UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA

FACULTATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

CONTAMINAREA LAPTELUI ŞI PRODUSELOR

LACTATE CU ALUMINIU

COORDONATOR: STUDENT REALIZATOR :

Conf. Dr.Ing. ADRIAN RIVIŞ PRAŢA ANA -MARIA
GR 422 A
 TIMISOARA 2006

INTRODUCERE:
Documentare folosită în acest proiect este făcută de la bibliotecă şi de
pe internet. Sursele sunt: 10 fişe bibliografice din cărţi şi 7 site-uri de pe
internet.

ALUMINIU. PREZENTARE GENERALĂ:

Acestui metal atât de raspandit în ultimii ani i se acordă o atentie
deosebită. Astfel societatea standardelor SUA atribuie aluminiul si compusii
lui substanţelor puternic otrăvitoare. După gradul de toxicitate ei îl
echivalează arsenicului, nichelului, cuprului si manganului. Natura actiunii
negative a aluminiului asupra omului nu este suficient studiată. (1)

Aluminiul urmează după oxigen şi siliciu în rândul al treilea printre

elementele cele mai raspândite de pe suprafata pământului
Se găseşte în cantităţi mai mari în silicaţi şi în argile. Apare apoi în
natură sub formă de oxid (Al2O3) şi de hidroxil Al(OH)3.
Aluminiul se găseşte în alimente şi sub formă compuşi.
Aluminiul curat se foloseşte la fabricarea de vase pentru uz casnic şi
industrial şi în foi subţiri pentru ambalaje. (2)

Aluminiul este un element care nu participă la nici o functie esenţială

a organismelor vii cu toate că datele cu privire la importanţa sa biologică
sunt adesea contraditzorii. În organism au fost observate concentraţii mai
mari la nivelul plămânilor şi oaselor. Aluminiul este un element metalic
foarte răspândit astfel încât raţia zilnică a omului este de circa 10 mg/yi.

2
Vesela si ambalajele cresc această doză. Alimentele sau produsele lactate
ambalate în acest tip de ambalaje cresc doza de aluminiu din organism.
Ordinul C.E.E. din august 1987 referitor la materialele şi obiectele din
aluminiu sau din aliaje în contact cu produse alimentare ţi bauturi alimentare
precizează puritatea sau compoziţia acestuia. Relativ ieftin ca material
alimentar de puritate 99,5 % este tot mai mult folosit. Foliile de la 5 la 200
μg şi cutiile de aluminiu sunt utilizate în cele mai diverse scopuri. (3)

Chiar daca aluminiul se gaseste peste tot - aer, apa, pamint - trebuie
avut grija la cantitatea pe care organismul nostru o absoarbe, pentru ca el
este banuit a avea efecte daunatoare asupra bolilor sistemului nervos.
Aluminiul este un metal care se gaseste din belsug pe Terra, il intilnim
in pamint, in apa, in aer. Proprietatile lui chimice si fizice ii confera
numeroase utilitati. In acest sens putem mentiona folosirea lui si a
compusilor sai in produsele alimentare (ca si aditiv), in medicamente
(antiacizii), in produsele de larg consum si in tratarea apei potabile. Din
cauza abundentei sale in mediul inconjurator, el este practic inevitabil, iar
cercetatorii au inceput sa studieze inca de mai mult timp efectele lui asupra
fiintei umane. (4)

LAPTELE
Laptele este un lichid nutrient produs de glandele mamare ale
mamiferelor femele. Este sursa principală de nutriţie a nou-născuţilor,
înainte de fi capabili de a digera alte mâncăruri. Poate însemna şi sucul alb al
nucilor de cocos.
Compoziţia laptelui variază mult între diverse mamifere. Laptele
uman, de exemplu, conţine multă lactoză, principalul zahar al ei. Spre

3
deosebire de acesta, laptele de vacă conţine mai puţin zahăr şi mai multă
grăsime. Laptele de vacă este compus din 3,5% grăsime, 8,5% solide din
lapte şi 88% apă. Proteina principală (80%) este caseina.(5)
Laptele are o compoziţie complexă: săruri minerale, proteine,
vitamine, enzime,etc. Sărurile minerale prezente în lapte sunt: Al (500 μg/l),
K (1500 mg/l), Cl (1000 mg/l),etc. (6)

SURSE DE CONTAMINARE:
Surse de contaminare în mediu:
În funcţie de natura lor acestea pot fi clsificate în surse naturale de
poluare şi poluanţi eliberaţi în mediul înconjurător de aceasta pot fi grupaţi
în: vulcani ( poluarea în timpul erupţiilor prin pulberi ), taifune (prin
transport de praf), descompunerea substanţelor organice, incendii spontane
ale pădurilor.
Producerea unei tone de metal înseamnă concomitent formarea a 3-6
tone de deşeuri şi poluanţi, din care mai mult de jumătete sunt emişi în
atmosferă.
Aportul de aluminiu care provine din aerul nepoluat se ridică cel putin
la μg/zi. În zonele industriale unde nivelul aluminiului din aer este mai mult
ridicat, aportul se poate ridica la mai mult de 100 μg/zi.(7)

Aluminiul din alimente

Aluminiul este prezent in mod natural in numeroase alimente, dar in
general se afla in cantitati mici. El poate fi de asemenea introdus in hrana,
chiar din cea care se gaseste in caserole, la ustensilele pentru gatit si in
ambalaje, dar s-a demonstrat ca aceasta este o cantitate neglijabila.

4
 Anumite alimente, ca produsele lactate, grauntele si produsele
cerealiere, deserturile si bauturile pot avea niveluri mai ridicate de aluminiu
decit cele normale datorita utilizarii aditivilor alimentari care contin compusi
ai aluminiului (de exemplu: fosfat de aluminiu si sodiu). Folosirea acestor
aditivi este controlata pentru a se evita utilizarea lor in cantitati excesive.
Aportul zilnic de aluminiu provenit din alimente se ridica in jur de 8
miligrame pentru un adult, anumite estimari indicând totusi niveluri mai
ridicate. În ansamblu, aproape 95 la sută din aportul normal pentru un adult
de aluminiu provine din alimente. Pentru un bebelus, aportul zilnic de
aluminiu se ridica la 1 miligram.
E133 - albastru stralucitor FCF - culoare albastra; folosit la produse
lactate, dulciuri si bauturi alcoolice sau racoritoare; de obicei este sintetic,
aparand sub forma unei solutii de aluminiu sau sare de amoniu; interzis in
Belgia, Franta, Germania, Elvetia, Suedia, Austria si Norvegia;
Fiecare aditiv alimentar este permis a fi folosit numai pentru anumite
alimente. De exemplu, in urmatoarele produse nu se poate adauga nici un
colorant: lapte, unt, branzeturi maturate, carne, preparate din carne, uleiuri,
paine, paste fainoase, piure, conserve de tomate, sucuri naturale, cafea, ceai,
sare, condimente, miere, vinuri, bauturi alcoolice, etc. ; se admite colorarea
numai cu caramel a bauturilor alcoolice naturale distilate.(art.68 din OMS
975). (8)

E-urile din lapte si produsele lactate

E 173 aluminiu
E 555 Antiagregant
Este folosit in laptele praf si faina. Aluminiul genereaza
anumite afectiuni ale placentei in timpul sarcinii.

5
 Untul, laptele si iaurtul nu contin E-uri, dar exista si
exceptii. Laptele poate fi contaminat din cauza modului in
care a fost hranit animalul. Iar in anumite situatii, in sezonul cald,
comerciantii pun in lapte soda caustica pentru a preveni branzirea.
Brânza topitã e un produs alimentar care contine
multe E-uri numite „sãruri de topire“. Aceste sãruri pun în pericol sãnãtatea.
In brânza topitã si în friscã, aditivii sunt in exces, uneori.
Untul este un produs lactat sigur, exceptie facand cel care
contine E 160.
Frisca contine multi aditivi din categoria „stabilizatori“,
„substante de îngrosare“ si „emulgatori“.
Iaurtul este un produs viu, deoarece contine germeni si bacterii
în stare vie, benefici omului. Nutritionistii spun ca este mai bun decat
laptele, avand o toleranta mai mare. Iaurtul care are termen de valabilitate de
peste 30 de zile a fost sterilizat si nu mai este considerat natural. (9)

E173
Aluminiu
CI 77000
Origine: Metal natural .
Funcţii şi caracteristici: acceptabilă
Colorant gri argintiu. Utilizat numai pentru colorarea de suprafaţă.
Produse: Adesea utilizat .
Doza zilnică actualmente oficial acceptabilă: Nu a fost încă
determinată, se experimentează.
Efecte secundare: Unele studii arată o legătură între boala Alzheimer

6
şi consumul mare de aluminiu. Doza zilnică de aluminiu din alte surse
alimentare este mai mare decât cea utilizată ca aditiv. Concentraţii mari de
aluminiu pot cauza efecte secundare la om.
Restricţii dietetice: Nici una, E173 poate fi consumat de către toate
grupările religioase, vegani şi vegetarieni. (10)

Exista date despre influenta negativa a aluminiului asupra sistemului

imun al omului si animalelor.
CLA pentru aluminiu in produsele alimentare oscilează de la 1,0
mg/kg - în produsele lactate până la 30 mg/kg în peste şi legume. (11)

Limite admisibile :
Aluminiul este prezent în mod natural în unele alimente. Anumite
alimente ca produsele lactate pot avea niveluri mai ridicate de aluminiu
decât cele normale datorită aditivilor alimentari care conţin compuşi ai
aluminiului ( fosfat de aluminiu şi sodiu). Folosirea acestor aditivi este
controlată pentru a se evita utilizarea lor în cantităţi excesive.
Conţinutul de aluminiu în lapte este de 0,24 μg/ml şi în produse
lactate de 0,4-6,4 μg/g. Principala sursă de aluminiu sunt şi produsele
lactate. Cantitatea de aluminiu variază de la 0,04 mg/zi la 1,5 mg/zi. (12)

Prezenţa aluminiului peste limitele normale în alimente indică un

supradozaj în folosirea nutriţională. Poate produce modificări organoleptice
produselor alimentare fiind un bun catalizator ca şi Fe, Cu, Mn, etc în
oxidarea grăsimilor. Produce oxidarea untului dându-i un gust neplacut.
Pentru produse alimentare nu s-au fixat toleranţe în toate ţările,
datorită neglijabilei toxicităţi.(13)

7
 Contaminarea produselor alimentare cu metale : Cd, Cu, Al, etc. se
datoreză următorilor factori:
- folosirea de insecticide şi fungicide care conţin metalele menţionate
în compoziţia lor
- poluările apelor interioare sau a mărilor şi oceanelor
- poluările spaţiilor verzi prin consumul de iarbă de catre animale ,
laptele poate fi contaminat cu anumite metale
- folosirea unor utilaje neadecvate în procesele tehnologice de
prelucrare a produselor lactate, produselor din carne, etc.
- depozitarea produselor în recipiente metalice, produse de origine
animală (lapte, carne, etc.) . (14)

Laptele mai conţine o serie de elemente minerale în cantităţi foarte

mici care au totuşi importanţă fiziologică şi nutriţională. Conţinutul în
oligoelemente al laptelui de vacă ( µg/l) --- aluminiu 600-1000 µg/l.
Conţinutul în oligoelemente din laptele de vacă variază foarte mult.
Creşterea concentraţiilor peste anumite limite reprezintă un indice de
poluare, un indice de creştere a toxicităţii pentru organism. (15)

În lapte există săruri minerale ca: potasiu, calciu, natriu, magneziu,

urme de fier, aluminiu, zinc, urme de săruri ale acizilor clorhidric şi
iodhidric. Într - un litru de lapte totalitatea sărurilor minerale este de
7,5 g. (16)

Cantităţile de aluminiu ingerate normal prin hrană sau prin

contaminare din vasele sau ambalajele de aluminiu casnic nu constituie un

8
risc major pentru sănătate. Ingerat în cantităţi mari poate produce iritaţii
gastrointestinale sau efecte nocive asupra sistemului osos.
Derivaţi ai aluminiului sunt în principiu putini absorbiti. Analizele
efectuate la bolnavii de rinichi , cu dializă trataţi cu doua grame gel de oxid
de aluminiu au demonstrat neurotoxicitatea acestor derivaţi, care poate
ajunge până la demenţă. Acest lucru a condus C.E.E. la fixarea la 200 µg/l
concentraţia limită în apa potabilă eventual purificată cu sulfat de aluminiu.
Cu toate acestea în doze reduse se utilizează în anumite produse
medicamentoase la tratamentul ulcerului gastric. (17)

Metode de identificare şi dozare a aluminiului:

Pentru determinarea aluminiului se pot folosi metode iodometrice,
permanganometrice şi calorimetrice.
Prin metodele prevăzute în standarde se determină atât aluminiul în
mod natural cât şi ca impuritate provenită din ambalaje metalice.
În standardele de stas sau normele tehnice interne de condiţii tehnice
de calitate ale produselor se precizează metoda care trebuie aplicată pentru
fiecare caz în parte.

Metoda de diminuare a contaminării cu aluminiu şi de prevenire :

Surse de poluare: ape uzate zootehnic, ape uzate industrial, ape uzate
de spălare şi transport etc.
Apele uzate generate de diverse ramuri ale economiei sunt evacuate în
reţeaua de canalizare sau în receptori naturali.
Măsuri profilactice luate cu scopul sănătăţii consumatorului pot fi
grupate:

9
 - depistarea surselor de insalubrizare şi a mecnismelor de formare sau
vehiculare a poluanţilor prin alimente.
- recunoaşterea contaminării
- măsuri de protecţie realizate prin prevederi legislative de protecţie a
alimentului şi norme de conţinut. (18)
CONCLUZIE:
Din toată documentaţia pe care am avut-o am folosit toate cele 10 fişe
bibliografice din cărţi şi cele 7 site-uri de pe internet.
Alimentaţia constituie un factor important în menţinerea sănătăţii. Zilnic
consumăm aluminiu prin alimente, aer si apa, dar este slab absorbit de corp,
fiind eliminat in majoritate.

10
 BIBLIOGRAFIE :

1. http://www.salvaeco.org/reviste/natura/05/03.php
2. Costin D. Neniţescu, Chimie generală, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
3. I. Gergen, Chimie analitică şi analiză fizico-chimică, Editura
Eurostampa, 2000
4. www.paramed.boom.ru/31.htm
5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Lapte
6. D. Mucete, Chimia produselor agroalimentare, Editura Eurobit, 2005
7. Adrian Riviş, Contaminanţi agroalimentari, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2004
8. http://www.selenar.ro/aditivi.html
9. http://www.e-referate.ro/referate/Aditivii%20alimentari.doc
10. http://www.curierulconservator.com/teleincarcare/lista_aditivi_alim
entari_e-uri.rtf
11. http://www.salvaeco.org/reviste/natura/05/03.php
12. Adrian Riviş, Contaminanţi agroalimentari, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2004
13. Mitică D. Râpeanu, Prevenirea acţiunii factorilor poluanţi asupra
animalelor şi produselor de origine animală, Editura Ceres, Bucureşti, 1979
14. V. Stănescu, Igiena şi controlul alimentar, Editura Fundaţiei de
mâine, Bucureşti, 1998

11
 15. Prof. Universitar, Dr. Gh. Gheorghescu, Laptele şi produsele lactate,
Editura Ceres, Bucureşti, 2000
16. Zeno Gârban, Biochimie – tratat comprehensiv, Vol. I, Ediţia
a –II- a, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti 1999
17. M. Decum, Factori poluanţi în alimentaţie, Editura Ceres,
Bucureşti, 1992
18. Adrian Riviş, Contaminanţi agroalimentari, Editura Eurostampa,
Timişoara, 2004

12