Partea 2

2.3.
GHID DE UTILIZARE A SETULUI DE INSTRUMENTE GRASP „CIP

Toolkit”
Este necesară prezentarea informaţiilor necesare specialiştilor

administraţiei locale pentru realizarea activităţilor de la începutul
implementării până la finalizarea întregului proces respectându-se paşii
prezentaţi în subcapitolul anterior.
1. Determinarea structurii organizaţionale se stabileşte o structură
organizaţională în cadrul aparatului propriu (ex. grup de lucru dedicat activităţilor)
care să supravegheze procesul, să realizeze coordonarea şi supravegherea
necesare pentru a asigura eficienţa procesului şi respectarea politicilor şi a
sarcinilor.
Formalizarea activităţii de implementare a programul multianual de
investiţii.
Abordarea propusă de specialiştii GRASP presupune în primul rând
constituirea unui grup de lucru interdisciplinar cu o componenţă care să acopere
domeniile specifice autorităţilor publice locale: buget, tehnic-investiţii, urbanism şi
dezvoltare strategică, taxe şi impozite locale, patrimoniu, programe internaţionale,
managementul resurselor umane. Componenţa grupului de lucru va fi stabilită de
către ordonatorul de credite şi depinde de structura organizaţională a primăriei.
Este recomandat ca structura grupului de lucru să fie suficient de flexibilă şi uşor
de coordonat (9-11 funcţionari publici cu funcţii de decizie).
Planul de Acţiune pentru implementarea procesului va fi pregătit de grupul
de lucru şi va include responsabilităţi, termene, rezultate şi produse.
Rezultate cheie pentru pasul 1 :
• Dispoziţie pentru stabilirea grupului de lucru;
• Plan de Acţiune aprobat de către ordonatorul de credite;
• Seminar de planificare şi bugetare a investiţiilor pentru grupul de lucru .
2. Stabilirea politicilor investiţionale locale care vor îndruma procesul, vor facilita
planificarea şi fixarea obiectivelor, vor stabili parametrii prin care se identifică şi se
stabileşte prioritatea proiectelor, precum şi a opţiunilor de finanţare, şi vor asigura
direcţionarea funcţionarilor în procesul de planificare
Elaborarea şi formalizarea politicilor publice în general şi a politicilor
financiare şi de investiţii în special va trebui să fie permanent în atenţia autorităţii
executive. în paralel va fi analizat sistemul informaţional al activităţii de
planificare multianuală a investiţiilor de capital. Utilizarea unui chestionar în
acest sens poate fi eficientă.
Valorificarea informaţiei furnizate prin chestionare poate fundamenta
propuneri de îmbunătăţire a sistemului informaţional existent.
Rezultate cheie pentru pasul 2:

• orientări de politică financiară neformalizate printr-un enunţ explicit al
ordonatorului de credite;
24
• observaţii şi propuneri pentru îmbunătăţirea sistemului informaţional.
3. Elaborarea formularelor şi instrucţiunilor - grupul de lucru va
propune formularele astfel încât acestea să satisfacă propriile cerinţe, respectiv,
formularele tip cerere-de-proiect şi tip centralizator; cu posibilitatea ca acestea să
fie standardizate. Este recomandat ca ordonatorul de credite să aprobe, la
recomandarea grupului de lucru, aceste formulare şi instrucţiuni.
• formulare şi instrucţiuni;
• un calendar de implementare a activităţilor aferente planificării în anii următori.
4. Evaluarea nevoilor de investiţii - prin verificarea informaţiilor
privitoare la: evaluarea activelor (mijloacelor) fixe şi a stării lor, studiile de
planificare, informaţiile privind standardele serviciilor şi sondajele de opinie
cetăţenească.
Această activitate reprezintă un efort al tuturor departamentelor instituţiei. Acestea
vor utiliza formularele şi instrucţiunile pentru completarea unei liste provizorii cu
proiecte de investiţii. Această activitate se poate realiza în 2-3 săptămâni.
• liste provizorii cu proiecte de investiţii necesare şi actuale.
5. Analiza capacităţii financiare - analiza stării financiare a administraţiei
publice locale şi a capacităţii de finanţare a unor viitoare proiecte de capital, cu
vizarea unor aspecte precum, analiza pe 3 - 5 ani a surselor proprii de venituri, cu
prezentarea surselor principale, cheltuielilor, rezervelor operaţionale şi de capital, a
surplusurilor şi deficitelor; proiecţia pe 3-5 ani a viitoarelor surse de venituri,
cheltuieli, rezerve şi surplusuri curente; analiza capacităţii de îndatorare şi a
serviciului datoriei, precum şi a datoriilor suprapuse, provenind din altă categorie
bugetară, dar suportate pe aceeaşi bază de impozitare.
Planificarea financiară poate utiliza un model elaborat în EXCEL. Preluând

date istorice din execuţiile bugetare ale anilor precedenţi (cinci ani de analiză)
modelul propune o soluţie simplă de prognozare bazată pe identificarea unor
tendinţe în evoluţia anterioară a veniturilor şi cheltuielilor şi extrapolarea
acestora pentru următorii 5 ani. Prezentarea informaţiei sub formă grafică face
modelul mai atractiv şi uşor de utilizat. Practica arată că specialiştii
comparimentului de buget pot completa datele istorice şi pot obţine primele
variante al bugetelor viitoare într-o săptămână sau mai puţin.
În realizarea acestui pas activitatea este avantajată de abordarea construcţiilor
bugetare în România după anul 2003 bazată pe evoluţia indicatorilor
macroeconomici şi pentru următorii 3 ani faţă de bugetul aprobat.
• evoluţiile viitoare ale veniturilor şi cheltuielilor avându-se în vedere cadrul legal,

strategia de dezvoltare locală, elementele de politici financiare identificate,
evoluţiile economice şi demografice previzibile, etc;
• analiza capacităţii de îndatorare pentru finanţarea investiţiilor;
25
un set de 10 indicatori care să evidenţieze starea financiară a municipalităţii
6. Pregătirea cererilor de proiecte - presupune redactarea cererilor de

proiecte, în conformitate cu formularele, instrucţiunile şi normele emise de grupul
desemnat să lucreze la programul' de investiţii cu concentrare asupra
componentelor din cerere privind justificarea, costul şi finanţarea. Această
activitate necesită o colaborare foarte bună între departamentele instituţiei.
Grupurile de lucru care au implementat acest proces de planificare multianuală au
avut nevoie de 4-6 săptămâni pentru acest pas. Aceasta nu reprezintă o regulă,
dar este bine ca grupul de lucru să-şi gestioneze eficient timpul.
• propunerile de proiecte de investiţii incluse in lista provizorie sunt completate cu
informaţii conform modelelor şi instrucţiunilor aprobate.
7. Analiza cererilor de proiecte - cererile de proiect vor fi analizate,
urmărindu-se să fie exacte şi complete; analiza cererii de proiect este coordonată
de grupul de lucru, în cooperare cu funcţionarii specializaţi în planificare, finanţe,
tehnicieni, arhitectură şi experţi tehnici externi după caz; tipurile de analiză vor fi:
administrativă, de planificare, de inginerie / arhitectură şi financiară.

• toate propunerile de proiecte de investiţii acceptate vor fi înregistrate, iar cele
care nu respectă instrucţiunile sunt returnate iniţiatorilor pentru revizuire şi
completarea datelor necesare.
8. Stabilirea priorităţilor - activitate care stabileşte criterii de selecţie şi
evaluare, acordă ponderi fiecărui criteriu, compară proiectele cu criteriile,
ierarhizează proiectele, enumera proiectele în ordinea priorităţii. Printre metodele
care vor fi utilizate se numără audierile publice şi sondajele de opinie pentru a
aduce aportul cetăţenesc la formularea criteriilor; selecţia proiectelor va fi
susţinută de informaţii corecte, relevante şi demne de încredere; criteriile care
vor sta la baza stabilirii priorităţilor pot fi: standardul unic, stabilirea priorităţilor
pe categorii, în baza valorilor comunitare şi criterii multiple, cu ponderi şi
punctaj.
Stabilirea setului de criterii pentru analiza şi prioritizarea proiectelor

se realizează în strânsa corelaţie cu obiectivele strategie, politicile de investiţii şi
informaţiile disponibile în fişele de proiect. Primăriile cărora GRASP Ie-a acordat
asistenţă tehnică în implementarea planului multianual de investiţii au stabilit între
6 şi 8 criterii, reportate la specificul local, strategiile de dezvoltatre şi
programele locale. Evaluarea proiectelor va fi realizată cu obiectivitate, având în
vedere informaţiile incluse in fişa proiectului.
Este recomandat ca grupul (comisia) de evaluare a proiectelor să includă

consilieri locali (preşedinţii comisiilor de specialitate), reprezentanţi ai cetăţenilor şi
specialişti. Membrii grupului (comisiei) de evaluare a proiectelor pot fi diferiţi de cei ai
26
grupului de lucru. O comisie de evaluare funcţională poate avea un număr de 9 -13
membri.
Opinia cetăţenilor în ierarhizarea investiţiilor poate fi înregistrată şi
comparată cu ierarhia propusă de comisia de evaluare prin intermediul unui sondaj.
Timpul necesar completării acestei etape este de 2-3 săptămâni.

• comisie de evaluare nominalizată;
• un set de criterii stabilit pentru ierarhizarea proiectelor;
• un sondaj pentru ierarhizarea investiţiilor bazat pe opiniile cetăţenilor;
• lista finală cu ierarhia proiectelor de investiţii.
9. Evaluarea opţiunilor financiare - prin această activitate vor fi
identificate şi evaluate surse alternative de finanţare a investiţiilor, precum:
venituri curente (taxe şi impozite locale, rezervele, surplusurile, cote defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat), împrumuturile, alocaţiile şi alocaţii
speciale de la bugetul de stat, vânzarea activelor, taxele speciale, leasing-ul,
impozitarea avantajelor viitoare, parteneriatul public-privat şi donaţiile sau
combinaţii ale celor de mai sus; analizarea alternativelor financiare, trebuie să
includă: legalitatea, caracteristicile sursei, adecvarea fondurilor, impactul asupra
comunităţii, impactul economic, fezabilitatea politică şi administrativă.
În scopul de a completa informaţiile din prognoza bugetară cu opţiunile
finaciare identificate, directorul economic împreună cu specialiştii
departamentului buget şi finaciar pot elabora scenarii diverse, prin modelarea
valorilor capitolelelor şi liniilor de buget.
• Surse alternative de finaţare pentru proiectele de investiţii identificate;
• Fişele proiectelor includ sursele alternative;
' • Scenariul de îndatorare şi prognoza financiară completate.
10. întocmirea programului şi bugetului de investiţii - proiectul

Planului de Investiţii de Capital, va cuprinde:prezentarea generală privind
tendinţele principale care au influenţat programul şi bugetul, starea financiară,
evaluările stării fizice a dotărilor, descrierea procesului, declaraţiile privind
politicile de investiţii, rezultatele consultării cetăţenilor (sondaje de opinie, audieri
publice, comitete consultative), sursele de finanţare, inclusiv procentul din întregul
cost, sursele noi, condiţionările, impactul asupra bugetului operaţional, prognoze
financiare, precum şi informaţiile detaliate despre proiecte.
Următorii 5 ani bugetari vor include şi sumele alocate pentru
implementarea proiectelor de investiţii. în acest sens, fiecare an bugetar este
completat pe capitole cu sumele alocate investiţiilor
• Mesajul ordonatorului principal de credite (reprezentantul
administraţiei publice locale) privind programul de investiţii;
27
• Regulamentul de planificare şi bugetare a investiţiilor la nivel local;
• Prognoza bugetară şi indicatorii financiari;
• 5 planuri anuale de investiţii;
• Planul Multianual de Investiţii şi Bugetul aferent pe 5 ani;
• Proiectul documentului Planul Multianual de Investiţii.
11. Publicitatea proiectului Planului de Investiţii de Capital, se face în

condiţiile Legii nr. 52/2003 prin publicarea şi consultarea cetăţenilor utilizând
diverse instrumente (chestionare, întâlniri publice, comitete consultative etc).
GRASP a sprijinit primăriile în pregătirea intâlnirilor publice privind Planul
Multianual de Investiţii. Aceasta a fost una dintre activităţile de succes realizate de
primării care s-a bucurat de aprecieri foarte bune şi reacţii de susţinere din partea
participanţilor.
12. Adoptarea planului şi a bugetului de investiţii - activitate care va
cuprinde audieri publice şi ateliere de lucru ale angajaţilor, sondaje de opinie,
comitete cetăţeneşti pentru dezbaterea cererilor de proiecte şi formularea unor
recomandări.
Aprobarea de către Consiliul Local a proiectului de Plan Multianual de
Investiţii ca un singur document şi emiterea unei hotărâri a deliberativului în acest
sens, va asigura sustenabilitatea procesului.
• Hotărârea Consiliului Local de aprobarea a Planului Multianual de
Investiţii;
• Planul Multianual de Investiţii aprobat ca document instituţionalizat.
Fiind un document care facilitează comunicarea cu mediul exterior

administraţiei este recomandat ca Hotărârea de aprobare a Planului să fie
inclusă în document ca prima pagină a acestuia.
2.4. REZULTATE PRACTICE

Utilizarea Planului Multianual de Investiţii ca instrument de comunicare cu
mediul extern şi mai ales cu finanţatorii oferă oportunităţi de dezvoltare a unor
proiecte de interes local.
Exemplul Municipiului Caracal este elocvent.
Documentul, "Planul multianual de investiţii 2005 - 2009", a fost folosit în
promovarea localităţii şi atragerea atenţiei asupra proiectelor de investiţii din zonă.
Astfel, în prima fază, Asociaţia Oamenilor de Afaceri Români din Statele Unite,
Banca Populară din Verona, TRANSFORMA, Olanda (ONG care se ocupă de
programe de dezvoltare social-economică), COPRIM Vicentza, Italia (societate
specializată în construcţia de echipamente de gaz), Banca Naţională a Marii
Britanii şi Consiliul Judeţean Olt au primit un exemplar al documentului.
Primele oferte de finaţare ale proiectelor incluse în plan au venit în mai puţin
de 2 luni.
28
În momentul de faţă primăria a început 2 proiecte prioritare pentru
comunitate: Aducţiunea şi distribuţia de gaze naturale în municipiu şi
Managementul integrat al deşeurilor.
Sumele atrase, respectiv 22 miliarde lei pentru implemetarea aducţiunii şi
distribuţiei de gaze şi 1 miliard lei cofinanţare pentru elaborarea studiului de
fezabilitate pentru mangementul integrat al deşeurilor reprezintă exemple de
promovare şi lobby utilizând planul multianual de investiţii.
TEMA 3
PROCESUL INVESTIŢIONAL DIRECT
3.1. PROIECTAREA INVESTIŢIILOR
Cadrul legislativ funcţional în România stabileşte că, proiectarea lucrărilor

de construcţii se elaborează în următoarele etape:
I. studiu de prefezabilitate;
II. studiu de fezabilitate;
III. proiect tehnic şi caiete de sarcini pentru executarea lucrărilor;
IV. detalii de execuţie
Pentru reparaţiile capitale, consolidările şi demolările la construcţii reparaţiile
aferente nu se elaborează studiu de prefezabilitate.
I. Conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate
Studiul de prefezabilitate reprezintă documentaţia care cuprinde datele

economice prin care autoritatea contractantă fundamentează necesitatea şi
oportunitatea realizării unei investiţii. Acesta poate fi realizat chiar de autoritatea
contractantă dacă aceasta nu are specialişti în domeniul respectiv, apelează la o
societate de proiectare specializată în domeniu
A. Părţile scrise
1.Date generale
1.1. Denumirea investiţiei
1.2. Elaboratorul studiului de prefezabilitate
1.3.Ordonatorul principal de credite
1.4. Autoritatea contractantă
1.5. Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul)
29
1.6. Tema, cu fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei
2. Evaluări pentru proiectarea studiului de prefezabilitate şi a studiului de
fezabilitate
2.1. Valoarea totală estimată a investiţiei
2.2. Cheltuieli pentru proiectarea studiului de prefezabilitate
2.3. Cheltuieli pentru proiectarea studiului de fezabilitate
2.4. Cheltuieli pentru obţinerea avizelor legale necesare elaborării studiilor
prefezabilitate şi fezabilitate
2.5. Cheltuieli pentru pregătirea documentelor privind aplicarea procedurii
pentru atribuirea contractului de lucrări şi a contractului de servicii de
proiectare urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor
legale (instrucţiuni pentru ofertanţi, publicitate, onorarii şi cheltuieli de
deplasare etc)
3.Date tehnice ale lucrării
3.1. Suprafaţa şi situaţia juridică ale terenului care urmează să fie ocupat
de lucrare
3.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona
seismică de calcul şi perioada de colţ; natura terenului de fundare şi
presiunea convenţională; nivelul maxim al apelor freatice)
3.3. Caracteristicile principale ale construcţiilor
3.3.1. pentru clădiri. Aria construită; aria desfăşurată şi numărul nivelurilor
3.3.2. pentru reţele: lungimi şi diamentre
3.4. Principalele utilaje de dotare a construcţiilor (cazane cu abur sau apă
fierbinte, hidrofoare, accesoare etc.)
3.5. utilări (modul de asigurare a acestora şi soluţia avută în vedere)
4.Finanţarea investiţiei:
Din valoarea totală estimată a investiţiei,....% din surse proprii........%
din credite bancare,.........% din fondurile bugetului de stat sau ale bugetului
local,..........% din fondurile speciale constituite prin lege în afara acestor
bugete,.......% din credite externe garantate sau contractate direct de stat etc.
La stabilirea valorii pe obiecte se vor utiliza indici specifici pe categorii de
lucrări – justificaţi prin resurse materiale, forţă de muncă , utilaje şi transporturi -,
precum şi preţuri rezultate din cataloage şi oferte de la furnizorii de materiale,
utilaje, echipamente şi dotări.
B. Părţile desenate
1. Plan de amplasare în zonă (1:25.000 – 1: 5.000)
2. Plan general (1:5.000 – 1:1.000)
30
II. Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate
Studiul de fezabilitate reprezintă documentaţia care cuprinde

caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, prin care se
asigură utilizarea raţională şi eficientă a cheltuielilor de capital şi a cheltuielilor
materiale, pentru satisfacerea cerinţelor economice şi sociale în domeniul
respectiv.
A. Părţile scrise
1. Date generale
1.1. Denumirea investiţiei
1.2. Elaborator
1.3. Ordonatorul principal de credite
1.4.Autoritatea contractantă
1.5. Amplasamentul (judeţul. Localitatea, strada, numărul)
1.6. tema, cu fundamentarea necesităţii şi oportunităţii avute în vedere la
aprobarea studiului de prefezabilitate
1.7. Descrierea funcţională şi tehnologică, inclusiv memorii tehnice, pe
specialităţi
2. Date tehnice ale lucrării

2.1. Suprafaţa şi situaţia juridică ale terenului care urmează să fie (definitiv
şi/sau temporar) de lucrare
2.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona
seismică calcul şi perioada de colţ, natura terenului de fundare şi
presiunea convenţională; nivelul maxim al apelor freatice)
2.3. Caracteristicile principale ale construcţiilor
2.3.1. pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită desfăşurată,
numărul de niveluri şi înălţimea acestora, construit
2.3.2. pentru reţele: lungimi, lăţimi, diametre, materiale, compozare
etc.
2.4. Structura constructivă
Pentru clădiri şi reţele se va face o descriere a soluţiilor tehnice avute
în vedere recomandări privind tehnologia de realizare şi condiţiile de exploatare
ale obiectiv.
2.5. principalele utilaje de dotare a construcţiilor (cazane cu abur sau
apă fierbinte, hidrofoare, ascensoare tec)
2.6. Instalaţii aferente construcţiilor
Se vor descrie soluţiile adoptate pentru instalaţiile de iluminat, forţă,
curenţi slabi, canalizare etc.
2.7. Utilităţi
31
Se vor descrie modul de asigurare a acestora şi soluţiile tehnice
adoptate
3. Date privind forţa de muncă ocupată după realizarea investiţiei
3.1. Total personal din care: personal de execuţie
3.2. Locuri de muncă nou-create
4. Devizul general estimativ al investiţiei
Valoarea totală a investiţiei, cu detalierea pe structura devizului general
conform prevederilor legale
5. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei
5.1. Valoarea totală (în preţuri – lună, anul) din care:
- construcţii-montaj
5.2. Eşalonarea (INV/C+M)
- Anul I
- Anul II
- .............
5.3. Durata de realizare (luni)
5.4. Capacităţi (în unităţi fizice)
Principalii indicatori se vor completa, după caz, cu date privind:

Condiţiile financiare de realizare a obiectivului (analiza cash-flow, inclusiv
rata de actualizare, rata internă de rentabilitate, analiza raportului cost-
profit, impozitul pe profit, perioada de scutire de impozit pe profit, influenţa
variaţiei în timp a preţurilor, rata dobânzii la credite bancare, rata de
schimb valutar etc);
Maşini şi utilaje necesare în procesul tehnologic (lista cuprinzând
principalele utilaje echipamente şi dotări, cu indicarea capacităţii tehnice a
acestora);
Producţia şi desfacerea (lista cuprinzând produsele, capacitatea teoretică
anuală, pe produse, durata proiectată pentru funcţionarea capacităţii,
pentru fiecare produs, preţul unitar pe fiecare produs, preţul de vânzare al
produselor similare fabricate în ţară sau procurate din import);
Materiile prime, materialele, combustibilii şi energia consumate pentru
fiecare produs şi preţurile de procurare a acestora;
Manopera (cu detalierea pe structura de personal);
Cheltuieli generale ale unităţii (taxe, comisioane, impozite, instruire
personal, chirii şi/sau amortismente, cheltuieli de administrare şi marketing
etc).
6. Finanţarea investiţiei
Din valoarea totală a investiţiei:
.............mii lei din surse proprii,.......... mii lei din credite bancare, ............ mii lei
din fondurile bugetului de stat sau ale bugetului local,..................mii lei din
32
fondurile speciale constituite prin lege în afara acestor bugete,.................mii lei
din credite externe garantate sau contractate direct de stat etc.
7. Avize şi acorduri emise de organele în drept, potrivit legislaţiei în
vigoare, privind:
Avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea şi
oportunitatea realizării investiţiei;
Certificatul de urbanism, cu încadrarea amplasamentului în planul
urbanistic, avizat şi aprobat potrivit legii;
Avizele privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz
metan, apă, canal, telecomunicaţii etc);
Avizele pentru consumul de combustibil;
Acordurile şi avizele pentru protecţia mediului şi a apelor;
Alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziţiilor legale.
1. Plan de amplasare în zonă (1:25.000- 1:5.000)
2. Plan general (1:5.000 – 1:500)
3. Planuri de arhitectură – planurile nivelurilor, faţade, vederi, structuri pentru
principalele obiective de construcţii
III.Conţinutul-cadru al proiectului tehnic
A. Părţile scrise
1. Descrierea generală a lucrărilor
1.1. Elemente generale:
Proiectul tehnic verificat, avizat şi aprobat potrivit prevederilor legale reprezintă
documentaţia scrisă şi desenată pe baza căruia lucrarea poate fi executată
Proiectul tehnic trebuie să fie elaborat în mod clar şi să asigure informarea astfel
încât autoritatea contractantă să obţină date tehnice şi economice privind
viitoarea lucrare care va răspunde cerinţelor sale tehnice, tehnologice.
De asemenea, este necesar ca proiectul tehnic să fie complet şi suficient
încât să se poată elabora pe baza lui detaliile de execuţie în conformitate şi
tehnologia de execuţie propusă, dar cu respectarea strictă a prevederilor tehnice,
fără să fie necesară suplimentarea cantităţilor de lucrări respectiv depăşi costul
lucrării, stabilit în faza de oferă pentru execuţia lucrărilor.
1.2. Descrierea lucrărilor

În cadrul descrierii lucrărilor care fac obiectul proiectului tehnic se vor asupra
următoarelor elemente:
Amplasamentul;
Topografia;
33
Clima şi fenomenele naturale specifice zonei;
Geologia, seismicitatea;
Prezentarea proiectului pe volume, broşuri, capitole;
Organizarea de şantier, descrierea sumară, demolări, devieri de reţele;
Căile de acces provizorii;
Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon, etc, pentru organizare şi
definitive;
Căile de acces, căile de comunicaţii etc;
Programul de execuţie a lucrărilor, graficele de lucru, programul de
Traseul lucrărilor;
Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier;
Măsurarea lucrărilor;
Laboratoarele contractantului (ofertantului) şi testele care cad în sarcina
Curăţenia în şantier;
Serviciile sanitare;
Relaţiile dintre contractant (ofertant), consultant şi persoana juridică
(investitor);
Memoriile tehnice, pe specialităţi.
2. Caietele de sarcini pe specialităţi

Caietele de sarcini dezvoltă în scris elementele tehnice menţionate în planşe
informaţii, precizări şi prescripţii complementare planşelor.
Aceste caiete de sarcini se elaborează de către proiectant pe baza planşelor
terminate şi se organizează, de regulă, în broşuri distincte, pe specialităţi.
2.1. Rolul şi scopul caietelor de sarcini

Reprezintă descrierea scrisă a lucrărilor a căror execuţie va face obiect al
achiziţiei; în planşe se face prezentarea lor grafică, iar în breviarele de
calcul se justifică dimensionarea elementelor constituente.
Planşele, breviarele de calcul şi caietele de sarcini sunt complementare.
Notele explicative înscrise în planşe sunt scurte şi cu caracter general,
vizând în special explicitatea desenelor.
Conţin nivelul de performanţă al lucrărilor, descrierea soluţiilor tehnice şi
tehnologice folosite, care să asigure exigenţele de performanţă calitative.
Detaliază aceste note şi cuprind caracteristicile şi calităţile materialelor
folosite, testele şi probele acestora, descriu lucrările care se execută,
calitatea, modul de realizare, testele, verificările şi probele acestor lucrări,
ordinea de execuţie şi de montaj şi aspectul final.
Împreună cu planşele, trebuie, să fie astfel concepute încât pe baza lor să
se poată determina cantităţile de lucrări, costurile lucrărilor şi utilajelor,
forţa de muncă şi dotarea necesară în vederea execuţiei lucrărilor.
34
Elaborarea acestora se face pe baza breviarelor de calcul şi a planşelor
de către ingineri specialişti, pentru fiecare categorie de lucrare.
Forma de prezentare trebuie să fie amplă, clară, să conţină şi să clarifice
precizările din planşe, să definească calităţile materialelor, cu trimitere la
standarde, să definească calitatea execuţiei, normativele şi prescripţiile
tehnice în vigoare.
Stabilesc responsabilităţile pentru calităţile materialelor şi ale lucrărilor şi
responsabilităţile pentru teste, verificări şi probe.
Orice neclaritate în execuţia lucrărilor trebuie să îşi găsească precizări în
caietele de sarcini.
Nu trebuie să fie restrictive.
Redactarea acestora trebuie să fie concisă, sistematizată şi exprimarea
se va face cu minimum de cuvinte.
Să prevadă modul de urmărire a comportării în timp a lucrării.
Să prevadă măsurile şi acţiunile de demontare, de demolare (inclusiv
reintegrarea în mediul natural al deşeurilor), după expirarea perioadei de
viaţă (postutilizarea).
2.2. Tipuri şi forme de caiete de sarcini
În funcţie de destinaţie, caietele de sarcini pot fi:

- caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor;
- caiete de sarcini pentru recepţii, teste, probe, verificări şi puneri în
funcţiune, urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi conţinutul cărţii
tehnice a construcţiei;
- caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, utilaje, echipamente şi
confecţii diverse;
În funcţie de domeniul la care se referă caietele de sarcini pot fi:
- caiete de sarcini generale care se referă la lucrări curente în domeniul
construcţiilor şi care acoperă majoritatea categoriilor de lucrări; acestea se
pot sistematiza pe categorii şi capitole de lucrări, pot deveni repetitive şi
pot fi introduse în memoria calculatoarelor;
- caiete de sarcini speciale care se referă la lucrări specifice şi care sunt
elaborate independent pentru fiecare lucrare.
2.3. Conţinutul caietelor de sarcini
Dat fiind că fiecare lucrare în construcţii are un anumit specific, caietele de

sarcini sunt elaborate pentru fiecare lucrare, folosindu-se, dacă este posibil, părţi,
secţiuni, capitole etc elaborate anterior, verificate şi adaptate la noile condiţii
tehnice ale lucrării şi puse de acord cu prescripţiile tehnice în vigoare.
Astfel, conţinutul unui capitol de lucrări din caietul de sarcini trebuie să
cuprindă:
35
- breviarele de calcul pentru dimensionarea elementelor de construcţii şi de
instalaţii;
- nominalizarea planşelor care guvernează lucrarea;
- proprietăţile fizice, chimice, de aspect, de calitate, tolerante, probe, teste
etc. Pentru materialele componente ale lucrării, cu indicarea standardelor;
- dimensionarea, forma, aspectul şi descrierea execuţiei lucrării;
- ordinea de execuţie, probe, teste şi verificări ale lucrării;
- standardele, normativele şi alte prescripţii care trebuie respectate la
materiale, utilaje, confecţii, execuţie, montaj, probe, teste şi verificări;
- condiţiile de recepţie, măsurători, aspect, culori, toleranţe etc.
3.Listele cantităţilor de lucrări

Aceste capitole vor cuprinde toate elementele necesare în vederea
cuantificării valorice şi a duratei de execuţie a lucrărilor, şi anume:
- centralizatorul obiectelor, pe obiectiv;
- centralizatorul categoriilor de lucrări, pe obiecte;
- listele cuprinzând cantităţile de lucrări pe capitole de lucrări, aferente
categoriilor de lucrări, cu descrierea în detaliu a acestora;
- listele cuprinzând cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice,
inclusiv dotările (după caz);
- specificaţiile tehnice.
4.Graficul general de realizare a lucrării
Sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza cărora se

elaborează părţile scrise ale proiectului şi care, de regulă, se compun din:
1. Planurile generale
- planurile de amplasare a reperelor de nivelment şi planimetrie;
- planurile topografice principale;
- planurile de amplasare a forajelor, a profilurilor geotehnice, inclusiv cu
înscrierea în acestea a condiţiilor şi a recomandărilor privind lucrările de
pământ şi de fundare;
- planurile principale de amplasare a obiectivelor, inclusiv cote de nivel,
distanţe de amplasare, orientări, coordonate, axe, repere de nivelment şi
planimetrice cotele +/- 0,00, cotele trotuarelor, cotele şi distanţele
principale de amplasare a drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale,
platformelor etc;
- planurile principale privind sistematizarea pe verticală a terenului, inclusiv
înscrierea în acestea a volumelor de terasamente, săpături-umpluturi,
depozite de pământ, volumul pământului transportat (excedent şi deficit),
36
lucrările privind stratul vegetal, precum şi precizări privind utilajele şi
echipamentele de lucru, completări şi alte date şi elemente tehnice şi
tehnologice;
- planurile principale privind construcţiile subterane – amplasarea lor,
secţiuni, profiluri longitudinale, dimensiuni, cote de nivel, cofraj şi armare,
ariile şi marca secţiunilor din oţel, marca betoanelor, protecţii şi izolaţii
hidrofuge, protecţii împotriva agresivităţii solului, a coroziunii etc;
- planurile de amplasare a reperelor fixe şi mobile de trasare.
2. Planşele principale ale obiectelor

Se recomandă ca fiecare obiect subteran sau suprateran să aibă un număr
sau un cod şi o denumire proprii, iar planşele să fie organizate într-un volum
propriu, independent pentru fiecare obiect.
În cazul în care proiectul este voluminos planşele se vor organiza în volume
şi/sau broşuri pentru fiecare specialitate, distinct.
3. Arhitectura
Va cuprinde planşe principale privind arhitectura fiecărui obiect, inclusiv cote,
dimensiuni, toleranţe, dintre care:
- planul individual de amplasare;
- planurile de arhitectură ale nivelurilor subterane şi supraterane ale
teraselor, acoperişurilor etc., inclusiv cote, dimensiuni, suprafeţe, funcţiuni,
tehnologice, cu precizări privind materialele, confecţiile etc.
- secţiuni, faţade, detalii importante, cotate etc;
- tablouri de prefabricate, confecţii;
- tablouri de tâmplării şi tablouri de finisaje interioare şi exterioare.
Planşele vor conţine cote, dimensiuni, distanţe, funcţiuni, arii, precizări privind
finisajele şi calitatea acestora etc.
4. Structura
Va cuprinde planşele principale privind alcătuirea şi execuţia structurii de
rezistenţă, pentru fiecare obiect, şi anume:
- planurile infrastructurii şi secţiunile caracteristice cotate;
- planurile suprastructurii şi secţiunile caracteristice cotate;
- descrierea soluţiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de
execuţie şi montaj, recomandări privind transportul, manipularea,
depozitarea şi montajul, care se vor înscrie pe planşele principale.
5. Instalaţiile
Vor cuprinde planşele principale privind execuţia instalaţiilor fiecărui obiect
inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe etc., şi anume:
- planurile principale de amplasare a utilajelor;
37
- scheme principale ale instalaţiilor;
- secţiuni, vederi, detalii principale;
- planşele vor conţine cote, dimensiuni, calitatea materialelor, verificările şi
probele necesare, izolaţii termice, acustice, protecţii anticorosive şi
parametrii principali ai instalaţiilor.
6. Dotări şi instalaţii tehnologice

Vor cuprinde: planuri principale de tehnologie şi montaj, secţiuni, vederi,
detalii, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe, detalii montaj etc, şi anume:
- desenele de ansamblu;
- schemele tehnologice ale fluxului tehnologic;
- schemele cinematice, cu indicarea principalilor parametri;
- schemele instalaţiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare,
comunicaţii, reţele de combustibil, apă, iluminat, etc., ale instalaţiilor
tehnologice;
- planurile de montaj, geometrii, dimensiuni de amplasare, prestaţii, sarcini
etc., inclusiv schemele tehnologice de montaj;
- diagramele, nomogramele, calculele inginereşti, tehnologice şi de montaj,
inclusiv materialul grafic necesar punerii în funcţiune şi exploatării;
- listele cu utilajele şi echipamentele din componenta planurilor tehnologice,
inclusiv parametrii, performanţele şi caracteristicile.
7.Dotări de mobilier, inventar gospodăresc, pază contra incendiilor, protecţia

muncii etc.:
- planurile principale de amplasare şi montaj, inclusiv cote, dimensiuni,
secţiuni, vederi, tablouri de dotări, etc.;
- listele cu dotări, inclusiv parametrii, performanţele şi caracteristicile
acestora.
IV. Detaliile de execuţie se întocmesc de către societăţile de proiectare şi

acestea pot fi realizate şi de societatea care realizează execuţia lucrărilor, cu
avizul proiectantului, la solicitarea autorităţii contractante.
Fiecare fază de proiectare va fi avizată de autoritatea contractantă, iar
după întocmirea fazei studiu de fezabilitate se vor aproba indicatorii tehnico-
economici în conformitate cu competenţele de aprobare prevăzute de legislaţia în
vigoare la data respectivă.
3.2. PROGRAMAREA INVESTIŢIILOR
În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice,

şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice
38
locale şi a Legii bugetului de stat pe anul în curs, ordonatorii principali de credite
au obligaţia de a întocmi Programele de investiţii, pentru anul următor, cât şi
previziunile pentru următorii trei ani, în care să fie precizate şi lucrările de
investiţii, atât cele în continuare cât şi cele noi, ca şi studiile de prefezabilitate şi
de fezabilitate ce se vor realiza din fondurile bugetare în anul următor.
Investiţii ale administraţiei publice centrale
Cheltuielile pentru investiţiile instituţiilor publice şi alte cheltuieli de

investiţii, finanţate din fonduri publice, se cuprind în proiectele de buget, în baza
programelor de investiţii publice, care se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui
ordonator principal de credite.
Ordonatorii principali de credite vor prezenta anual programul de investiţii
publice, pe clasificarea funcţională.
Ordonatorii principali de credite vor transmite pentru fiecare obiectiv de
investiţii inclus în programul de investiţii informaţii financiare şi nefinanciare.
Informaţiile financiare vor include:
a) valoarea totală a proiectului;
b) creditele de angajament;
c) creditele bugetare;
d) graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie;
e) analiza cost beneficiu, care va fi realizată şi în cazul obiectivelor în
derulare;
f) costurile de funcţionare şi de întreţinere după punerea în funcţiune.
Informaţiile nefinanciare vor include:
a) strategia în domeniul investiţiilor, care va cuprinde în mod obligatoriu
priorităţile investiţionale şi legătura dintre diferite proiecte, criteriile de
analiză care determină introducerea în programul de investiţii a
obiectivelor noi în detrimentul celor în derulare;
b) descrierea proiectului;
c) stadiul fizic al obiectivelor;
Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va elabora strategia în domeniul
investiţiilor publice, pe baza propunerilor de programe de investiţii elaborate de
ordonatorii principali de credite.
Ministrul Finanţelor Publice este împuternicit să stabilească conţinutul, forma
şi informaţiile referitoare la programele de investiţii necesare în procesul de
elaborare a bugetului.
Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme metodologice criteriile de
evaluare şi selecţie a obiectivelor de investiţii publice şi tot acesta va analiza
programul de investiţii din punct de vedere al încadrării în limitele de cheltuieli
stabilite, al respectării criteriilor de selecţie şi prioritizare şi al eşalonării creditelor
bugetare în funcţie de durata de execuţie a obiectivelor.
39
De asemenea Ministerul Finanţelor Publice coordonează monitorizarea
întregului program de investiţii, scop în care va solicita ordonatorilor principali de
credite toate informaţiile necesare.
Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi
care se finanţează, potrivit legii, din fonduri publice se aprobă de către:
a) Guvern, pentru valori mai mari de 130 miliarde lei;
b) Ordonatorii principali de credite, pentru valori cuprinse între 18 miliarde lei
şi 130 miliarde lei;
c) Ceilalţi ordonatori de credite, pentru valori până la 18 miliarde lei, cu avizul
prealabil al ordonatorului principal de credite.
Documentaţiile tehnico-economice aferente investiţiilor publice ce se
realizează pe bază de credite externe contractate sau garantate de stat,
indiferent de valoarea acestora, se supun aprobării Guvernului.
Limitele valorice privind competenţele de aprobare a documentaţiilor tehnico-
economice ale obiectivelor de investiţii noi se pot modifica prin hotărâre a
Guvernului, în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri.
Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se cuprind în
programele de investiţii anuale, anexe la buget, numai dacă, în prealabil,
documentaţiile tehnico-economice respectiv notele de fundamentare privind
necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investiţiilor, au fost
elaborate şi aprobate privind dispoziţiilor legale.
Ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, actualizează şi
aprobă valoarea fiecărui obiectiv de investiţii nou sau în continuare, în funcţie de
evoluţia indicilor de preţuri. Această operaţiune este supusă controlului financiar
preventiv potrivit prevederilor art. 23 şi 25 din Legea nr. 500/2003 privind
finanţele publice.
Pe parcursul execuţiei bugetare ordonatorii principali de credite vor urmării
derularea procesului investiţional, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, şi
vor întocmi rapoarte trimestriale de monitorizare, pe care le vor transmite
Ministerului Finanţelor Publice.
În cazul n care, pe parcursul derulării procesului investiţional, apar probleme
în implementarea unui obiectiv, ordonatorul principal de credite va consemna în
raportul de monitorizare cauza şi măsurile ce se impun pentru remedierea
acestui lucru.
În situaţia în care, din motive obiective, implementarea unui proiect de
investiţii nu se poate realiza conform proiecţiei bugetare, ordonatorii principali de
credite pot solicita Ministerului Finanţelor Publice, până la 31 octombrie,
redistribuirea fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiţii anexă la
buget.
Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de realizarea obiectivelor de
investiţii incluse în programele de investiţii.
Toate angajamentele legale, din care rezultă o cheltuială pentru investiţiile
publice şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, confirmate de o instituţie
40
internaţională, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordului de
finanţare.
Structura programelor de investiţii.
În programele de investiţii se nominalizează obiectivele de investiţii grupate
pe investiţii în continuare, investiţii noi, iar „alte cheltuieli de investiţii” pe categorii
de investiţii.
Poziţia „alte cheltuieli de investiţii” cuprinde următoarele categorii de investiţii:
a) achiziţii de imobile;
b) dotări independente;
c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate a studiilor de
fezabilitate şi a altor studii aferente obiectivelor de investiţii;
d) cheltuielile de expertiză, proiectare şi de execuţie privind consolidările şi
intervenţiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni
accidentale şi calamităţi naturale – cutremure, inundaţii, alunecări,
prăbuşiri şi tasări de teren, incendii, accidente tehnice, precum şi cheltuieli
legate de realizarea acestor investiţii;
e) lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrametrie, determinări sismologice,
consultanţă, asistenţă tehnică şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, potrivit
legii.
Cheltuielile de investiţii cuprinse la lit. a) – e) se detaliază şi se aprobă ărin liste
separate de către ordonatorii principali de credite.
Investiţii ale administraţiei publice locale
Prezentarea investiţiilor publice în proiectul de buget

Cheltuielile pentru investiţii publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate
din fonduri publice locale se cuprind în proiectele de buget, în baza programului
de investiţii publice al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, întocmit de
ordonatorii principali de credite, care se prezintă ca anexă la bugetul iniţial şi,
respectiv, rectificat şi se aprobă de consiliul local competent potrivit legii
Informaţii privind programele de investiţii publice se referă la :
Întocmirea anuală programul de investiţii publice pe clasificaţia
funcţională.
Pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investiţii sunt prezentate
informaţii financiare şi nefianciare.
Informaţiile financiare vor include:
a) valoarea totală a proiectului
b)creditele de angajament;
c) creditele bugetare;
d) graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie;
e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizată şi în cazul obiectivelor în
derulare;
41
f) costurile de funcţionare şi de întreţinere după punerea în funcţiune.
Informaţiile nefinanciare vor include:

a) strategia în domeniul investiţiilor care va cuprinde obligatoriu priorităţile
investiţionale şi legătura dintre diferite proiecte, criteriile de analiză care
determină introducerea în programul de investiţii a obiectivelor noi, în detrimentul
celor în derulare;
b) descrierea proiectului;
c) stadiul fizic al obiectivelor.
Condiţiile pentru includerea investiţiilor în proiectul bugetului se

referă la:
a) aprobarea prealabilă a documentaţiilor tehnico-economice,
respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării
cheltuielilor asimilate investiţiilor, au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor
legale.
b) Prioritizarea repartizării sumelor pe fiecare obiectiv înscris în programul
de investiţii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această
distincţie, asigurând-se totodată realizarea obiectivelor de investiţii în cadrul
duratelor de execuţie aprobate.
Structura programelor de investiţii publice presupune că:

1. În programele de investiţii să se nominalizeze obiectivele de investiţii
grupate pe: investiţii în continuare, investiţii noi şi poziţia globală „alte cheltuieli
de investiţii”, pe categorii de investiţii.
2. Poziţia globală „alte cheltuieli de investiţii” să cuprindă următoarele
categorii de investiţii:
a) achiziţii de imobile;
b) dotări independente;
c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de
fezabilitate, proiectelor şi altor studii aferente obiectivelor de investiţii;
d) cheltuieli de expertiză, proiectare şi de execuţie privind consolidările şi
intervenţiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni
accidentale şi calamităţi naturale – cutremure, inundaţii, alunecări, prăbuşiri şi
tasări de teren, incendii, accidente tehnice, precum şi cheltuieli legate de
realizarea acestor investiţii;
e) lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări
seismologice, consultanţă, asistenţă tehnică şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor,
potrivit legii.
3. Cheltuieli de investiţii prevăzute la alin. (2) să se detaliază în anexă
distinctă de către ordonatorul principal de credite, pe bază de note de
fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la necesitatea,
oportunitatea şi alţi indicatori caracteristici unor asemenea investiţii, şi se aprobă
42
de consiliul local, judeţean şi Consiliul general al Municipiului Bucureşti, după
caz, o dată cu bugetul local.
Acordurile internaţionale legate de investiţiile publice

Toate angajamentele legale din care rezultă o cheltuială pentru investiţiile
publice şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, cofinanţate de o instituţie
internaţională, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordului de
finanţare.
Monitorizarea de către ordonatorii principali de credite a proiectelor de
investiţii
În situaţia în care, pe parcursul execuţiei bugetare, din motive obiective,
implementarea unui proiect de investiţii nu se poate realiza conform proiecţiei
bugetare, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot propune
consiliilor locale, judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după
caz, până la data de 31 octombrie, aprobarea redistribuirii fondurilor între
proiectele înscrise în programul de investiţii.
Responsabili pentru utilizarea eficientă a fondurilor alocate investiţiilor,
precum şi de realizarea obiectivelor de investiţii incluse în programele de investiţii
sunt ordonatorii principali de credite.
3.3. INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI
Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor noi de investiţii

care se finanţează, potrivit legii, din bugetul de stat, bugetele fondurilor speciale
şi din credite externe se aprobă, de către:
a) Guvern – pentru valori mai mari de 13 milioane lei;
b) Ordonatorii principali de credite – pentru valori cuprinse între 1,8
milioane lei şi 13 milioane lei;
c) Ceilalţi ordonatori de credite – pentru valori cuprinse între 600.000 lei
şi 1,8 milioane lei, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de
credite.
Competenţele pentru aprobarea proiectelor de investiţii publice locale sunt
următoarele:
1 Documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi, a
căror finanţare se asigură integral sau în completare din bugetele locale, precum
şi ale celor finanţate din împrumuturi interne şi externe, contractate direct sau
garantate de autorităţile administraţiei publice locale, se aprobă de consiliile
locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.
2 Documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi, care
se finanţează din împrumuturi externe şi, în completare, din transferuri de la
bugetul de stat şi din alte surse, precum şi ale celor finanţate integral sau în
completare din împrumuturi externe contractate ori garantate de stat, indiferent
de valoarea acestora, se supun spre aprobare Guvernului.
43
3 Documentaţiile tehnico-economice pentru investiţiile destinate prevenirii
sau înlăturării efectelor produse de acţiuni accidentale şi de calamităţi naturale,
elaborate şi avizate potrivit dispoziţiilor legale, precum şi notele de fundamentare
privind celelalte cheltuieli de investiţii cuprinse în poziţia globală „alte cheltuieli de
investiţii” se aprobă de ordonatorii principali de credite.
4 ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, actualizează şi
aprobă valoarea fiecărui obiectiv de investiţii nou sau în continuare, indiferent de
sursele de finanţare ori de competenţa de aprobare a acestora, în funcţie de
evoluţia indicilor de preţuri. Această operaţiune este supusă controlului financiar
preventiv propriu.
Reglementarea atribuţiilor, competenţelor şi responsabilităţilor în
domeniul promovării, achiziţiei şi al urmăririi derulării obiectivelor de investiţii, al
lucrărilor de intervenţie, al reparaţiilor curente şi al dotărilor inclusiv a temeiului
legal în materie este legiferată prin ORDINUL MINISTERULUI JUSTIŢIEI nr.
2815/c din 19 decembrie 2006 publicat în M. Of. Nr. 30 din 17 ianuarie 2007.
3.4. DEVIZUL GENERAL
Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1179/2002, completate prin HG nr.

935/2003 privind întocmirea devizului general se aplică obiectivelor de investiţii,
precum şi lucrărilor de investiţii, promovate de ordonatorii de credite care au
calitatea de „autoritate contractantă”.
Prin lucrări de intervenţie se înţelege lucrări asimilate obiectivelor de

investiţii, care constau în: reparaţii capitale, extinderi, transformări, modificări,
modernizări, consolidări, reabilitări la construcţii şi instalaţii existente, efectuate în
scopul asigurării cerinţelor de calitate şi funcţionale ale construcţiilor, potrivit
destinaţiei lor.
Devizul general pentru obiectivele de investiţii/lucrările de intervenţii aflate

în curs de execuţie la data intrării în vigoare a prevederilor HG nr. 1179/20.02
păstrează structura conform prevederilor HG nr. 376/1994 privind metodologia de
elaborare a devizului general pentru obiectivele de investiţii, până la finalizarea
acestora.
În acelaşi timp, devizul general pentru obiectivele de investiţii/lucrările de

intervenţii aflate în derulare la data intrării în vigoare a HG nr. 1179/2002 se
restructurează conform prevederilor acesteia dacă se află în una dintre
următoarele etape:
a) anterior aprobării studiului de fezebilitate;
b) anterior declanşării procedurii de achiziţie publică a lucrărilor;
c) după încheierea contractelor de achiziţie publică şi până la data
emiterii ordinului de începere a lucrărilor.
44
d) Pe parcursul derulării execuţiei, în cazul lucrărilor de intervenţie de
natura consolidărilor.
Devizul general este instrumentul care ne ajută să determinăm valoarea

estimată a contractelor pentru execuţia/e4xecuţia şi concesionarea de lucrări.
Totodată la faza de proiectare studiu de fezabilitate cu ajutorul devizului general
se determină indicatorii economici ai obiectivului de investiţii.
În acelaşi timp devizul general este practic oglinda cheltuielilor care

trebuiesc efectuate de autoritatea contractantă pentru realizarea unui obiectiv de
investiţii.
Având în vedere prevederile ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
60/2001, aşa cum a fost aprobată prin Legea nr. 212/2002, valorile din cadrul
devizului general se vor exprima atât în lei cât şi în EURO.
ANEXA 1
STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL
DEVIZ GENERAL
Privind cheltuielile necesare realizării...................................

................................................................................*)
În mii lei/EURO la cursul lei/EURO din data de ...................
Nr. Denumirea
crt. capitolelor şi Valoare (inclusiv TVA) ____________
subcapitolelor
de cheltuieli
Total Din care supusă

procedurii de achiziţie
publică
Mii lei Euro Mii lei euro
1 2 3 4 5 6
PARTEA I
CAPITOLUL I
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
45
1.1. Obţinerea terenului
1.2. Amenajarea terenului
1.3. Amenajări pentru protecţia mediului
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea
Utilităţilor necesare obiectivului
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1. Studii de teren
3.2. Obţinerea de avize, acorduri şi
autorizaţii
3.3 Proiectare şi enegineering
3.4. Organizarea procedurilor de
Achiziţie publică
3.5 Consultanţă
3.6. Asistenţă tehnică
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1. Construcţii şi instalaţii
4.2. Montaj utilaj tehnologic
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice
Şi funcţionale cu montaj
4.4 Utilaje fără montaj şi echipamente
De transport
4.5 Dotări
CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1. Organizare de şantier
5.1.1. lucrări de construcţii
5.1.2. cheltuieli conexe
46
Organizării şantierului
5.2 Comisioane, taxe, cote legale
Costuri de finanţare
5.2.1. Comisioane, taxe şi
cote legale
5.2.2. Costul creditului
5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru darea în exploatare
6.1. Pregătirea personalului de
exploatare
6.2. Probe tehnologice
TOTAL
Din care C+M
PARTEA a III –a
Fondul de rulment necesar pentru

primul ciclu de producţie
TOTAL GENERAL
Din care C+M
*) se înscrie denumirea obiectivului de investiţie/lucrării de intervenţie
PARTEA I
CAPITOLUL I
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1. Obţinerea terenului
Se includ cheltuieli efectuate pentru cumpărarea de terenuri, plata

concesiunii (redevenţei) pe durata realizării lucrărilor, exproprieri, despăgubiri,
47
schimbarea regimului juridic al terenului, scoaterea temporară sau definitivă din
circuitul agricol, precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură.
1.2. Amenajarea terenului
Se includ cheltuielile efectuate la începutul lucrărilor pentru pregătirea

amplasamentului şi care constau în demolări, demontări, defrişări, evacuări
materiale rezultate, devieri reţele de utilităţi din amplasament, sistematizări pe
verticală, drenaje, epuismente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru
investiţia de bază), devieri de cursuri de apă, strămutări de localităţi sau de
monumente istorice etc.
1.3. Amenajări pentru protecţia mediului
Se includ cheltuielile efectuate pentru lucrări şi acţiuni de protecţia mediului,

inclusiv pentru refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor, precum:
plantare de copaci, reamenajare de spaţii verzi.
CAPITOLUL II
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului
Se includ cheltuielile aferente asigurării cu utilităţile necesare funcţionării

obiectivului de investiţie, precum: alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu
gaze naturale, agent termic, energie electrică, telefonie, radio-tv, drumuri de
acces, căi ferate industriale, care se execută pe amplasamentul delimitat din
punct de vedere juridic, ca aparţinând obiectivului de investiţie, precum şi
cheltuielile aferente branşării la reţelele de utilităţi.
CAPITOLUL III
Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1. Studii de teren
Se cuprins cheltuielile pentru studii geotehnice, geologice, hidrologice,

hidrogeotehnice, fotogrammetrice, topografice şi de stabilitate a terenului pe care
se amplasează obiectivul de investiţie.
3.2. Obţinere avize, acorduri şi autorizaţii
Se includ cheltuielile pentru:

a) obţinerea/prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism, taxa pentru
obţinerea/prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire, conform legii;
48
b) obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi branşamente la reţele
publice de apă, canalizare, gaze, termoficare, energie electrică, telefonie,
etc;
c) obţinerea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă;
d) întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului cadastral provizoriu şi
înregistrarea terenului în cartea funciară;
e) obţinerea acordului de mediu;
f) obţinerea avizului PSI;
g) alte avize şi acorduri prevăzute în acte normative.
3.3. Proiectare şi inginerie
1. Se includ cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare

(studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de
execuţie), pentru plata verificării tehnice a proiectării, precum şi pentru
elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor
aferente obiectivului de investiţie, documentaţii ce stau la baza emiterii avizelor şi
acordurilor impuse prin certificatul de urbanism, documentaţii urbanistice, studii
de impact , studii/expertize de amplasament.
2. Pentru lucrările de modernizare sau consolidare la construcţii existente
sau pentru continuarea lucrărilor la construcţii începute şi neterminate se includ
cheltuielile efectuate pentru expertiza tehnică.
3.4. Organizarea procedurilor de achiziţie publică
Se includ cheltuielile aferente întocmirii documentaţiei pentru elaborarea şi

prezentarea ofertei, precum şi pentru multiplicarea acestora, exclusiv cele
cumpărate de ofertanţi; cheltuielile cu onorariile, transportul, cazarea şi diurna
membrilor desemnaţi în comisiile de evaluare; anunţuri de intenţie, de participare
şi de atribuire a contractelor, corespondenţă prin poştă, fax, poştă electronică
etc., în legătură cu procedurile de achiziţie publică.
3.5. Consultanţă
Se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru:

a) plata serviciilor de consultanţă la elaborarea studiului de prefezabilitate
sau a studiilor de piaţă, de evaluare;
b) plata serviciilor de consultanţă în domeniul managementului investiţiei
sau administrarea contractului de execuţie.
49
3.6. Asistenţă tehnică
Se includ cheltuieli efectuate, după caz, pentru:

a) asistenţă tehnică din partea proiectantului, în cazul când aceasta nu intră
în tarifele proiectării;
b) asigurarea supravegherii execuţiei prin inspectori de şantier desemnaţi de
autoritatea contractantă;
c) plata specialiştilor angajaţi pe bază de contract conform prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 906/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de
Interes Naţional şi Locuinţe.
CAPITOLUL IV
Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1. Construcţii şi instalaţii
1. Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei tuturor obiectivelor cuprinse în

obiectivul de investiţie: clădiri, construcţii speciale, instalaţii aferente
construcţiilor, precum: instalaţii electrice, sanitare, instalaţii interioare de
alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare,
telefonie, PSI, radio-tv, internet şi alte tipuri de instalaţii impuse de destinaţia
obiectivului.
2. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte, iar delimitarea obiectelor se face
de către proiectant.
3. Cheltuielile aferente fiecărui obiect sunt determinate prin devizul pe
obiect.
4.2. Montaj utilaj tehnologic
1. Se cuprind cheltuielile aferente montajului utilajelor tehnologice şi al

utilajelor incluse în instalaţiile funcţionale, inclusiv reţelele aferente necesare
funcţionării acestora.
2. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de investiţie.
4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj
1. Se cuprind cheltuielile pentru procurarea utilajelor şi echipamentelor

tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale
50
4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport
1. Se includ cheltuielile pentru procurarea utilajelor şi echipamentelor care

deservesc fluxul tehnologic şi comportă durate scurte de amortizare faţă de cele
ale construcţiilor.
2. Cheltuielile se desfăşoară pe obiective de investiţie.
4.5. Dotări
1. Se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii,

intră în categoria mijloacelor fixe sau a obiectivelor de inventar, precum: mobilier,
dotări PSI, dotări de uz gospodăresc, dotări privind protecţia muncii şi, după caz,
utilaje şi echipamente independente cu durată mare de serviciu.
CAPITOLUL V
Alte cheltuieli
5.1. Organizare de şantier
1. Se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare contractului în

vederea creierii condiţiilor de desfăşurare a activităţii de contrucţii-montaj.
2. Aceste cheltuieli se estimează de către proiectant, în baza unui deviz ce
ţine seama de tehnologia şi graficul de lucru aferente lucrărilor de bază, de
amplasamentul obiectivului, posibilităţile de branşare la utilităţi – apă, canal,
energie electrică, termoficare, telefon, etc. – traseele acestora, căile de acces
auto şi căi ferate, existenţa construcţiilor, spaţiilor, terenurilor saz amenajărilor ce
pot fi utilizate de constructor.
5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier
Se cuprind cheltuielile legate de lucrări de nivelări ale terenurilor naturale,

dezafectări locale de căi de comunicaţie sau construcţii, branşarea la utilităţi,
realizarea de căi de acces, construcţii sau amenajări la construcţii existente.
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de şantier
Se cuprind cheltuielile pentru: obţinerea autorizaţiei de execuţie a lucrărilor

de organizare de şantier, taxe de amplasament, închirieri semne de circulaţie,
întreruperea temporară a reţelelor de transport sau distribuţie de apă, canalizare,
agent termic, energie electrică, gaze naturale, a circulaţiei rutiere, căi ferate,
51
navale sau aeriene, contractele de asistenţă cu poliţia rutieră, contracte
temporare cu furnizării de utilităţi, cu unităţi de salubrizare.
5.2. Comisioane, taxe, cote legale şi costuri de finanţare
5.2.1. Comisioane, taxe, cote legale – se cuprind, după caz: comisionul băncii
finanţatoare, cota aferentă inspecţiei pentru controlul calităţii lucrărilor de
construcţii, cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi
pentru autorizarea lucrărilor de construcţii, cota aferentă Casei Sociale a
Constructorilor, valoarea primelor de asigurare din sarcina autorităţii
contractante, precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură, stabilite în condiţiile
legii.
5.2.2. Costul creditului – se cuprind comisioanele şi dobânzile aferente creditului

pe durata execuţiei obiectivului.
5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute

a) Estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevăzute la
cap/subcap. 1.2, 1.3, 2, 3 şi 4 ale devizului general, în funcţie de natura şi
complexitatea lucrărilor.
b) În cazul proiectelor de investiţii noi, precum şi al reparaţiilor capitale,
extinderilor, transformărilor, modificărilor, modernizărilor, reabilitării la construcţii
şi instalaţii existente, se aplică un procent de până la 5 %.
c) În cazul lucrărilor de consolidare se aplică un procent de până la 15% în
funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor rezultate ca fiind necesare în urma
efectuării decopertărilor.
d) Din procentul stabilit se acoperă, după caz, cheltuielile rezultate în urma
modificărilor de soluţii tehnice, cantităţi suplimentare de lucrări, utilaje sau dotări
ce se impun pe parcursul derulării investiţiei, precum şi cheltuielile de conservare
pe parcursul întreruperii execuţiei din cauze independente de autoritatea
contractantă.
CAPITOLUL VI
Cheltuieli pentru darea în exploatare
6.1. Pregătirea personalului de exploatare
Se cuprind cheltuielile necesare instruirii/şcolarizării personalului în

vederea utilizării corecte şi eficiente a utilajelor şi tehnologiilor.
52
6.2. Probe tehnologice
1. Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei probelor/încercărilor,

prevăzute în proiect, rodajelor, expertizelor la recepţie.
2. În situaţia în care se obţin venituri ca urmare a probelor tehnologice, în
devizul general se înscrie valoarea rezultată prin diferenţa dintre cheltuielile
realizate pentru efectuarea probelor şi veniturile realizate din aceasta.
PARTEA a II-a
Se actualizează valoarea a mijloacelor fixe existente incluse în cadrul
obiectivului ce se construieşte, respectiv a mijloacelor fixe existente construcţii –
clădire, construcţie specială, instalaţii aferente construcţiei - utilaje şi
echipamente.
Actualizarea valorii mijloacelor fixe existente este o evaluare de patrimoniu
şi se face de către beneficiar/investitor.
Valoarea prevăzută în această parte a devizului general nu se finanţează
dar pe baza ei se stabilesc indicatorii de eficienţă economică şi financiară din
cadrul studiului de fezabilitate.
PARTEA a III- a
Fondul de rulment necesar începerii producţiei
Cuprinde cheltuielile pentru asigurarea stocurilor de materiale şi materii

prime, energie, transporturi, salariile personalului direct productiv, piese de
schimb de mare uzură, necesare pentru primul ciclu de producţie.
C. STRUCTURA DEVIZULUI PE OBIECT
Obiectul de investiţie este o parte a obiectivului de investiţie, cu

funcţionabilitate distinctă în cadrul ansamblului acestuia.
Delimitarea obiectelor de investiţie din cadrul obiectivului de investiţie se
face la faza de proiectare – studiu de fezabilitate de către proiectant, iar valoarea
fiecărui obiect se determină prin devizul pe obiect.
Devizul pe obiect este sintetic şi valoarea sa se obţine prin însumarea
valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul
Valoarea categoriilor de lucrări din devizul pe obiect se stabileşte
estimativ, pe baza cantităţilor de lucrări şi a preţurilor acestora fără T.V.A. La
valoarea totală se aplică T.V.A. în procent stabilit prin lege, obţinându-se TOTAL
DEVIZ PE OBIECT.
Devizul pe obiect întocmit la faza de proiectare – studiu de fezabilitate se
actualizează după încheierea contractului de achiziţie publică de lucrări, pe baza
preţurilor unitare şi a valorilor pe categorii de lucrări rezultate în urma aplicării
procedurilor de achiziţie publică.
53
ART.14.
Devizul pe obiect se structurează cu respectarea următorului conţinut-
cadru:
Devizul obiectului*).................................**)
În mii lei şi euro, la cursul lei/euro din data de ::::::::::::::::::
Nr.
crt. Denumire Valoarea pe categorii de
Lucrări, fără TVA
Mii lei Euro
I – LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII
1 Terasamente
2 Construcţii: rezistenţă (fundaţii, structură
de rezistenţă) şi arhitectură ( închideri exterioare,
compartimentări, finisaje)
3 Izolaţii
4 Instalaţii electrice
5 Instalaţii sanitare
6 Instalaţii de încălzire, ventilare,
climatizare: PSI, radio-tv, internet
7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale
8 Instalaţii de telecomunicaţii
.............................................
TOTAL I (fără TVA)
TOTAL I (cu TVA)
II - MONTAJ
..... Montaj utilaje şi echipamente tehnologice
TOTAL II (fără TVA)
54
TVA (.....%)
TOTAL II (cu TVA)
III – PROCURAERE
.... Utilaje şi echipamente tehnologice

.... Utilaje şi echipamente de transport
.... Dotări
TOTAL III (fără TVA)
TVA (....%)
TOTAL III (cu TVA)

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III fără TVA)
TVA (....%)
TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA
*) Devizul este reprodus în facsimil

**) Se înscrie denumirea obiectului
În devizele pe obiecte aferente devizului general, valoarea categoriilor de

lucrări se stabileşte pe baza estimării cantităţilor de lucrări şi a preţurilor
acestora, neîncluzând T.V.A.
3.5. AUTORIZAREA INVESTIŢIILOR PUBLICE ŞI

A INVESTIŢIILOR PRIVATE
Documentele necesare pentru autorizarea lucrărilor de investiţii sunt:

certificatele de urbanism şi autorizaţia de construire, regimul juridic al emiterii
55
acestora fiind stabilit de Legea 50/1991 republicată privind autorizarea executării
lucrărilor de investiţii.
Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autorităţile

prevăzute la art. 4, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale
regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului,
după caz, avizate şi aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele
privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente
la data solicitării şi stabilesc cerinţele urbanistice care urmează sa fie îndeplinite
în funcţie de specificul amplasamentului, precum şi lista cuprinzând avizele şi
acordurile legale, necesare în vederea autorizării.
Certificatul de urbanism se eliberează solicitantului în termen de cel mult
30 de zile de la data înregistrării cererii, menţionându-se în mod obligatoriu
scopul emiterii acestuia.
În vederea eliberării certificatului de urbanism solicitantul - orice persoana
fizica sau juridică interesată - se va adresa autorităţilor publice locale cu o cerere
care va cuprinde atât elementele de identificare a imobilului pentru care se
solicita certificatul de urbanism, cat şi elementele care definesc scopul solicitării.
Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de
construcţii.
Certificatul de urbanism se emite, potrivit legii, şi în vederea concesionarii
de terenuri, a adjudecării prin licitaţie a proiectării lucrărilor publice în faza
"Studiu de fezabilitate" şi pentru cereri în justiţie şi operaţiuni notariale privind
circulaţia imobiliară atunci când operaţiunile respective au ca obiect imparteli ori
comasari de parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de construcţii, precum
şi constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil. Operaţiunile juridice
menţionate se efectuează numai în baza certificatului de urbanism, iar
nerespectarea acestor prevederi se sancţionează cu nulitatea actului emis.
Autorizaţia de construire se emite în cel mult 30 de zile de la data

înregistrării cererii, pe baza documentaţiei depuse la autorităţile publice locale
care va cuprinde:
a) certificatul de urbanism;
b) dovada titlului asupra terenului şi/sau construcţiilor;
c) proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii;
d) avizele şi acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism;
e) dovada privind achitarea taxelor legale.
Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii este extras
din proiectul tehnic şi se elaborează în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut
în anexa nr. 1, în concordanta cu cerinţele certificatului de urbanism, cu
conţinutul avizelor şi al acordurilor cerute prin acesta, şi se întocmeşte, se
semnează şi se verifica, potrivit legii.
56
În situaţia depunerii unei documentaţii tehnice incomplete, aceasta se
restituie solicitantului în termen de 5 zile de la data înregistrării, cu menţionarea
în scris a elementelor necesare în vederea completării acesteia.
Executarea lucrărilor de construcţii se poate face numai pe baza
proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie.
Autoritatea emitenta a autorizaţiei de construire stabileşte o perioada de
valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este
obligat sa înceapă lucrările. În aceasta situaţie, valabilitatea autorizaţiei se
extinde pe toată durata de execuţie a lucrărilor prevăzute prin autorizaţie, în
conformitate cu proiectul tehnic.
Neinceperea lucrărilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite
conduce la pierderea valabilităţii autorizaţiei, fiind necesară emiterea unei noi
autorizaţii de construire. În situaţia în care caracteristicile nu se schimba fata de
autorizaţia iniţială, se va putea emite o noua autorizaţie de construire, fără a fi
necesar un nou certificat de urbanism.
Prin excepţie în cazul justificat în care lucrările de construcţii nu pot fi
începute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate
solicita autorităţii emitente prelungirea valabilităţii autorizaţiei cu cel puţin 15 zile
înaintea expirării acesteia. Prelungirea valabilităţii autorizaţiei se poate acorda o
singura data şi pentru o perioada nu mai mare de 12 luni.
Investitorul are obligaţia sa înştiinţeze autoritatea emitenta a autorizaţiei
de construire, precum şi inspectoratul teritorial în construcţii asupra datei la care
vor începe lucrările autorizate. În caz contrar, dacă constatarea faptei de
începere a lucrărilor fără înştiinţare s-a făcut în termenul de valabilitate a
autorizaţiei, data începerii lucrărilor se considera ca fiind ziua următoare datei de
emitere a autorizaţiei.
O data cu depunerea cererii de emitere a autorizaţiei de construire
solicitantul are obligaţia sa prezinte o declaraţie pe propria răspundere din care
sa rezulte ca imobilul - teren şi/sau construcţii - nu face obiectul unui litigiu aflat
pe rolul unei instanţe judecătoreşti. În caz contrar documentaţia se restituie
solicitantului, care o va depune spre autorizare numai după soluţionarea
definitiva în instanţă a litigiului.
Prin excepţie lucrările de consolidare la clădirile multietajate încadrate
prin raport de expertiza tehnica în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol
public se autorizeaza în regim de urgenta, chiar în situaţia existenţei unor litigii
aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.
Autorizaţiile de construire/desfiinţare se emit numai pe baza unei
documentaţii complete, în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr.
1, cu excepţia situaţiilor prin care se autorizează intervenţii în caz de: avarii,
accidente tehnice, calamităţi, urmând ca definitivarea documentaţiei să se facă
pe parcursul executării lucrărilor..
Valabilitatea autorizaţiei se menţine în cazul schimbării investitorului,
înaintea finalizarii lucrărilor, cu condiţia respectării prevederilor acesteia şi a
transcrierii actelor care conferă dreptul de construire.
57
În situaţia în care în timpul execuţiei lucrărilor, şi numai în perioada de
valabilitate a autorizaţiei de construire, survin modificări de tema privind
construcţia autorizata, care conduc la necesitatea modificării acesteia, titularul
are obligaţia de a solicita o noua autorizaţie, potrivit legii. Pentru obţinerea noii
autorizaţii de construire solicitantul va depune o documentaţie, elaborata cu
condiţia încadrării noilor propuneri în prevederile documentaţiilor de urbanism
aprobate şi numai în limitele avizelor şi acordurilor obţinute pentru autorizaţia
iniţială. Nu este necesară emiterea unui nou certificat de urbanism.
Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculează potrivit
legii.
Taxa pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire se
calculează la 30% din valoarea iniţială a taxei de autorizare.
Instituţiile abilitate prin lege sa emita avize şi acorduri în vederea
autorizării lucrărilor de construcţii, au obligaţia emiterii acestora în termen de
maximum 15 zile de la data înregistrării cererii/documentaţiei, după caz, direct
structurilor organizate de consiliile judeţene şi locale sau, după caz, solicitantului.
Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări care

nu modifica structura de rezistenta, caracteristicile iniţiale ale construcţiilor sau
aspectul arhitectural al acestora:
a) reparaţii la împrejmuiri, acoperisuri, învelitori sau terase, atunci când nu se
schimba forma acestora şi materialele din care sunt executate;
b) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează
forma, dimensiunile golurilor şi tamplariei;
c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;
d) zugraveli şi vopsitorii interioare;
e) zugraveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifica elementele de fatada
şi culorile clădirilor;
f) reparaţii la instalaţiile interioare, la bransamentele şi racordurile exterioare,
de orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, montarea sistemelor
locale de încălzire şi de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate,
precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a
consumurilor de utilităţi;
g) reparaţii şi înlocuiri la pardoseli;
h) reparaţii şi înlocuiri la finisaje interioare şi exterioare - tencuieli, placaje,
altele asemenea -, la trotuare, la ziduri de sprijin şi la scări de acces, fără
modificarea calităţii şi a aspectului elementelor constructive;
i) lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;
j) lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare şi restaurare a
componentelor artistice ale construcţiilor prevăzute la art. 3 lit. b), cu avizul
Ministerului Culturii şi Cultelor şi al autorităţii administraţiei publice judeţene sau
locale, după caz;
58
k) lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanta
normală sau redusă, situate în afară zonelor de protecţie instituite pentru
zăcăminte acvifere;
l) lucrări de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul
administraţiei cimitirului.
Acelaşi regim execuţie fără autorizaţie de construire se aplică şi în cazul
lucrărilor pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau închise, destinate
difuzării şi comercializării presei, cărţilor şi florilor, care sunt amplasate direct pe
sol, fără fundaţii şi platforme, precum şi fără racorduri şi/sau bransamente la
utilităţi urbane, cu excepţia energiei electrice.
ANEXA 1
CONŢINUTUL-CADRU al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de

construcţii
Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii se elaborează

de proiectanţi autorizaţi, persoane fizice sau juridice, în condiţiile prevederilor art.
9 din prezenta lege, şi este extras din proiectul tehnic întocmit conform
prevederilor legale în vigoare, în concordanta cu cerinţele certificatului de
urbanism, cu conţinutul avizelor şi al acordurilor cerute prin acesta.
Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii se întocmeşte
pentru:
- autorizarea executării lucrărilor de construire - P.A.C.;
- autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare - P.A.D.;
- autorizarea executării organizării lucrărilor - P.O.E.
Conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii cuprinde opisul pieselor scrise şi desenate, necesar a fi prezentate
spre autorizare.
În situaţii cu totul excepţionale, în funcţie de complexitatea investiţiei supuse
autorizării, structurile de specialitate constituite potrivit prezentei legi vor putea
cere prin certificatul de urbanism şi alte elemente tehnice cu rol de precizare
suplimentară, care sa fie cuprinse în cadrul Proiectului pentru autorizarea
executării lucrărilor de construcţii - P.A.C./P.A.D.
A. Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - P.A.C.
I. Piese scrise
1. Lista şi semnăturile proiectanţilor
Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectantilor, precum şi cu
partea din proiect pentru care răspund.
2. Memoriu
59
2.1. Date generale:
Descrierea lucrărilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrărilor
de construcţii, făcându-se referiri la:
- amplasamentul, topografia acestuia, trasarea lucrărilor;
- clima şi fenomenele naturale specifice;
- geologia şi seismicitatea;
- categoria de importanta a obiectivului.
2.2. Memorii pe specialităţi
Descrierea lucrărilor de:
- arhitectura;
- structura;
- instalaţii;
- dotări şi instalaţii tehnologice, după caz;
- amenajări exterioare şi sistematizare verticala.
2.3. Date şi indici care caracterizează investiţia proiectata, cuprinşi în anexa la
cererea pentru autorizare:
- suprafeţele - construită desfasurata, construită la sol şi utila;
- inaltimile clădirilor şi numărul de niveluri;
- volumul construcţiilor;
- procentul de ocupare a terenului - P.O.T.;
- coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T.
2.4. Devizul general al lucrărilor, întocmit în conformitate cu prevederile legale
în vigoare
2.5. Anexe la memoriu
2.5.1. Studiul geotehnic
2.5.2. Referatele de verificare a proiectului, în conformitate cu legislaţia în
vigoare privind calitatea în construcţii, întocmite de verificatori atestaţi de
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi agreati de investitor.
2.5.3. Fise tehnice necesare obţinerii avizelor în vederea emiterii acordului
unic din competenta emitentului autorizaţiei, potrivit legii, cerute prin certificatul
de urbanism.
2.5.4. Documentaţiile specifice necesare pentru obţinerea, prin grija
emitentului autorizaţiei, a avizelor şi acordurilor privind prevenirea şi stingerea
incendiilor, apărarea civilă, protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei.
2.5.5. Avize specifice cerute prin certificatul de urbanism, ca urmare a
condiţiilor speciale de amplasament sau a functionalitatii investiţiei, obţinute în
prealabil de solicitant - avizul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului, Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Roman de Informaţii, al altor
organisme ale administraţiei centrale sau ale serviciilor descentralizate ale
acestora, după caz, conform reglementărilor legale în vigoare.
60
2.5.6. Acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în
forma autentică, pentru construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor
existente sau în imediata lor vecinătate - şi numai dacă sunt necesare măsuri de
intervenţie pentru protejarea acestora -, pentru lucrări de construcţii necesare în
vederea schimbării destinaţiei în clădiri existente, precum şi în cazul amplasarii
de construcţii cu alta destinaţie decât cea a clădirilor invecinate.
II. Piese desenate

1. Planuri generale
1.1. Plan de încadrare în teritoriu
- plansa pe suport topografic vizat de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi
cartografie*), întocmită la scarile 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după
caz
1.2. Plan de situaţie
- privind amplasarea obiectivelor investiţiei - plansa pe suport topografic vizat
de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie, întocmită la scarile
1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, prin care se precizează:
● parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de urbanism, descrisă
prin totalitatea elementelor topo-grafice determinante pentru suprafata, lungimea
laturilor, unghiuri, inclusiv poziţia şi înălţimea la coama a calcanelor limitrofe,
precum şi poziţia reperelor fixe şi mobile de trasare;
● amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine, se vor desfiinta sau se
vor construi;
● cotele construcţiilor proiectate şi menţinute, pe cele trei dimensiuni (cotele
±0,00; cote de nivel; distanţe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor,
platformelor etc.);
● denumirile şi destinatiile fiecărui corp de construcţie;
● sistematizarea pe verticala a terenului şi modul de scurgere a apelor
pluviale;
● accesele pietonale şi carosabile din incinta şi clădiri, plantaţiile prevăzute.
------------
*) Conform art. 3 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996,
astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 7 iunie 2004, s-a
înfiinţat Agenţia Nationala de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în subordinea
Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin reorganizarea Oficiului Naţional de
Cadastru, Geodezie şi Cartografie, iar oficiile judeţene de cadastru, geodezie şi
cartografie şi al municipiului Bucureşti s-au reorganizat în oficii de cadastru şi
publicitate imobiliară la nivelul fiecărui judeţ şi în municipiul Bucureşti.
Agenţia Nationala de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a fost organizată şi
funcţionează în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.210/2004, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 9 august 2004.
61
1.3. Planul privind construcţiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, în special a reţelelor de utilităţi urbane din
zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind pozitionarea
căminelor - radier şi capac -, şi va fi redactat la scara 1:500.
În cazul lipsei unor reţele publice de echipare tehnico-edilitara se vor indica
instalaţiile proprii prevăzute prin proiect, în special cele pentru alimentare cu apa
şi canalizare.
2. Planşe pe specialităţi
2.1. Arhitectura
Piesele desenate de arhitectura vor cuprinde planşele principale privind
arhitectura fiecărui obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100, după cum urmează:
- planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane şi supraterane, cu indicarea
funcţiunilor, dimensiunilor şi a suprafeţelor;
- planurile acoperişurilor - terasa sau sarpanta -, cu indicarea pantelor de
scurgere a apelor meteorice şi a modului de colectare a acestora, inclusiv
indicarea materialelor din care se executa invelitorile;
- secţiuni caracteristice - în special pe linia de cea mai mare panta, acolo unde
este cazul -, care sa cuprindă cota ±0,00, cotele tuturor nivelurilor, inaltimile
determinante ale acoperişului - cotele la coama şi la cornisa -, fundaţiile clădirilor
invecinate la care se alătură construcţiile proiectate;
- toate fatadele, cu indicarea materialelor şi finisajelor, inclusiv culorile, cotate
şi cu indicarea racordarii la nivelul terenului amenajat;
- în situaţia integrării construcţiilor într-un front existent, se va prezenta şi
desfăşurarea stradala prin care se va arata modul de integrare a acestora în
tesutul urban existent.
2.2. Structura
2.2.1. Planul fundaţiilor
Se redactează la scara 1:50 şi va releva:
- modul de respectare a condiţiilor din studiul geotehnic;
- măsurile de protejare a fundaţiilor clădirilor invecinate, la care se alătură
construcţiile proiectate.
2.2.2. Detalii de fundaţii
2.2.3. Proiect de structura complet
Se prezintă pentru construcţii cu mai multe subsoluri şi cel puţin 10 niveluri.
2.3. Instalaţii
2.3.1. Schemele instalaţiilor
Se prezintă parametrii principali şi schemele functionale ale instalaţiilor
proiectate.
2.4. Dotări şi instalaţii tehnologice
În situaţia în care investiţia urmează sa funcţioneze pe baza unor dotări şi
instalaţii tehnologice, determinante pentru configuraţia planimetrica a
construcţiilor, se vor prezenta:
62
2.4.1. Desene de ansamblu
2.4.2. Scheme ale fluxului tehnologic
Fiecare plansa prezentată în cadrul secţiunii II "Piese desenate" va avea în
partea dreapta jos un cartus, care va cuprinde: numele firmei sau al
proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după
caz, titlul proiectului şi al plansei, numărul proiectului şi al plansei, data elaborării,
numele, calitatea şi semnatura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
B. Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare - P.A.D.
I. Piese scrise
Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu
2. Memoriu
2.1. Date generale
Descrierea construcţiei care urmează sa fie desfiintata:
- scurt istoric: anul edificarii, mesteri cunoscuţi, alte date caracteristice;
- descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic;
- menţionarea şi descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care
urmează a se preleva;
- fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor fatadelor, iar acolo unde este
cazul se vor prezenta desfasurari rezultate din asamblarea mai multor fotografii;
- descrierea lucrărilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrărilor
de desfiinţare.
2.2. Fise tehnice cuprinzând elementele de aviz necesare emiterii acordului
unic, obţinute prin grija emitentului autorizaţiei şi cerute prin certificatul de
urbanism.
II. Piese desenate
1. Plan de încadrare în teritoriu
cartografie, întocmită la scarile 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după caz.
2. Plan de situaţie a imobilelor
cartografie, întocmită la scarile 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după
caz, prin care se precizează:
● parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de urbanism;
● amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine sau se vor desfiinta;
● modul de amenajare a terenului după desfiinţarea construcţiilor;
● sistematizarea pe verticala a terenului şi modul de scurgere a apelor
pluviale;
● plantaţiile existente şi care se menţin după desfiinţare.
63
Pe plansa se vor indica în mod distinct elementele existente, cele care se
desfiinţează şi cele propuse - plan de situaţie, construcţii noi sau umpluturi de
pământ, plantaţii etc., după caz.
3. Planul privind construcţiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, în special a reţelelor de utilităţi urbane din
zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind pozitionarea
căminelor - radier şi capac -, şi va fi redactat la scara 1:500.
În cazul lipsei unor reţele publice de echipare tehnico-edilitara se vor indica
instalaţiile proprii, în special cele pentru alimentare cu apa şi canalizare.
4. Releveul construcţiilor care urmează sa fie desfiinţate
Planşele se vor redacta la o scara convenabila - 1:100 sau 1:50 - care sa
permită evidentierea spaţiilor şi a funcţiunilor existente, cu indicarea cotelor,
suprafeţelor şi a materialelor existente:
- planurile tuturor nivelurilor şi planul acoperişului;
- principalele secţiuni: transversala, longitudinala, alte secţiuni caracteristice,
după caz;
- toate fatadele.
În situaţia în care desfiinţarea necesita operaţiuni tehnice complexe, se va
prezenta şi proiectul de organizare a lucrărilor.
partea dreapta jos un cartus care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului
elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul
proiectului şi al plansei, numărul proiectului şi al plansei, data elaborării, numele,
calitatea şi semnatura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
C. Proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor - P.O.E.
Proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor - P.O.E. - este necesar în toate
cazurile în care se realizează o investiţie. În situaţia în care acesta nu se prezintă
împreună cu proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, se va
obţine o autorizaţie de construire separată de cea pentru investiţia propriu-zisa.
Proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor trebuie sa cuprindă descrierea
tuturor lucrărilor provizorii pregătitoare şi necesare în vederea asigurării
tehnologiei de execuţie a investiţiei, atât pe terenul aferent investiţiei, cat şi pe
spaţiile ocupate temporar în afară acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public,
după cum urmează:
I. Piese scrise
Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu
2. Memoriu
Acesta va cuprinde:
- descrierea lucrărilor provizorii: organizarea incintei, modul de amplasare a
construcţiilor, amenajărilor şi depozitelor de materiale;
- asigurarea şi procurarea de materiale şi echipamente;
64
- asigurarea racordarii provizorii la reţeaua de utilităţi urbane din zona
amplasamentului;
- precizări cu privire la accese şi împrejmuiri;
- precizări privind protecţia muncii.
Elementele tehnice de avizare privind racordarea provizorie la utilitatile urbane
din zona, necesare în vederea obţinerii acordului unic, se vor prezenta în cadrul
fişelor tehnice întocmite în Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii - P.A.C. sau P.A.D., după caz.
II. Piese desenate
Plan general
a) la lucrările de mai mare amploare se redactează o plansa realizată conform
planului de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei, cuprinzând
amplasamentul investiţiei şi toate amenajările şi construcţiile provizorii necesare
realizării acesteia;
b) la lucrările de mai mica amploare elementele de organizare a execuţiei
lucrărilor vor putea fi prezentate şi în planul de situaţie privind amplasarea
obiectivelor investiţiei al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii.
partea dreapta jos un cartus, care va cuprinde: numele firmei sau al
proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după
caz, titlul proiectului şi al plansei, numărul proiectului şi al plansei, data elaborării,
numele, calitatea şi semnatura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
3.6. URMĂRIREA LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII
În scopul asigurării cerinţelor de calitate în lucrările de investiţii în

construcţii cadrul legal (Legea 10/1995 privind autorizarea lucrărilor de construcţii
şi Regulamentele de aplicare Ordin 1430/2005 al MTCT) instituie obligativitatea
către investitor (beneficiarul investiţiei indiferent dacă este public sau privat) şi
către executant de a urmări execuţia acestor lucrări.
Acest proces care se dezvoltă pe întreaga durată a execuţiei lucrării se
realizează prin:
a) Urmărirea execuţiei lucrărilor de construcţii este obligatorie şi se
asigură prin:
I. diriginte de şantier autorizat ca reprezentant al beneficiarului, care
urmăreşte ca execuţia lucrărilor să se facă în deplină concordanţă cu
autorizaţia emisă (inclusiv cu proiectul P.A.C./P.A.D., după caz, care a stat la
baza emiterii autorizaţiei), precum şi cu respectarea proiectului tehnic pentru
execuţia lucrărilor pe baza căruia a fost emisă; În faza de pregătire, execuţie,
recepţie, recepţie finală;
responsabil tehnic cu execuţia atestat ca reprezentant al executantului
(persoana juridică cu profil de activitate în construcţii). Costurile necesare
65
pentru urmărirea execuţiei lucrărilor pe întreaga durată a acestora se includ în
valoarea devizului general al investiţiei.
II. Întocmirea cărţii tehnice a construcţiei - evidenţa documentelor privind
construcţia în toate etapele de realizare prin grija dirigintelui de şantier,
Cartea tehnică a construcţiei se completează în continuare pe toată durata
execuţiei construcţiei.
III. Recepţia lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente, certificându-
se faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale.
Recepţia se efectuează în două etape:
- la terminarea lucrărilor;
- la recepţia finală la expirarea perioadei de graţie
IV. Urmărirea comportării în exploatare a construcţiei - pe toată
perioada
existenţei acesteia.
Faţă de autorităţi, investitorul are următoarele obligaţii:
a) anunţarea începerii lucrărilor la Inspectoratul de Stat în Construcţii;
b) amplasarea panoului de identificare a investiţiei;
c) anunţarea finalizării investiţiei urmată de:
- procedura de regularizare a taxelor şi cotelor legale;
- declaraţia în vederea impunerii;
- obţinerea autorizaţiei de funcţionare pentru activităţi economice
etc.
66

Partea 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.3.

GHID DE UTILIZARE A SETULUI DE INSTRUMENTE GRASP „CIP

Este necesară prezentarea informaţiilor necesare specialiştilor

Rezultate cheie pentru pasul 2:

Planificarea financiară poate utiliza un model elaborat în EXCEL. Preluând

Rezultate cheie pentru pasul 5:

• evoluţiile viitoare ale veniturilor şi cheltuielilor avându-se în vedere cadrul legal,

6. Pregătirea cererilor de proiecte - presupune redactarea cererilor de

Rezultate cheie pentru pasul 7:

Stabilirea setului de criterii pentru analiza şi prioritizarea proiectelor

Este recomandat ca grupul (comisia) de evaluare a proiectelor să includă

Rezultate cheie pentru pasul 8:

10. întocmirea programului şi bugetului de investiţii - proiectul

11. Publicitatea proiectului Planului de Investiţii de Capital, se face în

Fiind un document care facilitează comunicarea cu mediul exterior

2.4. REZULTATE PRACTICE

3.1. PROIECTAREA INVESTIŢIILOR

Cadrul legislativ funcţional în România stabileşte că, proiectarea lucrărilor

I. Conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate

Studiul de prefezabilitate reprezintă documentaţia care cuprinde datele

Studiul de fezabilitate reprezintă documentaţia care cuprinde

2. Date tehnice ale lucrării

Principalii indicatori se vor completa, după caz, cu date privind:

III.Conţinutul-cadru al proiectului tehnic

1.2. Descrierea lucrărilor

2. Caietele de sarcini pe specialităţi

2.1. Rolul şi scopul caietelor de sarcini

2.2. Tipuri şi forme de caiete de sarcini

În funcţie de destinaţie, caietele de sarcini pot fi:

2.3. Conţinutul caietelor de sarcini

Dat fiind că fiecare lucrare în construcţii are un anumit specific, caietele de

3.Listele cantităţilor de lucrări

4.Graficul general de realizare a lucrării

Sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza cărora se

2. Planşele principale ale obiectelor

6. Dotări şi instalaţii tehnologice

7.Dotări de mobilier, inventar gospodăresc, pază contra incendiilor, protecţia

IV. Detaliile de execuţie se întocmesc de către societăţile de proiectare şi

3.2. PROGRAMAREA INVESTIŢIILOR

În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice,

Investiţii ale administraţiei publice centrale

Cheltuielile pentru investiţiile instituţiilor publice şi alte cheltuieli de

Investiţii ale administraţiei publice locale

Prezentarea investiţiilor publice în proiectul de buget

Informaţiile nefinanciare vor include:

Condiţiile pentru includerea investiţiilor în proiectul bugetului se

Structura programelor de investiţii publice presupune că:

Acordurile internaţionale legate de investiţiile publice

3.3. INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI

Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor noi de investiţii

3.4. DEVIZUL GENERAL

Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1179/2002, completate prin HG nr.

Prin lucrări de intervenţie se înţelege lucrări asimilate obiectivelor de

Devizul general pentru obiectivele de investiţii/lucrările de intervenţii aflate

În acelaşi timp, devizul general pentru obiectivele de investiţii/lucrările de

Devizul general este instrumentul care ne ajută să determinăm valoarea

În acelaşi timp devizul general este practic oglinda cheltuielilor care

Privind cheltuielile necesare realizării...................................

Total Din care supusă

Din care C+M

Fondul de rulment necesar pentru

Din care C+M

*) se înscrie denumirea obiectivului de investiţie/lucrării de intervenţie

1.1. Obţinerea terenului