Expresionismul in pictura
Banu Catalin
Raducu Bogdan
Edvard Munch - “Tipatul”
Edvard Munch este nu doar unul dintre cei mai cunoscuti pictori norvegieni,
dar si autorul uneia dintre cele mai enigmatice si stranii lucrari din istoria
artei : "Tipatul" (1893). Lucrarea infatisand o silueta tremuranda, pe fonduri
dense si groase, cu linii ce te duc cu gandul la undele sonore, este
considerata cea mai importanta opera a artistului, simbolizand in opinia
multora strigatul omului modern zdrobit de angoasele existentei cotidiene
sau mai exact acea teama greu de definit. Peisajul din fundal este
Oslofjord, un fiord privit dinspre dealul Ekeberg. Numele tabloului - in
norvegiana "Skrik" - a fost tradus fie ca "Tipatul", fie ca "Plansetul" sau
"Strigatul".
James Ensor - ”Intrarea lui Hristos in Bruxelles”
Un eveniment important in cariera pictorului belgian este constituit de
pictarea tabloului intitulat Intrarea lui Hristos in Bruxelles (1888-1889),
tablou ce ii aduce lui Ensor aspre critici, dar care cu timpul va fi acceptat
de public.
Desi ateu declarat, James Ensor va picta o serie de lucrari de inspiratie
religioasa pentru a-si manifesta dispretul fata de lipsa de umanitate,
falsitatea si fatarnicia lumii.
Acest controversat tablou este expus in centrul Getty din Los Angeles.
A doua venire a lui Hristos e vazuta ca un carnaval sau ca un festival de
genul Mardi Gras.
Vincent van Gogh – “Noaptea instelata”
Pictura "Noapte instelata" este una din cele mai faimoase
icoane ale cerului noptii create vreodata. Scena a fost pictata
de Vincent van Gogh in sudul Frantei in 1889. Stilul rasucit al
"Noptii instelate" pare, in opinia multora, sa dea viata cerului
noptii. Desi van Gogh a suprins frecvent scene reale in
picturile sale, istoricii de arta nu au cazut de acord asupra
stelelor si planetelor care apar in aceasta.Este pictata in stil
post-impresionist, un stil popular de pictura de la sfarsitul
secolului 19. Pictura originala "Noapte instelata" se afla in
Muzeul de Arta Moderna din New York City ,SUA.
Franz Marc – “Cal albastru I si ll”
Marc a pictat in jur de 60 de lucrari, mare parte din ele in gravura
pe lemn si litografie.Majoritatea lucrarilor sale portretizeaza
animale, de obicei situate intr-un mediu natural.Opera sa este
caracterizata de culori prime stralucitoare, si un cubism redat in
portretele animalelor, simplitate definita ce creeaza un profund
sentiment de emotie.
In lucrarea de fata, pictata in 1911 regasim albastrul, culoare
despre care Marc sustinea ca emana masculinitate si spiritualitate.
Paul Klee – “Rotatie”
In lucrarea Rotatie, realizata in cerneala in culori calde, in care compozitia
sugereaza o galaxie aflata in miscare lenta in jurul unor puncte active, cu
impusluri rotatorii centrifuge, autorul s-a eliberat de raporturile figurative
pastrand posibile asemanari. Subiectul reprezentat pare a fi o floare, o
femeie, o pisica, un om, un mar, un cerc.
Fizionomia este “o cristalizare” intr-un spatiu figurativ – abstract.
Reprezentarea figurii umane nu mai este imitatia realului ci este un dat real
care trece in ordine plastica cucerind noi dimensiuni intr-un ansamblu unitar,
analog organismului viu.
August Macke – “Despartirea”
In 1907, în timpul unei vizite la Paris, are primul contact direct cu arta
impresioniştilor francezi, fapt care a dat un impuls creaţiei sale. Începe să
acorde mai puţină atenţie tematicei şi insistă asupra efectului luminii şi
culorilor asupra privitorului. Ulterior, îşi schimbă din nou maniera, de dara
aceasta sub influenţa fauvismului, dar şi a expresionştilor germani grupaţi
în "Noua Uniune a Artiştilor“ din München, ca Franz Marc şi Gabriele
Münter. Tablourile din această perioadă, (1910-1914), precum si cel de fata
(Despartirea, fiind si ultimul tablou al sau) au o cromatică luminoasă şi
forme simplificate, conturate adesea de o linie mai întunecată.
Alfred Kubin – “Frica”
“Frica”(1901) este executata in aceeasi maniera
suprarealista cu tendinte de grotesc si caricatura ca
restul tablourilor lui Kubin, realizat in cerneala neagra si
creion.Opera simbolizeaza moartea intr-o maniera usor
amuzanta;pictorul induce ideea de ridiculozitate a mortii,
imagine nemaintalnita pana atunci in alte opere.Prin
ideea ca moartea poate fi privita drept amuzanta, acest
tablou poate fi considerat post-expresionist, aducand idei
noi.
Kubin este considerat un grafician cu tendinte mult peste
vremurile in care a trait, poate chiar post-modernist.
