P. 1
Licenta

Licenta

|Views: 1,996|Likes:

More info:

Published by: Anda Alexandra Cosmescu on Nov 22, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/04/2013

pdf

text

original

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT - ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator: Prof. Univ. Dr. Bran Florina Absolvent: Cosmescu Anda Alexandra

Bucureşti 2010
1

Riscuri economice, riscuri ecologice generate de presiunea umană asupra mediului urban în Râmnicu Vâlcea

Coordonator: Prof. Univ. Dr. Bran Florina Absolvent: Cosmescu Anda Alexandra

Bucureşti 2010
2

Cuprins:
Cuprins:......................................................................................................................3 INTRODUCERE............................................................................................................4 Capitolul 1 - Caracteristicile spaţiului urban...............................................................6 Mediul urban naţional..............................................................................................6 1.2 Mediul urban din Râmnicu Vâlcea...................................................................11 Se incearcă gasirea unor soluţii viabile pentru păstrarea şi conservarea celor existente şi extinderea suprafeţelor, acolo unde este posibil. O mare parte din ele au dispărut prin retrocedarea terenurilor către proprietari......................................15 Capitolul 2 - Strategia de dezvoltare durabilă..........................................................16 2.1 Aspecte economice şi ecologice în Râmnicu Vâlcea........................................17 2.2 Strategia de dezvoltare durabilă a mediului urban din Râmnicu Vâlcea.........26 Capitolul 3 - Presiunea asupra mediului urban. Dezechilibre, riscuri şi cerinţe ecologice.................................................................................................................. 31 CONCLUZII ŞI PROPUNERI.........................................................................................38 Bibliografie:.............................................................................................................. 39

3

INTRODUCERE

Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Ţinând cont că un mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea prosperităţii şi calităţii vieţii şi de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare şi schimbări climatice sunt considerabile, Râmnicu Vâlcea, promovează conceptul de decuplare a impactului şi degradării mediului de creşterea economică, prin promovarea ecoeficienţei şi prin interpretarea standardelor ridicate de protecţia mediului ca o provocare spre inovaţie, crearea de noi pieţe şi oportunităţi de afaceri. Râmnicu Vâlcea dispune, pe lângă capitalul economic şi de un capital natural şi cultural deosebit de valoros în context naţional şi european, care este relativ bine conservat, neexistând intervenţii umane majore. Ecoturismul, turismul în natura şi turismul rural sunt alternative de dezvoltare a turismului de masă sau a turismului de tip case de vacanţă, aducând pe langa conservarea capitalului natural şi cultural şi resurse financiare mai mari şi pe teremen mai lung. Prezenta lucrare îşi propune să prezinte şi să analizeze aspectele economice şi ecologice ce caracterizează oraşul Rm. Vâlcea, precum şi riscurile la care este supus acesta din cauza presiunii umane. Necesitatea unei asemenea abordări este primordială, deoarece trebuie indentificate corect problemele înainte de a cauta soluţii eficiente. Astfel în continuare vor fi prezentate strategiile şi planurile locale de acţiune, precum şi

4

5 . Se aplică conceptul “este mai important să previi decât să tratezi”. aceasta lucrare îşi propune sa devina suportul necesar pentru identificarea unor soluţii viabile şi eficiente în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană durabilă a oraşului Rm. şi apoi tratarea problemelor existente. Se va avea în vedere în primul rând prevenirea posibilelor ameninţări. Astfel.obiectivele pe termen mediu şi lung elaborate pentru dezvoltarea urbană durabilă a oraşului. Vâlcea.

amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic” – Florina Bran. emisii de gaze cu efect de seră. precum cele legate de calitatea aerului. “Spaţiul urban este conceput ca o entitate care. trafic intens. trransformare şi redistribuire a bunurilor spirituale şi materiale. Irina Cimpoieru. pag. creşterea numărului de gospodării individuale. generarea de deşeuri şi ape uzate.1 Cele mai multe oraşe se confruntă cu un set comun de probleme de bază. zone nesistematizate. compune spaţiul geografic naţional. o poziţie aparte în procesul schimburilor de valori. creşterea numărului de maşini proprietate personală. să ia în calcul aspecte legate de prevenirea riscurilor. asigurarea serviciilor publice către populaţie. 223 6 . 10. Melinda Cândea. nivelul crescut de zgomot. Printre cauzele acestor probleme sunt creşterea utilizării resurselor pe locuitor. este necesar să definim spaţiul urban ca entitate componentă a spaţiului geografic. Ed. împreuna cu spaţiul rural.2 1 “Organizarea. terenuri abandonate. Mediul Urban National. construcţii de calitate scăzută. 2006.Capitolul 1 . cu funcţii de concentrare. Soluţiile trebuie să fie orientate spre viitor. Bucuresti. caracterizându-se printr-o mare densitate a populaţiei şi a construcţiilor. cu un mediu ambiental puternic antropizat”.Caracteristicile spaţiului urban Mediul urban naţional Pentru a înţelege caracteristicile mediului urban . Universitara. anticiparea schimbărilor climatice sau reducerea progresivă a dependenţei de combustibilii fosili. pag 285 2 ANMP-Starea Privind Mediul 2008-Cap. modificările demografice.

ci înăuntrul fiecărui mediu şi chiar înlâuntrul fiecărui om”. Astăzi. precum şi creşterea gradului de siguranţă a clădirilor şi locuitorilor acestora. Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea. comerciale. a politicilor economice. având drept scop menţinerea cu orice preţ a suprafeţelor delimitate prin planurile de sistematizare aprobate. zonele urbane sunt zone complexe: rezidenţiale. având căi de comunicaţie interne şi externe complexe. construcţiile de locuinţe se executau cu preponderenţă pe verticală. administrative. comerciale. În concordanţă cu cerinţele evoluţiei fireşti ale dezvoltării. de aceea. având căi de comunicaţie interne şi externe complex 3 M. Constantinescu. Dragan. stabilite la nivel naţional şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării. ştiinţifice. sociale. de creştere a suprafeţei zonelor verzi şi luciului de apă pe locuitor. 1974 7 . s-a definit ideea de amenajarea teritoriului. culturale. gaze.de învăţământ. electricitate. la nivelul întregului teritoriu. Procesul de urbanizare “Urbanizarea este o luptă care se dă nu numai între medii sociale diferite. industriale.Amenajarea teritorială Activităţile din mediul urban constituie surse de poluare pentru toţi factorii de mediu. Perioada cuprinsă între anii 1990 . ştiinţifice. industriale. culturale. cu conceptele de participare ale societăţii civile la dezvoltarea durabilă şi echilibrată a propriilor aşezări. ecologice şi culturale. astfel încât să se reducă la minim impactul asupra mediului. cu conceptul de organizare din ţările Uniunii Europene. H. administrative. S-au impus construcţii de locuinţe cu unul sau două etaje pentru a se îmbunătăţi indicatorii de confort ai populaţiei. zonele urbane sunt zone complexe: rezidenţiale.3 Astăzi. acestea trebuie controlate şi dirijate. Stahl. Până în anul 1990.de învăţământ. I. apare.2007 se caracterizează printr-o expansiune accelerată asupra extravilanului şi zonelor limitrofe ale oraşelor prin construcţia de noi cartiere cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. s-au extins liniile de transport în comun concomitent cu racordările la apă.

2001(12.000 . Aceste aspecte au fost deduse din „Gruparea judeţelor şi localităţilor după numărul locuitorilor.49. 1 a prezentei lucrari. situaţii prezentate în tabelele 10. numărul celor plecaţi din mediul urban în anul 2007 este de 213. în anul 2007.999 locuitori.1. datorită faptului că cea mai mare parte a populaţiei trăieşte în zone care nu au asigurate serviciile de bază (apa potabilă.243. hrana. sisteme de canalizare. prezentata din punct de vedere statistic in “Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului”( Anexa nr.000 19.4%. de la 12.877. s-au înregistrat fluctuaţii ale numărului populaţiei urbane în raport numărul populaţiei din mediul rural astfel: • • • la nivelul anului 1985.999 locuitori.494) . Analiza numărului de locuitori din municipiile şi oraşele ţării.659 (la 1 iulie 2007). care au o pondere de 14. la 11.938 locuitori (la 1 iulie 2006) şi la 11.354. 11. urmate de cele cu o populaţie cuprinsă între 20. când s-au înregistrat 176.370.540. În România.748). faţă de anul 2006.666 persoane. sociale.844 locuitori (la 1 iulie 1990). pot atrage în mod eficient fonduri şi investitori.668 persoane.000 .744 populaţie urbană).2 şi 10.2% au o populaţie între 5.3.La nivelul anului 2008. cele două procente au fost egale (50% în mediul urban şi 50% în mediul rural. Creşte continuu procentul populaţiei urbane în raport cu populaţia din mediul rural creştere relevată de tabelul 10.1. evoluţie descendentă.3% dintre acestea au între 10. colectarea şi tratarea deşeurilor. îşi pot dinamiza sectoarele construcţiilor.608. locuinţe adecvate. iar dezvoltarea lor viitoare este una durabilă (politicile economice. situaţia nu s-a schimbat foarte mult faţă de anul precedent: 198.11. ajungând.490 persoane sosite în anul 2007 şi 157. culturale. transportul şi energia). 2). astfel populaţia sosită în mediul urban a fost de 175.913. asistenţa sanitară. la 1 iulie 2007” care se regaseste in anexa nr.100 persoane. serviciilor şi turismului).1.999 locuitori. ea este foarte dinamică.925 persoane în anul 2006. Concentrările urbane Zonele metropolitane bine conduse ajung rapid la competitivitate economică (politicile economice. extinderea ecosistemelor urbane produce impact asupra mediului.919 mai mult decât în anul 2006. În ceea ce priveşte migraţia populaţiei. evoluţie ascendentă în perioada 1986 (11. arată că 6. În mediul rural.092 populaţie rurală şi 11. ecologice sunt armonizate). cu aproape 18.9. 8 .1.

Sibiu (154.240).214). Drobeta-Turnu Severin (107. Iaşi (315. capitala ţării este cel mai mare oraş şi principalul centru politic.6 şi 185. Caraş .429).077). Constanţa (304. Arad. Alba. Braşov. Principalele oraşe.. Cea mai mare densitate se înregistrează în municipiul Bucureşti.931. Harghita. administrativ. Braşov (277. Baia Mare (139. Târgu Mureş (145.619).397).8 locuitori/km2. Buzău (134.pdf Muja S. Bucureşti.4 Densitatea medie a populaţiei pe ţară este de 90. o populaţie de 1.085). Brăila (215. Capitala are o suprafaţă de 238 km2. Dâmboviţa.ro/Files/MEDIUL%20URBAN_200910165543968. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement Element esenţial al habitatului uman. economic. Suceava (106.458).238). reducându-i astfel agresiunea asupra locuitorii oraşului.117 locuitori/km2. Cluj-Napoca (310. accesarea fondurilor europene destinate dezvoltării regionale şi. educaţional. bancar.Severin.26% din populaţia urbană.Un astfel de proiect urmăreşte decongestionarea marilor oraşe.958).870). în primul rând.931. spaţiul verde intraurbanvalorifică potenţialul biologic şi estetic al vegetaţiei. de vegetaţie şi în al doilea rând de 4 5 http://www. Prahova. Satu Mare (113. în raport cu numărul de locuitori sunt: Bucureşti (1. dezvoltarea arhitecturală unitară.838 locuitori. Urmează judeţele: Ilfov.96% din totalul populaţiei şi 16. ceea ce reprezintă 8. al cărei specific este determinat.316). Craiova (299. Bacău (178. Bistriţa Năsăud. Botoşani (115. Constanţa cu densitatea cuprinsă între 101. crearea unor condiţii civilizate de viaţă pentru toţi locuitorii zonelor metropolitane. Timişoara (307. ştiinţific şi cultural din România. Râmnicu Vâlcea (111. 8.523).688). Cluj. pag.279).anpm. Iaşi. 4 oraşe au peste 300. Galaţi (293.739). Covasna.3 locuitori/km2 conform tabelului “Densitatea locuitorilor pe macroregiuni în municipii şi judeţe pentru anul 2007” prezentat in anexele prezentei lucrari.342).5 locuitori/km2 şi 60. financiar. Piteşti (168.203).347). Piatra Neamţ (108. igienizează şi înfrumuseţează mediul urban.000 locuitori: Arad (167. 56 9 . 1994. prin aceasta.3 locuitori/km2) se înregistrează în judeţele Tulcea. Galaţi. iar cea mai mică densitate (cuprinsă între 29. Bacău.943). armonizează ansambluri arhitecturale urbanistice. Oradea (205.838).945).243). iar 15 oraşe au peste 100. Mehedinţi.5 Spaţiile verzi reprezintă o categorie funcţională în cadrul localităţilor sau aferentă acestora.000 locuitori.882). Ploieşti (230.

sportive sau recreative a populaţiei. Evoluţia suprafeţelor ocupate cu spaţii verzi nu a fost tot timpul ascendentă. în municipii şi judeţe pentru anii 2006 şi 2007” din Anexa nr. de neimplicarea autorităţilor administrative locale.13 m² pentru oraşele mici (până la 20.). al dotării şi echipării în cartierele de locuinţe). în anul 2007 la 207. care variază între 9 .24 km2. iar pe de altă parte.232 10 .20 m² (pentru oraşele mijlocii cu 20. în perioada 1980 -1990.26 m² pentru oraşele mari (peste 100. Situaţia existentǎ a spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement. 231 ANMP-Starea Privind Mediul 2008-Cap. 6 a prezentei lucrări. în majoritatea oraşelor.000 100. pag.000 locuitori).000 locuitori) şi între 17 . suprafaţa spaţiilor verzi a crescut de la 169. Mediul Urban National. s-a accentuat fenomenul de degradare a spaţiilor verzi (în special raportul normelor globale.2007 (ha)” – Anexa nr. 4). suprafeţele cu spaţii verzi se 6 7 ANMP-Starea Privind Mediul 2008-Cap. la nivel naţional.2006 constatându-se o fluctuaţie continuă (tabelul “Evoluţia suprafeţelor spaţiilor verzi în România în perioada 1999 . este nesatisfăcătoare.7 La nivel de macroregiune . grădini de cartier. Acest aspect a fost determinat pe de o parte. iar suprafaţa acestora a scăzut. de unde rezultă că. Situaţia spaţiilor verzi la nivel de judeţ este prezentată în tabelul “Situaţia comparativă a spaţiilor verzi pe macroregiuni. situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement se prezintă în tabelul ” Evoluţia suprafeţelor spaţiilor verzi pe macroregiuni pentru anul 2007”( Anexa nr. de atitudinea populaţiei.6 km2 la 220. cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţii cultural-educative. Se observă că. Importanţa spaţiilor verzi în ansamblul localităţilor este determinată şi de ponderea mare a acestora în totalul suprafeţei cuprinse în perimetrele construibile.cadrul construit. de intensificarea activităţii în domeniul construcţiilor. Mediul Urban National. Începând cu anul 2000.8 km2. fâşii plantate etc. cât şi suprafeţe nenormabile (spaţii plantate aferente dotărilor. 5). între anii 1990 .6 Se poate considera că în ultimii ani nu este asigurat necesarul de spaţii verzi. 10. 10. creşterea suprafeţei spaţiilor verzi este fluctuantă. ajungând. pag. Aceste suprafeţe sunt determinate folosind indicele suprafaţă spaţii verzi pe locuitor.000 locuitori). Aceşti indici cuprind. între 12 . atât suprafeţe normabile (parcuri şi grădini orăşeneşti. grădini în complexe de locuit). situându-se sub nivelul necesarului şi al prevederilor din normative.

/km2. în 2007 a fost 11 .densitatea:71. şi in mediu rural 242 479 loc.091 loc.7 loc.Impărţirea administrativă a judeţului: • • • • Număr municipii : 2 Număr oraşe: 9 Număr comune: 78 Număr sate: 564 Structura şi dinamica populaţiei este reprezentata in urmatorul grafic: Num ărul populaţiei 129497 122000 120000 118000 116000 114000 112000 110000 108000 106000 1992 1996 2000 2005 2007 111701 111342 Num arul populatiei 116914 119434 Populaţia Municipiului Rm. dupa care apare un trend de descreştere lentă dar constantă. Vâlcea a crescut uşor până în anul 2002 când a fost de 121.570 locuitori. 1.2 Mediul urban din Râmnicu Vâlcea Judeţul Vâlcea are o suprafaţă de 5765 km2. Populaţia judeţului este de 413.40 m²/ locuitor. din care în mediu urban 171.401 locuitori.situează sub nivelul necesarului şi al prevederilor din normative şi mult sub norma europeană care prevede o suprafaţă echivalentă de 30 .

Valcea”.899 reprezentând 48.7%.11%.249 reprezentând 51. indicele de urbanizare este de 13.148 locuitori din care bărbaţi 53. Sporul natural al populaţiei este pozitiv în ultimii ani: + 4.5 %o în anul 2007 contrastând cu restul judeţului unde înregistrează valori negative : – 2.570 171 091 242 479 Vâlcea 8 “Mediul Urban in Rm. Din punct de vedere al suprafeţei. Oraşele şi municipiile sunt amplasate în luncile unor cursuri de apă şi situate în marea lor majoritate în jumatatea de nord a judeţului.06% şi femei 58. 2008 12 .94 %. E voluţiapopulaţiei 122000 120000 118000 116000 114000 112000 110000 108000 106000 1992 1996 111701 Num arul populatiei 116914 129497 119434 111342 2000 2005 2007 Posibil ca scăderea populaţiei să fie pe seama fenomenului de migraţie a populaţiei şi puţin pe seama fenomenelor naturale (natalitate şi mortalitate generală). indicele de urbanizare este de 39. 8 După Mediu Total Urban Rural 413. Vali Butanescu.112.75%o în 2007 . iar din punct de vedere al locuitorilor.

alături de calitatea mediului ambiental. de utilizare raţională a resurselor comunităţilor şi de menţinere în bună stare a infrastructurii publice. Valcea. în scopul creşterii calităţii vieţii la nivelul orasului Rm. conduc la modificări ale habitatului uman şi deci a vieţii umane. modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare. dar extrem de eficiente. de asigurare a infrastructurii şi a serviciilor. În general. creşterea nivelului de educaţie. 13 . Pentru locuitorii oraşelor şi municipiilor. Totodată. datorită în primul rând sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare. În domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului. la rândul lor. de păstrare a unui mediu ambiental corespunzător. a gradului de civilizaţie a populaţiei reprezintă căi necostisitoare. care.Amenajarea teritorială Variaţia numărului populaţiei are influenţă asupra cerinţelor de locuinţe. calitatea vieţii este strict condiţionată în primul rând de calitatea serviciilor publice. condiţiile de viaţă în mediul urban sunt mult mai bune faţă de mediul rural. principalele lucrări de investiţii realizate în ultimii ani au vizat în principal domenii ca:  reabilitarea.

drumuri sau poduri acestea s-au evidenţiat în tabelul “Extinderea. a arhitecturii urbane. întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor. specifice zonei.in anul 2007. 7. De asemenea s-a demarat realizarea obiectivului de investiţii “ Parc Industrial Baraj Sud“. Procesul de urbanizare Urbanizarea prezintă o tendinţă generală de creştere în prezent. reabilitarea şi modernizarea reţelelor de utilităţi publice ( km). conform raportarilor Primariilor din judet” prezentat în Anexa nr. mai accentuată în ţările dezvoltate. conform tradiţiilor culturale urbane specifice. Parcările auto reamanajate în anul 2007 totalizeaza o suprafaţă de 62146 mp. 14 .   extinderea reţelelor de gaze naturale. ce a fost finalizat în anul 2008. sau cele de referinţă de tip occidental. la traseele de canalizare . Dezvoltarea urbană este determinată şi de redefinirea design-ului. În ceea ce priveşte modificările efectuate la sistemele de alimentare cu apă. Execuţia lucrării de anvergura a obiectivului de investiţie şi anume extinderea şi modernizarea clădirii cinematografului Modern pentru realizarea spaţiului în care să poată fi cuprins şi Teatrul Anton Pann a continuat până în 2009 în Rm. asfaltări sau reparare şosele . A fost finalizat marele mall River Plaza care a adus o cu totul altă imagine arhitecturală oraşului. devenind un loc atât practic pentru efectuarea de cumpărătuturi cât şi un loc pentru desfaşurarea unor evenimente culturale iar deasupra clădirii a fost amenajat un patinoar care conferă un loc plăcut de relaxare celor care practică acest sport. executarea de locuinţe sociale. fiind un fenomen care se manifestă în ultimul timp şi în România.Vâlcea. când au fost finalizate. Aceasta deoarece urbanizarea aduce o serie de facilităţi pentru desfăşurarea mai comodă a vieţii . care să ia în considerare valorile arhitecturale clasice.

de instalaţii de ventilare. de condiţionarea aerului. zgomotul şi vibraţiile provocate de construcţii. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement Spaţiile verzi au fost o veşnica problemă a primăriilor. construcţii noi la : săli de clasa .Vâlcea. Spatiile verzi s-au reamenajat continuu. grădiniţe . O mare parte din ele au dispărut prin retrocedarea terenurilor către proprietari. care au fost finalizate în 2008. Pentru optimizarea condiţiilor de mediu în centrele populate. aşa încât suprafaţa lor s-a redus drastic în ultimii 15 ani. centrale termice. Se incearcă gasirea unor soluţii viabile pentru păstrarea şi conservarea celor existente şi extinderea suprafeţelor. acolo unde este posibil. Valcea”. 8. discoteci. pentru a păstra imaginea placută a oraşului. cămine culturale . biblioteci. Asftel au fost efectuate amenajările la terenul de sport al Colegiului Mircea cel Bătrân şi al Colegiului Lahovari . asfel s-au putut efectua renovări. 2008 15 . consolidări. spaţiile verzi îndeplinesc un rol de primǎ importanţǎ în crearea unui microclimat corespunzător în municipiul Rm. mai ales în intravilanul localităţilor.9 O aspect important ar fi că habitatul modern poate fi considerat ca fiind caracterizat şi prin deteriorarea continuă a mediului sonor. aceste zone fiind primele sacrificate pentru realizarea diverselor proiecte de amenajare urbana sau investiţiilor. Principalele surse de poluare fonică în municipiul şi judeţul Vâlcea care afectează viaţa oamenilor sunt: zgomotul rezultat din circulaţia rutieră. Vali Butanescu. laboratoare .Valcea se regasesc in anexa nr. Date statistice referitoare la Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement in Rm. se incearcă gasirea unor soluţii viabile pentru păstrarea şi conservarea celor existente şi extinderea suprafeţelor. s-au distribuit prin Consiliile locale şi Inspectoratele şcolare pentru cele 215 unitati de învăţământ din judeţ. O mare parte din ele au dispărut prin retrocedarea terenurilor către proprietari. centrului de recreere şi agrement Zăvoi . 9 lucrările finalizate au fost efectuate la reabilitarea infrastructurii “Mediul Urban in Rm. De asemenea. In prezent. baruri şi unele zone de agrement. acolo unde este posibil.Fondurile alocate de Guvernul României. în funcţie de solicitările efectuate de fiecare Consiliu local. de asemenea s-au efectuat schimbări de utilităţi. feroviară.

la amenajarea ştrandului din Ostroveni . Rm.9 . Bazinele de înot şi piscinele funcţioneazǎ atât sezonier -10 bazine.Ocnele Mari-1 bazin. Toate bazinele sunt autorizate sanitar îndeplinind condiţiile de amenajare. prin punerea in valoare a acestei zone şi cresterea posibilităţilor de petrecere a timpului liber şi recreere. suprafaţa de spaţiu verde ce revine unui locuitor diferǎ mult. dotare şi exploatare conform Ordinului MSF 536/97.2 bazine. fiind la randul sau reamenajat. Govora -1 bazin). la amenajarea spaţiilor administrative şi de cazare al stadionului municipal. funcţie şi de constrângerilor de relief.10 În municipiul Rm. ape iodate din Govora -1 bazin şi clorurate .cât şi permanent -2 piscine. În partea de sud a oraşului se aflǎ zona de agrement Ştrand Ostroveni.Parcul Mircea cel Bǎtrân din zona centralǎ a oraşului completeazǎ centrul civic al oraşului.paltin ) . utilizând apa potabilǎ din reţeaua publicǎ (Rm -Vâlcea . locuri de joacǎ pentru copii şi alei betonate. Râureni -1 bazin. În afară de acestea mai există 10 locuri de agrement unde populaţia oraşului se poate distra. .la realizarea utilităţilor şi a sitematizării verticale a Sălii de sport al Scolii nr. În ceea ce priveşte restul localitǎţilor ubane.stadionului municipal Zăvoi. amenajarea a două terenuri de joacă în B-dul Pandurilor şi Grădiniţa din Sud. de asemenea s-au plantat 110 arbori (frasin.Vâlcea -1 bazin.stejar. Vâlcea sunt douǎ parcuri mari: . Oraşul Cǎlimǎneşti: s-au semnalat modificări de suprafeţe verzi. efectuându-se lucrări de întreţinere şi reamenajare a suprafeţelor existente . 2008 16 .Parcul Zǎvoi care dispune de dotǎri de alimentaţie publicǎ. a avut loc un amplu proces de reamenajare.Strategia de dezvoltare durabilă 10 “Mediul Urban in Rm. Valcea”.. Capitolul 2 . care an de an este reamenajatǎ şi înfrumuseţatǎ. Ocniţa -1 bazin. Cǎlimǎneşti -4 bazine. dar şi ape geotermale sulfurate din: Olǎneşti -1 bazin. Vali Butanescu.

transportul şi distribuţia aburului şi apei calde( SC CET Govora SA). fabricarea produselor de morărit SC Boromir Ind SRL). cultura cerealelor şi a viţei de vie în sud. în producţia majorităţii întreprinderilor de top din judeţ şi majoritatea din Rm Vâlcea: fabricarea produselor chimice de baza (SC OLTCHIM SA). pomicultura şi silvicultura în zona nordică. Magneto Wheels Romania SA.11 Agricultura Dezvoltarea şi modernizarea agriculturii este o sarcină de prim ordin pentru asigurarea securităţii alimentare a cetăţenilor oricărei localităţi. Ponderea întreprinderilor mari din Vâlcea în regiune este de 19.agrar.9 %. Valcea 2008-2013. Investiţii străine sunt la parteneri de top SC VILMAR (Franţa).19 17 . pag. In Rm Valcea se afla specializari remarcate in regiunea Sud Vest Oltenia a industriei textile si a produselor chimice. 11 Strategia de Dezvoltare Durabila a Municiupiului Rm. energie electrică (Filiala pentru reparaţii şi Servicii Hidroserv Rm Valcea).1 Aspecte economice şi ecologice în Râmnicu Vâlcea Economia judeţului Vâlcea are un profil industrial .2. Repartizarea activităţilor economice pe teritoriul judeţului scoate în evidenţă dezvoltarea industriei în municipiul Râmnicu Vâlcea. Prin fondul funciar de care dispune.

inclusiv anumite cantităţi pentru export.Municipiul Râmnicu Vâlcea poate să-şi asigure independenţa alimentară la o serie de produse. şi să permit dezvoltarea unui puternic sector zootehnic pentru acoperirea nevoilor de carne. · Textile. în primul rând. · Alimente şi băuturi. Suprafață arabilă 2008 Arabil Livezi și pepiniere pom icole Pășuni Fânețe Viță de vie Important este ca pe aceste suprafeţe să fie structurată o producţie agricolă care să satisfacă prioritar nevoile populaţiei oraşului cu legume şi fructe proaspete sau conservate. Industria Sectorul industrial din Râmnicu Vâlcea este vast şi include: · Produse chimice şi similare. unor cauze de natură financiară şi funciară. 18 . · Întreţinere şi reparaţii transport. lapte şi ouă. Impactul produs de apariţia şi dezvoltarea sectorului privat nu s-a reflectat firesc în creşterea producţiilor şi aceasta datorită. · Produse petrochimice. · Cherestea şi produse forestiere.

infrastructuri edilitare (extindere reţele distribuţie apă potabilă şi canalizare. Activitatea de constructii. Cele mai mari probleme legate de construcţii. Din datele bilanţurilor pentru anul 2007 depuse de cele 5641 societăţi comerciale ce functioneaza in municipiu (93% din totalul societăţilor existente la nivel judet). care au vizat rezolvarea unor priorităţi. Totodată s-au constituit noi operatori economici cu capital privat care au compensat în parte urmările negative generate de inconsecvenţele din acest interval de tranziţie la economia de piaţă. care include marele complex de industrie chimică ce include Oltchim. 20 19 . Unităţile industriale din Râmnicu Vâlcea sunt grupate în esenţă în trei zone: · Platforma Nordică. 9). modernizări de clădiri. · Fabricarea produselor metalice. Activitatea de construcţii. · Platforma nord-centrală. la care se adăugă cadrul legislativ instabil şi incoerent care nu a stimulat investiţiile străine şi autohtone. zona de agrement Nord. investiţiile în general. 10. extindere reţea gaze naturale etc). este prezentata in Anexa nr. prin prisma datelor de bilanţ de la finele anului 2007.12 Construcţiile Modificarea structurală a surselor de finanţare şi reducerea potenţialului investiţional in zona industriala. se pot face aprecieri cu privire la structura şi starea lor economică (Anexa Nr. precum: locuinţe sociale. · Galvanizare şi fabricarea metalului. a făcut ca activităţile de construcţii să înregistreze o scădere continuă într-o perioadă lungă de timp.· Materiale de construcţie. sunt de natură financiară. reabilitare reţele termice. cămin de bătrâni. · Producţia de energie electrică şi termică. pag. în general fondurile alocate investiţiilor având un parcurs greoi de la finanţator la constructor. Valcea 2008-2013. Industria oraşului a cunoscut în ultimii ani un proces de restructurare . O pondere importantă şi cu caracter de continuitate (la un nivel relativ stabil) au prezentat-o lucrările de construcţii finanţate din fondurile Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea. trebuie să reprezinte în viitor o principal modalitate de 12 Strategia de Dezvoltare Durabila a Municiupiului Rm. · Platforma sudică.

Lucrarile finantate de municipalitate sunt cele pentru modernizarea si reabilitarea scolilor. condiţiile noi create prin amenajările hidroenergetice de pe râul Olt care au „înzestrat” oraşul cu două mari lacuri de acumulare cât şi apropierea. 20 . capitala României. în plină zonă temperată. a serviciilor complexe şi atractive pentru turiştii din ţară şi din afara ei. principala activitate economică. Turismul Situat la intersecţia paralelei 45°07’ latitudine nordică cu meridianul 24°22’21’’ longitudine estică. Călimăneşti – Căciulata . staţiuni montane în plin proces de afirmare. avantaje la care se adaugă accesul deosebit de comod către zona Voineasa – Vidra. Cadrul natural. înregistrându-se o discrepanţă între potentialul turistic şi capacitatea de exploatare. Municipiul Râmnicu Vâlcea este aşezat pe una din principalele rute internaţionale ce leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică (E 81. sala de sport de la Scoala generala nr 9).aplicare a atribuţiilor suplimentare ce revin administraţiei locale în urma procesului de descentralizare. În acest context al judeţului şi municipiului Vâlcea pentru care acesta se situează pe locul 3 din punct de vedere al capacităţii de cazare şi pe locul 3 al numărului de înoptări din regiune. fac din municipiul Râmnicu Vâlcea una din localităţile României în care turismul poate să devină. fiind caracterizat de cheltuieli reduse. Râmnicu Vâlcea deţine importante vestigii istorice care au fost puse în valoare doar parţial. La numai 180 km de Bucureşti. construirea graninitelor noi (ex: Gradinita Ostroveni 6) si modernizarea celor vechi. oraşe cu un bogat trecut istoric. iar Vâlcea contrabalanseaza acest deficit prin practicarea „turismului social” care reprezintă numărul de turişti ce tranziteraza zona cu subvenţii de la bugetul de stat. Govora. de staţiunile balneoclimaterice Olăneşti. şi nu în ultimul rând atragerea investitorilor străini.Cozia. cu cele mai favorabile condiţii de dezvoltare a vieţii omeneşti. în perspectivă. Astfel trebuie regândită şi redefinită oferta turistică a oraşului. 105 km faţă de Sibiu şi 40 km faţă de Curtea de Argeş. lucrarile de modernizare a salilor de sport de la scoli (ex. la numai 18-20 km. la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord. DN 7). care trebuie sa permită dezvoltarea dotării materiale.

9% se ocupă de agricultură şi silvicultură. 25 21 .0% au ca profil activitatea de transporturi şi 0. În ultima perioadă au avut loc diferite iniţiative în ceea ce priveste transformarea oraşului într-unul cât mai ecologic.45%).64% din numărul mediu de salariaţi din oraş şi participă cu aproximativ 23% la cifra de afaceri.13 Din totalul agenţilor economici existenţi. observăm că grupa societăţilor comerciale cu rata ridicata (ce este reprezentată de 740 agenţi economici.91% din numărul angajaţilor realizează 56.63% din cifra de afaceri.2% desfăşoară activităţi de comerţ (inclusiv alimentaţia publică).6% sunt prestatori de servicii.37% din cifra de afaceri . 39. 10. 9. deşi concentrează 33.Comerţul Activitatea de comerţ. deşi este reprezentată de 2212 agenţi economici (peste 39% din numărul acestora pe municipiu) concentrează numai 13. 11. 8. aproape 31. pag. în timp ce la cei 1472 agenţi economici din comerţul cu amănuntul (66. 13 Strategia de Dezvoltare Durabila a Municiupiului Rm.56% din total) cu 66.09% din numărul angajaţilor se înregistrează numai 43.7% au activitate industrială. Evaluarea activităţilor din Râmnicu Vâlcea Com erț Prestatori de servicii Construcții Industrie Transport Agricultura si Silviculrură În ceea ce priveşte activitatea ecologică la nivelul oraşului Râmnicu Vâlcea putem spune că măsurile în acest domeniu sunt numeroase şi constituie o prioritate pentru edilii municipiului. adică 33. Dezvoltând analiza de comert prezentata in cadrul Anexei nr.6% lucrează în construcţii. Valcea 2008-2013.

000 minipubele pentru deşeurile biodegradabile rezultate din activităţi casnice. din care 2600 de tone oţel. Ri .Astfel. REMAT.indicator de performanţa (Rv / Ri x 100) b) Depozite ecologice pentru deşeuri 22 . având 4 componente : sticla (alba şi colorata). PET-uri şi deşeuri organice biodegradabile. cantităţile de materiale refolosibile colectate de REMAT Vâlcea au fost de 3356 tone. unde populaţia şi agenţii economici pot depune deşeurile refolosibile contra cost. Această unitate are pe teritoriul oraşului mai multe puncte de precolectare. In anul 1999.reciclabile intrate Rv . sunt: a) Reciclarea deşeurilor În cursul anului 2006 la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea s-a implementat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile. fier) se recuperează direct de la producătorii de deşeuri sau indirect prin intermediul întreprinzătorilor particulari. sticlă. hârtie. carton. printr-o unitate specializată. ceea ce situează Municipiul Râmnicu Vâlcea sub media pe ţară. rezultă un procent de doar 3% de recuperare a materialelor refolosibile din deşeuri solide. Având în vedere că în 1999 au fost depozitate 114850 tone deşeuri. Au fost amplasaţi pe teritoriul municipiului recipienţi pentru fiecare tip de deşeu şi au fost distribuite la populaţie 33.reciclabile valorificate Ip . măsurile implementate pana la ora actuală în ceea ce priveşte aspectul ecologic. O parte din materialele refolosibile (hârtie.

Un depozit ecologic construit cu fonduri europene a fost inaugurat la Râmnicu Vâlcea în octombrie 2009: depozitul ecologic Feţeni şi Staţia de Compostare.36 milioane de euro au fost asiguraţi conform OUG 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea masurilor exISPA. Conform declaraţiei primarului municipiului. Oraşul a fost primul municipiu din ţară căruia i s-a aprobat. pe noua proiecte.000 m. cu un timp de funcţionare de 25 de ani. Depozitul este amplasat la cinci kilometri de centrul municipiului Râmnicu Vâlcea. Primul bec ecologic experimental "pâlpâie" în faţa primăriei. Studiul de fezabilitate pentru construirea unei noi gropi de gunoi a fost aprobat în unanimitate la sfârşitul lunii ianuarie 2010.ro/ramnicu-valcea-inca-un-depozit-ecologic-pentru-deseuri-va-fideschis-in-comuna-roesti/ 15 www. Valoarea totală a investiţiei este de 42 milioane de euro. prin Masura ISPA.primariavl.c. cu o valoare de aproximativ 80 de milioane euro. şi are o capacitate de depozitare de aproximativ 1. 11. c) Iluminat stradal cu becuri ecologice Grija edililor pentru natura seacă bugetul local. dar autorităţile spun că investiţia se recuperează. care vor fi integral duse la finalizare.130.ecomagazin. organizată în cadrul Consiliului Judeţean Vâlcea.p. Dacă va fi rentabil. 2. unde se vor construi şi două staţii: una de compost şi una de sortare.ro 23 .000 m. 15 14 http://www. ocupă o suprafaţă activă de circa 73. Râmnicul va fi iluminat de la soare. 1. destinate deşeurilor solide nepericuloase din municipiul Râmnicu Vâlcea şi construite cu fonduri europene. iar 1.1 milioane de euro au fost contribuţia bugetului local. iar proiectul urmează a fi finanţat de Programul Operaţional Sectorial de Mediu.14 Valoarea proiectului este de aproximativ 16 milioane de euro. Din aceasta sumă. în şedinţă ordinară. Planul Integral de Dezvoltare. în anul 2009. Locaţia optimă aleasă a fost în localitatea Roeşti. Primăria Râmnicu Vâlcea va continua să atragă fonduri externe.04 milioane reprezintă fonduri nerambursabile din partea Uniunii Europene.5 milioane de euro au fost asiguraţi de la bugetul de stat.

surse din primărie spun că este vorba de un experiment pentru a se observa dacă iluminatul public alimentat gratuit de la soare ar putea fi fezabil. iar toate lampile vor beneficia de tehnologie LED.1 milioane de euro. pe strada Stolniceni. În momentul de faţă pe Calea lui Traian sistemul de iluminat public este format din echipamente vechi şi noi reabilitate sau modernizate . iar energia electrică pe care acestea o consumă este extrem de redusă. intrucât studiul de fezabilitate a fost deja aprobat de Consiliul Local în şedinţa din luna martie a anului 2010. promit edilii oraşului pentru anul 2010. unde va incepe amenajarea pentru construirea unei centrale fotovoltaice. Administraţia locală din Râmnicu Vâlcea va beneficia in viitorul apropiat de propria centrală de producere a energiei electrice pe baza de celule fotovoltaice. Un nou proiect in acest sens desfăşurat in Râmnicu Vâlcea este iluminarea străzilor. Până la instalarea efectiva nu mai e decât un pas. Având în vedere faptul ca tehnologia de ultima generaţie nu se vinde ieftin. o parte din iluminatul stradal ar putea trece pe energie solară. Experţii care au intocmit studiul de fezabilitate susţin că lampile LED au o durată de viaţă de aproximativ 20 de ani. Deşi nu este oficial. Ca să fie eco până la capăt primăria a instalat şi primul bec alimentat de energie solară chiar in sensul giratoriu din faţa instituţiei. costul investitiei se ridica la 1. pe care oficialităţile îl vor plăti din bugetul local. În cazul în care experimentul dă rezultate. şcolilor şi grădiniţelor cu energie solară. care afirma ca investiţia se va recupera prin cheltuielile mici cu energia electrică. Pe acest lucru au mizat edilii. consilierii locali au aprobat achiziţionarea unei suprafeţe de 18.Energie curată şi becuri pe tehnologie LED pe toată Calea lui Traian. Noua şi costisitoarea instalaţie de iluminat public se va intinde de la un capăt la altul al Bulevardului Calea lui Traian. de-a lungul anilor următori. finanţarea fiind asigurată 98% de către Ministerul Economiei.400 metri pătraţi situată in zona industrială a oraşului. iar 2% de Primăria Râmnicului.o instalaţie uzată care nu mai corespunde standardelor. Proiectul este in valoare de 10 milioane de euro. Astfel. În acest mod vor fi iluminate mai multe instituţii din oraş: producţia de energie electrică a centralei va fi 24 .

e) Transport ecologic Operatorul de transport public din Râmnicu Vâlcea. rămâne ca autorităţile locale să facă proiecte. proprietarii de terenuri vor beneficia de subvenţii de la UE dacă vor fi amplasate pe proprietăţile lor câmpurile eoliene. Autorităţile trebuie să găsească o firmă de consultanţă pe energie verde ca să facă proiectul. bani sunt.17 Toate cheltuielile ocazionate de exploatarea autobuzului.500 de metri. vor fi suportate de firma importatoare. Pentru a produce energie verde. Brezoi şi Horezu. grădiniţe şi alte obiective ale administraţiei locale. autorităţile locale din zonele cu potenţial trebuie să facă proiecte şi să atragă fonduri europene pe Axa 4. dar şi pentru creşe.ro 25 . Acestea sunt la Voineasa.adevarul. în acest fel fiind asigurate şi locuri de muncă. în zona Vidra şi Obârşia Lotrului.ro/locale/ramnicuvalcea/Orasul_iluminat_cu_becuri_ecologice_de_un_milion_de_euro_0_205179524.2. iluminatul stradal. Au baza. De asemenea. astfel incât Vâlcea s-ar putea transforma intr-o zonă a energiei verzi. Proiectele au inceput să se depună de la 1 august 2009. străbătând 16 http://www. Când va fi avizat. Autobuzul. Pentru astfel de proiecte există finanţare europeană.html 17 www. SC Anadolu Automobil Rom SRL. va fi utilizat pe traseul de microbuze A. la Malaia. numit in limbaj curent “midibuz”.primariavl.9 m).Muzeul Satului Bujoreni. Complex Hermes . Înălţimea eoliană optimă este de 1. şcoli. datorită capacităţii şi dimensiunilor sale (23 locuri pe scaune . 16 d) Energie verde – energie eoliană Conform studiilor efectuate de reprezentanţii prefecturii. un nou model de autobuz urban marca “Isuzu Citimark”. in luna noiembrie a anului 2009. judeţul Vâlcea are potenţial eolian – există 12 amplasamente unde se poate produce energie verde. pentru elaborarea lui.folosită pentru iluminatul primăriei. in mod gratuit pentru probe şi teste. SC ETA SA. a primit pentru o perioadă de 2 săptamâni. putând obţine finanţare de 98% din valoarea investiţiei. numai că trebuie să existe şi voinţa. Vâlcea e specializată în energie verde şi se găsesc specialişti. Administraţia publică locală are 2% cofinanţare şi acest procent este plătit de stat. va fi platită şi firma de consultanţă din cei 2%. mai puţin cele cu combustibilul.

Autobuzul poate transporta până la 72 de pasageri in funcţie de modul de dispunere a scaunelor. uşi mari şi fiind prevăzut cu podea joasă in dreptul celei de-a doua uşi pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilităţi. cu reducerea semnificativă a poluării. 26 . este produs de cel mai mare constructor de motoare Diesel. Acesta este rezultatul investiţiilor şi angajamentelor administraţiei locale a Râmnicului de a promova un transport la standarde europene. Procesul de planificare strategică a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 5 ani. Acest model de autobuz urban reduce semnificativ costurile operaţionale datorită noului tip de motor amplasat in spate şi care funcţionează cu un consum redus de combustibil. având interiorul foarte spaţios. La sfârşitul perioadei. stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii. Isuzu Motors Ltd şi dezvoltă 210 CP.astfel cea mai aglomerată arteră a municipiului. transparenţa. Principiile care au stat la baza procesului de planificare strategică au fost asigurarea validităţii ştiinţifice. Tranzit şi Cargo. obiectivitatea. Citimark oferă un confort sporit pasagerilor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică. analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea documentului strategic. Calea lui Traian. Etapele metodologice principale ale procesului de planificare strategică au fost următoarele: realizarea unei analize preliminare. în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. coerenţa şi continuitatea demersului. rezultatele testelor vor fi publicate in două reviste de specialitate. implicarea comunităţii.2 Strategia de dezvoltare durabilă a mediului urban din Râmnicu Vâlcea Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci cînd fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic. cu niveluri de zgomot şi de emisii de dioxid de carbon foarte reduse. 2. Motorul.

canalizare. transportului local. subliniază punctele tari şi pe cele slabe. dezvoltarea turismului şi a patrimoniului natural şi a moştenirii cultural-istorice. Un veritabil instrument in acest sens ar putea fi cooperarea descentralizată ca urmare a evaluării importanţei crescânde privind cooperarea descentralizată ca un veritabil instrument de muncă şi de dezvoltare a politicilor locale intr-un context european. O data cu descentralizarea şi deconcentrarea serviciilor publice sporeşte influenţa administraţiei publice locale. iluminatul public şi altele necesare bunei funcţionari a serviciilor de sănătate. Concluzia ce se desprinde din această analiză este că obiectivele generale ale strategiei de dezvoltare durabilă şi să fie definite ca repere fundamentale ale Planului Local de Acţiune reactualizat sunt: · crearea de noi locuri de muncă având in vedere scaderea numărului de lucrători in agricultura şi alte câteva sectoare industriale. economic şi social. dezvoltarea resurselor umane in sprijinul ocupării durabile şi imbunatăţirea serviciilor sociale. pentru a combate ameninţările potenţiale. protecţia şi imbunătăţirea calităţii mediului. dezvoltarea infrastructurii şi calificarea resurselor umane. Influenţa administraţiei centrale asupra administraţiei publice locale este slabă. valorificarea zonelor urbane şi a potenţialului turistic creşterea atractivităţii locale. salubrizare. Acest lucru se va indrepta atunci când administraţia centrală va dezvolta acele politici care să conducă 27 . au fost identificate căteva probleme cu care se confruntă comunitatea locală legate de condiţiile minime de viaţă (pentru domeniul apei: reţea. cultură etc). Câteva priorităţi stabilite sunt: modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii.Evaluarea prealabilă a sistemului socio-economic reprezentat de municipiul Râmnicu Vâlcea a scos în evidenţă toate vulnerabilităţile ce se manifestă la nivelul capitalului natural. Analiza SWOT (Anexa nr. cât şi oportunităţile de care dispune administraţia. drumurilor publice. cât şi in mediul economic şi ambiental. · dezvoltarea durabilă a regiunii prin imbunătăţirea infrastructurii . 12). · creşterea competitivităţii regionale prin sprijinirea intreprinderilor. realizată cu ocazia evaluării stării sistemului mai sus amintit. Pornind de la diagnoza prezentului. ce creează multiple disfuncţionalităţi şi presiuni atât în planul calităţii vieţii individuale şi comunitare. epurare. invăţământ.

concretă în crearea veniturilor proprii ale autorităţilor publice locale. ceea ce face ca ambele proiecte să poată fi finanţate mai usor. poliţia nu poate fi privată). Aici există câteva aspecte practice pentru instrumentul Parteneriat Public Privat (PPP). Se pot aplica diferite tipuri de scheme. costurile de exploatare. de înţelegere a noilor principii. Sistemul de realizare a unor obiective în sistemul parteneriatelor public-privat este soluţia practică. marketingul (credem că avem cui să vindem produsul). Cele părţi trebuie să fie intr-o poziţie de echilibru. Realizarea unui proiect ce nu poate fi finanţat integral poate fi combinat cu un alt proiect. însă trebuie să se facă în conformitate cu legislaţia în vigoare. iar oamenii se indreaptă către sectorul privat. Atunci cînd se face un proiect intotdeauna există un partener privat. reguli. riscurile în realizarea unui PPP sunt: avizele. Situaţia actuală este ca autoritatea publică locală este mai bogată in active. În acest cadru ameninţările. autorizaţiile. veniturile. seriozitatea sectorului privat. Un motiv important pentru autorităţile publice este să aibă la dispoziţie mai mulţi bani şi un altul să asigure o bună valoare a banilor investiţi.la asigurarea stabilităţii macroeconomice la reglementarea cadrului legal naţional şi la distribuirea veniturilor. un prim pas pentru dezvoltarea locală este realizarea de parteneriate împreuna cu partenerii săi europeni. Este un criteriu foarte bun de apreciere şi în UE. imobiliare şi mai sărace in lichidităţi pentru a fi in măsură să se finanţeze alte proiecte. Un alt aspect sunt proiectele de sute de milioane de euro pe care le avem active. calitatea – (de ex a lucrărilor. Într-o astfel de situaţie de acest gen ambele părti sunt câştigatoare. Există unele sectoare care sunt foarte sensibile. riscurile instituţionale. Acesta trebuie să fie în legătură cu reglementările europene. dificultatea pentru asigurarea cofinanţării şi a intcmirii documentaţiei necesare. De asemenea există activităţi care nu pot fi private (de exemplu. iar finalul este realizarea şi finalizarea unui serviciu. În schema PPP cei doi parteneri trebuie să lucreze impreună pentru realizarea unui obiectiv. Acest lucru a dus la încetineală în acesarea fondurilor din finanţările deschise (elaborarea ghidurilor). când după un timp se defectează). Astfel o primă soluţie. 28 .

zone pietonale. insă se pot combina cu altele (magazine. culturii şi istoricului zonei: •  Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii în turism. Crearea infrastructurii energetice şi valorificarea energiilor regenerabile. Realizarea unor situri industriale. Vâlcea stabileşte. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii: Imbunătăţirea unui transport modern. ce pot genera profit. iar realizarea acestora necesită stabilirea unor măsuri concrete de acţiune. meşteşugăreşti. De exemplu . Valcea 2008-2013. educaţionale. restaurante). Reabilitarea unor zone urbane (zone verzi. formare profesională. Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Rm. sport. tehnologice. control trafic. Pentru unele proiecte publice există costuri care depăşesc timpul planificat.se poate incheia un PPP cu un investitor pentru un proiect ce nu aduce bani (bază sportivă). dezvoltarea marketing-ului municipal. Crearea infrastructurii pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică pentru sectorul privat şi autoritatea publică locală. Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile şi imbunatăţirea  serviciilor sociale: • Dezvoltarea sistemului educaţiei. moşteniri culturale. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale. Dezvoltarea şi promovarea turismului. La nivelul oraşului Râmnicu Vâlcea au fost stabilite următoarele priorităţi şi măsuri:18  • •  • • • • • • Sprijin pentru creşterea competitivităţii economice în sectorul privat: Sprijin pentru dezvoltarea (inclusiv in cadrul administraţiei publice locale) capacităţii de cercetare/inovare/dezvoltare. comerciale.În orice proiect trebuie să găsim o metodă de a găsi bani lichizi. 18 Strategia de Dezvoltare Durabila a Municiupiului Rm. activităţi recreative. PPP este un mod simplu şi comercial de a gândi lucrurile. pag. urmăreşte anumite priorităţi. facilitarea tranzacţiei de la şcoală la piaţa muncii. parcări. este un mod simplu de a transpune ideile in practică. parcuri). Sprijin pentru dezvoltarea capitalului privat. 107 29 .

 Nivelul veniturilor persoanelor fizice pentru perioada 2005-2007 la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea – Anexa Nr. 30 . gaze naturale şi termoficare). Modernizarea sistemelor de gestionarea deşeurilor. sociale şi de voluntariat. În vederea prognozării financiare a autorităţii locale. Măsuri de instruire pentru şomeri. creşterea accesului şi participarea la formare profesională continuă pe tot parcursul vieţii. Dezvoltarea serviciilor medicale. Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de centralele de energie electrică. 15. 13 şi respectiv Anexa nr.  Nivelul veniturilor persoanelor juridice pentru intervalul 2002-2007 la nivelul municipiului Râmnicu Vîlcea – Anexa Nr. Reabilitarea siturilor industriale poluante. • • • • • • Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Rm. Sisteme de tratare a apelor uzate. grupuri dezavantajate. Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a mediului şi intervenţie rapidă. a fost utilizată următoarea structură a bugetului:  Evoluția nivelului veniturilor persoanelor juridice pentru perioada 2005-2007 în Municipiul Rîmnicu Vîlcea – Anexa Nr. Măsuri pentru reducerea zgomotului ambiental. Vâlcea nu conţine doar priorităţile mai sus menţionate. 14. canalizare.• • • Dezvoltarea sistemului de formare profesională continuă .  Nivelul taxelor/impozitelor încasate pentru perioada 2005-2007 în Județul Vâlcea – Anexa Nr. 17. Protecţia şi imbunătăţirea calităţii mediului:  • Îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii de utilităţi (alimentare cu apă. ci şi Planul local de acţiune şi Planul de acţiune 2008-2013 prezentate în Anexa nr. 18. în sprijinul cetăţenilor. 16.

2004.Pe baza acestor informaţii au fost determinaţi următorii indicatori. pag. Capitolul 3 . într-o manieră sintetică. Gro Harlem Brundtland. atâta timp cât mijloacele de care a dispus omul au fost modeste . ce reflectă. fără să ne dăm seama ca unele consecinţe sunt 19 “Elemente de economia si managementul mediului”. modificările produse nu se caracterizau printr-o amploare şi gravitate deosebită. Însă.19 Cel care a folosit pentru prima oară sintagma de “dezvoltare durabilă” a fost premierul Norvegiei. El a prezentat raportul “Viitorul nostru comun”. în care definea dezvoltarea durabilă ca fiind ”dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului. Bucuresti. Economica. modificări de o amploare. Vladimir Rojanschi. Datorită faptului că omul ajunge să-şi creeze şi să utilizeze uneltele care îi sporesc continuu forţa şi raza de acţiune. riscuri şi cerinţe ecologice.Florina Bran. în anul 1987[…]. solvabilitatea financiară şi bugetară şi eficienţa managementului financiar: indicatori ai veniturilor sau care reflectă capacitatea de a genera venituri. Ed. Dezechilibre. Florian Grigore. Economica. pag 63 31 . când acestea îi conferă omului o uriaşă forţă de transformare. profunzime şi rapiditate excepţionale. indicatori ai cheltuielilor şi indicatori care reflectă capacitatea de investire. Florian Grigore. Vladimir Rojanschi. prin dorinţa dezvoltării durabile a mediului urban. prezentaţi în Anexa nr. acţionăm asupra acestuia. Odată cu perfecţionarea acestor mijloace. schimbările declanşate de el în mediul natural au fost lente şi ele îi permiteau acestuia să se readapteze. el generează.Florina Bran. În condiţiile contemporane. 37 20 Elemente de economia si managementul mediului”. Bucuresti. Practic. Ed.20 Motivul pentru care am definit dezvoltarea durabilă mai sus este că în esenţă aceasta determină presiunea antropică asupra mediului urban. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a şi satisface propriile necesităţi”. el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a se adapta şi transforma obiectele şi forţele naturii. 19. la rându-i.Presiunea asupra mediului urban. proporţiile schimbărilor au evoluat şi ele. 2004. de a produce în natură modifcări mai mult sau mai puţin profunde.

Vest Oltenia care are o populaţie cu pondere mare în mediul rural. iar declinul populaţiei s-a stopat – de ex. Discuţiile cu Municipalitatea indică faptul că populaţia din oraş este acum stabilă.  Resursele municipiului. depinzând durabilitatea dezvoltării. Băile Olăneşti. Aflat în centrul unei zone de staţiuni balneo-climaterice renumite – Călimăneşti. în limitele oraşului. care îşi manifestă efectele prin imposibilitatea utilizării terenurilor la categoria de folosinţă iniţială. solul municipiului Râmnicu Vâlcea a suferit o degradare generală a terenurilor şi habitatelor. mărimea familiei va tinde să crească. în perioada 2010 . Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de o suprafaţă totală de 8952 ha cu un P. construit şi realizat de agenţii economici care fiinţează pe teritoriul acestui centru urban. prin acţionarea asupra mediului urban ajungem la riscuri si dezechilibre greu de rezolvat. sunt asigurate atât de capitalul natural existent în zonă. în majoritate de etnie română.980 de locuitori.000 de locuitori va fi atins. dar abordarea ecosistemică impune reconsiderarea solului şi subsolului ca pe o resursă naturală ce trebuie gestionată în manieră durabilă. numărul de utilizatori de servicii de apă şi apă uzată va creşte în viitor cu o tendinţă modestă dar permanentă. 32 . În afara imenselor pierderi cauzate de urbanizare. în cantitatea şi calitatea necesară. apa şi solul sunt esenţiale pentru creşterea prezentă şi viitoare a municipiului. Multă vreme pământul a fost tratat ca o resursă nelimitată la dispoziţia tuturor.T (procent de ocupare a terenului) de 21%. atît antropică cât şi naturală. Băile Govora – Râmnicu Vâlcea numără. Dintre ele. cât şi de capitalul antropic. Deci. la această dată.2025 o creştere a populaţiei este scontă ca urmare a unei rate medii de cca 6. de aprox 55%. economia s-a îmbunătăţit în ultimii câţiva ani. Drept urmare.5 % per an. Solul este cel care a avut de suferit cel mai mult la nivelul oraşului. de existenţa lor. Prognoza populaţiei pentru oraşul Râmnicu Vâlcea a luat în calcul că tendinţa negativă a creşterii populaţiei din Râmnicu Vâlcea va continua până în 2010 când minimul de 105. există planuri de dezvoltare a noi zone. necesare funcţionării şi îndeplinirii cerinţelor minimale de vieţuire şi muncă a locuitorilor săi. aproximativ 111. aderarea României la UE în 2007 va tinde să încetinească migraţia către alte ţări UE pe măsură ce oportunităţile de angajare vor creşte.O.ireversibile.  Vâlcea se află printre judeţele fruntaşe din regiunea Sud.

673 mc apă geotermală la o temperatură medie de 196 grade Celsius şi presiune 0.C. este primul producător independent de energie din ţară. în reţeaua naţională. 33 . Toate tipurile de energie au un potenţial impact asupra mediului. Se preconizează că şi o parte a oraşului Olăneşti să fie incălzită în următorii ani folosindu-se ca sursă de energie apă geotermală. Un prim pas în acest sens este sistemului de încãlzire centralizat în oraşul Cãlimãneşti. eolianã. cât şi de tehnologiile utilizate pentru producerea ei sau eficienţa controlului poluãrii. În anul 2007 s-a forat pentru incălzirea oraşului Calimăneşti o cantitate de 214. Râureni şi Govora. CET Govora S. la cerere necesarul de consum pentru municipiul Râmnicu Vâlcea. pe întreg lanţul ciclului: extracţie minereuri. Variaţia impactului depinde atât de tipul de energie. municipiul îşi asigură producerea energiei necesare desfăşurării tuturor activităţilor umane.A – care produc şi furnizează energie electrică. Din punct de vedere energetic. Impactul energiei asupra mediului a atras atenţia in ultimii ani datoritã efectelor negative ce se manifestã la nivel mondial. prin uzinele hidroelectrice Râmnicu Vâlcea.A – care asigură producerea şi furnizarea agentului termic pentru industrie şi încălzirea locuinţelor. Oricum. Dispeceratul energetic naţional asigură. • Electrocentrale Râmnicu Vâlcea S. aşa cum sunt ploile acide sau incãlzirea globalã. pe plan local. prin utilizarea zãcãmântului geotermal existent în zonã. gaz. Producerea de energie în judeţul Vâlcea utilizeazã două tipuri majore de resurse naturale : apã şi zãcãmintele neregenerabile (cãrbune. prin două societăţi (cu capital majoritar de stat) şi anume: • S. ţiţei). cel mai mare impact sesizat pânã acum aparţine producerii de energie prin utilizarea combustibililor fosili. în toate stadiile ciclurilor de producţie si consum. Alternativa folosirii resurselor regenerabile (energie solarã. combustie şi depozitare steril (deşeuri). biomasã si energie geotermalã) este puţin utilizatã. biogaz. precum şi a energiei electrice (generată prin arderea combustibililor convenţionali). ambele datorate arderii pe scarã largã a combustibililor fosili. implicã pentru producerea lor costuri foarte mari (determinate de exemplu de construirea panourilor solare sau a generatoarelor de « vânt ». procesare. transport.5 barr. Celelalte tipuri de energie.

majoritatea societăţilor cu profil alimentar având centrele de tăiere (abatoare) şi prelucrare pe teritoriul oraşului. deteriorarea mediului construit şi producerea de efecte adverse asupra sãnãtãţii umane. Agricultura a devenit un generator de agenţi poluanţi pentru mediu contribuind la degradarea şi chiar la distrugerea unor resurse materiale regenerabile. emisiile în aer de NOx.  Din punct de vedere alimentar. care includ contribuţii la schimbãrile climatice. datorita pretului in continua crestere la gazul natural si la pacura. Cu toate acestea. materia prima. un segment extrem de important al energeticii. va avea la bazã arderea cãrbunelui. producerea făinii şi a pâinii se face prin unităţi specializate care fiinţează pe raza municipiului. în condiţiile în care majoritatea termocentralelor din ţarã folosesc drept combustibili cãrbunele. gazul si pãcurã. Tendinţa clarã în ultimii ani este de creştere a consumului de energie electricã şi termicã. În ceea ce priveşte restul vegetalelor (legume şi fructe). De asemenea. 34 . Depozitarea necorespunzatoare a dejecţiilor animaliere a condus de asemenea la impurificarea apelor cu nitraţi. pieţele fiind aprovizionate din alte surse decât cele locale. producţia şi consumul de energie exercitã presiuni considerabile asupra mediului. Energia oferã confort şi mobilitate şi este esenţialã pentru bunul mers al majoritãţii activitãţilor industriale şi comerciale. iar pe cele de achiziţie în imediata vecinătate a acestuia. deteriorarea ecosistemelor naturale. De aceea. impactul consumului de energie asupra mediului derivã în mod direct din impactul producerii de energie. Folosirea neraţională a îngrăşămintelor cu azot şi fosfor a provocat eutrofizarea apelor de suprafaţă şi poluarea cu nitraţi a apelor freatice şi de suprafaţă. lapte şi ouă. suprafeţele cultivate în acest scop nu asigură o producţie suficientă întregii populaţii a oraşului. Practicarea în anii trecuţi a unei agriculturi intensive a dus inevitabil la poluarea solului şi a apei prin utilizarea in exces a ingrăşamintelor şi pesticidelor. grâul fiind cultivată şi produsă in cantităţi suficiente în zonele limitrofe. municipiul Râmnicu Vâlcea este asigurat prin producţia de carne. iar atâta timp cãt producerea energiei termice. SO2 şi pulberi precum şi depozitele de cenuşã şi zgurã ce rezultã în urma activitãţii vor avea deci un impact semnificativ asupra mediului.Energia este esenţialã pentru bunãstarea economicã şi socialã. respectiv la cel mult 20-30 km distanţă.

O mare parte din ele au dispărut prin retrocedarea terenurilor către proprietari. datorată în principal de instalaţiile tehnologice cu profil chimic sau de producere a energiei termice şi electrice. au scăzut cantitativ emisiile de noxe şi s-a imbunătăţit calitatea aerului în zonele protejate. În partea de sud a oraşului se aflǎ zona de agrement Ştrand Ostroveni.În judeţul Vâlcea. aşa în cât suprafaţa lor s-a redus drastic în ultimii 15 ani. În ultimul deceniu. precum şi poluarea urbană. agricultura este practicată în cea mai mare parte în ferme mici. ce s-au dezvoltat după retrocedarea terenurilor la începutul anilor 90. particulare.  Poluarea industrială. Lipsa unei strategii viabile de susţinere a micilor producători agricoli a plasat sectorul agricol în categoria « agriculturii de subzistenţă ». amenajându-se spaţiile administrative şi de cazare ale stadionului municipal etc. mai ales în intravilanul localităţilor. centrului de recreere şi agrement Zăvoi. datorată instalaţiilor de încălzire centralizată şi mijloacelor de transport. generarea de disconfort locuitorilor.  Spaţiile verzi au fost o veşnică problemă a primăriilor. s-a făcut simţită în decursul timpului. se incearcă găsirea unor soluţii viabile pentru păstrarea şi conservarea celor existente şi extinderea suprafeţelor. În prezent. care s-au finalizat în 2008 . nevoia de reducere a poluării provocate de agricultura şi adoptarea unei politici agricole astfel încât aceasta să ţină cont de mediu. prin creşterea concentraţiilor indicatorilor de calitate ai aerului în zone protejate. pentru a păstra imaginea plăcută a oraşului. deteriorarea elementelor de urbanism (faţade clădiri) sau prin favorizarea creşterii sensibilităţii la diferite boli ale aparatului respirator. aceste zone fiind primele sacrificate pentru realizarea diverselor proiecte de amenajare urbană sau investiţiilor. Prin urmare. s-au efectuat lucrări de reabilitare a infrastructurii stadionului municipal Zăvoi. Apare ca necesitate creşterea contribuţiei pozitive a agriculturii faţă de mediul încojurător. care an de an este reamenajatǎ şi înfrumuseţatǎ. Astfel au fost incepute amenajările la terenul de sport al Colegiului Mircea cel Bătrân şi al Colegiului Lahovari. acolo unde este posibil. Spaţiile verzi s-au reamenajat continuu. 35 . reculul resimţit în economie a avut ca efect diminuarea presiunii impactului antropic asupra mediului.

Cu toate acestea.  În ceea ce priveşte volumul apelor uzate menajere şi industriale.A. fără a lua în calcul problemele economice. iar pe de altă parte reţeaua de canalizare nu acoperă în întregime suprafaţa municipiului. suprafaţa de spaţiu verde/cap de locuitor nu atinge valoarea minimă necesară conform cerinţelor Uniunii Europene (de 26 mp/cap locuitor). Presiunile concurenţiale ce se manifestă la scară mondială au constrâns comunităţile locale la restructurări economice profunde. degradarea mediului antrenând implicit evoluţia economică a unui areal.2012. Între activitatea economică şi durabilitatea fizică a mediului există o legatură intrinsecă. În zonele rămase.01. Al V-lea 36 . este mai puţin evidentă. infloritoare în secolul XIX. nu se poate afirma cu certitudine că fenomenul respectiv se datorează exclusiv poluării locale. mai puţin către exploatări de resurse naturale şi activităţi de producţie primară. pe care sunt amenajate depozitele (construite fără respectarea criteriilor ecologice).). fără precedent. pe teritoriul localităţilor din municipiu sunt zone unde s-au constatat uscări în diferite stadii ale vegetaţiei (îndeosebi forestiere). Industriile manufacturiere. forţa de muncă tinde să devină înalt calificată şi să se orienteze către întreprinderi de prestări servicii. drept pentru care sunt necesare eforturi susţinute pentru conformarea cu aceste cerinţe până la 1.  Poluarea solului şi vegetaţiei. care pot condiţiona dezvoltarea vegetaţiei. Pe ansamblu.  Nu se poate vorbi de o protecţie responsabilă a mediului şi de dezvoltare durabilă. pe de-o parte nu toate apele uzate generate din activităţile productive şi menajere sunt deversate in canalizare. nemijlocită. se remarcă faptul că. cu excepţia zonelor unde sunt amplasate depozitele de deşeuri urbane şi industriale ( batalele de slam ale USG şi batalul de rezidii organice al Oltchim S. au suferit un declin rapid odată cu progresul tehnologiilor moderne şi robotizarea dezvoltate cu precădere în a doua jumătate a secolului XX. din cauze antropice locale. Aceste suprafeţe. Deşi. nu fără destule convulsii sociale generate de şomaj. dezvoltarea s-a axat pe servicii şi consum sau pe sisteme de producţie avansate din punct de vedere tehnic şi puţin poluante. trebuie să suporte o reconstrucţie ecologică îndelungată. colectate de pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea prin sistemul de canalizare. multe dintre ele ajungând direct în emisarul natural (în special în râul Olăneşti). iar investiţiile şi activităţile productive s-au orientat către zone în care există mână de lucru şi resurse ieftine. Există mulţi alţi factori de stres. înainte de a fi redate circuitului natural. (exploatat şi întreţinut de această societate).

Conform acestui studiu. Într-un studiu realizat de PRODOMUS S. Acest program fundamentează principiile conform cărora este absolut necesar să se reducă consumul de materii prime (obţinute din resurse naturale). mediu curat. ferestre – sau clădirilor).  Municipiul Râmnicu Vâlcea este expus atât riscurilor naturale. 37 . echitate sociala. În consecinţă. Modelele economice clasice nu oferă suficiente elemente pentru a fundamenta o echitate socială reală şi nu conduc la diminuarea polarizării societăţii în săraci şi bogaţi.A Bucureşti în anul 1996. bunăstare materială şi spirituală. alunecările de teren şi secetă. transport. au fost analizate zonele supuse "hazardului seismic şi al alunecărilor de teren". locuri de muncă. Trebuie să se găsească un model economic în care să fie armonizate toate aspectele ce vizează funcţionarea şi dezvoltarea unei societăţi : creştere venituri. cel mai important fiind riscul chimic. agricultură şi turism. categorie din care fac parte cutremurele. subliniind că există 5 domenii – ţintă in care trebuie să se producă această schimbare : industrie. teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea se află situat din punct de vedere al zonării seismice în zona cu gradul VII de seismicitate (seisme ce încep să dea fisuri la colţurile deschiderilor – uşi. să se gasească un model de economie durabilă. Cu alte cuvinte. energie. alunecărilor de teren şi accidentelor complementare". întocmindu-se totodată şi un "Plan de protecţie – intervenţie împotriva seismelor.Program « MEDIU » al Uniunii Europene recunoaşte necesitatea schimbării de atitudine şi de comportament economic. politicile economice au început să se concentreze pe menţinerea creşterii economice în acord cu aceste principii şi să găsească soluţii menite a aplatiza diferenţele dintre categoriile sociale. să se adopte modalităţi de exploatare şi producţie curate şi să se respecte nivelul de sustenabilitate al planetei. cât şi riscurilor antropice. şi « producţia » de deşeuri.

şi a sectorului privat. a protecţiei sociale. ca astfel rezultatele să fie eficiente. pentru că reprezintă expresia voinţei majorităţii membrilor comunităţii. Municipalitatea a învăţat că este imposibil să separi protecţia mediului. Aceste eforturi implică nu doar un sector al societăţii. Conştientizarea problemelor cu care se confruntă comunitatea. politic. administraţia locală şi sectorul privat. al protecţiei sociale şi al dezvoltării economice prin implementarea eficientă a unor programe locale. Râmnicu Vâlcea a înregistrat succese în domeniul protecţiei mediului. supravegherea. Dezvoltarea durabilă presupune elaborarea de strategii şi planuri de acţiune adecvate caracteristicului oraşului.CONCLUZII ŞI PROPUNERI Rm. Acest lucru se poate realiza prin : sensibilizarea şi educarea oamenilor. Eforturile primăriei nu se axează doar pe asigurarea protecţiei mediului. Ţelul autorităţilor locale nu se realizează intr-o zi ci este un proces care va continua neincetat pentru a asigura generaţiilor următoare o calitate mai bună a vieţii. ci pe realizarea unor schimbări eficiente în fiecare sector în acelaşi timp. Orice proces de elaborare a strategiilor şi planurilor de acţiune trebuie să fie supus consultării tuturor categoriilor sociale. atât de către factorii de decizie. a societăţii civile. sau dezvoltării economice. prin consultarea şi atragerea participării lor la realizarea măsurilor. 38 . cât şi de către cetăţeni va accelera găsirea soluţiilor optime necesare atingerii obiectivelor dezvoltării durabile. protecţia socială şi dezvoltarea economică atunci când este vorba de a asigura un viitor durabil. dezvoltarea unui program intr-un domeniu având influenţe pozitive şi în alte domenii. evaluarea şi declararea progreselor înregistrate pe calea dezvoltării durabile. pentru a avea siguranţa ca odată adoptate ele vor fi puse în practică. prin crearea de parteneriate şi prin măsurarea. cu implicarea autorităţilor locale. Vâlcea este un pol de dezvoltare urbană . iar municipalitatea se află intr-o luptă continuă pentru cresterea nivelului de dezvoltare a orasului. ci pe toate: civil.

Universitară. Bucureşti... Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti..Noutăţi în managementul public. Cimpoieru. – Ştiinta economică şi interesul public. Ed. Ed. Stahl. Constantinescu. – Probleme ecologice şi riscuri economice. – Mediul şi Economia. I. Ed. A. Bran F. .Bibliografie:  Androniceanu. Politică. Bran F. Bran. 1984. – Creşterea Economică şi mediul înconjurător. amenajarea şi dezvoltarea durabilă a spaţiului geografic. 2006. H. Ed. Iancu. Bucureşti. V. Ed. Ed. F. 2004. Grigore F. I. Ed. K. – Economic Development and Environmental Policy. I. ASE. Politică.Organizarea. A. Ed. Dragan. International Association of Impact Assesment. Cândea.           39 . 2002. Bucureşti. . Bran F. Bucureşti.Elemente de economia şi managementul mediului. Didactică şi Pedagogică. .. Goodland. . Meridiana. Bucureşti. 1974. J. 2000.. M.Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economicî : studiu de caz (silvicultura şi turism). – Environmental management in Sustainable Economic Development. G. 1996.. FAO.Urban Growth Processes in Romania. Daduianu. ASE. 1987. R. 1982.. Barret S. Economica. 1997. 2004. Ed. Rojanschi V. Galbraith. . Universitara. M. Ledec. Bucureşti.

A. I. Ed. S.ecomoagazin. The World Bank Washington DC.anmp. Raport privind starea mediului în Judeţul Vâlcea pe 2009. Ed. 10. Economică. ASE.Managementul serviciilor publice . . 1999.    România în Mediul European . ANMP-Starea Privind Mediul 2008-Cap. www. .Judeţul Vâlcea. M. A. p. Plumb.Îmbunataţirea calităţii . . Vâlcea”. Profiroiu. Bucureşti. Vâlcea 2008-2013. .ro. Vali Butanescu. www. 2003. 2003. Bucureşti.        40 . www. 2008. Ed. M. – Politici şi Strategii de Mediu. Popescu. Bucureşti. Profiroiu. F.ro.Contribuţii la elaborarea strategiei de dezvoltare la nivelul colectivităţilor teritoriale. M. . . 11. Raport ANMP privind starea mediului la nivel naţional pe 2008. C.Politici europene . www. Ceres. Muja. . Bucureşti. . Economie şi administraţie locală v. Mediul Urban Naţional. în sprijinul conservării mediului înconjurător în România. Bucureşti.ro. 11-13. 4.primariavl. I. Munaginghe. Barbulescu. Ed. – Environmental Economics and Sustainable Development.condiţie a modernizării serviciilor publice.. 2006.ro. M. Editura    Rojanschi. Bran. Economică. 1993. nr. Profiroiu. ASE.adevarul. Androniceanu. “Mediul Urban în Rm. World Bank Environment Paper 3.  Profiroiu.   Bucureşti. V. 2002. – Dezvoltarea spaţiilor verzi. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municiupiului Rm. 1994.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->