Activitatea economică şi ştiinţa economică

Activitatea economică este o activitate umană complexă care se încadrează între

două limite extreme. Pe de o parte trebuinţele (nevoile) pe care le impune viaţa
indivizilor şi societăţii, iar pe de altă posibilităţile de a satisface aceste trebuinţe în funcţie
de resursele existente şi priceperea folosirii lor.
Corelând aceste aspecte prezentate, aspecte fundamentale ale existenţei şi
evoluţiei societăţii umane, activitatea economică s-a impus ca fiind una dintre cele mai
importante activităţi umane de care depinde progresul general, material şi spiritual, al
indivizilor şi societăţii. În prezent se poate constata că toate ţările lumii care pot fi incluse
în categoria ţărilor dezvoltate, sunt dezvoltate în primul rând din punct de vedere
economic.
Nevoile şi trebuinţele constituindu-se ca cerinţe obiective ale vieţii umane, ale
existenţei indivizilor şi a societăţii, a dezvoltării lor, sun asigurate prin bunuri şi servicii.
Bunurile şi serviciile se obţin de către oameni prin prelucrarea, transformarea şi
adaptarea resurselor pe care le oferă mediul natural. În concluzie putem definii procesul
de producţie ca fiind activitatea care are ca scop satisfacerea trebuinţelor pe baza
prelucrării resurselor economice.
Resursele economice sunt ansamblul de elemente care permit crearea de bunuri
şi servicii: resursele naturale primare, munca, etc.
Evoluţia economiei mondiale a contrazis de multe ori teoria economică clasică
care afirmă că nevoile sau trebuinţele stau la baza activităţii economice.
Un foarte bun exemplu în acest sens este piaţa SUA unde societăţile
transnaţionale impun logica cererii prin standardizare, pentru a uşura procesul de
producţie, spre deosebire de piaţa Japoniei unde cererea (nevoile) ghidează producţia.
În viitorul apropriat ne aşteptăm ca treptat o serie de noţiuni din cadrul teoriei
economice pe care le studiem astăzi, să fie considerate perimate, tocmai datorită
dezvoltării economiei mondiale în sensul globalizării1.

1
Globalizarea reprezintă procesul prin care pieţele bunurilor şi serviciilor, piaţa monetară, financiară şi a
muncii se extind dincolo de graniţele unei ţări

1
 Activitatea economică constă în stabilirea unui raport optim între resurse şi
nevoi şi a unui raport de subordonare a mijloacelor pe care oamenii le pot folosi în
vederea consumului.
Activitatea economică este o activitate umană care urmăreşte prelucrarea
resurselor disponibile, concretizată prin procesul de producţie, în scopul acoperirii
trebuinţelor, respectiv a consumului indivizilor şi al societăţii.
În desfăşurarea activităţii economice oamenii trebuie să ţină seama şi de
problemele sociale şi ecologice, punând accentul pe o dezvoltare durabilă bazată pe
practici şi tehnologii nepoluante. Din păcate nu se ţine cont de acest principiu, singura
prioritate a agenţilor economici este obţinerea de profit.
Pentru a accentua importanţa activităţii economice este deosebit de importantă
evidenţierea raportului în care se află trebuinţele faţă de resursele economice.
Dezvoltarea indivizilor şi a societăţii a determinat o creştere continuă a trebuinţelor.
Acastă situaţie a determinat o creştere a cantităţii de resurse utilizate care sunt cât se
poate de limitate. În concluzie ar trebui să se stabilească un echilibru între consumul de
resurse în vederea satisfacerii nevoilor şi capacitatea lor de regenerare, cu alte cuvinte să
se urmărească utilizarea lor cât mai raţională.
De când a apărut omul şi societatea, a apărut nevoia conştientă de consum şi
nevoia conştientă de producţie.
Legătura dintre aceste două aspecte ale activităţii economice s-a realizat de-a
lungul evoluţiei societăţii prin diferite sisteme economice specifice. Singurul sistem
economic care s-a dovedit a fi viabil până în prezent poartă denumirea de “economie de
piaţă”.
Viitorul ne conduce la ideea unui “sistem-lume, o entitate caracterizată de o
diviziune unică a muncii şi o multitudine de sisteme cultrale2”.
În cadrul raportului de consum – producţie şi al insuficienţei resurselor, omenirea
a creat o ştiinţă care are ca scop eficientizarea acestui raport.
Având în vedere importanţa covârşitoare, „ştiinţa economică” poate fi considerată
cea mai importantă cucerire umană.

2
I.Wallerstein, The Capitalist World Economy, Cambridge, 1984.

2
 Definiţie: Ştiinţa economică este ştiinţa comportamentului uman referitor la
gospodărirea în condiţii optime a resurselor, adică satisfacerea cu resurse limitate şi cu
folosire alternativă a trebuinţelor nelimitate şi în continuă diversificare.

ACTIVITATE ECONOMICĂ

ACTIVITATE UMANĂ

TREBUINŢE RESURSE

Sistem
CONSUM economic PRODUCŢIE

Economie
CERERE de piaţă OFERTĂ