bolnavi de cancer) si altul martor (alte boli). radiatii UV.expuneri profesionale . Tip de tesut iradiat si Efecte (transformarea maligna creste cu doza / unitatea de timp) Tipuri de iradiere (cf. particule alfa.rupturi lant ADN mono/bicatenar . al 2-lea neexpus (martor). Camp electromagnetic. de ADN) => cancere la varste mici 3 . studiindu-se antecedentele bolnavilor si stabilindu-se nr.argumente : (a) cancerul apare mai frecv în partile descoperite ale corpului (b) mai frecv la cei cu pielea alba (cu deficit de pigment) (c) mai frecv la cei cu profesie cu expunere prelungita la RUV (d) sensibilitate cutanata la UV crescuta la bolnavii care sufera de Xeroderma Pigmentosum (boala genetica = deficit de reparare a molec. -3. Timp de expunere. mamar. gastric. renal. Rolul radiatiei ionizante în aparitia cancerului: Radiatia ionizanta (electromagnetica – x. protoni.se încearca repararea (autoradicalilor) care daca esueaza duce la transformarea protooncogenelor în oncogene. de vezica urinara. cancer pulmonar. traumatisme B) Factori chimici: produsi industriali anorganici / organici (hidrocarburi). cutanate si favorizeaza dezv.toate o relatie intre Doza. cu lezarea ADN-ului prin: . Sex. mezoni. neutroni.

. deci nu vor toate leg.Pb => c. care sunt factori de risc si au potential sensibil în malignizarea zonei . 24. Organici: .actioneaza numai pe cel. dar devin dupa actiunea unui agent declansator. bronhopulmonare (in cantitati minime in fumul de tigara) . si neaditiva. tub gastro-int. II. o singura expunere este suficienta pt. pilule anticoncep.(e) la cei cu lez. cel putin la început. 25. paraziti. necesitand o expunere prelungita. de tip pavimentos. hepatice . nazale. .pesticide. Parazitii: .. c) produc electrofilie la niv. alcool => c. . macromolecular.un posibil rol îl au traumatismele mici si repetate asupra cicatricilor. Alte factori din mediu (mase plastice.fenacetina => c. etc) Masele plastice (tuburi de dren) experimental au dus la fibrosarcoame.produc cancer în timp îndelungat.Schisostoma hematobium => cistita interstitiala. coloranti). ierbicide. cancere mamare) => acestea sunt agravate 21.actiunea lor este reversibila. renal. uterin.dietilsilbestrol => c. macromoleculelor celulare. ireversibil si aditiv. . cutanate.singure nu sunt carcinogene decat în mod exceptional. pulmonare. initiatori: a) act. inducerea initierii.hidrocarburi policiclice aromatice (A-benz-pirenul) . sup. poliamine . testosteron => adenom de prostata . Rolul campurilor electrice în aparitia cancerului: S-a observat la femei ce lucreaza în camp electro-magnetic o crescut/mare a ratade 2-3× pt cancerul de san.tutun => c. produse cosmetice III. peritoneale. mamar. sunt factori agravanti si metastazanti . tub gastro-int. vezica urinara. b) sunt cancerigeni prin ei însisi. vezica urinara . Medicamentosi: .Arsen => c.Azbest => c. . nevilor pigmentari. Uleiurile minerale injectate in cavitatea peritoneala la soareci => granulatii => cel.nu produc electrofilie.derivati de rezerpina => c. . urinare 4 . 26. . Anorganici: .nu sunt mutageni. preexistente (displazii mamare. mutagene.aditivi alimentari (conservanti. pulmonare. promotori: . sunt subst. Caracteristicile ag. singuri (cel putin initial). covalente la niv.amine aromatice. fenitoina => reticulosarcom .Cd => c. mezotelioame pleurale. hepatic .Cr + Ni => c.cloramfenicol => hemopatia maligna. initiate.au rol în evolutia cancerului destul de grav. uterin + vaginal + mamar.au rol revelator al unui cancer 22. . Caracteristicile ag. pulmonare.hormoni: estradioli => c. menfalan => c. hidrazide . cu aparitia de cancere epidermoide ale v. bronhopulmonare . metaplazie uroteliala. 23. => risc !. ovariene. testicular. bronhopulm. fistulelor cronice. canceroase. Rolul traumatismelor în aparitia cancerului: . Factorii chimici industriali cu rol în aparitia cancerului I. cu aparitie de legaturi covalente. nitrozamine.nu pot fi cancerigeni singuri. ciclofosfamida => c.

Factori carcinogeni virali (vADN): 4 familii: 1) Papovaviridae (Papiloma. iar Papiloma tip 16-18 dau c. ovarian. . mamar. laringian. din care B1 este cea mai cancerigena. obezitate => DZ) 4. Fe. soareci . organe genitale externe (om). cu ajutorul retrovir. Genetici (modificari cromozomiale numerice. Stari precanceroase (leziuni / sau conditii precanceroase) 32. colonic . Se) => c.virusul vacuolizant (SV40) dau tumori benigne la maimute. EBV) limfosarcoame la maimuta HSV 1 si 2 => c.B1. A) si minerale (Cu. iar tulpinile vBK si vJC dau tumori cerebrale si renale 2) Adenoviridae (34 de tipuri): tulpinile 12.HIV => leucemie si sarcom Kaposi . . Imunologici (RI antitumorale. virusul vacuolizant) papiloame la cornute. EBV => limfom Burkitt (+ ag.G1. Sindrom de agregare familiala: 5 . Rolul factorilor alimentari în aparitia cancerului: . col uterin. B2): . etiol.carente vitaminice (ex: vit. 31 cancerigene la hamsterii aurii cancere nediferentiate rinofaringiene si bronhopulmonare 3) Herpesviridae (HSV 1 si 2. Enumerare: 1. barbat . purtator al oncogenei depresate a unei antioncogene care sa opreasca evolutia tumorii. colorectal . sunt agenti initiatori.regim bogat in proteine si dulciuri si sarac în fibre alimentare => c.alcool + alimente fierbinti + fumat => c. progresiva => ciroza => carcinom primitiv hepatic.regim bogat in proteine si nitrozamine (afumaturi) => c. 27. laringian) 5. Stress 7. al mononucl.toate o gena capabila sa produca transformarea si proliferarea oncogenica = Oncogena. infect. Factori carcinogeni virali (vARN): . endocrine. caini. 30. polioame la caini. 31. gastric. de structura) 2. Micotoxinele: = metaboliti ai unor specii de mucegaiuri ce au capacitatea de a induce modificari în structura biologica a plantelor. B2 (“blue” la UV).terapia genica consta în introducerea în org.papiloame la nivel corzi vocale. 18.c. 28. hepatic . reactii favorizante grefarii tumorale) 3. iepuri.) 4) Poxviridae: mixoame si fibroame la rozatoare la om => Moluscum Contagiosum (tumora benigna cutanata) 5) Hepadnaviridae : VHB => infectie cronica. Polioma.M (“milk” – excretate prin lapte).- Trichomonas vaginalis => cancer de col uterin Amibe (distomienii) => cancere de cai biliare si hepatice. uterin (endometrial) . Varsta (tineri => sarcom Ewing. mamar. esofagian.dieta bogata în grasimi animale si dulciuri fine => c. iepuri. tulb. Factorii endogeni cu rol în aparitia cancerului. batrani => adenom prostata) 6.c. G2 (“green” la UV). Ex: alfa-toxine (obtinute din Aspergilus flavus: B1. pulmonar 29. Sexul (femei . col uterin . + adenovirusurilor. Hormonali (hipo / Hipertiroidism => c. animalelor si a omului. . mamar.Oncoviridae sau Retroviridae determina leucemii si sarcoame .

de mediu. uterine 33. ski. hap.Lynch 2 = Lynch 1 + c. pulmonar. fgl5 II. mamar. Cancerul – boala ereditara ? Vezi 2) 34. mamar. mamare. raf sau mil. Clasa Po ce codifica prot.in retinoblastomul malign si tumora Willms se pierde material genetic . col uterin 2. N-ras). int1 si int2. ovarian si de corticosuprarenale (mutatie punctiforma) . . maf. met.myc => c. deletia. yes. integrand genomul sau în cel al gazdei => notarea oncogenelor celulare cu “c” iar al celor virale cu “v” controlul activitatii oncogenelor prin inhibitori speciali (antioncogene) 35. l-myc => c. vezica urinara. ovarian. rarbeta XI. Clasa Po ce codifica receptorii nucleari: erb Abeta. iar prin amplificatie determina neuroblastom . fps sau fes. erb-B2 sau her. familia myc (c-. (aneuploidii) . c-myc => c. 38.familia ras => 1. K-. n-myc) (dau cancere multiple) X.anomalii de structura (inversia. Clasa Po ce codifica reglatorii citoplasmatici: crK VIII.gip => c. Altfel definite. Translocatia reciproca: = schimbul de material genetic între 2 cromoz.erb B1 => cancer epidermoid si glioblastoame (amplificatie) . cromozomi inelari) 39.protooncogenele = genele reglatoare functional. Clasificarea protooncogenelor / oncogenelor (Po): I. mitocondriale: bcl2 IX. Modificari cromozomiale si rolul lor în aparitia cancerelor: . ovariene. kit.absenta genelor = “anti-oncogene” duce la dezvoltarea tumorilor. Clasa Po ce codifica prot.myc => limfom Burkin (translocatie) .anomalii de nr.abl => leucemia mieloida cronica (translocatie) . mb. gsp VI. de colon (amplificatie) . erb-B1. Clasa Po ce codifica factori de transcriptie nucleara: erb A.î. pulmonar. cu pierdere de material genetic. Clasa Po ce codifica tirozinkinazele fara rol receptor membranar:src. 37. mamar. C1imt. Neclasate: dbl. Definitie: . myb. Exemple de oncogene cu rol în aparitia unor cancere: . fos. ce leaga GPT: ras (H-. Translocatia nereciproca: = schimbul de material genetic între 1 cz. colonic non-polipozic la tineri .oncogenele provin deci din gene fiziologic preexistente (protooncogene = gene normale cu potential malign ce controleaza cresterea si diferentierea celulara) sau din genomul unui virus ce infecteaza celula respectiva. gastric. jun. pim1 VII. Clasa Po ce codifica factorii de crestere: sis. ret IV. fox. n-myc => c.erb B2 (her) => c. pulmonar. Clasa Po ce codifica serinkinazele citoplasmatice: mos. abl sau bcr III. nu se pierde material genetic. gip. Clasa Po ce codifica tirozinkinazele cu rol receptor: ros. colonic (amplificatie) .familia myc => 1. p53. col uterin. si altul. fgr. H-ras=> c. translocatia. Clasa Po ce codifica receptori fara functie tirozinkinazica: mas V. melanom malign (mutatie punctiforma) 6 .Lynch 1 = c. de a dezvolta un cancer . vav. neomologi. ce codifica întreaga activitate celulara . a. fms. cot.= predispozitia genetica interdependenta de factorii exogeni. Protooncogenele si oncogenele.oncogenele = gene care modifica atat structura cat si functia genelor normale ale organismului (“gene de transformare”). l-. sunt gene functionale ce-au suferit o modificare în structura lor si vor da nastere prin produsul lor unor celule canceroase (caractere fenotipice diferite de celula normala) . 36. pulmonar 3.

.. poate fi: a) congenitala (sd.legarea Ag tumorale de receptori specifici ai celulelor efectoare LTc. K (asemanatoare NK. intestinal. Toleranta imunologica.A. B) Factori ce tin de tumora: 7 . SIDA.inhibitia ramurii efectoare a RI . Wiscott-Aldricht) b) dobandita (sarcoidoza. IL3. IgE.alte limfocite (LB atrase de IL2 în focar => Ig si citokine). colonic (supraexpresie) 40. timus. IgM declanseaza reactia Ag-Ac cu distructia celulelor tumorale f) unele citokine au actiune directa pe celulele tumorale (actiune antiproliferativa) g) TNF.in organele limfoide se produce clonarea limfocitelor sensibilizate la Ag si pot sa apara limfoame . Componenta aferenta a RI: = recunoasterea antigenelor de catre LB si LT care au fost sensibilizate la Ag de APC (macrofage) Macrofagele recunosc fragm de Ag = epitopi pe care ii expun pe suprafata. leucemii acute . colonic. IgG.LT elibereaza limfokine si se produce intercooperarea LT si LB. macrofage (Mo atrase de IFNgama si activate) e) IgA. tiroidian. d) limfocite cu infiltrat tumoral (TILi) pleaca de la tumora in prezenta IL2 . Imunodeficienta congenitala sau dobandita 2. celula tumorala sau Ag tumoral nu mai e distrus.alte tipuri de celule: NK. N-ras => c. mentin celulele fagocitare prin Factorul de Inhibitie a Migrarii (MIF). stimuleaza proliferarea celulelor fagocitare (efectoare) prin factori mitogeni (IFN – antiproliferativ. limf. ggl. însa sunt anti-melanom malign si anti-cancer renal). tumorale) b) limfocitele NK distrug celulele tumorale alogenice fara sa fi avut contact cu Ag c) limfocitele AK distrug celulele tumorale dupa ce au avut contact cu Ag : . ce sufera un fenomen de orbire (nu pot sesiza celulele neoplazice sau cele transformate) a. fiind factori chemotactici pentru macrofage si pt alte celule fagocitare. Facilitarea imunologica Vezi 45). Reglarea RI: 1) direct: realizata de LT reglatoare (LTh si LTs) si monocite (Mo) 2) indirect: realizata cu ajutorul LK (limfokine-limfocite) si MK (monokine-Mo). 42. 41. pancreatic. IFNgama 43.inhibitia RI de tip central prin blocaj la nivelul ggl. placi Payer (intestin).2.3: Reprezinta un proces imun care ar facilita crescut/mare tumorala prin: (RI de favorizare) A) Factori ce tin de gazda: 1. pe cel. rezultand aparitia unor Ac blocanti ce îmbraca celulele tinta scotandu-le de sub actiunea factorilor citostatici . mamar 3. gastric (amplificare) . K-ras => c. activeaza celulele fagocitare NK prin intermediul interleukinelor. Imunodeficienta: = deprimarea capacitatii de aparare a organismului la diferite nivele ale RI. Centrul imun: = organele limfoide = splina. bolnavi transplantati) 45.K-sam => c.celulele efectoare: LTh (prolifereaza în +Ag si activeaza LTc prin citokine) si LTc (ce act. IL – stimul al citotoxicitatii) 44. splinei sau timusului (prin LTs care inhiba secventa de activare RI) . prin imaturarea SI fata de anumite Ag 3.src => c.î. Componenta eferenta a RI: a) LTh si LTc actioneaza pe linii celulare al caror Ag este necunoscut (restrictie alogenica) . Limfokinele au actiuni multiple. Facilitarea imunologica este un proces imun ce consta în favorizarea crescut/mare tumorii prin : . bronhopulmonar.

cu timp lung de aparitie a Ac => tumora nu mai poate fi reprimata (crescut/mare masiv) 2. onc (singura ce produce transformarea celulei normale în celula neoplazica). Teoria diferentierii aberante (epigenetica): Considera ca fenomenul nu ar fi genetic. Furisarea imunologica Vezi 45) B) 3. nefiind deci modificari în structura genelor reglatoare. cancer => nou virus). pol. ci epigenetic. Cancerul apare datorita unor noi secvente în structura ADN-ului celular. prin interventia factorilor de mediu înconjurator ce duce la deprimarea SI. ce se vor dezvolta stadial. 50. . Teoria virogenului oncogen (Huebner): Înca de la nastere toate celule ce încorporeaza particule virale inactive (evidentiindu-se retrovirusuri în placenta mamara si embrion => informatii pt.1. 52.î. ci doar tulburari functionale existente în controlul activitatii genelor reglatoare ale cresterii si diferentierii celulare.). atunci cand se atinge un nivel suficient de mare de celule pt. se activeaza (cu transformarea unui virogen oncogen inactiv într-unul activ) printr-o oncogena (evidentiindu-se printr-o oncogena). 46. Ce sunt celulele NK?: = sunt celule native / varietate de limfocite ce au capacitate naturala de distrugere a celulelor tumorale.genele modificate devin oncogene si concura la declansarea transformarii unei celule normale în celula maligna. acest proces include doar transformarea cel normale -> cel. în practica însa toate celule tumorale rezistente la un anumit chimioterapic. 49. canceroasa).aceste anomalii pot sa apara în ∀ moment al vietii. Carcinogeneza. Retrovirusurile au 4 gene: env. în una sau mai multe din genele de reglare a cresterii si diferentierii celulare (gene functionale). un cancer pe care-l mostenim). ducand în final la deces (dupa unii. tumora fiind rezultatul erorilor de transmitere ADN-> ARN->ADN. Imunorezistenta: Dupa unii autori toate tumori umane imunorezistente de la început. 47.000 cel. fiind stimulate de interleukine si IFN. gag. o noua informatie ce poate fi adusa de un virus exogen (nu neaparat ereditar). ce-s mentinute inactivate prin mecanisme imune. Teoria protovirusului (Termin): Considera ca celula umana nu are informatii pt. Definitie: = un sir (cascada) de evenimente ce duc la dezvoltarea dintr-o celula normala a una sau mai multe celule canceroase (suse). a declansa un RI capacitatea de aparare imunologica a organismului e depasita. cancer. 51. 53. 48. Imunorezistenta celulelor tumorale 3. cand pot sa apara greseli si mutatii care numai accidental pot sa dea nastere la gene oncogene (apar astfel informatii pt. Astfel s-ar explica aparitia cancerului la ∀ varsta . ajungand la tumori mici. nici virogene. Teoria mutatiei somatice (genetica): .admite toate unor anomalii sau mutatii (modificari) de structura. Antigenitate tumorala redusa. mai putin rezistente la o combinatie de agenti chimioterapici. apoi la tumori decelabile clinic si la metastaze. a. 8 . fara a veni în prealabil în contact sensibilizant cu Ag tumoral. Furisarea celulelor tumorale. însa care în mod exceptional. chiar si la copiii mici. cand exista un numar mic de celule neoplazice ele se strecoara pe langa celulele efectoare si se dezvolta nestingherite (carcinom “in situ” ce are < 100.

Enumerare: .Pt. caroten. fibroblastic FGF. degradat de colagenaze). se datoreaza unor mutatii ce apar în celulele stem normale ca urmare a expunerii lor la un agent initiator incomplet (fizic. migrarea si supravietuirea normala a celulelor.crescut/mare capacitatii invazive si de metastazare.dezvoltarea masei de celule neoplazice . ce nu-I vizibil la MO. Se produce rapid.Pt.de tip II în membrana bazala vasculara .de tip V în anumite membrane bazale . 57.î. hormoni . fiind alcatuita din glicoproteine specifice (colagen) si proteoglicani (fibronectina. In final se obtine celula suse maligna.de tip I si III în spatiile interstitiale (matricea extracelulara) . evuoland în trepte în functie de doza de agent promotor (avand un rezultat final vizibil clinic/paraclinic). reversibile dupa altii (prin capacitatea de reparare a moleculelor ADN = reinlocuirea perechilor de nucleotide alterate sau împerecheate gresit. antioxidante. Durata carcinomului „in situ” este estimata la 5-10 ani si reprezinta etapa oculta a evolutiei unui cancer. cu transformare din stare premaligna latenta -> stare maligna ireversibila. etc) si colagen (proteinazorezistent. avand frecvent o durata scurta.Pt. a.Pt. Colagenul este: . celulele tumorale avand receptori pt. dupa excizia acestora). Dupa unii promovarea ar selecta celulele initiate.54. C. cu capilarele din jurul tumorii usor dilatate. Azi se blocheaza prin antiinitiatori: vitaminele E.crescut/mare autonomiei celulare . ce concura la: . diferentierea. cu selectia clonala a acesteia).Pt. laminina. avand un prag de actiune al agentului promotor. chimic. se trece de la o etapa oculta la o tumora vizibila (între Tis si Tvizibila toate stadiul de microcarcinom. Receptori cu rol în carcinogeneza. factorii de crestere (epidermal EGF. Promotia (etapa a doua): Apare ca urmare a actiunii unui agent promotor asupra unei celule initiate (agentul promotor nu este carcinogen decat pe o celula deja initiata). substante chimice 58. 55. 56. In anumite localizari ar putea fi diagnosticat (cancer de col uterin). Matricea extracelulara: = structura ce asigura proliferarea. rar însa perioade mai lungi. fiind de lunga durata. Dezvoltarea. Progresia carcinomului “in situ” va cuprinde si invazia locala si metastazarea. spontan ireversibile dupa unii. Se. factorii de crestere transformati . formand o tumora avasculara ce se hraneste prin imbibitie si difuziune (nu are vascularizatie proprie). tirozinkinaze . condronectina. Initierea (prima etapa): Prima etapa din carcinogeneza. PDGF). Promotia nu-i aditiva si poate fi reversibila. viral). ducand la modificari în structura ADNului. În cazul tumorii epiteliale celulele maligne nu depasesc membrana bazala (“in situ”). fara semne clinice sau alterarea bolnavului sau medicului. denumit stadiul de carcinom minimal invaziv). fiind etapa în care celula normala se transforma în celula canceroasa (modificarea celulei clonale. Apar modificari masurabile ale cariotipului.de tip IV în membrana bazala (lamina densa) . retinoizi .de tip VI ubicuitar 9 . dupa altii mai toate între aceste etape (promovare si initiere) si stadiul de crestere (expansiune clonala selectiva a celulelor initiate). progresia (carcinomul “in situ”): Celulele ce se selectioneaza în etapa de promovare sau promotie se înmultesc progresiv de la 103 la 105 celule.

III. prezenta receptorilor cel. din jur 61. tesutul / elementele tesutului gazda formand stroma tumorii .datorita lipsei de ioni de Ca. Secventele fen. Locomotia celulelor maligne: . endoteliale de la nivelul capilarelor catre tumora => neovase de vasc. Dezvoltarea locala a cancerului: Vezi 60) V. stromal) 60. Factori ce influenteaza cresterea tumorala: I. factorii de crestere transformati . gazda. colagenaze tip I.proliferarea depinde de factorii locali: . cataclismice.atasarea este preferentiala la portiunea necolagenica a membranei (pe laminina) .activarea unei plasminogen-urokinaze -> activarea plasminei ce activeaza colagenaza de tip IV. cu scazut/mic sau modificarea potentialului electric membranar al celulei .- de tip VII si VIII 59. Dezvoltarea locala a tumorii: . Factorii de crestere transformati. fibronectina. Obstructia organelor cavitare (extrinseca / intrinseca) 3. G2. urmata de degradarea acesteia: .motilitate crescut/mare fata de celulele normale. ce determina moartea) 2. Atasarea celulelor maligne de membrana bazala. Fistulizarea. proteoglicani.secretia (autocrina) a acestor factori . tumorala) II. M (în proliferare) c) compartimentul celulelor ce se pierd prin lipsa vascularizatiei (datorita inegalitatii vascularizatiei în tumora) 63. acestia si TAF (mobilizarea cel. acid hialuronic): a) lamina lucida externa (200-400Å.celulele maligne degradeaza matricea extracelulara prin activarea unor proteaze.prezenta receptorilor pt. cu raport direct cu celulele parenchimului) b) lamina densa sau bazal lamina (900-1000Å) c) lamina lucida interna (în contact cu tesutul conj. catepsine E si D. devenind vasculara) . cu degradarea mb III. Timpul de dublare al tumorii privind durata ciclului celular (cu cat este mai scurt cu atat dezvoltarea este mai rapida). ansamblul celulelor rezultate formand parenchimul tumoral. oculte.datorita unor deficiente jonctionale determinate de oncogena II. 62.multiplicarea celulei tumorale. exteriorizate. de invazie locala: I. Interactiunea cel. medii. avand 2 componente – una colagenica si alta necolagenica (laminina. glicoziltransferaze si plasminogen-urokinaza) V. mari. perforatia digestiva (tot prin proces eroziv) 10 . Hemoragia prin erodarea vaselor (mici. Complicatii directe ale cancerului: 1. Membrana bazala Este alcatuita din 3 straturi. maligne pt. polipeptidaze si a unei colagenaze de tip I (enzimele de degradare matrice extracelulara sunt markeri de agresivitate tumorala. Dezvoltarea tumorii depinde de 3 factori: a) compartimentul celulelor aflate în G0 (înafara ciclului celular) b) compartimentul celulelor aflate în G1. agresivitatea tumorii si capacitatea de aparare a org. cu forta crescut/mare de propulsie si adaptarea formei la textura tesuturilor din jur (datorita citoscheletului celular modificat) => vor infiltra matricea extracelulara IV.factorul tumoral angiogenetic Volkmann stimuleaza neoangiogeneza tumorala (neovase ce asigura nutritia necesara replicarii) = TAF (tumora avasc.proliferarea tumorala duce la distrugerea tes. maligna – tesut gazda: . S. polipeptidaze. putand fi dozati: proteaze. Scaderea adezivitatii celulelor maligne: .

Endocrine. Digestive. cu infectii bacteriene si virale letale (din limfoame si leucemii) 2. dar si carcinoame) 2) Limfatica (frecv carcinoame. 65. tumorale din mica circulatie a organului respectiv. prurit paraneoplazic (limfoame). Suprainfectia tumorii 3. 64. anemii. PG (prostaglandine). trombocitopenii). etajata. Musculare. ACE (Ag CarcinoEmbrionar). mediastin) Compresiunea de vecinatate (maduva spinarii. uretere -> IR. Etapele metastazarii. Producerea unor substante polipeptidice: enzime. Boala minima reziduala reprezinta aparitia metastazelor (ce toate din momentul prezentarii bolnavului la medic) dupa tratament. 66. Hematologice (CID. receptori ectopici. mediastin -> sd. ovarian sau Bronsica la cc. apoi macrometastaze sau cancer secundar. febra. cu modificarea imunitatii 65. limfatici sunt distruse.µ colonii . Diseminarea la distanta (metastazarea). casexie paraneoplazica. pulmonar) (anterograd sau retrograd) 4) calea LCR => meningita carcinomatoasa 5) de-a lungul tecilor nervoase si radacinilor nervilor 6) Peritoneala => carcinomatoza peritoneala 68. la nivelul parenchimului 6) nidarea sau fixarea cel. rar sarcoame => în ggl. Complicatii la distanta: paraneoplaziile 4. fibroliza. Complicatii indirecte ale cancerului: 1. Mecanismele de diseminare la distanta: Reprezinta modalitatea de patrundere a celulelor neoplazice în caile de diseminare metastatica: a) embolizarea prin microemboli b) permeatia cu noduli de permeatie (cancer mamar / în coloana în limfaticele dermului) c) implantarea (cancer ovar ≈ celule tumorale se desprind din structura tumorii si se implanteaza pe peritoneul fundului de sac posterior => carcinomatoza peritoneala ce determina exitus prin ocluzie intestinala progresiva. Imunosupresia. Cutanate. reumatoide). Definitie: = migrarea celulelor maligne de la nivelul tumorii primitive în alte tesuturi si organe aflate la distanta de locul unde s-a fixat si dezvoltat tumora. maligne (formand clonul . Enumerare: 1) desprinderea celulelor maligne din tumora primitiva 2) patrunderea în vasele limfatice si sanguine (intravazarea) 3) vehicularea în torentul circulator (citemia neoplazica) 4) oprirea celulelor neoplazice în microcirculatia unor organe aflate la distanta de tumora primitiva 5) extravazarea cel. de 64. Calea vasculara de metastazare: 11 . Osteoarticulare (sd. Cai de diseminare la distanta.4. formand initial micrometastaze. se cantoneaza ± se replica celula neoplazica sau intra în torentul circulator) 3) cai naturale (Tubara la cc. multipla) d) extensia la distanta pe cale nervoasa (de-a lungul fibrelor nervoase) 67. Renale.µ metastaze macrometastaze) 7) dezvoltarea unei colonii neoplazice cu circulatie proprie datorita TAF. cu formare de neovase. Paraneoplaziile. Enumerare: 1) Vasculara (frecv sarcoame. tromboze extensive. Enumerare: Neurologice.

calea bronsica 4.retrograd) 3. celulele neoplazice sunt protejate de celulele periferice. calea peritoneala (cancerele de tub digestiv metastazeaza in cavitatea peritoneala) + cancer ovarian 2.Celula neoplazica patrunde mai ales în capilarele venoase si venule (în faza de intravazare). ce înconjoara celula maligna). canceroasa ajunge pe m. cand celulele maligne sunt vehiculate în torentul circulator. 69. La nivelul microembolului. sg. Distributia metastazelor (în anumite organe): I. endometru .. limfatici inghinali externi 5. ganglionar de catre elementele SI de supraveghere d) se multiplica. pe cand carcinoamele metastazeaza pe ambele cai. astfel se produce metastazarea ggl limfatici e) uneori ganglionii blocati de procesul de invazie determina metastazarea retrograda a celulelor neoplazice catre ggl. calea LCR (cu localizare în toate regiunile SNC) 71. pe aceasta cale limfaticele sunt invadate din aproape in aproape. Calea limfatica de metastazare: Sarcoamele metastazeaza predominant pe cale vasculara. urmand faza de citemie neoplazica. calea limfatica a ligamentului rotund catre ggl. între ei (bloc adenopatic) sau la tesuturile din jur (treapta N2).î. apoi scade în 5-10 ani 72. calea tecilor nervoase periaxonale si radacinilor nervoase 6. microembolii agregandu-se homotipic sau heterotipic (la cel. metastazele constituie primul simptom al unui cancer (mamar.î. Ipoteza samanta-sol prin care predilectia diseminarii este determinata de factori dependenti de tumora si de gazda. extravazandu-se prin insinuarea printre celulele epiteliale. cu aderenta crescut/mare la organul respectiv 12 . spre statii îndepartate b) altele trec în jonctiunea capilarelor limfatice cu cele venoase periganglionare si intra în torentul circulator c) celulele sunt distruse la niv. fara nici o legatura cu organul de dezvoltare a tumorii primare f) pe cale limfatica ajung în marea vena limfatica (a abdomenului). exceptional pe cale limfatica. Ipoteza hemodinamica prin care frecventa metastazelor într-un anumit organ depinde de gradul de vascularizare sau de aportul sangvin la acel organ (metastaze pulmonare deoarece pulmonul este primul filtru pentru celulele maligne) II. Aceste metastaze au frecvent acelasi fenotip cu tumora de origine. datorita prolifererarii celulare maligne aberante la nivelul noii localizari. rar îsi schimba fenotipul. limfatic.b. ajungand astfel la I-a statie ganglionara de la tumora.toate o perioada critica de 5 ani cand riscul de metastaza este foarte mare. unde: a) celulele trec în eferentele ggl. 70.înaintea tumorii primare. Aici prolifereaza. invadeaza local gl. în special limfatica Celulele tumorale patrund prin permeatie si embolizare în vasele limfatice (permeatie = coloana continua de celule neoplazice în interiorul vasului limfatic). Cai naturale de metastazare: 1. dezvoltarea si manifestarea clinica a metastazelor se pot produce în prezenta sau dupa indepartarea tumorii a) dupa o perioada de evolutie locala a tumorii: .dupa ce tumora a atins un anumit volum b) foarte precoce: . bronhopulmonar) = metastaze cu punct de plecare nedeterminat c) dupa îndepartarea tumorii primitive: . elibereaza TAF formand macrometastaze vascularizate sau cancer secundar. a. apoi în cisterna Pequet / sau direct în aceasta -> canal toracic limfatic -> confluent jugulo-subclavicular stg. renal. anumite organe (“homming”). Dupa oprirea în organul tinta celulele maligne elibereaza enzime. a. cel. (nu drept – aici vine ductul toracic limfatic) -> cord drept. celulele tumorale avand o preferinta pt. ovarian – anterograd si c. calea trompelor uterine (c. Momentul aparitiei metastazelor: In cursul evolutiei tumorii primitive. Cu cat nr. cu atat posibilitatea de metastazare este mai mare. pe care o degradeaza ajungand în organ. sparg capsula si fixeaza ggl. aratandu-i originea din aceasta. celulelor maligne din torentul circulator este mai mare.

de ovar. mamar . apar disfunctionalitati hidroelectrolitice. mai multe celule (CMH/HLA). 81. glucidic. avand aceeasi origine într-o clona celulara modificata e) pastreaza o autonomie de restul organismului f) este anaplazica (cu proliferare anarhica. postiradiere. facandu-se un tratament adjuvant de siguranta. 78. multiplicandu-se foarte rapid. celulele din structura tegumentului. dar se pot intui prin scoruri prognostice. rinichiului. distributia cromatinei (creste heterocromatina. ce pot fi receptori pt. fie organul nu mai are capacitatea de a sintetiza aceasta substanta. Se clasificate în: a) Ag asociate tumorii (prezente si în celula normala. Modificari ale citoplasmei celulei canceroase: 13 . (multinuclearea. Prezinta urmatoarele caracteristici: d) are acelasi genotip cu celelalte celule tumorale. În mod normal. antigene la nivelul tumorii. Metastazarea în cascada: Reprezinta metastazarea unor celule cu originea într-o metastaza (într-o tumora metastatica sau secundara) = metastazarea metastazei (limfadenoctemie de principiu) 76. celulele tumorale avand o mare nevoie de glucide. antigene oncofetale (Ag carcinoembrionic alfa feto-proteine).PSA – c. aparand în tumorile anaplazice). regenerarea hepatica).CA15-3. exprimarea lor creste reactiv în cancer. zdrentuiri – mai greu perceptibile – sau protruzia acestuia). Celula canceroasa fie nu raspunde la actiunea acestei substante. secreta o subst. Modificari biochimice ale celulei canceroase: Se modifica toate metabolismele: lipidic. dispusa aproape în tot nucleul sub forma de granule de aspect grosolan. 75. un microcosmos cu proprietati si calitati diferite de celula normala. dar mai putin) b) Ag specifice tumorii – au caracter histoprognostic: . Predilectia pt. Boala minima reziduala: Sunt micrometastaze locale lasate netratate dupa îndepartarea (radicala) a tumorii primare.CA125 – c. Apar oncogenele. cromocentrii anormali de condensare a cromatinei. un anumit organ în functie de codificarea oncogenica este o ipoteza actuala. La nivelul tumorii creste metabolismul glucidic anaerob (arde “zahar” mai repede).III. prostata c) Ag oncofetale (normal sunt represate dupa nastere. cu prognostic nefavorabil. chimica specifica cu rol în oprirea cresterii acestor organe (CHALONE) si care atinge un prag local adecvat în momentul dezvoltarii maxime a organului respectiv. ficatului. proteic. Celula canceroasa: Este substratul proliferarii maligne. TAG72 – c. ramanand în faze tinere. Aceste micrometastaze nu se pot determina. Modificari morfologice ale nucleului celulei canceroase: Nucleul creste în dimensiuni (cariomegalie) dar aceasta se intampla si in alte stari (postcaustice. îsi modifica forma (lobulari. Antigene tumorale: toate antigene asociate cu tumora. digestive . gamma-fetoproteina si alfa-fetoproteina) d) AlloAg. în celula canceroasa acestea fiind modificate 77. cu evolutie si factori de prognostic nefavorabili. înca pusa în discutie 73. hipercromazia nucleului) si nr. nefiind specifica vreunui anumit tip de cancer. endometru . nediferentiate) g) se raspandeste la distanta. Cancerul a fost denumit si o “boala a membranei celulare” 74.CA19-9 – c. ci indicand doar stadii avansate ale acestuia = ACE (Ag carcino-embrionar).

patol. Semnalele proliferarii celulare: . ce fav. mai agresive.endocrine = semnale la distanta de celula secretoare (pe alt tesut. patologic – “gramada”) . mai rezistente la tratament . celulelor canceroase: Apar neregularitati sau chiar lipsuri membranare. Prin replicare. 87. îsi schimba dimensiunea (mai mica. colagenaze).odata cu mutatiile aditionale se schimba si antigenitatea tumorii 88.aspect de “pavaj”. aceste celule suse transformate genereaza o clona celulara maligna care prin dezvoltare anarhica duce la aparitia unor tumori care se dezvolta spontan. datorita receptorilor membranari: . 89. Reglarea proliferarii celulelor epiteliale normale si rolul acesteia în evolutia celulelor tumorale: 14 . clona) 86. (proteaze. desigur. Modificari ale mb. cu polimorfism marcat si celule mici întalnite în cancerele agresive cu prognostic defavorabil) si forma (grade diferite de heterogenitate in tumorile solide (compacte). postiradiere sau regenerarea hepatica mai sunt insotite de cariomegalie). creste in favoarea nucleului cu cat gradul de anaplazie a celulei este mai mare (prognostic defavorabil). normal prezente la alte celule. Originea monoclonala a cancerului: Vezi 1) Sustine ca originea cancerului se afla într-o singura celula suse transformata (1 cel. Originea policlonala a cancerului: Vezi 1) Originea ar fi în mai multe cel. celule : fungiforme. a) inhibitia de contact (adezivitatea). este necesar sa existe si receptori pt aceste semnale la nivelul celulei. iar CMH/HLA. concomitent crescut/mare ac. sialic) g) modificari antigenice (tumora capata Ag fenotipice. pseudofus. – mai multe) b) alterarea transportului si permeabilitatii membranare c) alterare jonctiuni intercelulare d) alterare enzime de supraf.a miscarii sau dispunerii celulare (normal. suse transformate. Rezultatul mutatiilor aditionale în evolutia cancerului: . neoplazice e) alterare ciclu celular (crestere rapida cu sinteza necontrolata de ADN) f) alterare compozitie membrana celulara (scazut/mic glicoproteinele cu greutate moleculara mare. 83.alterarea diviziunii celulare (normal – 1 singur str.paracrine = semnale pt celulele din jurul celulei secretorii . la celula canceroasa apar ca receptori modificati = allogene) 84. capacitatea invaziva a cel.Citoplasma scade în cantitate. paroase.anumite celule dintr-o tumora pot suferi mutatii aditionale rezultand noi celule care prolifereaza si se formeaza subclone. Modificari ale raportului N/C: Raportul dintre dimensiunile nucleului si cele ale citoplasmei care in mod normal este subunitar (chiar daca exista variatii in functie de fazele ciclului celular). -> 1. organ etc) Exista semnale de proliferare celulara (factori de crestere). scazut/mic fibronectina.autocrine = semnale pt aceeasi celula . 82. glicozidaze. Aceasta deoarece nucleul creste in dimensiuni (se face DgDif cu alte stari patologice: postcaustic. Etapele evolutiei normale a celulelor stem (suse): diferentiere la forma matura (in stadiul G2 al ciclului celular al celulelor normale) multiplicare (->automultiplicare) moarte 85. iar citoplasma scade cantitativ (celule mici intalnite in cancerele agresive cu prognostic prost). dar. celular. semn ca s-au pierdut portiuni din citoplasma sau semn de fragilitate. de unde si un grad de maturare si de aglomerare a celulelor (in procesele de proliferare maligna). fus. cu diferite grade de anizocitoza. mormoloc).

96. canceroase prez. colagenaze 94. care stimuleaza sinteza ARN 95. Alterari în compozitia membranei celulare: . neoplazice. bazala (vasculara) si care induc sinteza de enzime proteolitice.cel. ci continua sa migreze a.celulele canceroase nu se opresc în momentul atingerii între ele. mb. . Astfel se realizeaza un singur strat de celule . Alterarea sarcinilor electrice ale suprafetei celulei canceroase: S-au plasat cel. moleculari. care sunt mult modificate dat.exista alterari ale ale sarcinii electrice a suprafetei celulare: s-au plasat cel. de certitudine: 15 .glicoproteinelor care alc. celula tumorala avand o nevoie crescuta de glucide va duce la o crestere a importului si transportului de glucide. cat si a densitatii crescute de fosfolipide si modificarii structurii si calitatii glicoproteinelor (proteaze). Fibronectina este componenta si a matricei extracel. . Este ca un exoschelet. Alterari ale permeabilitatii si transportului membranar: Metabolismul glucidic anaerob creste. glicozidaze. TGFbeta. cresterea tumorala nemaifiind inhibata.exista alterari ale comunicarii intercelulare datorita unor modificari ale rec.si anume TGFalfa stimuleaza cresterea iar TGFbeta o inhiba prin intermediul unor receptori specifici.cel. Alterarea inhibitiei de contact a miscarii (pe placa de cultura): . receptori cu scaderea adezivitatii celulare si degradarea membranei bazale. proteinele integrale membranare). tumorale în camp electric. fucoza. contin glucide: galactoza.î. urokinaze. în unele zone contine rec. favorizand invazia. canceroase prez. normale . crescut de GMPc. celulelor canceroase . care favorizeaza capacitatea invaziva a cel. membrana. Astfel se va acumula local apa prin efect direct (glicoliza) cat si indirect (forte osmotice) => dezechilibre hidroelectrolitice. alterari ale enzimelor de suprafata: proteaze. dand aspect de gramada celulara 92. Alterarea inhibitiei de contact a diviziunii: . manoza si aa. normale . canceroase prez. vecina. elastina si proteoglicanii formeaza o retea fibrilara ce mentine celula în tesut (fibronectina este suport pt.cel. a caror capacitate de receptionare a informatiei este mult scazuta .fibroblasti. glicozidaze.dg. 90.cel. Deci creste permeabilitatea si rata transportului membranar. deficitului ionilor de Ca. .celulele canceroase au fost observate in vitro comparativ cu cel. tumorale în camp electric siele s-au deplasat mai rapid spre polul pozitiv decat cel. scaderii nr. se suprapun si se comprima 93. canceroase au un niv. scazuta la niv.exista modificari fibronectinice pe supraf. alterari ale jonctiunilor intercelulare. alterari ale enzimelor de suprafata: proteaze. 91.fibronectina are o conc. Principiile diagnosticului în cancer: . normale ce cresc pe un singur strat se deplaseaza pana la contactul cu un „obstacol” (celula vecina sau marginea placii) prin inhibitia de contact a miscarii cat si a diviziunii celulare dand aspect de pavaj .cel. canceroase continua sa prolifereze.Proliferarea cel. ai celulelor canceroase prin intermediul carora acestea adera la celulele din jur si la mb. Alterari ale enzimelor de suprafata: . tumorale se face sub influenta factorilor de crestere TGFalfa si beta . ce duc la o alterare a citostructurii (citoschelet. cromozomilor si deficitului de formare a jonctiunilor comunicative între celule . normale dat. în timp ce cantitatea de ac. sialic este crescuta 97. Ce sunt receptorii integratori (integrine)?: = sunt anumiti rec. membranari. ce realizeaza suportul celular. cu malignitatea) .ele s-au deplasat spre polul pozitiv cu viteza mai mare decat cel. Aceasta alterare presupune o activare sau o inactivare aberanta. Împreuna cu colagenul. se pot suprapune unele peste altele. de supraf. colagenaze. celulara. pt.cel. Se pare ca în cazul celulelor canceroase scade expresia membranara a rec.gp sunt de asemenea în cantitate scazuta. cu scadera diviziunilor pana la oprirea lor la o anumita densificare celulara. .fibroblastii normali se divid pana la contactul cu o cel. cel. formand proteoglicanii prezenti pe suprafata celulara si în matricea extracelulara (modificarile lor se asoc.

) 2) semne de compresiune pe organe cavitare (tub digestiv. citologic exfoliativ sau prin punctie aspirativa. angiografia (relatia cu axul vascular + reteaua locala). imunologice (det. anamneza corect luata. orificiilor naturale: genital. La tumorile la care nu se poate face terapie incizionala sau excizionala diagnostica se face punctie cu ac fin si ex. de : 1.Bence-Jones. analize de lab. cavografia. histopatologic. selectandu-se (incidenta maxima) pe anumite categorii de varsta. Enumerare: 1. desi exista tumori cu aspect malign .plasminogen-urokinaza = agresivitate cc. Enumerare: 1. modificari de expresie si amplificare a oncogenelor. coroborat cu datele clinice si ex. clinice: anamneza.endom. cu ajutorul ac. ano-rectale. radiologic). cai aeriene sup. prostata. histopatologic sunt: 1. Se adreseaza unui segment populational cu risc crescut. dispneic.Singurul mijloc prin care se considera ca cert dg de cancer este ex. RX marita (detalii). mediastin sau nervi 3) semne date de obstructie si stenoze extrinseci Semne de alarma nespecifice : 16 . endoscopia. APF. PAcida = cc. purulente la niv. gamma-prot). CA19-9 = tub.osoase. 100. termografia. met. gonadotropine corionice = carc. scintigrafia. CA125 = ovar. (investigatii biologice. Ag: ACE. enzimatice (dozare PAlcalina = cc. Etapele dg. met de lab: hematologia (HLG. mamelonar. APP 2. urmarim evolutia la intervale scurte de timp (ex. medic (corectitudinea ex. investigatii imagistice 101. care poate sa afirme malignitatea bazandu-se pe criterii citologice (celulare si arhitecturale. de structura) Categoriile de exceptii unde nu se face ex.precocitatea dg de certitudine: Dg de certitudine precoce dep. alfaFP. si enumerare. rapid = leuc) 4. ecografia.. 98% pt. caseta oncologica 2. laparoscopia (rol diagnostic si terapeutic). 102. ex.: microfocarele de adenocarcinom în adenomul de prostata) 98. investigatia clinica: examen obiectiv atent executat. placentar). CA15-3 si TAG72 = mamar). fizic pe aparate si sisteme si loco-regional tintit. CT. bolnavi la care riscul prelevarii fragmentelor tisulare este prea mare (stare generala foarte alterata) 2. pleurezie neoplazica 3. Semnele indirecte ale cancerului: Semne de alarma specifice: 1) scurgeri anormale (seroase. bolnavii care nu au indicatie chirurgicala La categoriile de mai sus. AHC. dozari proteine (modificari fractii proteice serice / urinare (p. det. sero-sangvinolente. ex. toracotomia??? 3.monoclonali. Def. act. depistarea cancerului (la persoane nesuspicionate de cancer) 99. sangvinolente. Principiile diagnosticului în cancer: . Metode de dg. VSH). în cancer. în cancer. bolnavul cu cancer bronhopulmonar. c.. bronhii). de san) Cand nu putem diferentia malignitatea de benignitate. dg este pus clinic si paraclinic (endoscopic. a stadiilor de evolutie. medical) 3. localizarea tumorii (explorare imagistica a organelor retroperitoneale) 5. bolnav (rapiditatea prezentarii bolnavului la medic) 2. viteza de crestere a tumorii (lenta = col uterin. dozari hormonale (cortizol. Def: Reprezinta totalitatea mijloacelor ce concura la stabilirea existentei bolii. limfografia (cu albastru Evans). PSA = prostata. cai urinare. biochimice si histopatologice) 3. tomografia. Depistarea (cancerului – Babes Papanicolau): Este o metoda de descoperire a cancerelor incipiente sau avansate efectuata la o populatie asimptomatica cu scopul de a stabili suspiciunea de boala. 17-ceto-steroizi urinari = ovar. det. imagistice: RX. dar benigne si invers. paraclinice (acuratete de ex. citologic.dig. estradiol = san. a formei histopatologice si a gradului de malignitate. RMN. met.

permit aprecierea unitara a rezultatelor si compararea rezultatelor diferitelor metode de tratament. Se face ex. neoplazice în placard 109.extinsa. limfografia. cancerului.cooperarea intre specialisti si incurajarea cercetarii 110.dig). cu schimb de informatii intre diferiti specialisti sau unitati spitalicesti (limbaj comun) . nedetectabila clinic/paraclinic. urmarirea postterapeutica). limbii.Examenul clinic minutios. col uterin 104.2. in situ.puternica.: . repulsia la alimente. Care sunt treptele în T în sistemul TNM?: Tx = std necunoscut (nu s-au efectuat înca toate investigatiile necesare) Tis = t. mica. f. invazive: endoscopia. normale Tipul II – frotiu cu cel. Enumerare Vezi 101). laparoscopia. sistem osos). Care sunt treptele în N în sistemul TNM?: N da indicatii despre starea ganglionilor regionali Nx = std necunoscut (nu s-au efectuat înca toate investigatiile necesare) 17 . T1 = t.evaluarea macroscopica a leziunii in intregime . *Met. Valoarea metodelor endoscopice: . san. Obiectivele clasificarii TNM în cancer: . Valoarea examenului clinic în dg. pancreas. incurabila 111. 103. discariotice (frotiu suspect) – se reexamineaza frotiul si se vor trata lez. *Tomografia sp.corect efectuat orienteaza asupra tipului si ordinii investigatiilor paraclinice si de laborator .este cel mai imp. T0 = t.ulceratii – la niv. este perceputa de bolnav si medic . Tipuri de frotiuri în citologia exfoliativa dupa tehnica Babes-Papanicolau: Tipul I – frotiu cu cel. de dim. Enumerare Vezi 101). planseului bucal. Semnele directe ale cancerului: . cu atipii (fie inflamatie f.3. tiroida. Def. lez. 3) disparemia (durere in timpul actului sexual = cc.permite biopsia prin prelevarea tintita de material celular urmata de examen histopatologic . Metode imagistice.metodele paraclinice au la baza o serie de principii ale fizicii . 2) repulsia la alimente (cc.genital). fie cancer la debut). 105. fara modificari maligne. *Met. col uterin .obtinerea de secretii prin aspiratie / lavaj cand biopsia nu este posibila si apoi examen citologic 108. insa nu detecteaza stadiile infraclinice (oculte = carcinom „in situ”) 107. discariotica si cea inflamatorie. extinsa. T2 = t. paraneoplazii. 4) manif. si CT (extensia bolii. ficat. leziunii (daca exista) Tipul IV – frotiu cu cel. radioizotopica (scintigrafii pt tiroida. *Ecografia si EcoDoppler.tumora – daca este superficiala. cu cresterea eficacitatii o data cu cresterea stadiului. *angiografia. cavografia. paraclinic.greu curabila T4 = t. Se face apoi ex. genital si biopsie de la niv. *Termografia. *RMN. buzelor. greu curabila T3 = t. Enumerare: *RX si Radioscopia si Rontgen-cinematografia (imagine în dinamica). si enumerare: . neoplazice izolate Tipul V – frotiu cu cel. 106.ajuta cel mai mult clinicianul la stabilirea unei indicatii terapeutice .dg paraclinic este o metoda care realizeaza un examen celular indirect . meticulos sesizeaza tumora înca de la început: san.1) prurit (limfom non-hodgkinian). curabila.neopazic (nu semne de metastaza): alterarea starii generale. Metode de dg. cu modificari de tip inflamator (viata sexuala activa). bacteriologic si se trateaza ABterapic tintit infectia (10 zile in cazul leucorei) Tipul II – frotiu cu cel.poate da un dg corect la peste 50% din bolnavii în std I. factor prognostic . f. anatomo-clinice si biologice asociate cu evolutia unui sd.

116L.bra – cerebrala . a = stadializarea la autopsie. glicoziltransferaze. rp . cu specificitate pt. R. neoplazice în vasele limfatice (L) sau sangvine (V). gradul de diferentiere (G).dozarea unor enzime (catepsine. reziduala microscopic.: ggl. localizarea. iar metodele imagistice nu evidentiaza adenopatie N1 = invazie intraganglionara. Vx – invazie imposibil de evaluat 116. neinvaziv. L. proteaza. invadarea vaselor limf (L). Enumerare: .cercetarea prin dozimetrie (=citometrie de flux) a ADN-ului si a fazelor ciclului celular . tipul histologic. 115V. y = cazurile operate radical dupa chimo/radioterapie sau de la inceput trat chir (p). care nu a depasit mb bazala Std I si II– în general curabil. Care sunt treptele în M în sistemul TNM?: Mx = std necunoscut (nu s-au efectuat înca toate investigatiile necesare) M0 = nu exista metastaze M1 = exista metastaze (std IV de cancer) O notatie suplimentara este cea cu notarea locului metastatic prescurtat: . Clasificarea simbolului L: L = Invazia vaselor limfatice de catre cel. titrul crescut concordand cu agresivitatea .hep – hepatica . palpabili (mai mari de 2 cm) N2 = invazie ganglionara care a depasit capsula ganglionara. C3 = dg prin chir exploratorie. colagenaza tip I. Simboluri suplimentare în clasificarea pTNM: G. ggl. y. cu metastaze la distanta 119. hormono-dependente au pg mai bun datorita sansei de tratament antihormonal cu efect pozitiv) . Clasificarea simbolului C: C = Certitudine: C1 = dg prin ex.modificarea expresiei si amplificarea unor oncogene 18 . Vezi 114C. cu tendinta ganglionilor la aderenta în jur sau între ei (bloc adenopatic ggl) N3 = invazia altui grup ganglionar (nu locoregional).per – peritoneala . nu sunt invadati. neaderenti. Factorii histoprognostici.prezenta cel. Lx – imposibil de evaluat 117. C5 = dg prin date culese la autopsie. polipeptidaze. invaziv. m.N0 = ggl. mobili. C2 = dg prin procedee speciale. anumite localizari (ex.oas – osoasa .dimensiunea tumorii (T). 115. greu curabil sau incurabil Std IV – avansat. R0 – eliminarea totala a tumorii dupa tratament R1 – t. C. Clasificarea simbolului V: V = Invazia venelor de catre cel.pul – pulmonara .cercetarea receptorilor pt. plasminogen-urokinaza).sky – cutanata . 121G r = recidive (cu notare rpTNM).lym – ganglionara 113.clinic. nu exista adenopatie regionala detectabila. recidivele (r) 120. C4 = dg prin chir radicala cu examen macrosc / microsc(MO) complet al piesei operate. însa cu ggl. Clasificarea simbolului R: R = Prezenta / Absenta tumorii dupa tratament. a depasit mb bazala Std III – avansat. mamari interni pt cancer de san) 112. Vo – nu exista invazie în vene. R2 – t. L0 – vasele limfatice nu sunt invadate L1 – invazia vaselor limfatice.mar – medulara . r. Factorii de prognostic de linia a 2-a: . Acestea sunt markeri de agresivitate tumorala. V2 – invazie macroscopica. V. neoplazice. hormoni (t. a. Stadiile clinice: Std 0 – carcinom „in situ”. regionali (N). greu curabil sau incurabil. multiple tumori primare intr-o singura localizare (m) 114. neoplazice. .ple – pleurala . reziduala macroscopic 118. V1 – invazie microscopica. 117R.

hormonosupresie. radiolog. pt. ex. a stabili gradul ei de agresivitate si. nu bucata cu bucata Este o chirurgie ampla. radioterapie. chimioterapeut. slab diferentiata.tratamentul trebuie stabilit prin colaborarea mai multor specialisti: chirurg. caracteristicile histologice tumorale si tipul tesutului afectat. dar pot ramane cel. Bilantul preterapeutic în cancer: înaintea tratamentului propriu-zis se face examenul complet. mediu diferentiata. 19 . „secondlook”. chirurgical se foloseste pt. adesea mutilanta si deseori sechelara. col uterin. pt . cu diseminare redusa (scade recidiva. paleativ – citoreductie / second-look (in cancer ovarian) 3. histopatologic se face biopsie incizionala sau excizionala 3.viata bolnavului depinde de dg precoce si de tratamentul adecvat 123. maligne.este necesara adoptarea unei strategii specifice de tratament care poate sa includa mai multe metode: chirurgie. Este o terapie locoregionala ce se adreseaza tumorilor cu evolutie locala. Tratamentul chirurgical cu intentie de radicalitate: Presupune extirparea in totalitate a tumorii macroscopice. G3 si G4 sunt el. paleativ. pt. macroscopic pare ca s-a scos tot. solide. de transplant. sanatos din jur (sacrificiu de tesut. de granita). larga. rol profilactic – se trateaza lez. curativ. G2 – t. Limfadenectomia regionala este în principiu obligatorie in cancere limfoide (mamar. cu explorari complete. G3 – t. pe cand daca acestia apar invadati se face limfadenectomia de necesitate. transplant. înalt diferentiata. reconstructie si reabilitare. nediferentiata. stabilirea extensiei reale a bolii. deoarece reprez. tratamentul urgentelor 4. Trat. si chiar si de organ în limite de securitate). pt. citoreductiv. Rolul chirurgiei în oncologie: 1. anatomo-patolog . de asemenea. Principiile tratamentului general în oncologie: . chimioterapie . Prin acest tip de chirurgie. chiar daca se apeleaza si la met. a evita diseminarea iatrogena. acesta dupa ce a fost ligaturat principalul pedicul vascular pt. tiroidian) in care nu exista semne clinice / paraclinice de invadare a ggl limfatici.eficace).sa fie non-traumatica. principalul mijloc. Gx. stabilirea tipului tumorii 124. curativ – cu intentie de radicalitate / cu intentie doar de control local al bolii 2. G1 – t. rol terapeutic – foarte imp. 125.sigura de tratament (nici f. creste supravietuirea) .extirparea leziunii in monobloc. Trebuie sa intervina prompt pt. Scopurile tratamentului chirurgical al cancerului: 1. precursoare (precanceroase.121.modificarea tratamentului poate fi facuta numai cu acordul tuturor specialistilor . G4 – t. de pg nefavorabil 122. evitarea evolutiei spre cancerizare 2. rol dg stadial si de certitudine – nu exista dg de certitudine fara recoltarea unui fragm sau a tumorii în întregime. de granita) pt. Principiile trat. t. reconstructie si reabilitare (Ex: ovariectomie bilaterala in cancer de san) 126. agresivitatea acesteia. a urgentelor. chirurgia de hormonosupresie 6. chirurgical cu intentie de radicalitate: . pt recidive si metastaze. adjuvante. ca tumora sa nu metastazeze. incizia facandu-se în tes. tratamentul recidivelor si metastazelor 5. Distanta de diseminare a celulelor tumorale depinde de dimensiunea tumorii. limita rezectiei trecand la distanta de tumora pt a inlatura si celulele diseminate peritumoral.operatie in vas inchis (ligaturare vene) . Pt. nefiind o metoda f. Treptele de G (gradul de diferentiere): G = Grad de diferentiere: Gx = gradul de diferentiere nu a putut fi stabilit G0 (border-line) = la limita între benign si malign (t. a decela eventualele insuficiente care s-ar putea agrava în timpul tratamentului bilantul se face pt.

se face în scopul prelungirii supravietuirii. activitatea unei surse radioactive: 1 Curie = nr de dezintegrari pe sec. primeste o En de 100 ergi. Rem si Sievert (Sv) 142. Unitati de masura utilizate la nivel tisular: . protoni. crescand confortul bolnavului . direct.modificari morfologice: rupturi de mb celulara si rupturi de ribozomi. lez.in final se ajunge la moarte celulara: mitotica (prin pierderea capacitatii de reproducere a celulelor) nemitotica (distugeri imediate celulare. prin necroza) genetica (prin pierderea genelor responsabile de supravietuire dupa 1 ciclu celular apar gene aberante) apoptoza celulara 139. particule alfa. translatii. sanului 137. aberatii cz . cele ramase progresand în bloc pana la o noua etapa de expunere . excitare. de ex. Efectele chimice si biochimice ale radiatiilor ionizante: . inhibitia fosforilarii oxidative. însa numai în anumite tipuri de cancere: cancer ovarian avansat. directa: ionizare. Radicalii liberi au timp de viata scurt. sau indirect: asupra solventului (radioliza apei din organism) cu formare de radicali liberi care intra în competitie cu moleculele învecinate responsabile de leziuni.se face pt.modificari cromozomiale: *la doze mici .apar fen de aparare a org. gamma ) si corpusculare (electroni. 1 Gray = 100 Rad.136.se face dupa principiul reducerii la maxim a masei tumorale a. 138. doza de expunere: 1 Roentgen = doza de radiatii capabila sa produca într-un cm 3 de aer ioni cu sarcina de 1C (1 Röentgen = 2. biochimice au loc strict la niv. neutroni. deletii definitive.pt. Creste nr.nu are intentie de radicalitate. Tratamentul chirurgical citoreductiv: . care se prelungeste în prezenta oxigenului. cu exudat inflamator interstitial care scade microcirculatia locala. care se refac numai cand sistemele de coordonare a refacerii lanturilor sunt integre sau indirecte cu modificari la nivelul protein-enzimelor. Se masoara în Gray.prin mec. ADN-ului. apare astfel atrofia tesutului care explica fibrozarea tegumentelor iradiate si teleangiectazia cutanata .pt.ef. cat si indirect: .pt. fiind directe cu rupturi monocatenare. doza de absorbtie: 1 Radiu = doza absorbita cand 1g de tes. . beta) care în urma interactiunii cu materia declanseaza ionizari sau excitari (în scop terapeutic) 141. 1 Cy = 0. mezoni. 1 CGy = 1 Rad .. electromagnetice (X. indirect se produce lezarea stromei intravasculare.ef.scopul tratamentului chirurgical paleativ este rezolvarea chirurgicala a unor simptome foarte grave .pt eficacitatea biologica se fol.apar grupari în pachete a cz si *la doze mari – apar rupturi care se pot asocia cu restitutio ad integrum. cu masa tumorala restanta). fiind 20 . ca: resincronizarea (prima doza distruge celulele aflate în fazele cele mai sensibile ale ciclului celular. fizico-chimice apar prin act. a creste eficienta radio si chimioterapiei precoce postoperatorie (al carei efect este invers prop. tes tumoral restant sa fie cît mai mic . tisular au loc modificari atat prin mec. În SI se foloseste Bequerelul (Bq) 1Cy = 1 Bq . metastaze în ggl. usor refacute. cand apar infectii tegumentare dupa ulceratii la niv. sau bicatenare. si radiosensibilitatea . limfatici dupa cancer testicular nonseminomal. Tratamentul chirurgical paleativ: .37× 1010 dezintegrari/s. Efectele biologice ale radiatiilor ionizante la nivel celular: . Efectele biologice la nivel tisular: La niv. lizozomi cu eliberare de enzime .5 × 10-4 C/kg) . 140.inhibitia si întarzierea mitozelor .o citoreductie eficienta este aceea ce lasa cel mult 2 cm cubi de tumora ce nu se poate extirpa. Definitia radiatiilor ionizante: Sunt rad.a. cand se produce peritonita sau la jenarea unor functii vitale. .modificari de permeabilitate membranara. se practica atunci cand exista ocluzie/subocluzie.

plaman: #pneumonia radica. Electronii sunt produsi în reactoare sau emisi de subst. asigura protectia tegumentelor prin situare nivelului de doza mare la 0. în functie de aparat. c. semiprofunde. profunde si cu energie inalta sau megavoltaj (RXT tintita cu fascicol de electroni intraoperator. hematopoetic: #pancitopenii.: #gastrite. Radioterapia metabolica cu radioizotopi administrati sistemic (c. aceasta metoda este mare: la 10 cm pt rontgenterapie conventionala η = 30%. #ulcere. de san cu rezectie limitata) si de contact (in cc. de limba. 145. Este endocavitara (în fundul de sac vaginal pt. în faza G0 ce migreaza de la periferia zonei iradiate sau de la distanta). #perforatii. Radiosensibilitatea: = reprezinta susceptibilitatea tesuturilor la actiunea radiatiilor ionizante. embrionare 21 . $ocluzia. în cavitatea uterina în c. fiind intrinseca (data de cantitatea de ADN celular) si extrinseca (data de conditiile de iradiere: cu O2 hiperbar. de prostata.tub dig. dar si de modul cum se aplica iradierea) 149. col uterin. $fistula. randamentul în adancime pt. $eriteme. Iradierea externa. particule beta sunt folositi frecvent pe langa radiatiile electromagnetice. Clasificarea tesuturilor în functie de radiosensibilitatea lor (in ordine descrescanda): cel mai sensibil: maduva osoasa sensibilitate mare: sange periferic. gonade. $cistita hemoragica eventual cu $fistula vezico-vaginala / rectala . cu energie normala sau ortovoltaj (RXT leziunilor superficiale.. bronhopulmonar. tiroidian. protonii si neutronii (rezultati din scindari nucleare) se folosesc pt. esofagian.la globul ocular: #conjunctivite (imediat). tes. repopularea (prin recrutare de cel. în os) 147. facandu-se cu energie joasa (RXT de contact). prin folosire de radiosensibilizatori. Radiatii ionizante electromagnetice: = sunt radiatiile X din instalatii speciale sau radiatiile gamma cu origine intranucleara. refacerea. cu protectia organelor vecine). mezoni. 2.pe maduva spinarii: #mielita radica . alaturi de RX. Curieterapia: permite plasarea surselor reactive în contact cu tumora. astenie) si tardive$: . iar în terapie cu energie înalta este de 50% pt. $necroza . melanomul uveal si sarcoamele bazei craniului mezonii se folosesc experimental 146.imediate#: rau de raze (greata. acceleratorul liniar 2. cobaltoterapie (cobaltron). tub dig. $fibroza tardiva . $aplazie medulara 148.radiosensbile). protoni. 80% pt. $radiodermita exudativa . Radiatii ionizante corpusculare: sunt electroni. $scleroza. radioactive (Strontiu) si au o utilizare mai larga. vulvar. varsaturi. Modalitati tehnice de aplicarea a radioterapiei: 1. Avantajele iradierii cu energii înalte: 1. $cataracte (tardiv) .vezica: #cistita radica imediata. metastaze osoase) 144. c. #enterita radica imediata. care iau nastere în urma fisiunii bruste a unui fascicol de electroni. Complicatii ale radioterapiei: . de endometru) sau interstitiala (cu fire sau ace radioactive care se dispun în tumora dupa o anumita geometrie: în c.5 – 2 cm sub tegument (7000 CGy) fata de 2000-3000 CGy conventional 3.pe sist. c. #necroza. neutroni.pe tegumente: #scleroza. supreficiale tegumentare) 3. de planseu bucal. $fibroza intestinala. regenerarea si reoxigenarea tisulara 143. cand între sursa si aparat exista o distanta variabila. asigura iradiere omogena cu absorbtie egala în partile moi (cartilaje) si în oase (în Röntgenterapia conventionala cea mai mare parte din energie se abs. #fibroza. c.

c. conj. Mecanismele rezistentei la citostatice: scaderea activarii sau cresterea dezactivarii citostaticului introdus în organism impermeabilizarea celulelor la transportul activ al citostaticului alterarea specificitatii unor enz. endoteliu vasc.. de oase. org. inima radiorezistente: muschi. cu avantajul ca se pot îndeparta din calea fascicolului de electroni (produs de un accelerator liniar. mucoase). rinichi. cornee. tratamentul citostatic de reconvertire cînd o tumora avansata este redusa dimensional pt. Clasificarea citostaticelor în raport cu fazele ciclului celular: 1. sist. Indicatiile chimioterapiei în tratamentul cancerului: 1.5 cm: noduli de permeatie pe o supraf.de energii înalte (megavoltaj): cobaltoterapie (cobaltroane 1. betatroane aplicatoare de strontiu 152.5 cm si în profunzime sub 0. tes. Curieterapia: Vezi 134). epit. mito. gl. tratamentul de consolidare a rezultatului obtinut prin alta terapie pt. sursa-teg. inhibitoare cresterea proceselor de reparare a lez. c. U=60kV pt. acceleratoare liniare (4-25 MeV). t. cu doze de 2000CGy) structurile sensibile la radiatii 2. chimioterapia precoce intraperitoneala postoperatorie.de rontgenterapie superficiala U=120kV pt. rectale etc 154. oase 150. antibiotice antitumorale: adria. Instalatii utilizate în radioterapie: . de simt. intraabdominale. conj. descoperita local dupa deschiderea pacientului. t. noduli de permeatie . abordabile chirurgical 5. t.33 MeV). t. pancreatice. tes. muschi radiorezistenta: t. nervos. alcaloizi de vinca – în mitoza: vincaleucoblastin.. melanica (melanomul) – cea mai rezistenta 151. este sub 2. gastrice. tubului seminal (seminoame) cele mai sensibile. mare. citotoxice 22 . superficiale a caror extensie în supraf. vulvar. plaman sensibilitate mica: SNC. scurta (de contact) – dist. de buze. bleo micine 3. active de faza: Metotrexat – în faza S de sinteza a ADN-ului. glandular. actino. hematopoetic – limfoame / mieloame radiosensibilitate medie-mica: t. piele de röntgenterapie semiprofunda U=160-180kV de röntgenterapie profunda U=200-400kV . iradiere a unei tumori aflate in profunzime. cartilaje. vincristin 2.sensibilitate medie: cristalin. de buze.2. piele. urmata de chimioterapie sistemica (dupa 72h de la operatie) 155. < 5 cm. lez. a se putea interveni chirurgical 4. malpighian (piele. cartilaje. t. piele. ficat. are indicatii în cazul t. Clasificarea tumorilor în functie de radiosensibilitatea lor: radiosensibilitate crescuta : t. Indicatiile radioterapiei intraoperatorii: 1. nespecifice de faza: antracicline / famorubicine. 153. tratament paleativ cand celelalte metode esueaza (std IV) 2. epit.cu dist. si în G0) 156. mucoase. folosita in cancerul ovarian in cazul unor leziuni peritoneale asociate sau dupa o citoreductie tumorala paleativa. nespecifice de faza si ciclu: derivati de nitrozo-uree (act. tratamentul adjuvant se face în stadiile initiale I si II. endocrine (fara gonade). evitarea recidivelor 3.

pt a corecta eroarea genetica.antiproliferative. produsi imunologici. Enumerare: alfa. de aceea este înlocuit de transplantul de cel. pe tumora. tumorale au aratat ca toxicitatea caldurii este mai mare pe cel. sarcoame cu localizarea in special pe membre – mb respectiv este pus pe circulatie extracorporeala. Neopagen) transplantul de maduva este foarte scump si are risc de deces foarte mare. cuantificandu-l in 4 grade: grd. de 3ori) 161. din afara celulei proteine (antioncogenele) cu rol in suprimarea activitatii proliferative a oncogenelor. cu risc crescut de moarte la trezirea din anestezie de regula de asociaza cu citostatice sau radioterapie rol in pregatirea actului operator. Termoterapia: studiile de termobiologie pe culturi de cel.inhibitorul celulei suse 162. Criterii de apreciere a raspunsului la tratamentul cu citostatice: obiectiv: se masoara tumora pe 2 diam. grd. scaderea vol. în tumora (brahitermoterapie) hipertermia poate fi regionala (cu solutii încalzite pt. mai ales pt.II intre 50-90% (ineficacitate partiala a chimioterapiei). prin translatia antioncogenelor în organism cu ajutorul adeno. tumoral si cresterea sansei de reusita chirurgicala 163. Bazele chimioterapiei policitostatice în cancer: Se bazeaza în primul rand pe selectivitatea citotoxicitatii. mici se face la distanta (teletermoterapie) neinvaziv sau prin met.III >90% si grd. împreuna cu CSF) si adm. t. grd. Terapia genica în cancer: se face prin introducerea în celulele tumorale de ADN sub forma de gene functionale inserate in genele unui bolnav.I <50% cu raspuns neadecvat si chimoterapice ineficiente). de parti moi. în sensul distrugerii cel.157. factori de crestere hematopoetica. Postoperator anatomopatologul apreciaza gradul de necroza al tumorii. Modalitati de transfectie a genelor functionale: coprecipitare cu sulfat de calciu a ADN incapsulat 23 . greu de controlat. invazive cu sursa langa tumora. pt. unei doze marite de citostatice (adm. antiangiogenice 160. pe ele. pt. . tumorale decat pe cele normale. Factorii de crestere hematopoetici folositi în tratamentul cancerului: eritropoetina factori de stimulare a coloniilor de granulocite si macrofage (CSF): stim. oncostatin. imunocompetente (Leucomax. sau la t=80ºC prin metode mec. necesarul de antalgice 159. care creeaza agitatie termica si creste temteratura fara ionizare. Clasificarea agentilor folositi în bioterapia cancerului: . IFNbeta).factorul de crestere tumoral fractiunea beta (TGFbeta).si retrovirusurile 164. Se asoc. antimetastatice. . cel. Antiproliferative. maligne si nu a celorlalte celule normale din organism 158. suse (adm. beta interferon (IFNalfa. maxime si perpendic. cu citostatice pt. ca termoterapia sensibilizeaza cel tumorale la citostatice – sau în carcinomatoza peritoneala) sau poate fi generala – mai putin perfectionata. t. Tehnici uzitate se mai pot adm.IV 100% (ultimele 2 grade indica eficacitatea chimioterapiei) subiectiv: afirmatiile bolnavului. cele aflate în mediu hipoxic si acid (invers decat la radio sau chimioterapie) se poate face cu t=42ºC si un camp electromagn.

fixe. neuroblastom sarcoame: de tes. moi. . ambele retroperitoneale. tumora Phillodes. embrionar. Care sunt cele mai frecvente cancere la copil?: hemopatiile maligne: leucemii. Urgentele în oncologie. echimoze = sd. papilomatoza intraductala hiperactiva. palpate profund tumori mediastinale: modif doar RX (asimptomatice) sau sd. Stari precanceroase. metaplazie pavimentoasa corp uterin: metaplazie atipica. Definitie: = reprezinta orice lez. cu exceptia ggl inghinali >15mm si retroauriculari. t. eroziuni ale unor vase sangvine urgente metabolice: hipercalcemia. tumora de granuloza col uterin: displazie agravata. sd. Leziuni histologice de granita. Enumerare: cancerele cu crestere foarte rapida (t de dublare 12 ore): c. de compresiune (modif clinic si RX) pancitopenie 170. suicidul 166. solide: cerebrale. . tisulara care se poate transforma în cancer invaziv 167. keratoza vulvara os: tumora cu celule gigante (t. plaman: metaplazie pavimentoasa.neurofibromatoza Recklinghausen boala fibrochistica a sanului. hipocalcemia.: papilom hiperkeratozic. de neadecvare a secretiei de ADH. leucemii acute t.- microinjectii directe încapsularea ADN în vezicule lipidice sau hematii formand complexe ADN împulsuri rapide de curent electric de voltaj înalt vectori virali (virusuri atenuate) microproiectile de tungsten 165. / metastaze osoase. micotice. cerebrale cu varsaturi bruste durere osoasa: t. occipitali. osteoclastom) 169. Enumerare: paloarea. limfoamele compresiuni care intereseaza un organ vital. virale neuropsihice: sd. Semne si simptome majore de cancere la copil. retinoblastom. tromboze extensive infectii: bacteriene. tumora Brener. Enumerare: polipoza intest. inapetenta sd. Principalele modalitati de debut ale cancerului la copil: 24 . meningita carcinomatoasa. cu mieloplaxe. hemoragipar (petesii. epitrohleari – ce nu se simt cefalee: vicii de refractie. osoase 171. sau in leucemii acute cu scaderea nr de leucocite) adenopatie dim ggl > 10mm pt maj ggl periferici. abdominale : nefro. nefroblastom.criptorhidia 168. san: hiperplazie adenomatoasa. nev jonctional. Conditii de precancere. hipersecretia de calcitonina urgente hematologice: tulburari de coagulare – CID. mastoza chistica teg. Enumerare: ovar: chistadenoame seroase../ neuroblastom abdominal. purpuriu nemalign. dureros. limfoame t. astenia.

limfoame) .sangerari gastro-intestinale. simptomatologie de reumatism 172.semne neurologice (t. sd. hepatosplenomegalie orice adenopatie care se asociaza cu anomalii radioscopice ale mediastinului 25 . obstr. tumorale vizibile si/sau palpabile (trebuie investigata pt ca poate fi cancer) semne si simptome legate direct de tumora: . Indicatiile biopsiei ganglionare în adenomegaliile copilului: adenomegalie ce se mentine sau creste în 2-3 saptamani adenomegalie ce se asociaza cu febra de etiologie neprecizata. Care sunt cancerele specifice copilului?: retinoblastom nefroblastom (98% la copil) neuroblastom 173. cerebrale) . paloare. diaree. scadere ponderala. ulceratii .hematurie (nefroblastom) semne si simptome legate indirect de tumora: . inapetenta.semne de compresiune. a tubului dig. febril.semne generale de boala: astenie.aparitia unei format.boli de sistem (leucemii. sau urinar .